LUCRARE DE LABORATOR NR.

SIMULAREA UNUI CICLU TERMODINAMIC PENTRU

MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE (MAS)

1. SCOPUL LUCRARII
Ciclul teoretic pentru MAS modeleaza procesul din cilindrii unui motor cu aprindere prin
scanteie. Ciclul a fost conceput in 1861 de inginerul Beau de Rochas si pus in practica si
imbunatatit de germanul Nikolaus August Otto in 1876. Deoarece ciclul teoretic de
functionare a motorului cu ardere interna, enuntat si brevetat de Beau de Rochas, a fost
pus in practica de Nikolaus August Otto, ulterior is-a dat numele de ciclul lui Beau de
Rochas – Otto, el constituind punctual de plecare pentru motoarele automobilelor
moderne.
Ciclul MAS se compune din doua adiabate si doua izocore.
Simularea unui ciclu MAS se poate realiza cu ajutorul pachetului CyclePad, in trei etape:
1. Construirea ciclului in mod grafic;
2. Setarea parametrilor in mod analitic;
3. Analiza de senzitivitate.

Cu ajutorul soft-ului CyclePad putem realiza simularea unui ciclu MAS si urmari felul in care
performanta sa poate fi imbunatatita.

2. TRANSFORMARILE SIMPLE ALE UNUI CICLU MAS

Ciclul MAS se compune din urmatoarele transformari simple: comprimarea, arderea, destinderea
si racirea.

3. SIMULAREA UNUI MODEL DE CICLU MAS

Exemplu: In scopul ilustrarii, o sa presupunem ca vrem sa simulam un
ciclu MAS in care evolueaza 1,5 Kg de aer aflat initial la temperatura de
15 C si presiunea de 100 kPa. Raportul de comprimare este egal cu 8,
aportul de caldura in procesul de ardere este egal cu 1800 kJ.
Modelarea ciclului MAS cu CyclePad

Agentul termodinamic – se va alege aer

Descrierea transformarilor ciclului
Vom examina fiecare stare si transformare din ciclul MAS unde trebuiesc introduse date
initiale. Dupa cum putem vedea din constrangerile exemplului de laborator, e nevoie de
un numar restrans de date pentru a descrie un ciclu MAS ideal. Restul presupunerilor
sunt determinate de aplicarea cunostintelor fundamentale cu privire la ciclu.
Proprietatile ciclului
In cadrul meniului ciclului, putem aduce in discutie fereastra de masurare a proprietatilor
ciclului. Singura presupunere necesara este aceea ca acest ciclu este un motor termic in
asa fel incat CyclePad sa stie sa evalueze randamentul sau.
Starea S1
Presupunem ca temperatura t sa fie 15 C sa ca presiunea este de 100 KPa din moment
ce sunt specificate in datele problemei.
Transformarea CMP1 - comprimare
Aici se presupune atat faptul ca aceasta comprimare pentru un ciclu MAS ideal este
izentropa cat si ca raportul de comprimare este 8.
Starea S2
Nu este necesara nici o specificare.
Transformarea HTG1 - arderea
Aici presupunem ca incalzirea (care are loc in timp ce pistonul se afla in punctul mort
interior si nu se misca, asemanator racirii) este izocora si presupunem de asemenea ca
aportul de caldura (Q) este de 1800 KJ.
Starea S3
Nu sunt specificari necesare aici, chiar daca e un prilej bun pentru a specifica faptul ca
agentul termodinamic este aerul.
Transformarea EXP1 - destinderea
Din moment ce analizam un ciclu MAS ideal, presupunem ca destinderea este
izentropica. Daca am fi stiut cata pierdere de caldura ar fi survenit in procesul de
destindere si cat lucru mecanic s-a produs, am fi putut sa le specificam pe acestea in loc
sa modelam un proces de destindere ideal.
Starea S4
Nu este nevoie de specificari aici..
Transformarea CLG1 - racirea
Din moment ce inlocuirea aerului consumat cu aer proaspat survine cand pistonul este in
pozitia punctului mort exterior, presupunem ca procesul de racire este izocor.
Randamentul ciclului MAS
Putem privi din nou la fereastra de masurare a proprietatilor ciclului pentru a vedea ca
randamentul ciclului MAS pe care l-am construit are aproximativ 57,5%.
4. TEMA LABORATORULUI:
Folosind CyclePad in modul grafic sa se realizeze schema echivalenta a unui
ciclu termodinamic pentru motoarele cu aprindere prin scanteie.
Folosind CyclePad in modul analitic sa se introduca coordonatele problemei din
textul referatului.
Sa se extraga parametrii p, V, T, Q, L, U, H, S, pentru transformarile
ciclului.
Sa se efectueze analiza de senzitivitate pentru variatia randamentului termic in
functie de raportul de comprimare, presiunea maxima la sfarsitul arderii in functie de
presiunea in admisie (S1); temperatura finala functie de temperatura in admisie.
Care sunt constrangerile pentru cresterea raportului de comprimare?

Parametrii:

Param. S1 Comprimare S2 Ardere S3 Destindere S4 Racire

p 100KPa 2512KPa 8322KPa 331.3KPa
V 0.82 0.08 0.08 0.82
T 15 450.7 2125 681.5
Q 0 1800 0 -716.6
L
U
H
S
` LUCRARE DE LABORATOR NR. 3

SIMULAREA UNUI CICLU TERMODINAMIC PENTRU

MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE (MAC)

1. SCOPUL LUCRARII
Ciclul teoretic pentru MAC (Diesel) modeleaza procesul din cilindrii unui motor cu
aprindere prin comprimare. Acest ciclu este asemanator cu ciclul teoretic pentru MAS
ambele fiind folosite frecvent ca model la motoarele cu combustie interna. Diferenta
dintre ele este aceea ca ciclul MAC este un ciclu cu aprindere (explozie) prin
compresie, iar ciclul MAS este unul cu aprindere prin scanteie. Ciclurile cu aprindere
prin compresie folosesc combustibili care au punctul de combustie la o anumita
temperatura si presiune, care se ating de obicei intr-un anumit punct al ciclului si,
deci, nu au nevoie de o sursa separata de energie (ex: bujie) pentru a se aprinde.
Simularea unui ciclu MAC se poate realiza cu ajutorul pachetului CyclePad, in trei
etape:
1. Construirea ciclului in mod grafic;
2. Setarea parametrilor in mod analitic;
3. Analiza de senzitivitate.

Cu ajutorul soft-ului CyclePad putem realiza simularea unui ciclu MAC si

urmari felul in care performanta sa poate fi imbunatatita.

2. TRANSFORMARILE SIMPLE ALE UNUI CICLU MAC

Ciclul MAC se compune din urmatoarele transformari simple: comprimarea, arderea,
destinderea si racirea.

3. SIMULAREA UNUI MODEL DE CICLU MAC

Exemplu: In scopul ilustrarii, o sa presupunem ca vrem sa simulam un
ciclu MAC
in care evolueaza 1,5 Kg de aer aflat initial la temperatura de 15C si
presiunea
de 1 bar. Raportul de comprimare este egal cu 18, aportul de caldura in
procesul
de ardere este egal cu 1800 kJ.
Modelarea ciclului MAC cu CyclePad

Agentul termodinamic – se va alege aer

Descrierea transformarilor ciclului
Vom examina fiecare stare si transformare din ciclul MAC unde trebuiesc
introduse date initiale. Dupa cum putem vedea din constrangerile exemplului
de laborator, e nevoie de un numar restrans de date pentru a descrie un ciclu
MAC ideal. Restul presupunerilor sunt determinate de aplicarea cunostintelor
fundamentale cu privire la ciclu.
Proprietatile ciclului
In cadrul meniului ciclului, putem aduce in discutie fereastra de masurare a
proprietatilor ciclului. Singura presupunere necesara este aceea ca acest ciclu este
un motor termic in asa fel incat CyclePad sa stie sa evalueze randamentul sau.
Starea S1
Presupunem ca temperatura t sa fie 15C sa ca presiunea este de 100 KPa din
moment ce sunt specificate in datele problemei.
Transformarea CMP1 - comprimare
Aici se presupune atat faptul ca aceasta comprimare pentru un ciclu MAS ideal este
izentropa cat si ca raportul de comprimare este 18.
Starea S2
Nu este necesara nici o specificare.
Transformarea HTG1 - arderea
Aici presupunem ca incalzirea (care are loc in timp ce pistonul de deplaseaza la o
presiune constanta) este izobar si presupunem de asemenea ca aportul de caldura
(Q) este de 1800 KJ.
Starea S3
Nu sunt specificari necesare aici, chiar daca e un prilej bun pentru a specifica faptul
ca agentul termodinamic este aerul.
Transformarea EXP1 - destinderea
Din moment ce analizam un ciclu MAC ideal, presupunem ca destinderea este
izentropica. Daca am fi stiut cata pierdere de caldura ar fi survenit in procesul de
destindere si cat lucru mecanic s-a produs, am fi putu sa le specificam pe acestea in
loc sa modelam un proces de destindere ideal.
Starea S4
Nu este nevoie de specificari aici.
Transformarea CLG1 - racirea
Din moment ce inlocuirea aerului consumat cu aer proaspat survine cand pistonul
este in pozitia punctului mort exterior, presupunem ca procesul de racire este izocor.
Randamentul ciclului MAC
Putem privi din nou la fereastra de evaluare a proprietatilor ciclului pentru a
vedea ca randamentul ciclului MAS pe care l-am construit are aproximativ 59%.
4. TEMA LABORATORULUI:
Folosind CyclePad in modul grafic sa se realizeze schema echivalenta a unui
ciclu
termodinamic pentru motoarele cu aprindere prin comprimare.
Folosind CyclePad in modul analitic sa se introduca coordonatele problemei din
textul
referatului.
Sa se extraga parametrii p, V, T, Q, L, U, H, S, pentru transformarile
ciclului.
Sa se efectueze analiza de senzitivitate pentru variatia randamentului termic in
functie de
raportul de comprimare, presiunea maxima la sfarsitul arderii in functie de presiunea
in admisie
(S1); temperatura finala functie de temperatura in admisie.

Parametrii

Param. S1 Comprimare S2 Ardere S3 Destindere S4 Racire

p 100KPa KPa 5720KPa KPa
V 0.82 0.04 0.10 0.82
T 15 642.5 1838 655.1
Q 0 1800 0 -688.1
L
U
H
S