Principalele evenimente din 1918, anul

Marii Uniri
Prof. Dr. Dorin Stănescu, 02 Iulie 2018

1 iulie - Ziarul „Evenimentul” din Iași, organ al Partidului Conservator, anunță cititorii
săi că, începând cu data de 1/14 iulie 1918, starea de asediu va continua pe întreg
teritoriul țării;
5 iulie - La inițiativa diplomatului Vasile Stoica, la Washington a fost înființată Liga
Națională Română, organizație ce avea ca obiectiv sprijinirea cauzei naționale a
românilor;
6 iulie - La Iași s-a desfășurat ceremonia de învestire a noilor episcopi aleși de către
Sinod, care își încheie lucrările cu acest ultim act. Presa vremii relatează pe larg
ceremonia. La ora 11:30 a plecat de la Palatul Mitropolitan o delegație formată din
Mitropolitul primat Conon și Mitropolitul Pimen, noii Episcopi Antim al Râmnicului și
Teofil al Argeșului. La ora 12:00, delegația a fost primită la reședința regelui
Ferdinand. Aici, în prezența membrilor Guvernului și a prințului moștenitor Carol,
ministrul cultelor, Simion Mehedinți, a dat citire diplomei prin care se recomandă noii
aleși. Regele Ferdinand le-a încredințat cârjele episcopale. În timpul sosirii și plecării
la Palatul Regal, toate clopotele bisericilor din Iași au bătut pentru a anunța vestea
locuitorilor orașului;
7 iulie - Prin Decretul regal numărul 1744, Minei Hociotă, călugăriță de la Mănăstirea
Văratec, îi este conferită „Crucea Comemorativă” în semn de prețuire pentru
activitatea depusă la salvarea și îngrijirea soldaților români;
8 iulie - Corul mitropolitan de la Iași se deplasează la Chișinău pentru două zile,
unde va susține concerte caritabile în beneficiul „Societății pentru ocrotirea orfanilor
de război”;
10 iulie - Pastorală a Mitropolitului Pimen către preoții din Moldova prin care îi
informează că, în aceste vremuri tulburi în care războiul a răsturnat valorile, morala și
credința oamenilor, la inițiativa liderilor politici și religioși ai țării a fost înființată
„Societatea Educația Cetățenească”, având ca scop declarat reinstaurarea moralei, a
valorilor și credinței. Preoții sunt îndemnați să se implice și să participe la desfă-
șurarea unor activități în acest sens;
15 iulie - În toată țara este o criză alimentară, iar presa din Moldova vorbește despre
lipsa făinii din comerț, despre pâinea de calitatea a doua. La Iași apare o broșură
intitulată „Pentru amintirea lui Ion Creangă”, prin care comitetul însărcinat cu
refacerea „Bojdeucii” prezintă raportul de activitate desfășurată în acest scop;
16 iulie - „Societatea Invalizilor de Război” își publică raportul de activitate pe anul
1917- 1918 în care prezintă centrele de îngrijire de la mănăstirile Văratec, Neamț și
Secu și munca derulată aici sub conducerea doctorului N. Minovici. La Iași sunt
îngrijiți 5.500 de invalizi, iar în mănăstiri, 8.000. Aici au fost înființate ateliere în care
invalizii sunt învățați meserii noi pentru a-și putea câștiga traiul, iar cei care au orbit
sunt învățați să citească în sistemul Braille;
19 iulie - În Italia s-a constituit „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania,
Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu. Misiunea
acestuia a fost aceea de a-i organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară
în unități care să lupte alături de armata italiană;
20 iulie - Petre V. Haneș publică un articol în care prezintă situația Bisericii din
Basarabia: revenirea la slujba în limba română, pomenirea regelui în timpul
serviciului religios, plecarea episcopilor ruși de aici, instalarea episcopilor români,
autonomia Bisericii basarabene;
25 iulie - La Iași se vernisează o nouă expoziție a pictorilor Briese și Paul Verona în
care sunt expuse picturi cu tematică din actualitatea epocii;
31 iulie - După ce în Parlament se pune în dezbatere trimiterea în judecată a
Guvernului Ion I.C.Brătianu, presa Partidului Conservator derulează o acerbă
campanie împotriva fostului Guvern, pe care îl acuză de înfrângerea în război a
României, de dezastrul țării.

File de agendă

1/13 iulie - 140 de ani de la încheierea păcii de la Berlin (1878), prin care se
recunoștea în plan internațional independența de stat a României;
2 iulie - se stinge din viață Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor al Moldovei (1457-
1504); Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Național (1888); 125 de ani
de la nașterea poetului și scriitorului Demostene Botez (1893-1973);
4 iulie - ziua Națională a SUA. În 1776 a fost adoptată Declarația de Independență a
SUA; Decret domnesc privind înființarea Universității din București (1864);
6 iulie - Într-un document, Mihai Viteazul se intitulează „domn al țării Românești și
Ardealului și a toată țara Moldovei“ (1600), confirmând prin aceasta prima unire
politică a Țărilor Române;
7 iulie - 95 de ani de la nașterea regizorului Liviu Ciulei (1923-2011);
8 iulie - A fost finalizată copierea unei „Pravile” la Putna, acesta fiind cel mai vechi
manuscris juridic românesc datat (1581);
9 iulie - Mihai Viteazul a înființat Mitropolia românească din Transilvania;
10 iulie - 1880 de ani de la moartea împăratului roman Hadrian (73-138 d.Hr.);
11 iulie - Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin;
Ziua Internațională a Populației Pământului;
12 iulie - 85 de ani de la nașterea prozatorului Alexandru Ivasiuc (1933-1977);
13 iulie - 110 ani de când femeile participă pentru prima dată la Jocurile Olimpice
(1908);
14 iulie - Ziua Națională a Franței;
15 iulie - 160 de ani de la tipărirea în Moldova a primei emisiuni de mărci poștale
„Cap de bour” (1858), una dintre cele mai prețioase și rare mărci poștale din lume;
Ziua de 15 iulie este celebrată și ca Zi a mărcii poștale românești;
17 iulie - 100 de ani de la asasinarea la Ekaterinburg a țarului Nicolae al II-lea și a
familiei imperiale ruse de către conducerea bolșevică a Rusiei (1918);
18 iulie - Împăratul Nero începe la Roma prigoana împotriva creștinilor, pretextul fiind
acela că incendiul produs în oraș a fost provocat de către aceștia (64 d.Hr.); 80 de
ani de la moartea reginei Maria a României (1875- 1938);
19 iulie - La Paris se inaugurează metroul (1900);
20 iulie - 150 de ani de la nașterea Patriarhului Miron Cristea (1868-1939); în
România se sărbătorește Ziua Aviației și a Forțelor Aeriene, Ziua Energeticianului
(din 1992), se desfășoară Târgul de fete de pe muntele Găina;
21 iulie - 210 ani de la nașterea lui Simion Bărnuțiu, personalitate marcantă a
Revoluției de la 1848;
22 iulie - Ziua de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române (1951);
27 iulie - România devine membră a UNESCO (1956);
23 iulie - Ziua presei militare române. Evenimentul a fost stabilit pentru a marca
editarea, în 1859, a primei publicații oficiale a armatei române, „Observatorul militar,
diariu politicu şi scientificu“;
24 iulie - 235 de ani de la nașterea lui Simon Bolivar (1783), conducătorul luptei de
eliberare a popoarelor din America de Sud; În România se serbează Ziua
grănicerilor, care marchează constituirea primului corp unificat al grănicerilor din
România (1864);
25 iulie - Se naște Samuel Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, dar
și un mare colecționar de opere de artă. Prin testament, el a stabilit ca palatul și
colecția sa de artă să fie deschise publicului. Muzeul omonim a început să
funcționeze din anul 1817;
28 iulie - Austro-Ungaria a declarat război Serbiei. Este momentul în care începe
Primul Război Mondial;
29 iulie - Ziua imnului național „Deșteaptă-te, române!”. Imnul a fost intonat pentru
prima dată în vremea Revoluției de la 1848, simbolistica versurilor fiind relevantă
pentru acel context al epocii de deșteptare a ființei naționale a românilor. După Revo-
luția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul de stat al
României. Ziua imnului a fost instituită de către Parlament în data de 18 mai 1998;
30 iulie - 200 de ani de la nașterea scriitoarei Emily Bronte (1818) și 170 de ani de la
moartea sa (1848); 120 de ani de la moartea lui Otto von Bismarck, cancelar al
Imperiului German (1815-1898).

Galerie foto: