PREFATA in contextul lumii contemporane, dinamica procesului instructiv determina te dezvoltiti ale conceptiilor cu privire la modul in care predarea, invata- ‘sctivititile instructiv educative in ansamblul lor trebuie si se desfigoare. Pedagogia contemporand asuma tot mai mult strategii active si interactive, presupune implicarea nemijlocité a elevului in invatare si promoveaza desco- noului de catre cei care invats. Experimentarea strategiilor pedagogice, de abordarea intetactionista si constructivisti a cunostinfelor, pune aecen be construirea personala a cunostin(elorelevilor. Flexibilitatea pedagogiei inte- faciliteaza totodatd actiunile centrate pe ai a si diversa a prin care avesta isi formeaza deprinderi de baza si isi dezvolti competente. Abordarea teoretiea si praxiologica din lucrarea ,Predarea si inviifarea inte- in cielul primar. Aplicatit ta aria curriculard Matematic perspectiva optimizirii performantei scolare in ciclul primar. Eficientizarea strategiilor didactice interactive nu poate fi realizati fir 0 orespunzatoare la activitajile concrete de invalare. Corelarea strategiilor actorii ce detin un rol important in orice demers Bu poate fi neglijata. In acest sens autorul descrie aspecte particulare ale pi SE activititlor didactice, formelor de organizare ale activitiilor, suportu tionale si produselor curriculare utilizate, analizandu-le cu scopul de a e ‘Satis influenfa lor asupra actului didactic, in acord cu optimizarea procesului de ‘predare-invatare. Actualitatea temei in discutie rezida in maniera de a asigura o interfata intre ‘Soria recenti a instrurié interactive si practiea educationals orientata spre dezvol- ‘Seca unor strategii interactive, demersul stiintific intreprins in acest sens ‘Sscriindu-se in tendinfele de dezvoltare ale didactieii din ultimele decenii. in ace- ‘Si timp, cercetarea a surprins si dezvoltat aspecte cu preponderenta din perspecti- ‘©3 didacticd, in sensul identificarii unor repere privind posibilitatea cresterii per- ‘Seemantei scolare, la matematica si stiine, la elevii din eiclul primar. Cartea este dezvoltata in cuprinsul a doua sectiuni sau parti, una teoreticd si ‘s5s de aplicaii, aga cum sunt acestea prezentate in cuprins: partea | ~ Fundamenta- ‘re teoretici si partea a ll-a~ Demersul experimental. Remarcim multiple relatii de ‘sontinuitate si reciprocitate intre cele doud parti. Fundamentele teoretice ale lucri- ‘si sunt relevante pentru aplicatiile practice, apoi demersul experimental valorizea- ‘Zi refeaua conceptuala a parti teoretice. Remarcim, reusite relati de reciprocitate Sntre demersul teoretic si cel practic aplicativ, sinteze reusite asupra pedagogici interactive redate in manietd interdisciplinara: Fizica-Pedagogie.Sunt decantate repere fundamentale in descrierea si argumentarea problema- ticii actuale a predarii ~ invatarii interactive, prin explicitarea terminologiei de specialitate $i surprinderea evolutiei unor modele care sustin instruirea interactiva in capitolul I, intitulat Repere teoretice privind instruirea interactivé, sunt subliniate tendintele actuale de conceptualizare ale termenilor cheie vehiculati in lucrare, Sunt decantate dowd modele educationale promovate de pedagogia inter tiva: 1. Perspeetiva reconsiderdrii statutului elementelor triunghiului pedago- gic (profesor-elev-cunostinte); 2. Perspectiva oportunitatit de analiza si reformare a naturti i continutu- lui experienjelor de invetare, a relajiilor profesor-elev, elev-elev, precum si a co- nexiunilor necesare intre scoald, educatie si experienjele reale de viata. Scopul fundamental al acestor modele educationale este optimizarea inteaririitridimensi- onale: actiune pedagogicii — relati interpersonale si viata real. Prin sinteza datelor din literatura de specialitate cat si prin consideratii per- sonale, cel de-al doilea capitol, denumit Merodologia predarii-invindri interactive este dedicat teoretizarii aspectelor privind strategiile didactice interactive, care viziunea pedagogicd confera metodologiei didactice valoarea unei teotii sistemice si praxiologice. {In acest context, problematizarea si invatarea prin descoperire, sunt evident ate ca si atribute (inter)active ale invataméntului care, in principal, contribuie transformarea procesului instructiv-educativ dintr-un act pasiv de receptare a nostintelor, intr-un act de permanenta cdutare, de sondare a cunostinjelor deja malate, in vederea formulirii unui raspuns la 0 anumiti cerint Este profunda concluzia autorului in aceasta sectiune, formulatd astfel blematizarea si descoperirea se genereazii reciproc si asigurdé o ascendenié ai Karii, observabild prin evolutia capacititilor $i atitudinilor achizitionate de eleva. in capitolul Specificul procesului instructiv in inva ccalizari asupra organizarii activitatilor didact tul primar. in viziunea autorului, de la fundamentarea sistemului de organizare a ‘fii didactice pe clase si lectii de eitre Comenius, initierea a numeroase e ‘mente avansate in cadrul unor paradigme de cercetare specifice pedagogic! onale, moderne si postmoderne explica imbogatirea continua a formelor de o: zare a procesului didactic. in fapt, formele de organizare a activitatii didactice zeazii perfectionarea relatici profesor-elev, care de-a lungul timpului s-a dezw in raport cu evolutiile inregistrate la nivelul gindirii pedagogice. Problematica curriculum-ului in invakimantul primar abordaté in acest tol, face referire in mod deosebit la produsele curriculare. Analiza gradului in planurile cadru ofera o solutie de optimizare a bugetului temporal, pentru rele matematica si stiine, este fundamentata pe opiniile exprimate, in acest de cadrele didactice din invayimantul primar. in aceste circumstante, autorul diméntul primar sunt sia curriculum-ului in inva 10decizia scolii, care faciliteazi modemnizarea proiecte ale ciror continuturi sunt structurate de profesorul clasei in functie ile colectivului de elevi, favorizaind invatarea interactiva, constatative, in componenta de analiza a opiniilor cadrelor didactice primar, evidentiaza o atitudine pozitiva si activa pentru eficienti- ui instructiv. Anticipatea si prefigurarea demersului didactic operati- influentate de importanta acordati activitatii didactice anterioare proiec- i diagnostic, identificarii aspectelor care favorizeaza reusita scolara, i psihologic al elevilor, resurselor existente, sugestiilor de activitati de ‘cuprinse in programa scola ‘cestea fiind prezentate in cuprinsul a doud capitole. Aici sunt incorpora- demersuri aplicative, menite a pregati, a finaliza si a valorifica datele sclor constatativ si formativ. Autorul demareazi cercetarea experimental, cu valoare prospectivi, por- & la premisa cd pe masura ce elevii pareurg cicluril pentru: disciplinele fundamentale matematica i ‘Autorul apreciazi c& valorificarea eficienta a valentelor motiv + interactive va conduce la o dezvoltare a apetitului pentru inva(are, capa- SE sporeascé triinicia cunostintelor achizitionate, datorita implicarii active si i intelectual propriu. Punerea elevului in situatia de a cduta si gasi soluti, la stele probleme uate din viata cotidiand, va contribui la reusita scola Capitolul intitulat Dimensiunea operationalii a cercetdrti cireumscrie coor- le generale ale cercetarii practic-aplicative, in care sunt detaliate in mod inzator unei Iucrari stingifice premisele teoretice si metodologice ale inter- i experimentale, Totodaté este prezentat experimentul formativ dedicat cerce- vvizind implementarea metodelor interactive, problematizarea si invitarea prin rire, in activitati didactice. in experimentul preconizat pentru cercetarea de fat, intentia autorului a fost 2 dovedi factual, cu instrumentele statistice specifice, rolul metodelor intera imbunatiirea performantelor scolare ale elevilor, la matematica si stiinte. Expe- ‘smentul formativ a fost proiectat de asa maniera incat derularea lui sa fie integrata J procesul instructiv, cu respectarea programei seolare, a numarului de ore alocat pentru fiecare disciplins. Evaluarile esantioanelor sunt realizate in toate etapele experimentului pe ba- za testelor aplicate, Pentru a avea o imagine de ansamblu cét mai clara si obiectiva in ce priveste evolutia performantei scolare a subiectilor pe parcursul experimentu- Jui, autorul a aplicat teste cu o structura care se pliaza pe standardele tehnice folosi- te in programul de evaluare PISA. Astfel au fost investigate capacitati / competen- ‘e, din perspectiva functionalé a cunostintelor achizitionate de catre elevi, in dome- niile matematicd i stinte ale naturi, esenfiale in viata de zi cu zi. Printr-o astfel de abordare a evaluarilor autorul a reusit sa obtina un profil de bazit al cunostinfelor si deprinderilor subiectilor si sa identifice tendinfele in evolu- ul