Cabala pentru Studenti, pagina 743, Studiul celor Zece Sefirot - Capitolul 9, articolul 33:

“Miscarea Spirituala inseamna reinnoirea disparitatii de forma.”

“33) Totusi trebuie sa intelegem sensul termenilor de timp si miscare pe care ii intalnim aproape
in toate cuvintele din aceasta intelepciune. Intr-adevar, trebuie sa stiti ca miscarea spirituala nu este ca o
miscare tangibila dintr-un loc in altul. Ci dimpotriva se refera la o reinnoire a formei.”
“Noi numim orice reinnoire de forma prin termenul “miscare”. Este aceasta innoire, acesta
disparitate de forma, ce a fost reinnoita in spiritual, ce este diferita de forma precedenta din spiritual, si
este considerata a fi fost divizata si distantata de spiritual, si astfel s-a indepartat si a capatat numele si
autoritatea ei insasi. Prin aceasta, este exact ca si cand o esenta corporeala ce isi pierde o parte din ea,
iar aceasta se muta in alt loc. Asadar, schimbarea si reinnoirea formei se numeste “miscare””.

Timpul spiritual semnifica un anumit numar de innoiri ale disparitatii de forma ce deriva
una din cealalta. Inainte sau dupa, inseamna cauza si consecinta.

34) In legatura cu definitia spirituala a timpului: Trebuie sa intelegeti ca, pentru noi, definitia
spirituala a timpului este doar o senzatie a miscarilor. Imaginatia noastra zugraveste si creaza un anumit
numar de miscari, si le diferentiaza una de cealalta si le transpune intr-o anumita cantitate de “timp”.
Asadar, daca un om ar fi intr-o stare de nemiscare completa fara de mediul sau, el nu ar putea
nici macar sa fie constient de conceptul de timp. Asa este si in spiritualitate: O anumita cantitate de
modificari ale formei este considerata ca “miscari spirituale”. Acestea se intrepatrund una cu cealalta
prin legea cauzei si consecintei, si se numesc “timp” in spiritualitate. De asemenea, “inainte” si “dupa” se
denumesc mereu “cauza si consecinta”