SINUZITA

SINUZITA ACUTĂ =complicatii ale rinitelor acute/corniceextinderea inflamaţiei la mucoasa sinusurilor

După nr. Sinusurilor afectate – monosinuzita
- poli sau parasinuzita
După sinusul afectat – maxilară ,
- etmoidală
- frontală
- sferoidală
- mono sau bilateral
Factori favorizanţi: - derivaţii de sept nazal
- hipertrofiile de cornet nazale
- polipii nazali
- scăderea rezistenţei la infecţii
Simptomatologia : - În std. de început sinuzită catarală (obstrucţie nazală , rinoree mucoasa sau
seroasă pe narina de partea sinusului afectat , cefalee).
Dupa 2-3 zile fără tratament -> apare:- durerea-1
- secretia nazala devine abudenta
- cefaleea intensă
- modificarea starii generale.
Tratament : - repaus la pat cu inhalaţii / instilaţii;
- antibiotic ( conform antibiogramei);
- analgezice , vitamine , antiinflamatorii
- puncţie sinusală evacuatorie, ocazie cu care se face spălarea sinusului cu S.F. si se
introduce soluţie de antibiotic conform cu antibiograma.
SINUZITA CRONICĂ:- tratam. incorect si neasigurarea eliminării secreţiilor din sinusuri 
cronicizarea
infecţiei.
Simptome specifice : - scurgeri nazale purulente in cantităti mariş
- secreţii care pot fi inghiţite sau pot pătrunde in arborele respirator
produc infecţii bronhopulmonare.
Tratament: - antibiotice , vitaminoterapia pt. cresterea puterii de aparare a organismului ,
- puncţie + spălături sinuzale + soluţii de antibiotic.
Dacă există şi o componenţă alergică, se efectuează tratamentul corespunzător.

BOLILE FARINGELUI : - Adenoidita acuta:

Inflamaţia amigdalei nazofaringiene( întălnită adeseori la vârsta de 14-15 ani).
Se produce prin extinderea unei inflamaţii acute din fosele nazale sa prin exacerbarea virulentei
microbilor din care ramân in urma răcelii.

* La sugar : Simptomatologia este mai alarmantă :

- obstrucţie nazala totală;
- respiraţie bucală compensatorie;
- polipnee; febră ; cianoză ;
-aritmie respiratorie.
Tratament : - instilaţii nazale cu soluţii dezinfectante si decongestive : S.F.efedrinat 2% ; colargal ;
protargal 1%.
- antibiotice.
- Adenoitita cronica: - inflamaţie cronică a amigdalei nazofaringiene care duce la hipertrofia
tesutului limfatic rezultând vegetaţiile adenoide. Se intâlneşte frecvent la copii intre 3-6 ani.
 Spre pubertate- vegetaţiile adenoide se atrofiază.
Simptomatologia:- insuficienţă respiratorie nazală( copilul respiră pe gură zgomotos);
- prezente, aproape permanent secretii nazale mucopurulente abundente;
- voce nazonată;
- tulburări funcţionale auditive( datorate insuficienţei şi obstrucţiei trompei lui Eustache)
- cefalee, astenie, apatie, înapoiri intelectuale(datorate proastei oxigenări ale creierului)
# Copilul prezintă- FACIESUL ADENOIDIAN – rezultat din tulburări de dezvoltare ale feţei :
- nasul ingust,
- gura deschisă permanent,
- dinţii descoperiţi prin retracţia buzei superioare,
- torace nedezvoltat,
- la palpare- frecvent adenopatie submaxilară şi laterocervicală.
Diagnosticul se precizează prin : - ex. ORL complet + rinoscopie posterioara.
În ADENOIDITĂ CRONICĂ- apar complicaţiile- de vecinătate  amigdalite, otite, sinuzite,
laringite, tranheobronşite, bronhopneumonii, blefaroconjunctivite 8.
- la distanţă infecţii de focar, reumatism, nefrite.
Tratament profilactic : tratarea corectă a infecţiilor acute
General : curativ chirurgical- adenoidectomia + tratament general( vitaminoterapia,
helioterapia-2 etc.)
FARINGITA ACUTA: inflamaţia acută a istmului bucofaringian(vălul palatin, lueta 3, lojele amigdalelor
palatine). Îmbolnăvire frecventă produsă de virusuri / microbi( strept.
Betahemolitic).
Simptomatologie : - jenă la înghiţire;
- alterarea stării generale;
- febră moderată 4; frison.
La examenul obiectiv – înroşirea, edemaţierea5 faringelui, mucoasei,
- pe suprafaţa amigdalelor secreţie de fibrină6.
Complicatii : -Reunatism poliarticular acut;
- endocardite7
-glomerulonefrite
Tratament : - gargară cu soluţii dezinfectante( hipermanganat de potasiu),
- tablete de faringosept, decasept, etc;
- antibiotice( Penicilină, Oxacilină, Ampicilină)
- regim alimentar hidrozaharat+ lichide multe.

AMIGDALITA ACUTĂ : inflamaţie acută a amigdalelor(mai ales de microbi strept. Betahemolitic). În

copilărie, la adulţii cu organism slăbit( in anotimpul friguros).
Simptomatologia: -debut brusc cu febră ridicată,
- stare gen. alterată, disfagie.
Ex. Obiectiv:- faringe cu mucoasă congestronată,
- amigdale mărite de volum şi acoperite de puncte albe de puroi( examen faringian)
Tratament : - dezinfectante orale, antipiretice, vitamine, lichide, repaus la pat.
- antibiotice( penicilina) până la sterilizarea focarului, ptr. a evita complicaţiile
(endocardite, complicaţii articulare, renale, neurologice etc.)
- regim lacto-făinos.

AMIGDALITA CRONICĂ: inflamaţia cronică intreţinută de germeni cutanaţi în ţesutul limfatic

amigdalian. Apar adesea amigdalita acută se recomandă extirparea chirurgicală a focarului(
amigdalectomie), zona reprezentând o infecţie pt. tot organismul.
 ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR ADENOAMIGDALIZAŢI
Asistenta medicală - are un rol deosebit in timpul operaţiei, dar mai ales postoperator ajută şi
supraveghează bolnavul operat  depinde evoluţia postoperatorie.
-bolnavului să I se asigure : calmante, repaus la pat, dezinfectante, diete.
- bolnavu va sta culcat in decubit lateral, cu capul aplecat asupra unei taviţe renale in care va
scuipa excesul de salivă, cu eventualele urme de sânge.
- va sta Ia repaus la pat 4-5 zile;
- se pot pune comprese reci in jurul gâtului;
-in durerile faringiene I se va administra algolcamin injectabil.
- dezinfecţie nazofaringiana şi dupa caz – antibioterapie( penicilina I.M.)
- dieta: primele 2 zile lichide reci îndulcite uşor apoi pireuri compoturi,
- regim lacto- fainos până la 8-10 zile, postoperatorii.
În timpul evoluţiei spre vindecare, plaga operatorie din lojile amigdaliene se acoperă cu fibrinş
formând false membrane care pregătesc cicatrizarea locală. Aceasta se declanşează treptet, ultimile
porţiuni dispar abia în a 9a- 10a zi se poate produce o hemoragie neânsemnată. De aceea regimul
alimentar tb. să protejeze zona opertă până la vindecare.

BOLILE LARINGELUI
LARINGITA ACUTĂ CATARALĂ: - manifestare apărută în cursul inflamaţiei acute ale aparatului
respirator, modificările anatomoclinice interesează laringele inclusiv corzile vocale. Se observă mai
ales la bărbaţi, datorită fumatului, alcoolului, functiei profesionale.
FACTORI FAVORIZANŢI:- frig, umezeală, aer cu pulberi, gaze iritante, lichide fierbinţi
 interni : rinite, sinuzite, adenoidite, amigdalite, derivaţii de sept nazal,eforturi vocale.
Simptomatologie : -senzaţie de uscăciune şi usturimi în laringe,
- uşoară tuse şi jenă la vorbire, urmată de răguşeală.
- Uneori se instalează afonia, însoţită de tuse lătrătoare,
- frisoane, mialgii
La copiii sub 5-6 ani, laringita are un caracter sever datorită dimensiunii reduse ale laringelui si
prezenta ţesutului lax submucos din regiunea subglotică.
Tratamentul: - repaus vocal
- scoaterea bolnavului din mediul nociv,
- antitermice , băi ferbinţi , comprese calde locale;
- băuturi calde, vitamine;
- se suprimă9 fumatul si acoolul;
- aerosoli cu antibiotice(când există inflamare a intregului arbore respirator).
LARINGITA CRONICĂ: după frecvenţe laringite acute şi la ce care au profesii favorizante(cântăreţi,
profesori, avocaţi etc.)
Tratament:- repaus vocal,
- evitarea noxelor10
- aerosoli cu sol. antiseptice , decongestive.
TUNORILE LARINGELUI: - beligne(polipii)
- papilomatoza difuză
- cancerul laringian.
POLIPII LARINGIENI :- hiperplazii histologice beligne(unice/ multiple), pediculate sau sesile,
localizate la nivelul mucoasei laringiene. Majoritatea polipilor se ivesc la nivelul corzilor vocale.
Cauze favorizante : - excese vocale, alcool, tutun, pulberii, gazele iritante, inflamatii acute/ cronice.
Siptomatologia :- disfonie, răguşeală(localizare pe coarda vocală);
- dispneea- polipi voluminoşi;
- disfagia – la păolipii voluminoşi situaţi în zona superioara a laringelui;
Ex. obiectiv determina sediul , volumul, forma.
Tratament: extirparea, după ablaţia polipului laringianrepaus vocal ~ 7-10 zile.