Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului

Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

CURS 2
APA
 alături de aer, apa reprezintă un factor de mediu indispensabil vieţii;
 apa reprezintă constituentul esenţial al materiei vii, cu rol în desfăşurarea tuturor proceselor vitale;
încât se poate afirma că apa influienţează mediul înconjurător şi implicit modul de viaţă al omului
 la omul adult apa reprezintă 60% din greutatea corporală; cu cât organismul este mai tânăr cu atât
conţinutul de apă este mai mare; deci conţinutul de apă este în funţie de vârstă şi de organ
o exemplu: în dinţi şi în ţesutul adipos conţinutul este redus (aproape 10%), în timp ce în
plămân şi- n rinichi este cea mai mare concentraţie
 Privitor la situţia globală → acoperirea necesarului de apă pe glob relativ este constant (sunt
rezerve constante deşi populaţia se înmulţeşte

1. Apa – ca principiu nutritiv

 în mod normal există un echilibru stabil între pierderile şi aportul de apă

 scăderea cantităţii de apă provoacă senzaţia de sete şi are loc când apa se reduce cu 10- 15%
din cantitatea totală;
 pierderea de 15 – 20 % → moartea organismului (fără hrană se trăieşte o lună, dar fără apă →
5-6 zile)

!!! un adult are nevoie de 2.5 l/zi de apă

- cantitatea de 1-1.5 l reprezintă apa sub formă de lichide
- restul pânǎ la 2.5 l provine din alimente şi catabolismul substanţelor nutritive
- din 100g proteine →→46 ml apă
- din 100g lipide→→ 107 ml apă
- din 100 g glucide → 55 ml apă

- omul nu foloseşte apa numai în scop fiziologic; omul are nevoie şi de întreţinerea curăţeniei
corporale, curăţeniei gospodăreşti, pregătirea hranei, spălarea vaselor.
- în felul acesta omul are nevoie minim de o cantitate de 5 l de apă potabilă/zi (pentru curăţenie - 20
l, pentru baie 15 l, pentr prepararea hranei- 10 l; T= 50 l= 0.05 m3/zi → x 30 /lună=1.50 m3)

2. Tipuri de apă în natură

- In natură, apele în funcţie de conţinutul de sare sunt de 2 categorii;

- ape dulci cu un conţinut de -săruri egal cu 1g/L
- ape sărate cu un conţinut de săruri egalcu 24g/L
- In funcţie de provenienţa lor, apele sunt :
- ape meteorice
- ape subterane
- ape de suprafaţă

In natură apa se află în circuit continuu:

- plecând de la apa râurilor, mărilor care se evaporă se ajunge la apa atmosferică; apa
atmosferică purtată de curenţi reci de aer ajunge în zone mai reci se
condensează şi cade sub formă de apă meteorică pe suprafaţa solului

1
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

1. Apa meteorică
- provine din precipitaţiile atmosferice (ploaia + topirea zăpezilor )
- sunt pure în momentul formării, dar se poluează când străbat atmosfera → → ‘’ploi acide’’
- din această apă meteorică:
o parte formează apele de suprafaţă
o parte se infiltrează în pământ apele subterane
2. Apele subterane
- reprezintă principala sursă de aprovizonare pentru populaţie
- apele sunt bine protejate de stratul de sol, încât se consumă ca atare, dar pentru că nu se găsesc în
cantităţi suficiente, nu pot satisface nevoile omului
- Au origine
o exogenă: când precipitaţiile se acumulează în urma infiltrării în sol a infiltrării apelor de
suprafaţă (râuri, lacuri);
o endogenă: din condensarea vaporilor ce se degajă în profunzimea solului; în anumite
condiţii ies la suprafaţă sub formă de izvoare reci sau calde;
 Ele dizolvă în drumul lor o serie de substanţe minerale, formându-se:
 apele minerale, când cantitatea de săruri este mai mare de 1 g/l
 dacă.apele minerale dizolvă gaze rezultă apele carbogazoase
- dacă apele minerale nu au gaze, rezultă ape plate

3.Apele de suprafaţă
- sunt cele care curg(râuri, fluvii) sau stagnează la suprafaţa solului (lacuri, bălţi)
- provin din precipitaţii atmosferice, din topirea zăpezilor
- nu sunt corespunzătoare utilizării direct ca apă potabilă, de aceea e necesară depoluarea
(purificarea)

3. Proprietăţile apei

- sunt în funcţie de factorii de mediu (temperatură, presiune precipitaţii), de compoziţia chimică

specifică, de volumul şi puritatea apelor primare
- Indicatorii ce caracterizează diferitele categorii de apă sunt:
3.1. indicatori organoleptici
3.2. indicatori fizici
3.3. indicatori chimici
3.4. indicatori microbiologici şi biologici
3.5. indicatori de radioactivitate

3.1. Indicatorii organoleptici

- gustul se determină la 10-15 0C; trebuie sa aibe valoarea de 2 grade ce corespunde satisfacerii
senzaţiei de sete;
- mirosul - se măsoară la 600C , valoarea normală fiind de 2 grade;
- culoarea, se măsoară în grade de culoare, valoarea normală fiind de 15 grade
● pentru apa potabilă din reţeaua de distribuţie sunt identificate patru surse de gust, miros şi culoare a
apei:
2
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

● compuşi de origine biologică – sunt compuşii ce provin din creşterea numărului de

microorganisme din diferite puncte ale reţelei;
● produşi de dezinfecţie reziduali şi subproduşi de oxidare (clorul residual sau compuşii
formaţi prin acţiunea clorului asupra substanţelor organice din apă).
→ mirosul este de clor
● compuşi rezultaţi din instalaţiile de depozitare şi din reţeaua de distribuţie: ioni metalici (Pb,
Cu, Fe, Zn) antrenaTi din materialele instalaţiilor → dau gust astringent
● difuzia unor poluanţi din materialele plastice din care sunt constituite instalaţiile
(hidrocarburi + compuşi fenolici)

3.2.Indicatorii fizici: temperatura, turbiditatea, culoarea, conductivitatea

● Temperatura
- temperatura apei este în strânsă legătură cu temperatura atmosferei
- este importantă pentru fenomenele biologice ce au loc în apă, pentru compoziţia
chimică (influienţează solubilitatea gazelor şi presiunea atmosferică)
● Turbiditatea → inversă limpezimii
- se măsoară în unităţi de turbiditate → 5 grade SiO2
- este determinată d prezenţa unor particule, coloizi, componente ale nămolului acvatic,
plankton, diverse microorganisme.
- influienţează proprietăţile organoleptice ale apei, proprietăţile chimice şi unii indicatori
biologici; dăm câteva exemple:
- microorganismele se absorb pe particulele responsabile de turbiditate → se dezvoltă mai bine
şi devin prin absorbţie rezistente la acţiunea substanţelor dezinfectante
- particulele în suspensie au o capacitatea de adsorbi ioni metalici (Cu, Hg) sau unele pesticide

!!! Pentru apa potabilă, menţinerea turbidităţii la valori acceptate este o măsură de apreciere a
eficacităţii procesului de prelucrare a apei în scop potabil;

!!! Turbiditatea este considerată indicator al prezenţei chisturilor de Giardia şi Cryptosporidium

● Culoarea
- se exprimă în unităţi denumite grade de Platină – Cobalt sau Bicromat – Cobalt
- 1 grad de culoare → coloraţia produsă de om soluţie ce conţine 1 mg platină/ litru
- se acceptă ca valoare minimă normală - 15 grade
- variază cu compoziţia chimică, astfel ;
- sărurile de Mn → culoare brună
- sărurile de fier → portocalie
- sărurile de vanadiu → galbenă
- apele dure → sulfaţi → albastră

● Conductivitatea apei
- corespunde conductanţei unei coloane de apă cuprinsă între doi electrozi metalici cu suprafaţa de 1
cm2 aflaţi la o distanţă de 1 cm unul de altul
- pentru apa potabilă, conductivitatea înseamnă mineralizarea apei
- se măsoară în micro-siemens/cm (µs/cm)
- OMS recomandă→ 400 µs/cm)
- apele subterane (mai minerale) au şi o conductivitate mare
- apele meteorice au o conductivitate mică 3
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

●Radioactivitatea apei
- se datoreşte particulelor radioactive antrenate în zonă, sau de prezenţa elementelor radioactive
naturale din sol: Uraniu, Thoriu, Radiu, Radon

3.3. Indicatori chimici - Compoziţia chimică a apei

- variază în funcţie de condiţiile fizico-geografice şi de caracterul unităţii acvatice (râu, lac, ocean,
apă subterană)
- compoziţia chimică este determinată de:
- factori cu acţiune directă (sol, roci, organisme)
- factori cu acţiune indirectă (clima, relieful, vegetaţia, regimul hidrologic)

● Factorii direcţi
- se manifestă odată cu infiltrarea apei în soluri şi în roci;
- cantitatea de oxigen scade iar cea de dioxid de carbon creşte (ca urmare a oxidării substanţelor
organice)
- în permanenţa e un schimb de ioni în apă, ca urmare a contactului cu solul şi rocile
- organismele vii influienţează astfel:
o scad O2 şi cresc CO2 + NH3, nitriţi, nitraţi
o o scădere în microelente sau macroelemente (sunt folosite de microorganisme

Substanţele dizolvate în apă

● gaze
● substanţe minerale
● substanţe organice

Gazele: O2, CO2, H2S

● O2 → vital pentru viaţă;
- provine din fotosinteza vegetaţiei şi din difuzia naturală a O2 din atmosferă
- este direct proprţional cu presiunea atmosferică şi invers propoţional cu
temperaturaatmosferică
- scade datorită
- creşterii de temperatură
- proceselor chimice de oxidare
- consumării de către germenii aerobi

● CO2
- provine din descompunerile materialelor organice şi din respiraţia organismelor acvatice
- scăderi ale concentraţiei au loc →→ prin degajarea lui în atmosferă şi în procesele de
fotosinteză a fitoplanctorului
- creşteri au loc în transformarea bicarbonatului → carbonaţi

- CO2 se găseşte sub două forme:

- CO2 liber
- CO2 combinat
- semilegat → bicarbonaţi 4
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- legat → carbonaţi
- La pH = 4 se găseşte numai CO2 liber
- La pH = 8.4 numai CO2 semilegat
- La pH = 10.4 numai CO2 legat (carbonaţi)

- Există un echilibru între aceste forme:

2 HCO3- → CO32- +CO2 + H2O
Ca(HCO3)2 → CaCO3 + CO2 + H2O
- Acest echilibru este numit calco-carbonic şi este influienţat de CO2 liber
● CO2 existent în prezenţa ionilor bicarbonat reprezintă CO2 de echilibru
● Diferenţa dintre CO2 liber total şi cel de echilibru se numeşte CO2 agresiv; ce poate deplasa
echilibru spre formare de bicarbonat sau de carbonat

CO2 liber total - CO2 de echilibru = CO2 agresiv

H2S
- are origine
- organică, găsindu-se în apa de suprafaţă; provine drin descompunerea anaerobă a substanţelor
organice sau a impurificării cu ape reziduale
- minerală → în apa de adâncime (subterană); provine drin reducerea sulfaţilor în prezenţa
bacteriilor sulfuroase

Substanţele minerale
- conţinutul variază în funcţie de tipul apei (de izvor, freatică)
- se clasifică în funcţie de concentraţie, în :
→ macroelemente cu concentraţie mică 1 mg/L
● sunt calciu, magneziu, potasiu, sodiu + cloruri, sulfaţi, carbonaţi, bicarbonaţi
→ microelemente cu concentraţie mare 1 mg/L
● calciu, fosfor, iod, mangan, brom
- se clasifică în funcţie de toxicitate, în:
● compuşi normali: Ca, Mg, K, Na, Cl-, fosfaţi, bicarbonaţi, carbonaţi
● compuşi ce indică poluare:NH3 , nitraţi, nitriţi, fosfaţi, ioni ale metalelor grele
- fosfaţii provin din → poluarea de îngrăşăminte
- NH3, nitraţi, nitriţi → provin din descompunerea substanţelor organice proteice, ca
urmare a îngrăşămintelor chimice din sol
- NH3 este oxidat → nitriţi + nitraţi
- nitraţii şi nitriţii se găsesc în mod natural în apă şi sol, provenind în urma
nitrificării ionului NH4+ din apă şi sol de către bacterii
NH3 Nitrosomon
 es
 NO2 Nitrobacte
 r  NO3-
- fosfaţii şi nitraţii → favorizează dezvoltarea algelor în apă →→’’înflorirea apelor’’, cu
repercursiuni negative asupra autopurificării apei şi prelucrării în scop potabil.

Substanţele organice
- naturale
- de sinteză
sub formă solvită, pulberi sau stare coloidală

5
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

● Cele naturale provin din acţiunea biologică a organismelor acvatice, din descompunerea
organismelor vegetale, animale şi microorganismelor şi din apele reziduale
- Conţinutul în materii prime organice poate fi exprimat prin:
● COT – carbon organic total (se măsoară CO2)
● CCO – consum chimic de oxigen sau indice de oxidabilitate
● CBO5 – consum biochimic de oxigen (se măsoară cantitatea de oxigen necesară dezvoltării
microorganismelor timp de 5 zile)

Pentru apele de suprafaţă utilizate ca sursă de apă potabilă valorile normale

pentru COT sunt de 2-10 mg/L
pentru CBO5 sunt de 2-20 mg /L