N-ruI 39.

Preotul-Model.
Dacă alţi mari şi distinşi preoţi străini au găsit modelul pe
cari trebue să-1 urmeze toţi preoţii lor şi pentru noi a sosit timpul,
să răspundem pentru vremurile de astăzi, care este preotul ort.
român model?
Generaţia tineră de preoţi cere imperios să fixăm odată
preotul ideal pe care trebuie să-1 urmeze. Preoţii mai bătrâni
aşteaptă cu inima plină şi întreabă asupra cui se revărsăm
din belşug toată admiraţia noastră toată recunoştinţa noastră!
Nu cred să fie în biserica noastră o întrebare de mai mare ac­
tualitate şi de mai mare importanţă ca aceasta. Este lucru riscat
la tot cazul să cânţi la o întrecere mai întâi, fiindcă ceilalţi cari
urmează după tine chiar dacă ar cânta mai urât decât tine pu­
blicului i-se împare că, cântă mai frumos! Să riscăm totuşi să
cântăm mai întâi!
Există în lumea aceasta o plăcere mai frumoasă şi mai pu­
ternică; decât toate patimile pe care le puteţi înşira, este: plă­
cerea intelectuală. Găseşti această plăcere intelectuală întruchipată
în poetul, care zile şi nopţi întregi se uită pe sine nemâncat şi
nebăut, căutând ziua potrivită, cuvântul care ar putea cuprinde
în sine frumuseţa pe care o simte în suflet.
Plăcerea aceasta intelectuală, care frământă şi consumă pe
om o afli la pictorul, care se chinuie mult până poate redă pe
pânză un efect de lumină, o nuanţă de culoare, dar ajungând la
ţintă se simte cel mai fericit om din lume.
Plăcerea aceasta o vezi la omul impresionabil, care se tru­
deşte să vorbească lumii tot aşa de frumos cum simte el de
frumos.
Să punem deci întrebarea, ne-ar plăcea nouă, ca aşafel de
oameni „subţiri" să fie tipul preotului nostru ortodox român?
Dacă nu ne-ar plăcea ei cred că ar reuşi să se impună cu dela
sine putere.
Dar de ce ar trebui să fie preoţii dela cel mai mare
până la cel mai mic chiar oameni „subiţiri"? Iată întrebarea oame­
nilor cari nici când nu au pătimit de "subţirime".
De c e ? Iată răspunsul! Păstoriţii; atât intelectuali meşteşu­
gari cât şi ţăranii să aseamănă cu copilaşii mici; dacă nu-i ţini
Toate bine de mâni cad şi să schilăvesc. Şi massa ca şi individul ori
cade ori se ridică, pe acelaş plan nu stau nici odată.
Pag. â âîâERICA ŞI ŞCOALA
Acum închipuiţi-vă că în fruntea satului
gr sta toţi preoţi, cari prin lumina sufletelor
lor ar fi în stare să „ridice" poporul cum ri­
dică părinţii copii, cari ameninţă să cadă. Ce
suflet frumos, larg, înţelegător şi robit de toate
preocupările frumoase ar trebui să aibă preo-
ţimea noastră.
Ce durere că 90 la sută din preoţi ne ridi­
căm dela sate, unde nu se croiesc sufletele
pentru sbur mai curagios şi pentru pretenţii
mai mari. Ce pagubă, că împrejurările noastre
de viaţă nu ne permit să culegem din lume,
mai târziu, acele îndemnuri frumoase, acel
mobiliar sufletesc care nu te lasă niciodată să
te cufunzi în urâciunile vieţii.
La larg tu preotule român! Dute peste ţări
şi mări. Vezi, ascultă compară, te frământă şi
te naşte din nou şi atunci ori unde te vor aşeza
valurile vieţii ai atâta bogăţie în suflet încât
puţin te poate supăra lumea din afară.
Dar acest strigăt nu 1 putem scoate din
piept fiindcă la noi nu se poate aşa ceva. Că
ce pierde viaţa noastră bisericească socială şi
culturală în urma lipsei de preoţi „subţiri" este
aşa de evident, încât nu trebue să mai fim
explicaţi.
Cu teoria preoţilor „subţiri" se bate în
capete părerea acelor oameni cari au următo­
rul ideal despre preoţie.
Preotul român sâ fie modestia întrupată,
o leacă mai flămând şi mai rău îmbrăcat, Su­
pus şi nu cu "multă carte, care l-ar face „în­
chipuit". Să aibe glas frumos şi să ştie tipic
şi contabilitate. Să observe cu cea mai mare
băgare de seamă paragrafii regulamentelor şi
să nu aibe niciodată conflict, cu poporul fie
de bine fie de rău. Şi conflict trebue să ai
atunci mai mult, când vrei să-1 ridici.
Acest preot-model ne serveşte spre mân­
tuirea bisericii şi a neamului, zic unii.
Pe acest tip de preot nu au decât să-1
apere aderenţii săi.
Nouă ne-ar plăcea o discuţie liniştită şi
cuminte din partea tuturor preoţilor cari ar
putea cu argumente să se pronunţe ori pentru
un model ori pentru altul.
Este sigur, nu sunt potrivite vremurile în
care trăim pentru visuri, dar atunci când în
străinătate se scriu volume groase pe tema,
care este preotul model, nu ne strică nici nouă
să ne ventilăm casa sufletului şi să visăm ba­
rem frumos, dacă nu ne putem gândi deocam­
dată la realizarea acestui frumos.
Dr. Ştefan Cioroianu,
protopop.
Nr. â §
Apostolat în dieceză.
Vizitaţiunea canonică a P. S. Sale părintelui
nostru Episcop pe Valea Mureşului.
1
Pornim din Bulei Ia o r e l e 8 şi / dim., cu două
2
automobile, şi 'n scurt timp ne apropiem de biserica
din Ostrov. Mica comună, Ostrov, cu 548 suflete, aşe­
zată în timpurile vechi aproape de Murăş, s'a mutat
p e vatra actuală în veacul al 17-lea. In locul bisericii
de lemn din veacul al 18-lea, harnicii locuitori şi-au zi­
dit, în 1890, o biserică frumoasă de cărămidă şi lângă
ea, la anul 1901, o şcoală confesională, corespunză­
toare iuturor cerinfelor. In urma bunei gospodării a
preotului Iulian P o p e s c u , averea mobilă şi imobilă
a bisericii face 280,466 L e i .
Pocăitismul, care a ademenit 9 suflete, bate în
retragere. Viaţa culturală se manifestă tot mai intenziv.
A r e bibliotecă parohială şi un c o r bine instruit şi di­
rijat de d-şoara Livia Bala, învăţătoare.
Poporul adunai în jurul părintelui său sufletesc
ne aşteaptă înaintea bisericii. Păr. Iulian P o p e s c u în-
timpină p e P . S. Sa în ornate cu sf. C r u c e şi Evan­
ghelia. S e oficiază un Te-Deum, la finea căruia păr.
P o p e s c u face o dare de seamă despre starea paro­
hiei, după care urmează predica P . S. Sale despre
grija şi mântuirea sufletului.
La o r e l e 9 şi Va pornim spre comuna Virişmort,
din apropiere. Lăsând şoseaua la o parte urcăm c o ­
lina, p e care e aşezat „ c e l mai mic şi mai sărac" sat
din V a l e a Mureşului. A r e 70 d e c a s e cu 260 d e su­
flete, toate o r t o d o x e . Baptistă e o singură femeie, v e ­
nită ca servitoare din aii sat. Biserica mică s'a reno­
vat radical în acest an. Ş c o a l ă nu are. Copiii frecven­
tează şcoala din Ostrov.
Iuaintea bisericii ne îniimpină preotul locului, păr.
Aurel Cărăbaş, în fruniea micii turme, p e care o păs­
toreşte de 37 ani.
Intrând în biserică P . S. Sa oficiază un scurt
serviciu divin. Cântările Ie execută corul din Ostrov,
condus de d-şoara Bala. După darea d e seamă a păr.
Carăbaş, urmează predica P . S. S a l e despre lumina ade­
vărului şi răsplata de veci.
Puternica impresiune şi creştineasca mângâiere pro­
dusă în sufletele credincioşilor s e manifestă în cuvân­
tarea, c e o rosti primarul comunei, mulţumind P . S.
Sale, „serv a lui Hristos", pentruca a învrednicit cu
înalta sa vizită şi neînsemnatul lor sai.
C o b d r î n d dealul, la o r e l e 10 şi V
2
n e
aflăm în
comuna Birchiş, reşedinţa plasei. Poporul adunat în
număr mare, în frunte cu şefii administraţiei civile, în
timpină pe P . S. Sa în faţa bisericii. In numele comu*
nei politice bineventează p e P . S. S a notarul Ioan P o p .
Preoţii locului. M o i s e Bortoş şi Tr. Cibian, întimpină
p e P . S. S a la intrarea în biserică, în ornate, cu sf.
C r u c e şi sf. Evanghelie.
 S e oficiază, prin P. S . S a , asisiat de protopres-
biterii: M. Păcăţian, Fabriciu Manuilă, Dr. T. Botiş, pre"
oţii: Laurenţiu Barzu, Moise Bordoş şi Tr. Cibian şi
diaconul V . Guleş, sfânta Liturghie. Biserica arhiplină.
Asistă întreaga intelectualitate din comună şi jur, în
frunte cu d-nii Antoniu şi Ionel Mocsonyi. Solemnitatea
serviciului arhieresc e înălţată prin esecutarea fru­
moasă şi preciza a răspunsurilor liturgice din partea
corului dirijat de harnicul învăjăior, Silviu Petru}ioni. In
cursul sf. Liturghii P. S. S a hirotoneşte întru presbiter
pe diaconul Aurel Cimponeriu şi întru diacon pe can­
didatul de preot, Traian Brinzei.
La Priceasnă păr. Tr. Cibian face o dare de sea­
mă despre starea parohiei. Comuna şi parohia Bir-
chiş e aşezată pe locul de azi din 1790 şi s'a format
din contopirea comunelor vechi, Pirchiş jăia, aşezate
mai aproape de Murăş.
Spaţioasa biserică din piatră e zidită la anul 1811,
prin stăruinţele judelui cercual, Moise Făgăraş şi pic­
tată la anul 1854. Parohia numără 1292 suflete, din
totalul locuitorilor în număr de 1 3 6 0 . Sectarii au ade­
menit şi cucerit 33 de suflete. Propaganda lor e în
declin. Părechi cununate 384, concubinafe 3 1 .
Sub raport cultural parohia se prezintă bine. Are
2 scoale, ca zidiri — confesionale, 2 coruri bisericeşti,
bărbătesc şi mixt, 15 cantori buni din toate vrîstele.
Păcat însă că acest popor mândru şi harnic e în
continuă descreştere. In curs de 60 de ani numărul
nunate sunt 1 3 . Propaganda sectarilor a izbutit numai
la 2 indivizi. Satul resfirat odinioară pe deal s'a aşe­
zat pe vatra actuală şi s'a regulat în vecul al 18-lea.
In anul 1841 s'a coborât de pe deal şi vechea biserică
de lemn. Sub buna păstorire a bătrânului preot Barzu
parohia şi-a zidit, în anii 1886 1887, o nouă biserică
din material solid, iar în anul 1889 o nouă şcoală
confesională.
Toi prin hărnicia conducătorilor s'a câşiigat dela
Statul ungar pe seama locuitorilor, lipsiţi de avere
imobilă, 329 jughere pământ arător şi fânaţ şi 2 0 0
jughere păşune. Reforma agrară a îmbogăţit comuna
cu 120 jughere. Sub raport cultural parohia e pe calea
progresului. Tinerimea e organizată în Societatea „Sf.
Gheorghe". Are cor şi fond al milelor.
După darea de seamă a părintelui Barzu, urmează
predica P. S. Sale despre viaţa sufletească în legătură
cu Hristos.
Continuăm drumul spre Bata. Pretutindeni o at­
mosferă sărbătorească. Apropiindu-ne de hotarul comunei
ne întimpină un numeros banderiu. La întrare în
comună P. S . S a e bineveniat de notarul Ioachim S a s ,
la uşa bisericii, de preoţii locului, Eutimie Işfanescu
şi Sebastian Băianju, în ornate cu sf. Evanghelie şi
sf. Cruce.
Comuna Bata are 1586 suflete ortodoxe. Căsă­
torii nelegiuite 43. Baptiştii au cucerit 28 suflete»
trecute legal. Biserica e frumoasă, bine înzestrată ş 1

1
sufletelor a scăzut la / parte.
i încurând renovată. S e oficiază sf. Liturghie prin P. S .
Tinerimea e organizată în Societatea „Sf. Gheorghe".
S'a înfiinţat un fond al milelor. Parohia are 2 sesiuni
şi 10 jughere de pământ propriu şi un capital în bani
de 140,000 Lei.
După amănunfita dare de seamă a păr. Cibian,
P. S . S a rosti o predică de toată frumseţa ca fond şi
formă, despre lupta creştinului în contra păcatului.
La prânz P. S . S a , dimpreună cu d-nii Mocsonyi
şi suita, a fost oaspele păr. Tr. Cibian.
Reîntorşi la Bulei, Duminecă, în 11 S e p t , s e con­
tinuă apostolatul în comunele Bacamezeu, Bala şi Ţela.
Plecăm din Bulei, la orele 8 dim., cu două au­
1
tomobile şi, trecând prin Ostrov, la orele 8 şi / In­
trăm în hotarul comunei Bacamezeu. Un grup frumos
de călăreji ne întimpină. Conducătorul lor bineventează
pe P. S . S a prin o vorbire scurtă. Ajunşi în fa{a bi­
sericii, suniem aşteptaji de întreg satul în frunte cu
preotul locului, păr. Laurenjiu Barzu. Fete tinere, îm­
brăcate în frumosul nostru costum din Bănat, presară
cu flori calea până la uşa bisericii. Păr. Barzu, îmbră­
cat în odăjdii, oferă P. S. Sale Sf. Cruce şi Sf. Evan­
ghelie spre sărutare. Intrând în biserică P. S . S a ofi­
ciază un serviciu divin. Răspunsurile la ectenii le cântă
corul, dirijat de învăjătorul Antonu Sirca.
Din darea de seamă a păr. Laurenţiu Barzu aflăm,
că parohia are 631 de suflete ortodoxe. Mai sunt
în comună 6 străini de alte confesiuni. Părechi necu­
S a , asistat de protopopii: Mihai Păcăţian, F . Manuilă,
Dr. T, Botiş, preoţii: Eut. Işfanescu, Tr. Cibian şi S .
Băianţu şi diaconul V. Guleş. Răspunsurile liturgice
le esecută corul, sub conducerea învăţătorului.
Biserica spaţioasă e ticsită de credincioşii din
loc şi satele învecinate. Asistă şi dl Antoniu Mocsonyi
de Foeni.
In, cursul sf. Liturghii P. S . S a hirotoneşte întru
presbiter pe diaconul Tr Brinzei şi întru diacon pe
clericul Adrian Raica.
La Priceasnă păr. Eutimie Işfanescu face o scurtă
dare de seamă despre starea parohiei, după care ur­
2 mează frumoasa şi instructiva predică a P. S . Sale
despre făptura cea nouă în Isus Hristos, în firul căreia
combate rătăcirile sectarilor despre pocăinţă. Numai
prin Sf. Taină a Pocăinţei, ce-o administrează biserica
noastră, se poate omul păcătos curaţi de păcate şi
deveni părtaş graţiei d-zeeşti, o făptură nouă.
După o scurtă vizită la păr. Işfanescu ne înapo­
iem Ia Bulei. La prânz sunt invitaţi şi preoţii din co­
munele învecinate.
Ultima staţiune din călătoria misionară e fruntaşa
comună Ţela.
P. S . S a , însoţit de dl Antonii Mocsonyi de Foe­
ni şi suita, pleacă din Bulei Ia orele 5 d. m. In faţa
bisericii ne aşteaptă întreg satul, în ţinută de mare
sărbătoare, în frunte cu preoţii: Terentie Petrovici, Tr.
%
Cibian şi Tr. Petrovici, cu sf. Cruce şi sf. Evanghelie.
Intrând în biserică se oficiează un Te Deum, la
finea căruia păr. Tr. Petrovici face cuvenita dare de
seamă despre situaţia din parohie.
Comuna şi parohia Ţela are 1098 suflete orto­
doxe) purureac redincioase bisericii lor străbune. Deşi
comuna învecinată, Bulei, e roman o-catolică şi Mănă­
stirea, ce exista în timpurile vechi în această comună,
a fost muiată, Ia anul 1737, în mijlocul comunei Ţela,
fără îndoială şi cu scopul de a o converti la catoli­
cism, poporul a rezistat tuturor încercărilor de unire.
Resistenţa lor s'a uşorat şi prin faptul, că averea,
pe care se sprijinea prozelitismul a trecut în mâni ro­
mâneşti, în posesiunea nobilei familii Mocsonyi, care
timp de 200 ani e stâlpul românismului din Bănat şi
de 58 sprijinitoarea bisericii din Ţela.
Sectarismul n'a putut prinde rădăcini în inimile
acestui popor treaz, harnic şi cru{ător, păstorit cu tact
şi cu blândeţe de veteranul preot Terentie Petrovici.
Căsnicii nelegiuite, din pricina impedimentelor canonice
şi civile, sunt 1 5 .
Biserica din material solid e bine îngrijită şi în­
vestită cu toate cele trebuincioase. O inscripţie de pe
laturea din lăuntru a iconostasului ne arată, c ă s'a zi­
dit la anul 1 8 6 9 şi s'a zugrăvit în 1 8 9 4 , prin pictorul
Filip Mateiu din Bocşa-montană. Parohia are 18 jugh.
de pământ, câştigat prin reforma agrară şi un capital în
bani de 100,000 Lei.
Tinerimea e organizat în Societatea „Sf. Gheor-
ghe". După darea de seamă a păr. capelan Tr. Petro­
vici, urmează inslructiva predică a P. S. Sale despre
datoriile faţă de tineret şi creşterea lor în frica de
D-zeu şi ascultarea poruncilor Lui.
După terminarea serviciului divin P. S. S a distinge
cu înalta S a vizită familia păr. Petrovici şi trei case
ţărăneşti.
In toate parohiile vizitate P. S. S a . a împărţit
broşuri din „Biblioteca creştinului ortodox".
După c e ne-am luat rămas bun dela ilustrul no­
stru gazdă, Luni la orele 8 am luat drumul — prin B ă ­
nat — la Arad, unde am sosit la orele 11 a. m., du*
când cele mai plăcute impresiuni şi amintiri despre
cele văzute şi experiaie. (tb.)
Căsătoriile nelegiuite,
Intre îndatoririle preotului găsim, la locul întâi
şi cons^rierea credincioşilor săi. Ochiul scrutător se
va opri la procentul naşterilor nelegiuite după numă­
rul concubinaţilor. Lista concubinaţilor făcută astăzi
dela casă la casă te spărie rău, căci credincioşii noştri
se mulţumesc uneori cu contractul civil, iar de cele mai
multeori şi fără acesta.
Simpla constatare, că lumea căsătorindă ocoleşte
căsătoria legiuită bisericească, nu foldseşte. Şi a ridica
numai din umeri în faţa primejdiei, sau a sta cu m a ­
nile încrucişate, nu ridică moralul poporului, nici ce­
tirea statisticei la anul nou a celor născuţi legiuiţi
*
şi nelegiuiţi şi a căsătoriilor legale cu şi fără contract
civil, sau a ceti respicat şi apăsat cele două liste a
concubinaţilor cu adaus de mustrări şi laude, nu-i
de ajuns.
Lumea s'a obicinuit; ascultă statistica şi cetirea
listelor, se miră câteva zile, le ţine minte, şi se încep
iarăşi câşlegile cu obiceiul ospeţelor, legale unele,
multe nelegiuite. Apoi se fac corecturi, adaugeri şi
ştergeri în liste şi 'n conscripţie. Roata se învârte
mereu şi grăbită ca o horă nelegiuită.
M'am năcăjit mult căci mustrarea mea de anul
nou, puţin a folosit. A m rămas cu zilnicele promisiuni
a concubinilor păcătoşi. Insă a folosit ordinul p r e ­
torului, un creştin cinstit şi bun ortodox, la care am
nădejde mare, căci l'am văzut spovedlndu-se, şi cu-
minecându-se.
Vrednicul pretor Aurel Oanea scrie fiecărui con­
cubin aşa: N . 981/927 Pretura plasei Ineu. Decis.
Pretura plasei Ineu prin prezenta îndrumă pe N . . . N . .
locuitor în comuna N . c a s e i . . . ca în termin de
15 zile sub urmările şi sancţiunile legale să se cunune
la Sfânta Biserică, încheind actul de căsătorie după
formele legale şi rituale.
în câteva zile am avut rezultat îmbucurător căci
am şters din lista concubinilor 60 perechi şi mai am
însemnaţi pentru cununie şi alte părechi.
Cred că agilul nostru pretor nu se va opri
la jumătatea drumului, şi va acorda preoţilor aju­
torul său efectiv şi pe mai departe; cei cununaţi
sunt veseli, şi unul î-mi zicea în zilele trecute: „îmi pare
bine iubite părinte că nl-am cununat, de şl cam de silă,
căci altcum muream în nelegiuire. Iar eu i-am răspuns
cu vorbele apostolului Pavel: „ d e acum nu mai sunteţi
străini şi nemernici, ci împreună cetăţeni cu sfinţii şi
deaproape a lui Dzeu zidiţi pe temelia apostolilor şi a
prorocilor, fiind piatra cea din capul unghiului însuşi
Isus Hrlstos. F f e z e n i c 2 v l 2 20. Apoi pentru mine e
mângâiere cugetul, că ochiul cercetătorului se va opri la
statistica anului acestuia şi preotul nu va folosi mustră­
toare cuvinte la anul nou.
După ce „taina aceasta mare este" şi sunt mulţi,
cari fug de dânsa, să cerem un ajutor extern, dacă
nu direct, barem unul neînsemnat, indirect, adecă
condiţia: cununia bisericească pentru toţi slujbaşii
comunei-judeţului şi a ţării chiar, de jos până sus
începând cu cioşii, păstorii, poliţiştii, muncitorii C. F. R .
etc e t c . . . apoi pentru toţi membrii fie la comună, fie
la judeţ, căci numai acela e cetăţan bun şi pot avea
încredere în el care e şi creştin bun. Cel nelegiuit
are numai spoială de creştin, şi datoria noastră e
„lupta împotriva întunerecului veacului acestuia, î m ­
potriva duhurilor răutăţi întru cele cereşti, Efez c 6
v. 12 plinind „te vei mântui pe tine şi pre cel ce te
vor asculta" I T i m . c 4 v. 16.
Teodor Draia
preot.
Revenire la biserica mamă
Cu multă bucurie anunţăm, că sub labo­
rioasa păstorire a preotului-învăţător Vasile
Drincu fost în Bonţeşti, în anii 1924—25 a
succes a converti prin sfaturile sale binechib-
zuite botezându-i în religiunea ort. rom. — cu
consensul părinţilor cari sunt baptişti — pe
Nr. 39 BISERICA ŞI Ş C O A L A .
următorii elevi minori, cari au cercetat şcoala
de sub diriginta sa, toţi din comuna Bonţeşti:
Alexandru, fiul lui Ioan Dărău şi soţia
Ana N o . casei 182; Simion, fiul lui Ilie Oan-
cea şi soţia Elena N o . casei 60; Vasile fiul lui
Vasile Popa şi soţia Veronica N o . casei 1;
Aurel, fiul văduvei Antiţa Rob născ. Tuleu,
N o . 144; Vasile şi Florica copii lui Ioan An-
cateu şi soţia Etelca, N o . 175; Elena, fiica lui
Petru Farcaş şi soţia Fioriţa N o . 183; Virgil,
fiul lui Petru Dărău şi soţia Lucreţia N o . 109;
Alexandru, fiui lui Aurel Soriţeu şi soţia No. 93;
Iosana, fiica părinţilor Ioan Bolovan şi Mar-
ghita Soriţeu N o . 84 (căsătorită).
Laudă i-se cuvine părintelui preot-înv.,
care astfel îşi cunoaşte şi-şi exerciază chema
rea sa, cu atât mai vârtos, că dânsul a făcut
acest început preţios pentru biserica noastră
dreptmăritoare din Bonţeşti, având ca urmare,
că după aceste treceri şi convertiri încă mulţi
alţii fii de baptişti la sfaturile şi îndemnul său
au primit botezul ortodoxiei în şcoalele medii
din Arad, pe cari le-au frecventat şi le frecven
tează şi azi, când preotul numit nu mai este în
Bonţeşti ci detaşat de învăţător în Buteni şi
administrator par. în Păulian.
N. B Datele de fa{ă le avem dintr'un extras matrictli'
al botezaţilor dela sf. biserică din Bonţeşti, auteoticat de ofi­
ciul parohial de acolo şi trimis redacţiei pentru publicare.
INFORMAŢIUNI.
Personale. Vineri în 23 septembrie a. c. P . S. Sa
Părintele Episcop Grigorie a plecat în vizitaţii cano­
nice şi sfinţire de biserică în protopopiatul Siria.
Preoţi distinşi cu brâu roşu. P. S Sa Părintele
Episcop Grigorie a acomodat facultatea pentu a purta
brâu roşu preoţilor: Dr G h e o r g h e P o p o v i c i ravizor
eparhial şi Aurel Pârvu funcţionar la consiliul nostru
eparhial. Multe felicitări.
0 carte păstoria împotriva pocăiţilor. A m Primit de
curând o bună scrisoare pastorală adresată de P . Sf.
Episcop l a c o b al Huşilor credincioşilor săi împotriva
adventiştilor şl contra sectei numită a Creştinilor dopa
Evanghelie. Cartea pastorală e tipărită şi tratează cu
o frumoasă succintă despre Sf. Tradiţie, chemarea
Sfinţilor, Sf. Icoane, serbarea Duminicei etc. O reco­
mandăm celor interesaţi.
Cât de mare-i revărsarea apelor, se face vad.
în părae, multe secte s£ revarsă la Arad.
S'a găsit Pilotul însă Arca la liman s'o ducă:
Vâsla Şa Voinţa este, - vântul, spiritul creştin,
Ortodox, curat şi harnic. Apele vor fi nălucă
în curând, căci Portul chlamă, e Limanul fără chin
Prea Sfinţitului Episcop de Arad ăst vers inchm,
N . Rădulescu Niger
Pag. 5
0 dedicaţie P. Sf. Episcop Grigorie pentru lupta
împotriva sectelor. D l . N i c o l a e Rădulescu N i g e r fost
director general în Ministerul Cultelor şi cunoscut
scriitor literar a trimis P. Sf. Sale Episcopului Grigorie
următoarea de dicaţie:
Un eveniment în literatura noastră teologică. P .
Sf. Episcop Grigorie al Aradului încă la 15 August
c. a remarcat apariţia traducerei Noulu Testament în
ediţia de probă a Sf. Sinod. Cine citeşte nr. 31—32
din B.bliteca cereştinului ortodox adică broşura „ M e -
ditare la Rugăciunea Domnească" va vedea că apariţia
acestei mari lucrări a părintelui Galaction este vesttă
cu multă bucurie. Citim acum în ziarul "Cuvântul"
dela 19 Sept. c. o apreciere elogioasă despre apariţia
acestor traduceri. Atragem şi pe calea aceasta Atenţi­
unea celor dornici de cuvântul divin să-şi procu'e
traducerea căci în curând se va epuiza.
Mari furturi la „Monitorul Oficial" la Bucureşti s'a
descoperit o mare tâlhărie la direcţia „Monitorului
Oficial", adică un fel de gazetă unde se tipăresc toate
legile şi toate actele statului.
Inştiinţându-se despre aceasta, directorul admini­
strativ al acestui aşezământ, T o m e s c u , s'a împuşcat.
Directorul general Fălcoianu şi alţi câţiva funcţionari
au fost arestaţi şi puşi la închisoarea Văcăreşti".
P â a acum s'au desoperit furăciuni de vre-o 50
milioane de lei. Se zice că suma furări-nilor ar trece
de vreo 70 milieane lei.
Cercetările urmează.
Reglementarea postului în Grecia Guvernul grecesc
a ordonat să nu se taie carne Mercurla şl Vineria, iar
restaurantele să nu gătească mâncare de dulce.
E o măsură salutară, care s'ar impune şi la noi,
unde feisordinea din suflete se v e d e în dlsordinea m o ­
rală, ce ce manifestă mai îutâi prin necredinţă şi ne-
respectul faţă de sfint-le orânduiri ale bisericii.
„Crucea"
2 8 milioane automobile circulă în lumea întreagă
absorbind zilnic — pe bază de 5 litri de benzină de
maşină — 140 de milioane de litri, adică 51 de mili­
arde de litri pe an. In frunte stă Statele-Unite cu 2l
milioane de maşini; vine apoi europa cu peste 3 m i ­
lioane, America de Nord şi de Sud 1 milion 400 mii,
Oceania peste 600 mii, Asia 300 mii şi Africaf aproape
200 mii. Intre state, Marea Britanie e a doua cu aproxi­
mativ un miliorj de automobile, Franţa rămâne a treia
cu peste 900 mii, Canada a patra cu 800 mii, Austra­
lia 400 mii, Germania 300 mii şi în ordine descres-
cândă Argentinia, Italia, Belgia, Noua-Zelandă, Brasilia,
Indiile engleze. Suedia şi Spania, celelalte urmând cu
cifre ce stau sub 100 de mii de maşini.
Abia după 6 2 ani, o scrisoare ajunge la destinaţie.
O scrisoare pusă la cutie la 30 N o e m v r i e 1865, în faţa
ambasadei franceze din Londra, a fost dusă dăunăzi la
destinaţie, în Bakerstreet, la vre-o 8 kilometri distacţă
de locul unîle e aşezată cutia, scrisoarea a stat rătă­
cită în tot acest interval de timp într'o casă, ce azi
se dărâmă. I s'a aplicat suprataxa, qu toate că a î n ­
târziat 62 de ani.
 Prietenia mascată a Bulgariei. Şi Bulgaria îşi ca­
ută un Rothermere al lor. După multă căutare l-au
găsit în persoana lui Noel Baxton, preşedintele c o m i ­
tetului balcanic din Londra. Bulgarii cer revizuirea
tratatului dela Neully, drept mulţumită faţă de Antantă
că Bulgaria s'a putut atât de repede consolida după
războiul mondial. Guvernul nostru va şti însă să reac-
ţioneza cum trebuie. Ziarele bucureştene au anunţat
nu demult un mare meeting, ce se va ţine la Bucu­
reşti în Octomvrie—Noemvrie. Exemplul capitalei îl
vor urma şi alte oraşe.
Cetatea lui Avram. O gazetă engleză face un ra­
port foarte interesant asupra ultimilor lucrări de să­
pături din Ur în Caldeea, oraşul lui Avram. Intr'un
deal ridicat de Nabuschodenosar s'a descoperit câteva
case separate de uliţi strâmte. Ele aparţin epocii iui
Avram (1900—2100 ani înainte de Hristos) şi întrucât
au fost îngropate la 6 metri sub pământ, zidurile sunt
foarte bine păstrate.
Americanii ne laudă. Ziarul „ A m e r i c a " ne aduce
ştirea, că un vestit învăţat american cu numele Osvald
Brod, ne laudă poporul nostru românesc şi ţesăturile
nnastre în foaia americană cu numele „ T h e Chicago
Evenind Post". Acest învăţat între altele arată, că noi
Românii ne deosebim şi prin aceasta de popoarele din
jur şi din toate cele ale Europei. Ţesăturile noastre
se asamănă mult cu ale unor frânturi de naţii indiene
şi sunt mult mai frumoase ca ale ungurilor, cari cos
numai flori. Şi mai spune cu laudă acest învăţat englez,
că în toată Europa numai la noi Românii; se vede
frumosul port naţional purtat de 82 de inşi din fiecare
suta de locuitori români. Şi mai are vorbe frumoase
despre sf. Mănăstiri de maice de unde încă ies mi­
nunăţii de cusături româneşti, cari răsbat acum lumea.
Să ne bucurăm de această veste bună şi să ţinem cu
sfinţenie la frumosul port moştenit din bătrâni!
Aurel Vlaicu. Duminecă, în 11 Sept. s'au împlinit
14 ani dela moartea aviatorului Aurel Vlaicu, „Vulturul
Ardealului". Cu acest prilej s'a ridicat o cruce la C â m -
pina, unde s'a întâmplat nenorocirea. N e aducem cu
toţii aminte de jalea, care a cuprins toată lumea r o ­
mânească atunci când s'a răspândit vestea în Orăştie
că Aurel Vlaicu, fala Ardealului, a murit Zborul lui a
fost un semn mare; dorinţa de desrobire a nea­
mului nostru care prin vitregia timpurilor a rămas
şi va rămânea Român. Ţăranul român din Binţinţ ni-a
dat pe eroul Aurel Vlaicu, care a făcut fală numelui
de român atunci, când aviaţia era în timpurile copi­
lăriei. Se cuvine deci că la noi în ziua aceasta domnii
şi ţărani să îşi aducă cu evlavie aminte de acela, care
a fost al nostru, dar prin însuşirile Iul şi moartea Iu'
s'a făcut eroul neamului întreg, făcând fală şl cinste
numelui de român.
Marele inundaţii din Bucovina şi Basarabia. Cu o
iuţeală vertifiginoasă s'au deslănţuit mai multe rupîr.
de nori aruncându-se în torente uriaşe deasupra părţii
carpatine din Bucovina, dela Ceremuş până la lacobeni.
D e altă parte secetoasa Basarabie a fost şi ea bân­
tuită de grozave ape. Nicicând n'au fost atâtea victime
omeneşti, de animale, case, materiale etc. ca în acest
an. Guvernul a sărit imediat în ajutorul sinistraţilor
împărţind primele ajutoare.
Secvestarea averii defraudatorifor. Ministerul de
Finanţe a luat o măsură atât de aşteptată de a pune
capăt incuriei în administraţiile publice trimiţind un
ordin aspru tuturor administraţilor financiare din ţară.
Dacă acest ordin îşi v a recolta foloasele reale redând
ţării milioanele furate, atunci cangrena abuzurilor şi
fraudelor va dispare în scurtă vreme, iar guvernul va
avea recunoştinţa unanimă. A v e m toată nădejdea că
mâna de fer a D-lui Vintilă Brătlanu va purifica ţara
de hoţi. Secvestrarea averii defraudatorilor e un în­
ceput serios.
Nr. 4640/1927.
Aviz
Examenele de cvalificaţiune preoţească,
precum şi examenele preoţeşti de promovare
fixate pe ziua de 28 Septembrie a. c. prin
aceasta se amână pe ziua de 4 Octombrie a. c.
Ceace aducem la cunoştinţa celer interesaţi.
Arad, la 19 Septembrie 1927.
Consiliul Eparhial ort. rom. din Arad.
CONCURSE
In conformitate cu decisul V e n . Consiliu epar­
hial de sub N r . 3320/1926 se scrie concurs cu termin
de 30 zile dela prima publicare în .Biserica şt Şcoala"
pentru depllnirea capelaniei temporale, cu drept d e
succesiune, pe lângă parohul Romul Motorca din Agriş.
Venitele sunt:
1. Jumătate din sesia parohială constatatoare din
32 jugh. cadastrale.
2. Stolele legale în întregime.
3. Până când statul va încuviinţa capelanului
retribuţia cuvenită va primi anual din ajutorul de stat
al parohului 12000 Lei adecă: douăsprezece mii Lei
în rate egale trimestrale.
4. Birul legal în întregime.
5- Jumătate din intravilanul parohial.
6. Cât timp va ocupa postul de capelan i-se pune
la dispoziţie în mod gratuit de cătră parohiul R. M o ­
torca locuinţa din casa sa de lângă sf. biserică fără
pivniţă, eventual altă locuinţă adecvată.
Parohia este de ci. I. deci dela recurenţi se cere
cvalificaţiunea normată în concluzul sin. eparhial
N o . 84/1910.
fir. SíSfeHíCA $1 $CÓALA
Alesul va avea să predice la rândul săude ser­
viciu, să catehizeze elevii ort. rom. dela şcoalele pri­
mare. V a suporta toate impozitele după partea sa de
beneficiu.
Recursele adjustate cu documentele prescrise
— la cei din altă dieceză şi un act despre consen-
zul P . Sf. Sale Dlui Episcop diecezan — sunt a se
adresa consiliului parohial din Agriş şi trimite în ter-
minul concursual oficiului ppesc. ort. rom. din Siria
(jud. A r a d ) . Reflectanţii în observarea dispoziţiei din
§-ul 33. a R e g . pentru parohii vor avea a-se prezentă
în sf. biserică din Agriş spre a-şi arăta destoinicia în
oratorie şi cele rituale.
Arad, din şed. Consil. eparhial ţinută în 6 S e ­
ptemvrie 1927.
Consiliul eparhial ort. român.
3-3
Conform rezoluţiunii Vener. Consiliu eparhial
N o . 3698/927. Pentru îndeplinirea parohiei nou înfiin­
ţată de cl. I. din Timişoara-Principele Carol (Iosefin)
se publică concurs cu termin de 30 de zile dela prima
apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala.
Venitele împreunate cu acest post sunt:
1. Una sesiune parohială în esteziune de 32 jugh.
cad. pământ arabil, într'un complex.
2. Stolele legale.
3. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat,
Reflectanţii pot să fie candidaţi de preoţi, sau
preoţi, dar aceşti din urmă în funcţie bisericească, toţi
cu cvalificaţiuni de clasa I. (concl. 84/910).
Cel ales nu va putea ocupa altă funcţie în afară
de aceea din parohie, decât numai cu autorizaţia Ven.
Consiliu eparhial din Arad.
Până la zidirea unei biserici, sau instalarea unei
capele în această parohie, cel ales va servi d e o c a m ­
dată la biserica din Timişoara-Elisabeta alternativ ca
preotul de aici, având a predică totdeauna, când va fi
cu rândul Ia serviciu. V a avea să catehizeze la şcolile
primare şi de ucenici din parohie şi va face servicii
pastorale la spitalele din Timişoara, unde va fi d e ­
signat de protopopul tractual.
Impozitul după beneficiul din parohie cade în
sarcina celui ales.
Cei doritori a competa la acest post se vor pre­
zenta în cutare Duminecă, sau sărbătoare fn sf bi­
serică din Timişoara-Elisabeta spre a-şi arăta dexteri­
tatea în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict
dispoziţiunilor §-lui 33 din Regulamentul pentru paro­
hii, iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate
consiliului parohial din Timişoara-Principele Carol
(Iosefin), Ie vor înainta în termenul concursual oficiu­
lui protopopesc din Timişoara,
Cei din altă dieceză vor cere binecuvânta­
rea P. S. Sale Domnului Episcop diecezan spre a
putea recurge.
Timişoara-Principele Carol, din şedinţa consiliu­
lui parohial ţinută la 22 Iulie 1927.
Gavriil SelSgean Teodor Stoianovici
paroh, preşed. cons. parohial. notarul cons. parohial.
In înţelegere cu
Dr. Patrichie Ţiacra
protopop.
3-3
Nr. 2960/1927.
Pentru distribuirea uneia eventual celor două
burse din fundaţiunea medicului Dr. luliu T . M e r a
din Şlria se publică concurs de 3 0 zile socotite dela
prima publicare a acestui concurs în organul eparhial
«Biserica şi Ş c o a l a " .
Admisibil la concurs sunt în general tinerii! r o ­
ma. I ortodocşi săraci studenţi la facultăţi de drept,
medicină, filosofîe, tehnică, teologie, cu purtare bună
şi spor escelent în studii. La distribuirea burselor se
vor ţinea în seamă următoarele dispoziţii speciale ale
fundatorului:
a. Preferinţă vor avea în locul prin acela dintre
reflectanţi, cari vor putea dovedi, că sunt înrudiţi cu
fundatorul până la al şaselea grad de sânge ori de
cuscrie.
b. în al doilda loc tinerii născuţi în Siria (jud*
Arad).
c. în al treilea rând: cei născuţi în judeţul A r a ­
dului, resp. în dieceza Aradului şi în fine cei născuţi
în mitropolia ort. rom. a Aradului.
d. în absenţa recurenţilor potriviţi din categoriile
de mai sus ale studenţilor dela facultăţi se pot vota
burse şi altor tineri studenţi eminenţi şi săraci din
clasele V — V i i i ale şcoalelor secundare, eventual a-
cademii comerciale, scoale militare de cădeţi şi din
preparandii (şroale normale) în ordinea de sub a. ( b ) .
Pentru a-şi dovedi îndreptăţirea, concurenţi v o r
avea să prezinte potrivit cu dispoziţiile din din § - X
al literelor fundaţionale, documente autentice a ( c ă
sunt cetăţeni români; b . ) că s născuţi din căsătorie
legală bisericească a părinţilor ortodocşi români; c
(că atât ei cât şi părinţi lor aparţin şi acum bisericii
ortodoxe române; d . ) că sunt atât de săraci, încât
fără stipendi nu sunt în stare a-şi continua studiile; e.
(că atât trupeşte cât şi sufleteşte sunt sănătoşi; f. ( c ă
studiile de mai înainte le-au terminat cu spor escelent; g.
(cu informaţiune familiară, că sunt înrudiţi cu funda­
torul până la al V I — l e a grad de sânge ori de cuscrie,
că sunt născuţi în Siria, ori în judeţul Aradului, ori
în dieceza Aradului ori pe teritorul mitropolia Aradului.
împrejurarea de sub lit. d.) se va d o v e d i cu
atestat bineprecizat şi' detailat, dela antistia comunală
şi vldimat d e oficiul parohial ort. român al locului.
 Reflectanţii, cari eventual au v r e - o bursă, sunt inte de a-şi înainta recursele Ia oficiul ppesc în H a l ­
datori să arate: suma acelei burse şi că dela cine o magiu, spre a dovedi, că sunt îndreptăţiţi prin b i n e ­
au şi în ce s u m ă ? cuvântarea P . S. Episcop al Eparhiei noastre, să r e ­
Cererile, adjustate cu dovezile cerute mai sus flecteze la aceasta parohie, producând şi atestate de
vor trebui trimise Consiliului eparhial ort. român din serviciu pe teren bisericesc ori şcolar.
Arad, în termin. Cererile întrate mai târziu ori nead- Alesul e obligat să solvească toate dările publice
justate complect au se v o r lua în socotinţă. după folosinţa sesiei p. şi acelor lalte benefici p a r o ­
Arad, din şedinţa Consiliului eparhial ţinută în hiale; totodată e obligat să catehizeze elevii şcoalelor
13 sept. 1927. primare din loc.
Consiliul eparhial ort. român din Arad. Consiliul par. din Crocna, din şediuţa sa dela
f Grigorie. 23 aug. 1927.
1—3 In înţelegere cu: P r o t o p o p Cornel Lazăr.
adm ppiatului Gurahonţ.
Patriarhia Română 2-3
Internatul Teologic din Bucureşti.
La Internatul T e o l o g i c din Bucureşti sunt vacante
2 (două) posturi bugetare de Spirituali, cari urmează LA EXPOZIŢIA DE INDUSTRIE DIN ARAD IN 1903, A OBŢINUT
DECORAŢIE CU DIPLOMĂ DE ONOARE.
)(
să fie ocupate pe ziua d e 1 Octomvrie 1927. )(
Beneficiile: leafa d e bază 1600 lei cu toate s p o ­
TURNĂTORIE DE CLOPOTE
rurile legale, locuinţa şi întreţinere complectă. IOSIF BISZÂK
Condiţiile: candidaţii trebues: să fie licenţiaţi GHIOROC (Jud. Arad)
sau. doctori în t e o l o g i e , preoţi hirotoniţi. Sunt prefe­ SE T O A R N Ă I N DIFERITE F O R M E ŞI M Ă R I M I
raţi călugării sau preoţii văduvi şi fără familie. C U INSCRIPŢII SPECIALE PE C O R P L U C R A T E
îndatoririle normale cuprinse în Regulamentul DIN MATERIE PRIMĂ ŞI C U PREŢURILE C E L E
Internatului se pot cunoaşte în cancelaria Direcţiunii MAI MODERATE.
DORITORII SE P O T A D R E S A
Cererile vor fi adresate Direcţiunii Internatului
IN S C R I S PENTRU RELAŢII.
până la 28 S e p t e m v r i e 1927,
C A T A L O G L A CERERE GRATIS.
1—3

Pentru Întregirea definitivă a postului de paroh

la parohia de clasa 1. din Crocna protopopiatul G u -
rahonţului, se publică concurs cu termin de 3 0 . zile
UZINELE METALURGICE TIMIŞOARA S. P. A.
de la prima publicare în „Biserica şi Şcoala". - = STRADA ANDREI MUREŞANU No. 3 i ^ = -
Venitele împreunate cu acest post sunt:
1. Sesiunea parohială, constătoare din 22 jughere
catastrale pământ,;parte arător şi un intravilan parohial.
2. Ştoalele legale.
3. Birul parohial legal.
Clopote din metal
4. întregirea dela stat, pentru care parohia nu ia
respundere. curat. Armonie şi
5. Locuinţa acomodată cu supradificatele trebu­ acord perîect. Insta­
incioase, ce o va închiria parohia pe spesele sale, şi
lat cu cele mai mo­
pânăcând renovată radical Casa parohială (fosta şcoală
confesională) se va putea preda în folosinţa parohu­ derne maşini. Pre­
lui ales. ţurile absolut con-
în caz de nu s-ar afla recurenţi cu cvalificaţia
uenabile.
regulamentară de clasa I. se vor admite, şi de clasa
.11. eventual şi dea UI.
Reflecanţii la acest post, sunt poftiţi ca, recursele
lor adjustate în regulă conform Regulamentului p. pa­
rohii, să le trimită Oficiului protopopesc al Gurahon- 'ÍII!! liiill if! iiífiflit ìlilìlf Iff ¡¡rllrfníÍFÍlEiílMiÍliTi&tiíltólìiliìlID
ţului în Halmagiu adresate Consiliului par. din C r o ­
cna, în terminul desus; şi să se prezenteze-cu avizul TfcLiFON No. 23 - 42.
prealabil al protopopului, în vreo Duminecă ori săr­
bătoare în s. biserică din Crocna, predicând or ser­
vind, spre a să face cunoscuţi poporului. Recu­ Redactor responzabil: SIMION STANA.
renţi, din altă eparhie, sunt poftiţi, a se prezenta. îna­ Censurât: Prefectura Judeţului.
Tiparul T i p o g r a f i e i D i e c e z i r e Arsd. 6055