eu-0.

4,-an

by

7 "vr

AN AL
DE

ii\YATANiNT RELIGIOS
Aprobat de Sf. Sinod qi de Onor. Minister al
Instructiunel Pub lice 0. al Cultelor .prin decisiunea cu No. 5811
din 29 Aprilie 1894. .

P ENTRE"

CLASA III PRIMARA

DE AMBELE SEXE
DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IV '
'u esplieatiuni despre 20 serbdtori bisericesei i nationale

ti

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIET SOCEetT & Comp.
21 - Calea Victoria zr
: 1898

Prep! 80 ban!,
www.dacoromanica.ro
 MANUAL
DE

INVATAXINT RELIGIOS
Aprobut de Sf. Sinod gi de Onor. Minister al
instrucliunel Pub lice .2i al Cultelor prin decisiunea cu No. 5811
din 29 Aprilie 1894.

PENTRU

CLASA III PRIMARA

DE AMBELE SEXE
DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IV
Cu espliegiuni despre 20 serbatori biserieesei gi nationals

+,1
...so.

BUCURESCI
EDITURA L113RARIEt SOCECU & Comp.
21 Calea Victoriei 21

1898
www.dacoromanica.ro
 BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
59, Strada Berzet, 59
54822

www.dacoromanica.ro
 1L.,
c.;
J.POPESCU II .1

AUT OR...
bisiewri,..:
E.28!d.. A NU L fry

CLASA III.

TRIMESTRUL I.

David rege §i prooroc.

David I§I stabili re§edinta la Ierusalim, unde
iii facu un maret palat,. aducend aci §i chi-
votul legei 1), care era o Mita; in care se pastrau
tablele legei lul Moise, o cups, cu mama §i toiagul lui
Aron, care toiag, uscat fiind, a inverlilit.
David -a domnit 40 de an peste Israeliti.
-In acest timp a guvernat cu mare intelepciune.
in cat a facut pe poporul Israel tare §i re-
spectat de tote n6murile. David a regulat tot
ce privia la serviciul religios ; a i mpartit pe
slujitoril religiunei in 24 de clase ; a tocmit sa
se zidOsca un templu maret.
David a scris o multime de imnuri religThse
numite psalmf, dih care s'a format psaltirea.
In ace§ti psalmi se coprind multe proorocil
') Pink aid chivotul legal sta la Silo, mai spre nord de Is-
rusalim.
www.dacoromanica.ro
 -4
despre Masi ea (Christos) aratand patimile §i in-
vierea sa. Pentru acesta David se numesce rege
§i prooroc.
Cand David grep, se cilia din tag inima §i
Dieu priimia cainta lul.
Solomon.
1. Dupg David urma, fiul sat Solomon.
Cand Solomon s'a suit pe tronul tatglui sail,
s'a rugat lui Dumneclet, ca sa-1 dea intelep-
ciune, spre a pute carmui pe popor. Dumnecleil
i-a dat atata intelepciune, in cat el era vestit
in tote -tarn° cunoscute pe atuncl §i cunos-
cut era numele lui. Lumea se minuna §i din.
tote partite venla sa vacla, sä aucla, pe Solomon
§i sal aducg daruri.
2. Solomon a zidit templul din Ierusalim, cel
proiectat de tatal sail. Acest templu era de a
frumusete extraordinary §i era considerat ca-
una din cele 7 minuni ale lumel vechi.
Ca probe de irqelepciune a lul Solomon
sint :
a) Scrierile sale : 1. Proverbele, cea mai fru-
mOsa carte ce pate citi cine-va cu folos ; 2..
'Eclesiastul, §i 3. Cdntarea Cantarilor.
b) 0 femee, careia II murise copilul mic de
tot, a luat pe ascuns copilul alteia. Muma co-
pilulul, ce trgia, cerendu-§I copilul, cea-l-alta nu
voia sal dea, c3icend cg este al ei. Atunci mer-
www.dacoromanica.ro
 _5_
sera la Solomon sa le faca dreptate. Solomon
porunci sa taie copilul in doue §i sa dea fie-
care% oath o jumetate. Mama adeverata lncepu
sä ripe §i ceru sa nu taie copilul, ci mg bine
sa -1 dea celel -1 -alte. Atuncl Solomon 4ise : dA1
acesteia copilul : cad ea este mama adeverata.
3, In cele din urma Solomon luand sop,
femeI idolatre, facu multe lucrud dupre voiea
lor. Aceste fapte injosira pe Solomon §i-1 facu.
ra chiar sa cap In iaolatrie. Pentru ac6sta Dum-
neclet ii anunra, c impOratiea sa se va imparri,
ca pedOpsa pentru gre§alele sale. .

§i intr'adev6r dupa mOrtea lilt Solomon po-

porul ceru fiulul sat Robeam sa le scacla birurile ;
dar, Robeam refusand, 1Q triburl se desparrira
formand regatul lul Israil.
Lectura din evangelie.
Sfatutzt asupra ldcomiel.
§i a ips lul 6Kele care , din popor : Invara-
torule, cli fratelul met sa imparta cu mine mo§-
tenirea! Iar el a Ois lul : omule, cine 'm'a pus
pe mine judecator, sat imparritor peste vol?
§i a qis catre el: vederl §i v0 ferirl de lacomie,
ca. nu intiu a prisosi cuiva dirk avuriile sale este
viOra, lul.
§i a clis pilda catre din-§il graind: until om
bogat i-a rodit rarina. §i cugeta intru sine qi-
cend: ce voi face, ca n'am unde aduna rodurile
www.dacoromanica.ro
 -6
mele? §i a IPS: AcOsta volu face: strica-voit
jitnitele mele §i mai marl le voit zidi, §i voit
stringe acolo tote rodurile mele §i bunatatile
mele. §i void dice sufietului met: suflete, al
multe bunatatl strinse spre multi ani, odihnesce-
te, maninca, bea, veselesce-te. Iar Dumneqeu
i-a clis lul: Nebune, intr'acOsta n6pte sufletul
tau vor sa-1 cera de la tine; dar cele ce al
gatit cul vor fi.? Ala este cela ce stringe lui-11
comOra, Tar nu in Dumneqeil se imbogatesce.
§i a 'ills catre invataceil sal: Pentru acesta
lic voue: nu ye grijitl cu sufletul vostru, ce
veil manca, nici cu corpul, cu ce ye veti im-
braca. Sufletul este mai mare decat hrana §i
corpul decat haina. Cautati la corbi, ca nu
samana, nici secera, care n'at camarl, nici jit-
nita, §i Dumneclet if hranesce pe el; cu cat
mai mult vol sunteti mai buni de cat pase-
rile? §i tine din vol grijindu-se p6te sa adaoge
statulul sail un cot? DecI data nu puteti nici
ce este mai mic a face, ce ye mai gri' de
cele-l-alte? Socotitl crinil cum crest, nu se os-
tenesc, nici tore, §i graesc voue : ca nici So-
lomon intru tOta marirea sa nu s'a imbracat
ca unul dinteace§tia. §i de vreme ce ierba, care
este astacli in camp, §i maine in cuptor se a-
runca, Dumnecleu aka o imbraca; cu cat mai
virtos pre voi, putin credincio§ilor? §i voi sa
nu cautati ce yeti manca, sail ce veti bea, §i
www.dacoromanica.ro
 -7--
nu ye indoitI. CA tote acestea paganiI lumel le
cauta ; iar Parintele vostru scie ca ye trebuesc
acestea. Insa cautatl imparatiea lui Dumneclet §i
acestea tOte se vor adaoga vou6.
Nu to teme, turma mica, ca bine a voit Tatal
vostru sa ye dea voile imparatiea. Vindeti avutiile
vOstre §i datl' milostenie. Faceti-v6 voue pungi,
care nu se invechesc, comOra neimputinata In
ceruri, unde furul nu se apropie, nicl rnoliea o
stria,. Ca unde este comora vOstra, acolo va fi
§i inima vOstra. SA fie mijlocele v6stre incinse
§i %chile aprinse. §(1 vol asemenea cu Omenif
ce a§tepta pe Domnul lor, cand se va int6rce
de la nuntl, ca viind §i Wend indata sa -i
deschicla lul. Fericite slugile acelea, pe care, viind
Domnul, le va afla priveghind. Amin, qic voue,
ca se va incinge §i-1 va pune pre din§iI sa
acjA §i viind va sluji lor. §i de va veni la a
doua streja §i la treia streja 1) de va veni
§i-I va afla a§a, fericite sunt slligile acelea. Iar
acOsta sa scitl: ca de ar sci stapinul easel, in
care ora va veni furul, ar priveghia §i n'ar
lasa sa -I sape casa lu.1. Deci §i vol fig gata, ca
in ora, care nu ginditl, Fiul omului va veni. §i
a cps Petru lui: Domne, catre not clicl pilda a-
cesta, sau §i catre toil? §i a qis Domnul: 6re
Noptea se impartia in 4 041, numite streji. Prima stroji .
era pink la ora 9; a doua la 12; a treia ping la ora 8, Qi a
patra pins la Oitib..

www.dacoromanica.ro
 -8
tine este iconomul cel credincios §i ir4elept
pre carele it va pune Domnul peste slugile
sale, ca sa le dea la vreme masura de gat'?
FericitA este sluga aceea, pe care, viind Dom-
nul lui, o va afla Wend aka. Adeverat grAesc
voue: ca o va pune pre dinsa preste tote avu-
tine sale.
Iar de va. (lice sluga aceea intru inima sa : za-
bovesce Domnul met a veni, '§i va incepe a
bate pe slugi §i pe slujnice §1 a mama §i a bea
§i a se imbAta. Veni-va Domnul slugel aceleia
in cliva, intru care nu gin desce §i In ora intru
care nu scie §i-I va taia pre el in dou6 §i
partea lui cu necredincio§ii o va pune. Iar slugs.
aceea ce a sciut voiea Domnulul sat §i n'a ga-
tit, nici a facut dupre voiea lui, se va bate.
mult. Iar cela ce n'a sciut §i a facut cele
vrednice de bataie . se va bate putin: §i tot
caruia s'a dat mult, mult se va cere de la
el. §i caruia i s'a incredintat inult, maI mult
vor cere de la el. (Luca, XII, l3 48).

Parabola despre puterea rugaciunei, Istoriea

Vame§ului §i a Fariseului.
i slicea for §i pilda: CA se cade ei in URA
vremea a se ruga §i a nu se lenevi qicend :
Un judecator 6re-carele era intr'o cetate, ca-
rele de Dumnepil nu se temea O. de om nu
www.dacoromanica.ro
 -9--
se ru§ina. Era §1 o veduva, in cetatea aceea, i
venia la dinsul clicend: Isblvesce-me de pi-
ri§ul met. §i nu vrea in multa vreme, Iar dupA,
aceea a OiS intru sine: de §i de Dumnecleg nu in6
tem §i de om nu m6 ru§inez, dar pentru ca
imi face suparare veduva acesta, o voi izbovi
pe ea ; ca nu ping in sfirlit venind sa, ma
supere. §i a chg., Domnul: aucliti ce grgesce
judecatoru. 1 nedreptatei? Dar D-dell all nu va
face izblvire ale§ilor sal, care striga catre
Dinsul qiva §i n6ptea, de§i indelung if rabda
pre din§ii? I2ic voile, a va face isbavire for
curind. Insa, cand va veni fiul omului, Ore va
afla credinta pe pgmint? §i a clis §i catre
Ore- caril, ce se nadejduia intru sine, cum cg
sunt dreptl §i defaimall pe cei-l-alti, pilda a-
ceasta :
Doi. Omeni s'ar'i suit in bisericg sa se r6ge:
-
unul farisea §i altul vame§. Fariseul stand
a§a se ruga intru sine, Dumnepule, multumes-
cull, c nu sunt ca cei-l-alti Omeni rapitori,
nedrepti, adulteri, sat ca §i acest vame§. Pos-
tesc de douo on in septowang; dat leciala
din tote cate ca§tig. Jar vame§ul de departe
stand nu vrea nici ochil sel la cer sail ri-
dice, ci-§1 batea pieptul sail clicend: Dumne-
4eule, milostiv fii mie pacatosului. I)ic voile:
s'a pogorit acesta mal indreptat la casa sa
decat acela: ca tot cel ce se 'nay. pre sine se
www.dacoromanica.ro
 10

va smeri, iar cel ce se smeresce pre sine se va

Inalta.
§i aducea la el pruncil, ca so se atinga
i
de el ; iar invataceil veclend i-a certat pre
din:lit Iar Iisus chiemandu-I la sine pre el a clis :
LasatI pruncil sa, vie la mine §i nu-I opritl, ca, a
unora ca ace§tia este imparaVea lul Dumneclet.
Amin, clic voue: on -cine nu va priiml impa-
ratiea lul Dumnecleti ca pruncul, nu va intra
intr'insa. (Luca XIII, 1-17).

Note
1. Din cele spuse pink aci s'a vedut ca fariseil
erail emeni, care socotiat ca numal el sunt cel mal
dinstin§1 Omeni, cel mal bine crescuti, mal invatatT,
de nem bun, si numal el sunt Omenl care fac fapte
bune, au credit*. drepta.
Acestea tineat el sa, le arate la tots, lumea, ca sa-I
scie, sa -i cundsca, sa -i laude lumea. Pentru acesta si
fkceafi rugkciuni lungi prin colturile stradelor ora-
sului. Faptele for insa nu se potriviau cu ceea ce
cliceat i invatat el. De acea Iisus voclendu-1 ca sunt
mindri, ingimfaff, semet1 §i se credeall prea mult,
despretuind pe cel l laltl II numesce fatarnici, falsi
le al atk ca mal multk osindk. dobindesc.
2. Vame§il erail functionarl, care incasat banf la
vama. Acestia erat cunoscuti de lume, ca fac multe
insklatorii si erat consideratl ca cei mal rei si mal
pAcktol Omeni.
3. Cu tote acestea, prin modestiea sa, vamesul prin
smereniea sa si prin faptul ca el iti cunosce grese-
www.dacoromanica.ro
 11

lele si-T pare rot de .ele, fagaduind a se parasi,

cerend iertare se indrepteza, §i Dumnecleti 11 ierta;
iar pe Fariseul mindru si semen 11 departeza. De
aceea, dice lisus; tine se inalta, se smeresce; si tine
se smeresce, se inalta.

POVESTIRI MORALE
Cine este deplin incredintat in sufletul seu
despre adever, nici chinurile, nici chiar mOrtea
nu-1 pOte departa de la adever. §i ace§tia sunt
orneni, cari stralucesc in fume, §1 numele for
remane cunoscut §i pomenit cu lauda in tad,
lumea.
Iata o istoriOra cre§tinOsca despre a§a lucru.
§i apol ce clic? Nu este numal o fapta de po-
vestit, sunt mil §i mil de asemenea fel la cre§-
tin!. De acea vedeti in calendar pe fie-care cii
mal multi sfint,i mucenici. Acum insa ye spun
numai una din aceste mil de istoril de ale cre§
tinilor, care all volt mai bine sa mOra, de
cat sa tO.gadueasca adeverul, despre care erati
incredintati.
Ascultati cate-va povestiri despre asemenea
tarie.
In Africa, pe unde astaili este tinutul Tunis,
in vechime era o cetate, care se chiema Car-
tagina.
Cam pe la anul 205 dupa Iisus Christos,
printre alti cre§tini in Cartagina ail Post supuse
www.dacoromanica.ro
 12

la grozave chinuri §i doue femei, una numita

Perpetua, alta Felicitate.
Perpetua era maritata de curind ; abia avea
virsta de 22 ani §i avea un copil mic, care
sugea la masa.
Perpetua era, fiica unor 6meni nobill, a unor
6meni de alesa familie. Din tdta familiea ei
numal tatal sail nu era cre§tin. Inainte ca
Perpetua sa fie dusk la inchis6re, tatal el a-
lOrga la ea, ca sa o faca salt schimbe hotari-
rea. El o silia fOrte mult a spune, ca nu
este cre§tina. Dar pe cand el o sills ast-fel, ea
II arata un vas §i intreba pe tatal situ sa-i
spue, dacg, acelul vas i se p6te da alt nume
de cat cel, care se cuvine a i se da? Tatal
respunse ca nu-i SQ 'Ate da altul. Atunci ea
Ilse: el bine, nicl ea nu pot sit fill de cat
ceea ce sunt. Atunci tatal sari, ca §i cum ar fi
vrut sa-1 sc6ta ochit Apol se retrase in zapa-
cell §i nu se mai veclu de cat dup . cate-va
Mile. Dupa ducerea in inchisOre, ea, care avusese
cre§cerea in locuinta buns, cam fu atinsa de
positiunea, ce i se gatia in inchis6re. Cu t6te
acestea, nici brutalitatea soldatilor pazitorf, nici
locuinta, nici nimic nu o nelini§tia, ci numal
lipsa copilului de linga ea. I se aduse copilul,
care tipa de fOme. Pe linga tote aceste rele, de
care suferia, Perpetua veclend ca mama sa ve-
nise s'o vacua, era f6rte trista, ca tOta familieal
www.dacoromanica.ro
 13

el se afla in mare durere din causa el. Dar

tote trecura.
Intr'o cli un frate al el, care se numia Satur
§i tare era §i el inchis, il clise : Tu, sora mea,
al multa trecere inaintea lui Diet, rciga-1
spue, daca al sa mori, sat daca al sa fii trimisa
inapoi.
Perpetua, care era incredintata despre buna-
tatea lui Diet, il promise ca-I va spune a doua
ch. Ea facu rugaciune catre Diet, §i dupa ru-
gaciune, i s'a aratat in vis o scar de aur,
care se inalta ping. la cer. Scara era a§a de
strimta, in cat nu incapea de cat o singura
persOnA,; pe amindoue laturile erail a§eclate sabil
ascutite, land, a§a ca urcarea trebuia sa se fad,
cu mare bagare de sema §i sa se uite in sus
alt-fel, cel ce se urca ar fi putut fi ranit
din tote partile. In josul scareI era un §arpe
ingrozitor, care sta gata sa sara asupra celor
ce se urcat. Satur se urcase §i din inaltimea
scarel ii qise : Perpetuo, to a§tept. Dar bag&
bine de soma de carpe; iar et, dice Perpetua,
II respunsel: Nu-mi va face nici un MO; sper
in Domnul nostru Iisus Christos cel atot pu-
ternic.
Mes apropial intr'adevOr, dice ea, §i atunci,
§arpele intOrse capul biniser, ca §i cum ar fi
avut frica de mine. Pusel piciorul pe capul lul,
care imi servi ca intaia trepta. Suita in virful
www.dacoromanica.ro
 14

scarei, descoperii o graaina intinsa §i in mijocul

el un betran respectabil, sub forma unui cio-
ban, incunjurat de o multime de pers6ne, ,t6te
imbricate in alb. Acest pastor imi vise: bine al
venit fiica mea, §i-mi puse in gura ceva, de
mancare fOrte bun. TOte pers6nele din prejurul
pastorului respunsera : amin.
Acest amin pronuntat, odata me de§teptai,
§1 bagal de semi ca, mestecam ceva dulce in
gura. A doua vi Perpetua spuse acest vis fratelui
sag. §i amindol intelesera prin acesta ca vor
muri ca martini.
Dupa, acesta se respandi sgomotul ca Perpetua
impreuna cu eel inchi§i vor fi du§i sa li se faca
diferite intrebari. Atunci tatal ei veni din noel
la temnita §i vise Perpetuei Fiica mea, aibi
mils, de peril mei eel albi; aibi mils, de tatal
tat ! Te-am crescut cu atata grija! Data to -am
iubit mai rnult de cat pe totl cel-l-alti copil,
nu acoperi cu ru§ine betranetea mea I Gandesce-te
la mama ta, gandesce-te la copilul tar), care
nu pOte sa traesca fara de tine; lass, Jncolo in-
capatinarea acesta, care ne va perde pe toti.
i pe cand vorbia a§a, it lua mainile §i le uda
cu lacriml. §i find ca Perpetua singura a scris
cele ce s'au petrecut in acest interval, ea singura
spune : Aceste staruinte ale tatalul meb imi
patrundeau inima, §i-1 pentru ca
plangeam,
singur din tag familiea se intrista de mine, ca
www.dacoromanica.ro
 15

am sit fit martirisata. Cu tote acestea, ii cliseI,

fart a and turbura! La interogatorit se va in-
timpla ce o vrea Dumneclet ; cad nod nu suntem
in puterea nOstra, ci a luI, §i atuncT se retrase.
A doua Ali, pe cand prancliat, venira de o
data sl o duct la judecata. Tot ora§ul aflase
§i - pieta era plint de lume. Perpetua, Felicitate
§i cei-l-a1 t1 furl dui spre a fi uci§I ; dar mat in-
tait li se facu pe rind intrebare despre ore-
dinta tor. Totl marturisira limpede, ca cred in
Iisus Christos. Veni rindul Perpetuet Tatal sail
veni cu copilul in brate, staruind §i mai mult
de cat alta data. Judecatorul clise §i el: cruta
betranetea tatalul §i pe copil, §i adu jertfe
pentru prosperitatea imparatilor. Nu volt aduce
jertfe, clise ea. Atuncea eti cre§tina? Da, sunt
cre§tina.
Cand a venit cliva spectacolelor, totf cel in-
chi§i spre a fi uci§1 §i prin urmare §i Perpetua
cu Felicitate furl sco§1 §i adu§i la amfiteatru.
Bucurie mare era pe fetele tor, pare ca cine
scie la ce frumcisa distractie ar fi mers ! Per-
petua mergea in urma cu ochil in jos. Satur-
ninu §i Satur ameninta cu maniea lul Diet pe
poporul idolatru, care era imprejurul lor §1
cand se apropiara de judecatorul, care -T con-
damnase, iT to ne osinde§cI asta-II, dar
cslisera :
in curind Dumneq et to va judecaz §i pre tine
insu-tI. Paganii se aprinsera de manie, cand au-
www.dacoromanica.ro
 16

lira aceste vorbe, §i cerura ca pre ace§ti cre§tini

sa-I bats cu biciul. Dar martiril se simtira §i
mai vesell acum, ca s'at invrednicit a fi ase-
menea cu Iisus Christos supu§1 la suferinte.
Toti furl sfa§iati de flare. Satur fu dat la un
mistret, dar animalul sari asbpra conducetoru-
lui, care tot it intepa; dupa aceasta fu dat
la un urs, .de care lui Satur mult II era frica,
dar animalul nu voia sA esa din culcupl sal
§i a§a tins rul Satur ramase pink, aci nevetamat.
Acura Perpetua §i Felicitate furl aruncate ina-
intea unei vaci furi6se, care lua in cOrne pe Per-
petua §i apoi o aruncA pe nisce nisip. Ea i§1
strinse §1 lega perul §i apoi voclu pe Felicitate
ca zAcea pe nisip ranitA; o atacase §i pe ya
animalul furios. Perpetua it date mans §i o fri-
dica. Perpetua uimita, uitase ca a fost atacatA
§i o intreba: cand o sa le arunce la acel animal?
I se arata CA hainele-I sunt sdrentuite de ani-
mal §i pline de singe, care curgea din rAnile
ce i-se fAcuserA. Atiinci ea, intilnind pe un
ore -care anume Rustic, it rugs, sA chieme pe
fratele sell, Satur. Dupa ce veni Satur it in-
demna cu cAldura sA mOrgA cu statornicie la
orl-ce suferinta; cad este lucru vrednic de om
a iubi adeverul cretin §i a se sacrifica pentru
el. Nu trecu mult §i Satur. fu aruncat pentru
a treia Ora la un leopard, care it sfi§ie. Avu
putin timp de vorbA cu un Pudens, care de-
www.dacoromanica.ro
 17

venise §i el cretin veclend chinurile celor-1 alai;

§i dupa ce muie inelul in sangele sat §i-1 dete
lui Pudens spre a-1 imita, caclu mort. Acum se
implini vedeniea sat visul Perpetuei, ca Satur
va muri intait. erpetua scapase cu clile pina
aci Acum insa, cap in mainile unui gladiator
§i fu ucisa.
Iata dar puterea lui Dumneclet cum intaresce
pe 6meni ! Chiar din fiintele cele mai slabe face
6meni de o tarie ne mai pomenita. Din copil si
din femel face eroi, ce uimesc lumea. Aceste
lucruri dovedesc ca evangeliea cre§tina este
invatatura Dumnecleesca.

Esplicarea rugaciunei Domnului.

Luca xi; 1-4
Si a fost cand era El la un loc rugandu-se,
dupa .ce a incetat a clis unul din invataceil lui
catre dinsul : D6mne invata-ne pre nol sa ne
rugam, precum §i loan a invatat pre invataceil
sal. Si le-a clis for : cand ye rugati qiceti : 1.
Tatal nostru, carele e§t1 in ceruri, sfintOsca-se
Numele tat. B. Vie imparatiea ta. 3. Fie voiea ta,
precum in cer §i pre pament. 4. PAinea nostra cea
spre fiinta, da ne o noue in t6te clilele. 5. Si ne ierta
noue pacatele, ca §i .nol iertam tuturor celor
ce ni sint datori nou6. 6. i nu ne duce pre nol
intru ispita. 7. Ci ne isbove§ce de eel viclOn.
51821. Cl. III. Ed. IV. 2
www.dacoromanica.ro
 -18
Ce ne Inv*" Iisus Ohristos prin cuvintele :
Tateil nostru, care e2ti in cerurE, sfinie'scet-se nu-
mele tail?
1. Ne face sa intelegem ca Dumnesleu este
tata al nostru; adica el ingrijesce de Omeni.
Intocmai ca un parinte de fiil set
2. Ne Inv* sa scim, cg, de §i el este tata al
nostru, Insa el nu este ca pan* no§tri cel de
pre pamint, ci este a-tot puternic, este In cer,
adica, este nevoslut de nol; cad este ne material,
adica fara corp.
3. Ca trebue sa vietuim ast-fel, in cat numele
luI Dumneclea sa fie merit §i sfintit prin ale
n6stre fapte de aid .
Ce cerem prin cuvintele: ,,vie impereitiea ta" ?
1. Cerem de la Dumneslet sa, ne sprijinesca
in calea vietel, ca sa, putem vietui cre§tinesce :
sa traim ca nisce frail, iubindu-ne unul pe altul
§i facend unul altuia tot binele.
2. Cerem, ca in tote lucrarile nOstre sa dom-
nese& pacea §i dreptatea, in cat lumea, §1 in
particular, Cara nostra sa fie o adeverata familie,
condusa dupre vointa lul Dumnesleti. Acesta
este imperatiea, ce cerem sa vie.
Ce cerem prin cuvintele : fie (faca se) voiea ta,
precum in cer ii pre pamint?
Prin aceste cuvinte cerem ceea ce am cliS
Mal sus, adica sa traim a§a, in cat sa, facem
voiea lul Dumnesleil, intocmal cum fac ingerif
www.dacoromanica.ro
 19

in cer, spre a fi marit numele lui Dumneclea

pre pamint, spre a fi §i not
Ce cereal prin cuvintele: Pdinea nastrd cea spre
pita da ?18-0 noue astaolt?
Cerem ca Dumnecleu sa ne dea putere §1 des-
tula intelepciune, ca sa scim cum sa lucram
pentru agonisirea celor trebuinci6se vietel nOstre,
atat corpului cat §i sufletului : hrana, imbracit-
minte, sciinta, etc.
Ce cerem prin cuvintele: Si ne ie'rtd noue gre-
§alele ndstre, precum §i not iertam greNilor noVri.
Cerem de la Dumnecleu, ca atunci, cand fa-
cer vre-o gre§ala, pe care o cundscem §i ne
pare ret, ca am facut-o, Dumneclet sa ne ierte,
cum iertam §i not celor ce ne gre§esc noun.
Ce cerem prin cuvintele: Si nu ne duce intru
isp ita ?
Cerem ca Dumneclea sa !ne intarOsca in calea
-faptelor bone, §i ca unit ce suntem slabl §i
curse multe ni se intind de eel rei, cerem ca
Dumnecleg sa ne dea sprijinul sot, spre a nu
fi tiritf spre req; sä nu ne lase a fi supu§1 la
incercarl grele, care at' covir§i puterile nOstre §i
ne-ar put6 intOrce de la bine.
Ce cerem prin cuvintele: Ci ne isbelvesce de cel
reit?
Cerem ca Dumneclet sa ne apere de tote re-
lele preveclute §i nepreveclute de nos; cats nu-
mai El este a-tot puternic §i 'Ate inlatura ori-
www.dacoromanica.ro
 -20
ce ar pute sä ne vie din ori-ce parte §i de la
ori-cine.

IstoriOre morale aplicate la rugaciunea

t Tatal nostru Es.

Pe la anal 166 imperatul Romanilor, Marcu

AureliU pornise o Ong, fOrte sangerOsa in con-
tra cre§tinilor. In tote" partile impgratiel pe
strade erat numai gramecli de corpuri ale cre§.-
tinilor. GI-Ona se lati pida la cele mai departate
locuri ale imperatiet In Asiea era un ora§ care
este chiar §i in qilelenOstre, care se numia Smirna.
In acest ora§ se afla un om f6rte insemnat §i forte
inaintat in virsta ; el traise peste 90 de ani ; era
Episcop al Smirnef 0 se numia Policarp. Fiind cl,
Omenii insarcinati cu omorirea creVnilor venisera
§i la Smirna, cre§tinii de acolo cu mare greutate at
reu§it sa faca pe Policarp a se retrage la marginile
oraplui, intr'o casuta, spre a nu fi gasit de
uciga§i. L'at cautat cat-va ; dar, in fine, at dat peste
el ; caci nici acolo nu voia sä se a scunqa, ci cand
auclia de mOrte clicea : DOmne, fie voiea ta.
Cand at* ca at venit omoritorii, Sf. Policarp
veni sä vorbesca cu et Cand insa ei vNura pe
acest betran §i cuvios om qisera : Ore trebuia
not sa ne- grdim, ca sa prindem pe acest bun
betrdn? Trimi§i fiind ca sg, °more, totql simtira
c insgrcinarea for este pre uricidsci, cdnd aft
www.dacoromanica.ro
 - -21
sa omdre asemenea om bun. Sf. Policarp gati
uciga§ilor masa. Apol el ceru vole, ca sal' faca
rugaciunea ultima.
Sf. Policarp se ruga pentru biserica intreg4
§i se ruga cu atata pietate, cu atata caldura,
in cat chiar ucigtoril remasera uimiti §i plini
de mirare pentru multa lul credinta §i pietate.
In fine, it dusera in Smirna. Aci cel, ce Linea
locul imperatului, if blestema pe Christos
clise :
i to las sa to duel. Iar botranul Policarp clise :
sunt 85 de anf de cand if slujesc ; nu mi-a facut
nici un ret, §i cum a§ pute sa blestem pe
Regele, care m'a mantuit? Afla ca eii sunt §i
remait cretin De animale, de foc cu care me
amenintati, nu me tem ; cad focul se stingP,
iar focul, ce arde pe nelegiql, nu se stinge
nici odata. Facqf cu mine ce void §i ce ye
place, §i fata ha era vesela §1 voiOsa. De §f
poporul pagan striga sa-1 arunce la flare, dar
proconsulul porunci sa fie ars de viii. Paganii
ales gall §i adunara lemne. Cand tote eraii gata,
Sf. Policarp se desbraca; ei voira sa-1 lege spre
a-1 pune pe foc. El insa nu voi, ci se sui sin-
gur pe foc qicend: Dome, fie voia ta. Flacara
focului se ridica imprejurul corpului ca o bolta,
.Si nu-1 ardea. Mail atunci it strapunsera cu o
sable, dar sangele stinse focul. Atunci all sarit
asupra-f §i 1-ail sfa§iat ca nisce flare.
Cci ce sunt adeveratf §i credincio§i urmatori
www.dacoromanica.ro
 22

al invataturel Domnulul nostru Iisus Christos, nu

numai iertail altora gre§alele, dar chiar se rugafl
lul D-feu pentru iertarea lor.
Ast -fel in Ierusalim pe vremile cele d'intaiil
ale cre§tinatei era un om f6rte bun, om cu spi-
ritul luT Dumnersleil, cu credinta §i cu dragoste
cre§tinesca catre totl; acesta se numia §tefan.
§tefan adese vorbia Iudeilor, ca legea lul Noi-
se trebuie sa se schimbe; cad a venit legea luT
lisus Christos. Ebreil auclindu-1 spunend aceste
lucrurl, 1-at dus intr'un loc §i all aruncat cu
pietre in el spre a-1 ucide. Pe cand el da cu
pietre, Sf. §tefan 1icea: DOmne, idrta-le for ca
nu Fig cq fac, §i aka qicend §i-a dat sufletul,
fiind cel mucenic, adica eel d'intait cre-
tin, care a fost omorit de cei ce urall Evange-
liea Domnulul.
Pe acest intaiil mucenic sau martir cre§tinesc
it serbatorim noT la 27 Decembrie tot-d'a-una.

Thriea credintel cre§tine§ci la Constantin

Brancoven Basarab.
Pe la anul 1700 donania in Romaniea Con-
stantin Brancovenu. Tara nostra pe vremea a-
ceea find supusa, turcilor §i luT Constantin Bran-
covenu aducendu-i-se diferite acusatiuni, Turcil
all gasit pricina, ca sa aduca pe Brancovenu la

www.dacoromanica.ro
 23

Constantinopole, spre a-I cere sa respuncla la

cele ce i se imputati.
Nu numai Brancovenu singur, ci intrega fa-
milia domnesca fu luata din Bucuresci.
La Constantinopole insa, s'a dus numai Con-
stantin Brancovenu cu 3 copil al sei.
Iata intrega poveste despre Brancovenu, cum
a suferit el t6te, ba §i-a dat chiar §i vieta, nu-
mai sa remaie cretin neclintit in credinta cre-
tinesca:
Brancovku Constantin,
Boer vechit §i Domn crestin,
De avers ce tot stringea,
Sultanul se tot grija
de mOrte-1 hotara,
MI vizirul 11 pira.
Intr'o Jol de diminetA,
loi scurtarel lul de viata,
Brancovku se scula,
Fata blauda el spala,
Barba alba isf peptena,
La icOne se inchina,
Pe fer6stra apol cata
amar se'nspaimanta!
Dragii mei coconi iubiti,
Lasatf somnul, v6 treziti,
Armele vi le gatiti,
Ca pe nol ne-a inconjurat
Pap cel neimpacat,
Cu ieniceri, cu tunuri marl,
Ce sparg ziduri cat de tars.

www.dacoromanica.ro
 --24
Bine vorba nu sfar§a
Pe tus-patru mi-I prindea
§i 1 ducea de-i inchidea
La Stambul in turnul mare,
Ce se 'nalta lingg, mare,
Unde zac fete domnekici
§i soli marl impOrate§ci.
Mult acolo nu zacea,
Cg, Sultanul i-aducea
Linga, foiprul lui
Pe malul Bosforului.
Brancovene Constantin,
Boer vechiti ghiaur haM !
Adever ca al chitit,
Pin'a nu fi mazilit,
Sa desparti a to domnie
De a nOstra impOratie,
Ca, de mult ce e§ti avut,
Bani de our ai batut,
Far'a-ti fi de mine terra,
Far'a vr6 ca sa-mi dal sema ?
De-am fost bun, reil la Domnie,
Dumnedet singur m6 scie ;
De-am fost mare pe pamint,
Cata-acum de vedi ce sunt !
Constantine Brancovene
Nu-mi gni vorbe viclene,
De-ti-e mild de copil
T de vrei ca sa mai fil,
Lag, legea crwinosca
§i to da in legea tureesca.
Fad, Dumnedeil ce-o vrea,
Iar pe toti de n'-eti taia,
Nu mo as de legea mea.
www.dacoromanica.ro
Sultanul din foisor
 25

Dete semn la Imbrohor ;

Doi gelati venia curind,
Sabine fluturand,
§i spre robi daca mergea,
Din coconl 10 alegea
Pe cel mare §i frumos
§i-1 punea pe scaun jos.
§i cat pala repel:pa
Capul lute -i reteza!
Brancovku grew ofta,
§i din gura cvinta:
. DOmne, fie voiea ta!
C4-I gela1I iarasi mergea
Si din dol iii alegea
Pe eel gingas mijlociti
Cu Or neted i galbia,
i pe- scaun 11 punea
i capul II repunea,
Brancovenu gret ofta
§i din suflet cuvinta:
Domne, fie voiea ta!
Sultanul se ininuna
§i cu mila se 'ngana:
Brancovene Constantin,
Boier vechit i Domn cre§tin !
Trei coconl to ai avut,
Din trel doT ti-T -ai perdut,
Numal unul ti a r6mas
Cu Vile de vrei sa-1 las,
Lash legea cre§tinesca,
Si
to da in legea turcesca.
Mare-i domnul DumneVet,
Cretin bun m'am nascut et,
i Tact draguta nu mai plange
Ca'n piept inima -mi se frange,
www.dacoromanica.ro
 26

Tad §i morl in legea ta,

CA to ceru-I chpota.
Imbrohorul se incrunta
Gelatif se 'nainta
§i pe blandul copila
Dragul tati fedora§
La pAmint it arunca.
§1 tlilele iI ridica,
BrancovOnu gret ofta
§i cu lacrAmi cuvinta :
Winne, fie voiea ta.
ApoT el se 'ntuneca,
Inima I se despica,
Pe copil se arunca
Ii bocea, If saruta,
§i turband apoi striga :
Alelei, Wharf pAganf 1
Alel, vol feciorl de cainl;
TreT coconl ell am avut
Pe tus -trel mi -I ai<i perdut !
Dar'ar Domnul Dumnecleu
Sb. fie pe gandul met,
SA ye §tergetf pe pamint,
Cum se §terg nail la vint,
Sa n'aveti Joe de ingropat .

Nici copil de sb,iutat ;

Turcil crunt se otelia,
Haine mandre i-le rupea,
Trupu-I de piele jupuea,
Pielea cu pale o umplea,
Prin noroil o tavalia,
i d'un paltin o lega,
§i riOnd aka striga:
Brancovene Constantin,
www.dacoromanica.ro
 27

Ghiaur vechia Ghiaur hain !

CascO ochil a to uita,
De ti cunoscr to pielea ta?
COinf turbatY! turd liftA rea!
De iii manta si carnea mea,
SA sciV c'a murit crestin
Brancovenu Constantin.

TRIMESTRUL II.

Ilie.
Profetul Ilie pOrta numele de Ilie Tesvit6nu,
de la Tesvi sat Tesbi, locul nascerei sale in Pa-
lestina.
Proorocul Ilie era fOrte cunoscut §i forte re-
spectat la Iudei §i este Inca §i intre cre§tint
Numele Ilie it pOrtA Mile multi atat intre israe-
litI cat §Si intre cre§tinl.
Marea insemnatate, de care s'a bucurat Ilie, s'a
veclut la venirea lui Iisus sa predice ; cad popo-
rul, qicea ca Isus-Christos este Ilie.
Fiindca la curtea regelui Ahab §i a Izabelel
domnia desfrenarea §i Inchinarea la idolI, fiind-
ca religiea paganescA, era sa iea locul celel
care marturisea pe adev6ratul Dumnept, Ilie
vine imbrAcat simplu in hainl de Or de ca-
mila §i incins cu cure §i anunta CA pentru aceste
nelegiuirl nu va cadd pe pdmint pidie 3 ani si
sase luni ; spune a in mana sa este vergeua
www.dacoromanica.ro
 28

pedepsel. Seceta incepe §i el se ascunde linga

rIul Crit. Riuletul secand de seceta, Ilie se re-
trase tocmai in Feniciea in ora§ul Sarepta, a-
pr6pe de Sidon. 0 saraca vaduva, care n'avea
de cat putina Mina. §i putin unt-de-lemn, i-a procurat
cele de hrana ; iar el pentru recunoscinta a facut
ca faina §i untul-delemn sa nu se maI impu-
tineze cat a stat in gazda acolo ; §i cand a
murit unicul el fiu, Ilie 1-a Inviat.
Cand era pe sfir§it cel trei anI §i §ase luni
s'a intors iara§1 la Ahab sa-1 spue ca preotii pa-
ganesci in tot timpul secetei n'au putut dobin-
di prin rugaciunile for catre idolul Baal §i As-
tart nicl o picatura de pldie. Prin acesta
arata el ca acel idol' nu sunt DumnecleI, §i
preotil for sunt fal§1, nu sint al adeveratulul
D-clet.
Atunci Ilie a propus ca sa faca preotil lui
Baal §i el cate un sacrifichl, §1 daca ei sail el
prin rugaciunile for vor put6 pogori foc din cer
spre a arde sacrificiul, Dumnecleti adeverat va fi
numai acela, pe care 1-a rugat cel ce a pogorit
foc asupra sacrificiului.
Preotil lul Baal s'au rugat de dimineta pina
sOra, §i nu s'a veclut nici un semn.
A venit rmdul lui Ilie, care imediat prin ru-
gaciunile sale catre D-cled a pogorit foc §i s'a
consumat sacrificiul.

www.dacoromanica.ro
 29

Atunci poporul a omorit pe totl preotii lui

Baal ca fal§1 preoti.
Dupa acesta the a trebuit sa fuga spre a
nu-1 onion' Izabela.
Ilie avea un ucenic al sail Eliseil, caruia
i-a lasat cojocul, cand el s'a suit la cer.

Proorocul Isaiea.
Proorocul Isaiea a fost fiul lui Amos; iara
tatal sail Amos era frate al regelui AmasiO,
care a domnit in regatul Iuda pe la 838 inainte
de Iisus Christos. El a profetisat de la anul
810 724, in timpul regilor Ozia, Ioatam,
Ahaz §i Ezeehiea. Tot timpul activitatei sale
este aprOpe de 60 de anl, iar anil vietei sale
tree peste 80. Intre anil 696 §i 688, pe tim-
pul regelui Manase, Isaiea a fost taiat cu fe-
restraul intr'o virsta inaintata.
Profetul Isaiea este aka de mult pretuit,
pentru ca preclice aprOpe tOte patimile lui Iisus
Christos, in cat in biserica cre§tina el 'Arta
numele de evanghelistul Testamentului vechit.
Isaiea dice despre Mesiea, ca se numesce Emanoil
(cu not Dumneclet) §i ca, acest Emanoil are sa
se nasca din FeciOra. El spune despre Iisus Chris-
tos, cum ca, ca om se va nasce din Iese, §i cand
din radacina lui Iese va e§i spiritul intelepciunii,
atu. ncl toii Omenil se vor iubi qi din tOte n6-
www.dacoromanica.ro
 30

murile va ebsi noul Israel. Isaiea preclice ca po-

porul Israel va fi liberat din robie de catre
Ciru, al carol nume it spune el cu sate de ani
inainte de a se nasce Ciru, regele Per§ilor.
Isaiea preclice §i despre biruinta cre§tinismulai
§i despre intinderea lui in tOta lumea.

Proorocul Ieremiea.
Proorocul Ieremiea este fiul preotului Elchiea
din Anatot. El a fost chiemat de Dclell la mi-
siunea de prooroc din anil tineretei sale. Iere-
miea a inceput sa proorocesca, de pe la anul 626
inainte de Iisus Christos §i a continuat ping,
dupa. anul 588 inainte de cre§tinism, adicg,
in timpul robiel din Babilon el Inca profetisa.
Ieremiea nu prea putea sa, vorbesca bine, §i
de acea cam fugia de misiunea §1 de sarcina
profeticg. Ieremiea a preclis t6te evenimentele
cele nenorocite ale lui Israil : darimarea lerusa-
limulul §i a templulul, ducerea poporulul in ro-
bie §i altele. Din acesta cause, el a fost fOrte
persecutat, lucru care fOrte mult it amarise.
Pre ling acestea, el a preclis, ca D-cle0 va
incheia o noul alianta cu casa lui Israil §1 a
lui Iuda §i ca acesta noua alianta sail testament
nu va fi scrisa pe piaci de pietra, ci in inimi,
intelegend negre§it noua lege adusa, de Iisus
Christos §i data easel lui Israil §i apoi la tote
www.dacoromanica.ro
 31

nOmurile spre a o primi §i a vietui dupre cum

it va invata acesta lege.
Ieremiea a plans mult ruinile Ierusalimuluf
§i ale templulul ; iar in urma ducOndu-se in
Egipt a fost ucis cu pietre de ebreil, can e-
rat acolo.
Istoriea tinerului bogat.
i iata 6re-carele viind la el a clis lul: Invata-
torule bune, ce bine vol face, ca sä am view
de veer? Iar el a clis lul: Ce-mi (lid' bun? Nimeni
nu este bun, fara numai unul Dumneclet. Iar
de voe§cI sa intri in view, pazesce poruncile.
12is'a lul: Care? Iar Iisus a clis: SA, nu ucizi, sa
nu fil desfrinat, sa nu furl; sA nu flu marturie
mincindsa. Cinstesce pre tatal tat i pre mu-
ma-ta isa iube§ti pre vecinul tail ca insuii pre
tine. 12is'a lul tInerul: TOte acestea le-am pazit
-din tineretile mele; ce Inca iml lipsesce?12is'a Iisus
lui: De voesci sa fil desaver§it, mergi, vindeil
averile tale §i le da saracilor §1 vel aye comOra
in cer, §i vin-o §i urmeza mie. Iar tinerul auctind
cuvintul s'a dus Intristat ; ca avea avutil multe.
Iar Iisus a clis invataceilor sal: Amin graiesc
voue, ca cu anevoe va intra bogatul intru im-
peratiea cerurilor. i iara§I graiesc voue: ca mal
lesne este a trece. camila prin urechile aculul de
cat bogatul a intra intru imperatiea lui Dum-
nelet. Iar invataceii lul auclind s'ail ingrozit
www.dacoromanica.ro
 32

fOrte clicend: Dar tine 'Ate sa, se mantuesca?

Iar Iisus cautand a clis lor: La Omeni acdsta
este cu neputinta. Atunci respunOnd Petru a
lui: Tata not am lasat tote §i am urmat Tie,
(ills
dre ce va fi noue? Iar Iisus a cliS lor: Amin
graiesc vouo, ca vol eel ce ati urmat mie, intru
a doua nascere, cand va §ede Fiul omului pre
scaunul marirel sale yeti §ede §1 voi pre doue-
spre-clece scaune, judecand pe cele dou6-spre-clece
semintil ale lui Israil.
§i tot carele a lasat case, frati sat surori, sat
tats, sail mama, sail femee, sail feciori, sail holde,
pentru numele met, insutit va lua §i vieta veci-
nica va mo§teni. §l multi dintaiU vor fi pre
urma §i de pre urma intaiil. (Mateiil XIX,
16-30).
Note
1. MO tots cei bogati nu prea vor sa audk despre
necazurile si suferintele celor lipsitl de avere. Deci bo-
gatil hind in asa stare, nu prea voesc a se deslipi cu
usurintk de bunurile pAmintesci spre a lucra pentru
binele §i fericirea omenirel. mai adesea roman legatl
de averea lor, chiar de s'ar prapadi cea-1-altk lume.
S. Cu tote acestea sunt i omens bogati cu inima
bunk si cresrinesck. Unit' ca acestea muncind cinstit in
lume; isi maresc averea ; o administrezA cu intelepciune
si fac bine omenirel. Dar negreqit, bogatil eel bunt'
sunt rarl.
3. Prin vorba cdmila aci se intelege funie grOsk
pentru corabie, care grecesce se numesce xcepiXot.
www.dacoromanica.ro
 33

4. Daca Isus lice a mai lesne este, ca funiea corabiei

sa trOcA prin urechile aculul de cat bogatul sa intre
In imporatiea Jul Dumneclet, negre§it aci intelege pe
bogatil, care nu at in Band alt nimic de cat sa strings
bani, chiar de ar trAi ca cel mai nenorocit om din
lume, cum se v6d multi omen! bogati §i sgarciti.
5. Dad, Iisus vice ca acela se va mantui, care pen-
tru el va lasa tot in lume, §i va urma lui; apol prin
acesta intelege ca atunci era neap5rat ca tine se facea
ucenic al lni, trebuia sa lase 1 tot ce avea. §i acesta
negrqit pentru ca ca ucenic trebuia sa strabatA lumea
§i s'o aduca la cunoscinta adevorului. i acesta n'ar fi
putut face nimeni, dacA nu parasia tot.

Parabola fiului risipitor.

0 data Iisus voind sa faca pe auditorii sal
a intelege, ca Dumneclet este gata sa priimesca
pe pacato§ii, cari se caesc §1 se intorc de la
rele, le spuse urrnatOrea parabola : Un om
avea doi fii : cel mal tiner, priimindu-§I partea,
de mo§tenire parintesca, se duse in tail de-
partate §i risipi starea printr'o vieta neregulata;
ajtinse intr'o cumplita miserie ; o fOmete gro-
zava pustiea Cara, uncle el era ; §i, find silit se
baga slug la un arendmit, care-I puse sa pa-
zesca porcii, §i sa manince din ceea-ce man
call aceste animale. Sdrohit de ru§ine, mustrat
necontenit de cugetul sail, i§l qicea : VaI ! cati
servitori traesc in indestulare la tatal met, §i
ell imi disput demancarea cu aceste animale
www.dacoromanica.ro
5482,. Cl. III. Ed. IV. 3
 31

necurate! In sfir it, ne na,i puteri sa duca

Tniseriea, Elise': volt duce la tatal met,
§i-I volt : tata; am gre§it inaintea Cerului

§i inaintea ta, §i nu mai sunt vrednic de a me

numi fiul tat priimesce-me
: ca pe unul din serf
vitoril tai.
Pleca dar spre a se interce la .casa parintesca.
Cand sosi, stand in apropiere, qise sa anunte
Ca a venit fiul cel mic. Tatal e§ind §i veclendu-I
din departare, alerga, it imbrAi§a §i-1 saruta;
dar el patruns de caiqa, qicea catre tata-sat :
TatA, am gre§it inaintea Ceruluf i inaintea ta ;
numal sunt vredniC sa me numesc fiul tn.
Cu tete. acestea tatal porunci sa, aduca vqminte
pentru fiul sat i sa se Witesca un ospq de
bucurie, Ca s'a gasit cel pierdut. Fiat met
acesta era molt §i a inviat; pierdut era §1 s'a
aflat. Tata, a§a este mila i iubirea lui Dumne-
led pentru Omeni, cand se indrepteza i se pa-
rasesc de rele !

TRIMESTRUL III.

Iuda Macabeu.
Iuda Macabet era . fiul preotului NIata,tiea
Acest preot veclend asprimea cu care Israelip
erat tratati de Sirieni, si tot-deodata veclend
www.dacoromanica.ro
 85

jafuirea ce Antioh, regele Siriel, facuse in tem-

plul din Ierusalim §i in tot Ierusalitnnl, atat
de mult s'a inflacarat §i cupans de amaraciurie,
in cat cu trel feciori aT sal §i cu mint popor
s.'a intarit in cetatea, Modin.
Dupa acesta ail inceput sa faca resbOie con-
tra inimicilor. Pre stegurt at pus cuyintele lul
Moise: Gine este asemeneci lie intre D-clet Nrn .
lie", care in limba evreesca a§a erat intocmite,
in cat literile incepetcire ale cuvintelor format
cuventul : Macava, ce insemneza, ciocan. De aei
§i fiT lui Matatiea, §i mai ales Iuda s'a numit
Nacaveii.
Dupa mai (mite batalii fericite contra vraj-
ma§ilor, Matatiea era aprOpe sa, mOra i atunci,
chiemand pe fiT sal, le spune, cum cel ce at 0-
zit legea, s'at inaltat. De aceea §i el sa pa-
z6sca legea : Intaritive, vice el, §i ye imbar:
batatl in lege, GA, intr'insa ye yeti marl.
i Iuda Macaveul, care este. cu putere tare
din tineretile sale, acesta va fi capetenie o§tirei,
ca sa facql. resboit asupra popOrelor (Macay.
IL 64, 66).
Si s'a sculat Iuda, care s'a chiemat Macavet
§1 ajutandu-i fratil §i toil call se lipisera de ta-
tal lui §i all purtat rosboiul lui Israil cu yese-
lie ; (1 Ma3ay. III, 1, 2) §i sit r etras cel fara
de lege dinaintea IsraeliVlor: Si Iuda era im

www.dacoromanica.ro
 36

bracat cu za, §i a incins sabiea, aparand tabara,.

§i gonind pe cel fara de lege.
Dupa pornirea inimicilor, Iuda a adunat pe
tots Israelitii risipiti de frica vrajma§ului. §1 s'a.
vestit numele de Iuda in tOte .pArtile.
Cu tote. acestea, regele Siriei a pregatit o
numerosa armata contra lui Iuda. 0§tenif lui
Iuda vepnd multimea inimicilor qiceati: Cum
vom put6 noi sa, stam improtiva unel o§tiri
a§a de numerdse? Iar Iuda le respundea : Nu
intru multimea o§tirei este biruinta resboiului,
ci din cer este puterea. Aceia vin asupra 'As-
tra cu semetie multi,, §i cu fara de lege, ca sg,
ne pterda pre noi, §i pre femeile nOstre §i pre
fill no§tri, ca sa ne prade pre noi, iar noi ne
luptam pentru sufletele nOstre §i pentru legile
nOstre; §i insqi Dornnul II va sdrobi pre ei
de care fata nOstra §i vol nu ye vatf teme
de ei.
Dup . aceste vorbe apropiindu-se generalisi-
mul Siriei, Iuda a sarit ca un leh §i Fa tran-
tit jos, iar pe armata lui a pus-o pe fuggy,.
Tot cu asemenea succes Iuda Macaveil a
purtat resbOiele contra vrajmaOlor lui Israil.
Dar In fine, o noun, armata fu organisata de
Swieni supt comanda lui Bachid §i Alehim. Dar
Iuda de asta-data a caqut in lupta. Ionatan insa
n'a lasat comanda armatel, piny sand IsraeliDil
au e§it biruitori i au putut sa fie in pace.
www.dacoromanica.ro
 37

Fratil Macavel at luptat eroicesce §i at is-

butt, pentru ca luptat pentru dreptate ne-
mului, pentru lege, iar nu pentru asuprirea ni-
menui.

Daniil.

Nascut in Ierusalim dintr'o familie distinsa.

De tiller fu luat in captivitatea babilonica. Acolo
fiindu-1 cunoscuta familiea, fu luat impreuna en
alti trei spre a fi crescut petltru serviciul curt-1
regale ; de aceea i-s'a dat 0 numele de Baltasar.
La cate patru li se da bucate regale ; dar el,
tinendu-se de legea lor, at preferat legumi
§i apa.
Dupa trel ani fura tort examinati 0 gasit
mai inteligenVi i mai instruiti de cat toti tinerii
din Babilon, in special Daniil avea i darul
.de a esplica on ce vedenie i on -ce vis. Acesta,
Puse pe Daniil in 'mare favOre pe linga regele
Nabucodonosor.
Nabucodonosor visand un vis, pe care 1-a
uitat pins diminqa, nimeni n'a putut sa rea-
mint6sca regelul ceea ce visase, ci numai Daniil.
Acesta 1 a inaltat mai pe sus de tots magic,
Inteleptil§i demnitaril imp6rqiei.
Dupa acesta Daniil S'a retras in vieta privata
0 nu s'a mai vorbit despre el cleat tocmai, cand
1-a chiemat Baltasar spre a-I esplica vedeniea

www.dacoromanica.ro
 38

man(41, care scrisese pe parete : Mdne, Techel, fa-

res. Daniil spune ett aceste vorbe insemneza ca
el s'a cantarit si s'a aflat- usure, de acea imperci-
tiea lui se va imp Cirti. Mai tarclit Darit Medul iara-
si a ridicat pe Daniil la rangul marilor demni-
tail ai statului, unde a stat pina In timpul lug
Cirus. De' aici .inainte nu se mai scie nimic.
In timpul lui Nabucodonosor Daniil Bind pis-
muit pentru marea sa insemnatate, in mal
multe rinduri a suferit persecutfuni. Demnitaril
babiloneni voind sa comprornita pe Daniil a,
dispus pe imparat ca sa se faca rugaciuni pu-
blice si toti sa piece genuchiele inaintea statuel
imparatului ; tine nu va pleca genuchile sa fie
aruncat la lei.
Daniil, ne vrend sa se departeze de la legea
sa; n'a plecat genuchile si a trebuit sä fie a-
runcat In gr6pa cu lei.
Imparatul, ducendu-se sa yap pe Daniil in
grOpa, a voclut pe Daniil stand la o parte si pe
lei la alta ; pentru acesta a poruncit sa, fie a-
runcati la lei acusatorii. Alta data a fost aruncat
cu alti doi intr'un cuptor ars, si a fost gasiti
toti nevatamati plimbandu-se In cuptorul aprins.
Daniil a proorocit ca din anul domniel lui
A rtaxerxe i pina la nascerea i restignirea lui
Isus-Chrisfos aveat sa, tr6ca 490 de ani.

www.dacoromanica.ro
 39

Marcu Capu IV.

§i iar6§1 a inceput a invata linga mare; §i s'a
adunat la dinsul popor mult, cat a intrat el in
corabie, qi a §edut pre mare; si tot poporul sta
pre uscat linga mare. §i-i invata pre din§ii in
pilde mult; §i grAia lor intru invatatura sa. As-
cultati: Tata a e§it semanOtorul sa sernene. §i
a fost and semana, una adica a cadut linga
cale, si a venit pas rile §i o a mancat pre dinsa.
Iar alta a eadut pe petri§, unde n'avea pamint
adinc. Deci rearind sorele s'a palit §i pentru
ca n'avea radacina s'a uscat. Tar altile au ca-
dut intre spini §i s'au inaltat spinil §i beau
intunecat §1 n'at dat rod. Iar altele a apt
pre pamint bun §i a adus una trei-dedi, iar alto,
§ase-deci, iar alta o suta. §i dicea lor: Cela ce
are urechl de audit, O. auda.
Iar cand a fost deosebi, 1-ati intrebat pre el
de pilda cel ce era ling, el impreuna cu cel
doispre-dece. §i lea dis lor : Vou6 s'a dat a sci
tainele imperatiel lui Dumnedet; iar celor de
afara tote in pilde .sunt lor. Ca privind sa pri-
vesca §i sa nu vada, §i audind sa amp, §i sä
nu intelega, ca nu cum-va sa se intOrca si sa
se ierte lor pacatele. §i lea dis lor: At nu sciti
pilda ac4sta? i cum vett .intelege -Lae pildele?
Semanatorul semana cuvintul. §i ace§tia §unt
cel de linga cale, unde se semana cuvintul, si
www.dacoromanica.ro
 42

cand fI aud indata vine Satana §i iea cuvintul,

carele este semanat intru inimile lor.
§i ace§tia sunt a§i§derea cei ce semana pe
pietri§ cari, cand aud cuvintul indata cu bucurie
it primesc pre el. §i nu at radacina intru si-
ne§i, ci sunt piny la o vreme; dupa acea facen-
du-se necaz, sat gOna pentru cuvint, indata se
smintesc. i ace§tia sunt cei ce se semana in
spinl, cari aud cuvintul. Dar grijile v6cului a-
cestuia §i in§alaciunea bogatiei §i pofta celor-l-alte
intrand, inoca cuvintul §i se face neroditor. §i
ace§tia sunt eel setnanati in pamint bun, cari
aud cuvintul §i-1 primesc §i aduc rode ; unul
trei-geci, iar altul §ase-geci, iar altul o sun,. §i
gicea lor: All dOra facliea vine sa se puny sub
obroc, Sat supt pat? Au nu ca sa se puny in
sfe§nic? Ca nu este ceva tainuit, ci ca sa, vie
intru aratare. De are cine-va urechi de audit,
sa auga.
i gicea lor: Vedeti de augiti: cu ce mesura
mesurap, se va mesura vouo, §i se va adaoga
vou6 celor cc audits. Ca eel ce are i se va da
lui, iar eel ce n'are, §i ce are, se va lua de la
dinsul. i Iicea: A§a este §i imparniea lul Dum-
negeti; In ce chip este, daca arunca omul se-
mi* in pamint. §i d6rme §i se sc6la noptea
§i giva §i seminta resare §i cresce, cum nu scie
el. Ca pamintul, din sine rodesce, intaitl ierba,

www.dacoromanica.ro
 43

apoi spic. Tar cand st cObe rodul, ihdata trimite

secerea, ca a sosit seceripl.
§i clicea : Cui vom asemena imperatied lui Dum-
neclet ? gat cu ce pilda o vom potrivi pe ea ?
Cu grauntui de mu§tar, carele, and se se-
mana in p5mint, este mai mic de cat t6te se-
mintile pamintului. i data se semana, cresce
0 se face mai mare de cat t6te buruienile, 0
face ramurI marl, cat supt umbra lui pot sa lo-
cuiesca paserile cerului. §i cu pilde ca acestea
multe graia lor cuvintul, precum putea aucli.
Iar fara de pilde nu graia lor, iar deosebi in-
vataceilor sal le deslega, tote.
§i a clis lor, in qiva acea facendu-se sera:
sa trecem de ceea parte. §i lasand el. poporul,
1-a lust pre dinsul a§a, precum era in corabie,
§i erat §i alte corabii cu dinsul. §i s'a facut
vifor mare de vent; iar valurile intra in cora-
bie, cat mai se umplea ea. §i el era la carma
dormind pe capatiit ; §i 1-a .de§teptat pre el 0 i-a
clis lui: Invatatorule, at -null este grija ca pe-
rim ? §i sculandu-se at certat venturile §1 a clis
marei : Taci, inceteza, §i a_ statut ventul 0 s'a
facut lini§te mare. §i .a, (-ills lor : Ce sunteti a§a
frico§1 ? Cum nu aveti credinta ? §i s'ar'i infrico-
§at cu frica 0 graia unul catre altul : Ore tine
este acesta? Ca 0 ventul 0 marea il asculta.
pe el ?

www.dacoromanica.ro
 44

Parabola smochinului neroditor.

Iisus, voind sa arate ca cine.va de nu face
bine §i nu da rOde sat fapte bune in vieta, va fi
aspru pedepsit, a spus urmatOrea parabola : Un
ore Care om avea un smochin sadit in .vies
sa, §1 a venit sa caute rod intr'insul §i n'a aflat.
Atunci a clis catre vier : IAA trel ani stint de
sand vit cautand rod in acest smochin §i nu
aflu ; taie-1, de ce Impresora in zadar pamin-
tul I iar el raspunOnd qicea lul : DOmne, lasa-1
§i intr'acest an, piny -1 voit sapa imprejur §i-i
vol pune gunoit. i de va face rod, bine ; iar
de nu, dupa avea it vel taia. (Luca, cap. 13,
vers. 6-10).
Stapinul este Diet ; smochinul inchipuesce
pe on -ce om, care este dator sa lucreze, sa
faca bine, sa se vacla r6de bune de pe urma
faptelor sale. Alt-fel un a§a om, ca smochinul
neroditor, traie§ce degiaba §i numai spre povara
celor -1 all Omeni, ne aducend societatel nici un
folos.

Lectura din evangelic: Mateid Cap. VI.

Luati aminte, sa nu faced milosteniea v6s-
tra inaintea Omenilor spre a fi v6csluti de din-
§i1; iar de nu, nu yeti aye plata de la Tatal
vostru, care este in ceruri. Deci, cand fad mi-
lostenie, sa nu trambitezi inaintea ta, precum

www.dacoromanica.ro
 45

fac fatarnicil intru adunari 0 ulite, ca sa se ma-

resca de Omeni. Amin clic voue, call ieat
plata lor. lAr tu facend milostenie, sa nu, §cie
stanga ce face drepta ta ; ca sa fie milosteniea
ta intr'ascuns , §i tatal tat cel ce vede intr'as-
cuns acesta, va resplati tie intru aratare. §i cand
te rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubesc, prin adu-
nari 0 prin unghiurile ulitelor stand, sä se rOge,
ca sa .se arate Omenilor. Amin Oic voue call
ieail plata lor. Jar tu, cand te rogi, intra in
camera ta i incuind up ta, rOgit-te tatalui tell
celul intr'ascuns, §i tatal tail eel ce vede intr'as-
cuns va resplati tie la aratare. §i rugandu-v6
sä nu batologhisiti precum paganii, ca li se pare
ca intru multa vorba a lor, se vor aucli. Deci
nu ve asemanati lor, ca scie tatal vostru de ce
aveti trebuinta, mai nainte de a cere vol de la
dinsul. Deci a§a saa ye rugati voi : Tatal nostrum
carele eV in ceruri, sfintesca-se numele tell
vie imperatiea ta ; fie voea ta, precum in cer
i pre pamint; painea nOstra, cea sere fiinta,
dane-o noue astacli §i .ne ierta noue datoriile nOs-
tre, precum 0 not iertam datornicilor no§tri ;
0 nu ne duce pre not intru ispita, ci ne isba-
vesce de eel viclen. Ca a ta este imperatiea 0
puterea §i marirea, in veci, amin.
Ca de veci ierta Omenilor gre§elile lor, ierta-
va §i voue tatal vostru cel ceresc; iar de nu
vets ierta Omenilor greplele lor, nici Tatal vos-
www.dacoromanica.ro
 46

tru nu va ierta voile gresalele vOstre. i cand

postiti, nu RI ca fatarnicii tri§ti : smolesc fetele
lor, co, sa se arate 6menilor ca postesc. Amin
lie vouo, calf tat plata lor. Iar tu, cand pos-
tesci, unge-t1 capul tat, si fata tap spala ; ca
sa nu to arati Omenilor ca postesci, ci Tatalul
tat, cel ce vede intr'ascuns va resplati tie la ara-
tare. Nu ve adunatl voue comori pre pamint,
unde moliile §i rugina le strica, si unde furii le
sapa §i le furl ; ci ve adunatl voile comori in
cer, unde nicl moliile, nici rugina nu le strica,
si unde furl nu le sa,pa nici le fura. Ca unde
este com6ra vOstra, acolo ya fi si inima vOstra.
Luminatorul trupulul este bchiul ; deci de va
fi ochiul tea curat,. tot trupul tell va fi luminat.
Tar de va fi ochiul tat ret, tot trupul tat va
fi intunecat. Deci daca lumina care este intru
-tine, este Intuneric, dar intunericul cu cat mai
mult ? Nimeni nu pOte servi la doi domni ; ca
sat pre unul va dri pre altul va iubi ;
§i
-sat de unul se va tine si de altul nu va
ingriji ; nu puteti servi lui D-clet si WI Main-.
mcina Pentru acesta clic voue : nu ve grijiti cu
sufletul vostru, ce Yeti maraca §i ce veti be ;
nicl cu corpul vostru, cu ce ve yeti imbraca.
At nu sufletul mu mare este de cat hrana 41
trupul de cat haina ? Cautati spre paserile ceru-
lui ; ca niCi semana, nicl secera, nicl aduna, in
jitnite §i tatal vostru cel ceresc le' hrinesce pe
www.dacoromanica.ro
 47

clinsple. MI nu voi mai multa deosebire aveti

de acestea ? Dar oine din voi grijindu-se, pete
sa-§I adaoge statulul sail un cot ? §i de haina ce
ye grijitl? Socotiti crinil campulul, cum cresc ;
nu se ogenesc, nici tore : iar (pc voile, cat nici
Salomon intru tOta marimea sa, nu s'a irnbracat
ca unul dintre ace§tia.
Deci daca pre ierba campulul, care este astagi,
§i maine se arunca in cuptor, Dumneclet a§a o
imbraca, nu cu mult mal vertos pre voi putin
credinciopor?
Deci nu ye grijitl, clicend ce vom manca ?
sail ce vom be ? Cu ce ne vom imbraca? Ca a-
cestea tote nemurile le cauta; ca scie Tatal vos-
tru cel ceresc, ca trebuinta avetI de tote aces-
tea. Ci cautatl mai intaia imperatiea lul Dum-
neclet §i dreptatea lui §1 acestea tote se vor
adaoga vouo. Drept aceea nu ve grijitI de cliva
'de maine ; Ca qiva de maine se va griji de sine.
Ajunge chid reutatea el.
Not e.
1. Cand facem bine cul-va, sa nu ne laudam inain-
tea Omenilor: milosteniea sail fapta buna, ce am facut
s'o scink numal not qi cel ce a prima mila : cad daca
ne laudam, atunci nu facem binele pentru ca simtim
necazul altuia, ci pen tru ca voim sa ne §cie lumea,
ca sa ne recomandam, urmarind interese in ascuns.
Damneget eel ce scie tote, scie fapta nOstra cea buna
i ne va r6splati el, cand nici nu no gandim.
www.dacoromanica.ro
 48

2. Din cuvintele lul Iisus Christos : Iar tu, cand te

rogi, infra in camera to Ysi te ro'gd tatcilui Mu in as-
cuns, nu trebue sa intelegem a numai in casa la nol
trebue sa facem rugAciuni lul D-Vet. Cad Iisus a cjis
acOsta pentru ca sa mustre pe fariseT, care voiat sA,
fie veclutf cu on ce pre de lume, cand se rugat. Alt-
fel, Iisus Bice : unde sunt dol sat trel adunati intru
numele met, acolo sunt si ea.
3. Prin cuvintele : Cciutati la crinif campuluf §i la
paserile cerulal etc. care nu se'rneind, nici secerei, nici
tort si cu tOte acestea traesc ; nu vrea 135, gia ca omul
nu trebue sa lucreze, ca tOte iT vor veni de a gata. Aci
lisus arata numal, ca nu trebue sa fie cine-va ma de
lacom, in cat sA, nu se mai gandesca la nimica de cat
la adunare de avert, iar dreptatea, adev6rul, mila, iu-
birea catre cei.l.alti omeni sa le uite.. De aceea dice :
Cautati maT intait Imperatia lul Diet, adica, drepta-
tea, pacea, iubirea fratesca sa domnOsca intre voT; cad
data sunt acestea, cele-I-alte bunurl din lume le putem
stapani in lini§te.
4. Se scie ca omul este supus gre§elei; de multe
oil gre§esce, on cu sciinta onT cu nesciinlA.
Cand cine-va grersce din nesciinta, atunci negrqt,
ca merits iertare on tine; iar cand gresesee cu deplina
sciinta, atunci ar crede tine va ca nu trebue sa ierte
pe eel ce gresesce. Trebue sa aiba cine-va in vedere
ca multi greqesc, sciind bine ca fac ret; dar firea for
fiind atat de slabA, nu se pot stapini. Inca In urma,
cunoscinduli faptele se caesc, plang ca nu at putut
sa se oprOscA de la greq61a. El bine, si acestora trebue
sa be acordam iertare pentru ale lor gre§ale. Unul gre-
§esce dintr'o causA, altul din alta, dar totl recunosc
gre§ala §i le pare ret. DecI tuturor trebue sA, le ier-
tam, cand el i§i cer iertare.
www.dacoromanica.ro
 -45
Negresit, c6, dac6, nu-0 cer iertare, Du le -o putem
da fara vole. Dad. nu iertam altora gresalele, cum
vom put6 s5, nu ruOm : si ne ierth noue gresalele
n6stre, precum si nol lert6,m gresitilor no§tri?

Tobie.
Tobie era fiul lui Tobit. Tobit era unul din
Israelitii dusi in robie la Ninive de caute im-
paratul Asirian Salmanasar. La Ninive toil Is-
raeli i1, ca robl, erat fOrte ret tratatl de invin-
gotorii lor, ce-1 adusesera robi. Nu era cli sa nu
fie mai multi morti, las* pe strade si prin on
ce loc, mutt' si neingropati. Tobit pe subt as-
cuns, nOptea se ducea si ingropa pe fratii sal.
Din averea sa facea milostenie tuturor celor ce
aveail trebuinta de ajutorul lui.
Auclind imperatul din Ninive c Tobit face
atata milostenie fratilor sal si IngrOpa pe cel
bmorill, 1-a pedepsit, luandu-1 tOta averea. Chiar
dupa ce i 'a luat averea si a rOmas sarac,
Tobit facea tot faptele bune de mai nainte.
Din intimplare insa chlend in ochii lui Tobit
nisce gunolt de pasere, a rOmas orb.
In starea de saracie, in care se gasia si lipsa
de vedere, .a chiernat pe fiul sat Tobie, si ia
dis sa caute un om, cu care sa se duca la Ec-
batana ; caci acolo este un datornic al sat a-
mine Fanuil ; 11i sa iea de la el datoripa. Ba-
ietul vine cu un Ore-care, anume Rafail,' care
5482!. CI, III, ,Ed.www.dacoromanica.ro
117. 4
 50

era ingerul Domnulul. Rafail se invoesce sa se

dud, cu Tobie pins la Ecbatana §i sa, vie Ma-
poi cu el. Rafail vorbind cu Tobit, dupa putin
pl6ca cu Tobie. In calea atm Ecbatana se
opresc la riul Tigru. Aci un pe§ce se repede
spre Tobie sa-1 inghita. Dar ingerul Rafail, pe
care el ii ma! numia §1 Azariea, it dice : To-
bie, prinde pe§cele acesta §i-I iea inima, fica-
tul §i fierea. Tobie prinde pe§cele §i face, cum
II dice ingerul. Dupa acesta plecand, ajung
la un loc, numit Raghis. Atunci ingerul Rafail
glee : In noptea acesta vom r6man 6 aid la
Raguil, care este de aprOpe tie. A.cestula chiar
II vom spune sail dea pe fiica sa in casatorie,
dupre dorinta tatalui tau. Atunci Tobie spune,
nu crecl acesta, pentru di, fata lug _ Raguil, a
fost maritata de §apte or! §i toti barbatil
aceia pina dirninOta at fost morel, pentru ca un
duh reu ft omora nOptea. Rafail ingerul dice :
vei lua spuza §i peste spuza sa presati praf
din inima §i ficatul pe§celui, ce al prins, §i
atuncl prin fumul ce se va face, va fi gout du-
hul cel Mu .,i ruf vel muri.
In fine, el ajung la Raguil ; span eine sunt.
Raguil i sotiea sa Edna se bucura. Rafail des-
chise vorba despre casatoriea lug Tobie §1 Raguil
priimind, Tobie iea in casatotie pe Sara, fiica
lug Raguil, inlaturand primejdiea prin ficatul §i
inima pevelti.
www.dacoromanica.ro
 51

Ne putend imediat sl se duca la Ecbatana,

sä iea banil de la Fanuil, atunci Tobie dice lul
Rafail 0. iea el o slug% de la Raguil §i scri-
sOrea, ce le-a dat Tobit §i cu ea sa duca la
Fanuil In Ecbatana, ca sa iea el banil. Ra-
fail ingerul primeve, i plecand se intOrce
cu banii, §i chiar cu Fanuil, care era invitat
la nuntl, ce a tinut 14 Mile.
DupA terminarea nuntei §i dupa aducerea ba-
nilor, Tobie, Sara §i Rafail se intorc la Ni-
nive spre a nu se nelini§ti Tobit de intax-
Oiere.
La intOrcere, Tobit, dupre- sfatul WI Rafail,
iea fierea peFelul §1 cu ea unge ochil tatalui
sail, care se cur*, de albOta §i Tobit incepu
a ved6. Acestea saver§ite, Tobie §i Rafail, spun
lul Tobit cele intemplate §i cele aduse din ca-
latorie.
Tobit, recunoscetor pentru Rafail, clise WI
Tobie sa platesca lul Rafail serviciul calatoriei
cu el. Tobie spuse c5,-1 dl §i jumetate din ceea-ce
a adus, pentru ca Rafail i-a adus baniI, a tA-
maduit pe sotiea sa, a vindecat pe Tobit §i
pe el 1-a adus sanatos inapol. Tobit a chiemat
pe Rafail §i 1-a rugat sa iea jumetate din tot.
Iar Rafail a rOspuns, ca, Diet voQlend catA
iubire are Tobit pentru fratil sal, ate fapte
de milostenie a saver§it, 1-a trimis pe el sa g
aduca aceste servicii, ca resplatl a virtutei sale.
www.dacoromanica.ro
 -52--
§i acestea clicendu-le s'a facut nevelut, dupa ce
le-a spus cg, se sue la cer.

Trecerea de. la vechiul testament la

noul testament.
.Testamentul vechi ne face cunoscut istoriea
fagaduintei despre venirea lul Mesiea §i a nume
ne povestesce despre creatiunea lumei, despre
gre§ala lul Adam §i a Evei, despre fagaduinta
ca Dumneqea va trimete lumei un r6scumpa-
r5.tor, care sa §torgg pacatele lumel §i sa im-
pace pe om cu DumneOet.
Dui-A acesta istoriea vechiului Testament ne
arata pe toti proorocii, care ate preclis despre
venirea lui Mesiea, ca Moise, David, Isaiea, Za-
hariea, Ieremiea, Daniil §1 altil.
Iar in cele din urrnA. vechiul Testament ne
arata ca Mesiea eel promis s'a nascut in timpul
Regelui Irod.
Daca not n'am invata istoriea vechiului Tes-
tament, n'am sci cine este Iisus Christos; §i
cand s'ar vorbi despre El, on cine ar socoti ca
este ca toti cei-l-alti Omeni, despre care se isto-
risesce.
Ins, invatand istoriea vechiului Testament,
scim ca Mesiea este Christos, iar Christos este
Fiul lui Dumneqet% intrupat pentru mantuirea
lumel.
www.dacoromanica.ro
 53

Istoriea noului Testament ne arata, istoriea

nascerel lul Mesiea-Christos §i lucrarea sa pentru
mantuirea nemuluI omenesc. De aceea intrOga
istorie a vechiulul §i a N. Testament formeza
istoriea ingrijirei §i a darului lul Dumnecleu
pentru fericirea omenirei. Prin acOsta on tine
intelege strinsa legatura, dintre vechiul §i noul
Testament, in cat unul ftra eel -l-alt nu are nici
un inteles.
POVESTIRI MORALE.
Ce lucrurl minunate a Mout in lume copii,
i iubitori
invatatura evangeliei ! Ce Omenl sfintI
de adever a produs invatatura evangeliel ! Cand
atI cerceta vot, copii, lucrurile §i faptele cele marl
saver§ite de cre§tinI, tot-d'a-una atl dice Mare
east Ddmne, bsi minunate sunt lucrurile tale. Tot-
d'a-una atI lice: Minunat qt1 Name, intru
tai.
Ca sa ye incredintez despre cele ce ye spuIti
ye volt' povesti cate-va istoricire de ale creti-
nilor.
Pe timpul imperatuffil Traian se afla un epis-
cop la Antiochiea. Acesta se numia Ignatit, care
la not se numesce Ignatie §i Ignat.
Acesta este sfintul Ignatie, care se serbeza la
20 Decembre, numit Ignat.
Imparatul Traian ura pe cre§tini §i-I supunea
la marl suferinte.
www.dacoromanica.ro
 54

Cand Traian se dusese prin Asiea, Sfintul Ig-

natie s'a dus §i el la imparatul, sa se rOge, ca
sg, inceteze Om, contra cre§tinilor. Cand Traian
yelp pe Sf. Ignatie, it rise : Tu e§ti, care, ca un
spirit reti lndrasnesci sa calci poruncile mele §i
fad pe cei-l-alp a se pierde?
Sf. Ignatie clise: Cel ce slujesc Dumnepului
cre§tinesc nu pot fi spirite rele. Dupg mai multe
respunsuri, Sf. Ignatie fu trimes la Roma, ca sa
fie aruncat la fiarele selbatice in circ.
Avencl a se duce cu corabiea pe mare, Sf.
Ignatie in caletorie se abate pe la Smirna. Aci
a voit sa vaclg, pe Policarp, care ca §i el fusese
ucenic al Sfantului loan evangelistul.
Poporul cretin din Smirna afland ca Sf. Ignatie
este trimis la Roma, ca sä fie .omorit, 1-a e§it
inainte, in mare numer, §i I-a rugat sg, le dea
voie a mijloci pentru scaparea lui. Sf. Ignatie
Msa a staruit din t6te puterile, ca OA lase a
se duce mai curind la Iisus Christos, caruia a
servit, §i care insu§i s'a jertfit pentru omenire.
Ajimgend la Roma, cre§tinii scieau despre ye-
Mrea lul §i indata i-at edit inainte. Sf. Ignatie
cum a edit din corabie, a ingentichiat, s'a rugat
lul Diet, ca sg, protega biserica sa, inteo ta-
cere estraordinara din partea tuturor. Cum s'a
sculat, a fost aruncat la lei, care 1-at sfa§iat.
Cu putin timp inainte de Imparatul Romani-
lor, Constantin §i mama sa Elena, cari sunt
www.dacoromanica.ro
 55

pationii Sfintei Mitropolil din Bucure§ti, in Galiea

sail Franta de astacli, se afla un prefect de o
cruQime rara. Acest prefect se numla Rictius
Varus. In timpul acestui prefect era o mare §i
furiOsa gona contra cre§tinilor. Rictius Varus ca
un fulger alerga in tote partite Galiei §i facea
sa se verse sangele nevinovatilor cre§tini. In
Galiea era un ora§, care atuncl §i acum se
numesce Amian. Aci venind Rictius_ Varus, gasi
pe Cventin, fiul unui senator Roman, care spunea
in gura mare ca este cre§tin:
Cand aucli prefectul despre acest tinor, it cita
sa, se infati§eze Inaintea tribunalulul sail, spre
a respunde la ce va fi intrebat.
Intrebandu-1 cum se numesce, Cventin, respun-
se : Eu sunt cre§tin §i acesta este numele met;
iar dad, vrei sa scil mai Mult, atuncI afla ca
parintil mei m'ati numit Cventin. Prefectul in-
treba: Cine sunt parintil tai? Atunci el.respunse :
Eu sunt cetaten roman, sunt fiul senatorului
Zenon. La acestea prefectul adaoga : Cum se
'Ate sa fii de o familie a§a de nobila §i sa to
la§i a fi stapinit de aceste nebune superstitii ?
Atunci -Cventin ciise 7 Nobletea cea mai mare
pentry om este sa cunOsca pe Dumneclet §i sa
asculte poruncile sale. Iar numele de superstitie
ce dal legal cre§tine nu se potrivesc cu ea ;
pentru ca religiunea ere§tina conduce la binele
eel mai mare, la fericire, facend omului cunos-
www.dacoromanica.ro
 56

cut pe Dumneclet §i pe. fiul. sat unic Iisus

Christos, care este facotorul tuturor. Atunci
supusera pe tinerul; Qventin la chinuri ingrozi-
tOre; el insa le spune ca nu se teme de nimic,
nici de cleil lor, nici de chinurile lor. Flind in-
tins cu un scripete, i se rupsera mai 'Lae Osele
de la locul lor ; it baturl cu lanturi de fer §i
peste rani turnara unt-de-lemn fiert, sm615. §i
untura topita.
Veclend CA nici a§a nu m6re tinerul cre§-
tin, prefectul puse SA-1 umple gura cu var §i cu
qet. Nesfar§indu-se nici prin acesta, fu condam-
nat de judecator sa, i se tale capul. Cand it du-
sera la locul de taiere, clise calailor : Sunt gata,
faced cu mine ce vi s'a poruncit. Atunci ii ta-
iara capul. Dupa acesta aruncara reina§itele lui
in riul Som. 0 femee cre§tina, numita Eusebiea,
gasind corpul martirului, it lua said inmorminta
intr'un del vecin.
A st-fel au fost Omenil adeverului cre§tinesc;
ei au fost pAtrun§i de invatatura Domnului Iisus;
at pecetluit-o cu sangele lor.
Dar semi* Evangeliel a crescut, s'a facut
un munte mare de granit, care s'a intins peste
tota lumea.

www.dacoromanica.ro
 AN, OA,

oca ee,
J.POPESCIT mk,IENAilf .

Esplicarea serbatorilor marl bisericesci §i nationale

din cursul anulul §colar

8 Septembre. Nascerea Maid Domnului

La 8 Septembre biserica ortodoxa serbeza cliva
nascerei Maici Domnului nostru Iisus-Christos.
In legea vechie tot poporul Israil considera
ca cea mai' mare ru§ine In lame §i ca cea mai
mare pedepsa din partea lui Dumnept asupra
easel celor ce nu aveat copii. Niel un dar, nici
o bine-facere din partea celor fara copil nu era
priimita la templul din Ierusalim.
Ioachim §i Ana, parintil Maici Domnului, se
aflati tocmal supt aasta apasare de aceea ne-
contenit se rugail lui Diet sa -1 scape de acea
osinda, indoita, invrednicinduI sa, alba un copil.
Copilul ce ar dobindi ii fagaduiad sal dea ilk
serviciul. templului.
Dumneclet cunosand j irlla for §i hotarind a-I
mangala, i-a anuntat ca li e va darui un copil.
Acesta copila a fost numita Mariea §1 cliva na-
www.dacoromanica.ro 1
54901 -
 -2
scerei el a fost la 8 Septembre. Deci not ser-
bAm in acesth iii nascerea. sfintel FeciOre Mariea,
Maica Domnulul nostru Iisus Christos.
Nimeni in lume nu este mai mare dintre fe-
mei §i nimeni nu s'a nascut pentru mai mare
bine al lumei, de cat santa Feci6M, Mariea, care
a nAscut pe Sfintul Sfinfilor, pe Domnul §i Man-
tuitorul lumel, pe cel ce s'a jertfit pe sine pen-
tru lumina §i fericirea lumei. Deci se cuvine sg
o veneram cu cea mai adinca pietate gi respect,
rugandu-o se. fie tot-d'auna rugatOre pentru not
catre Domnul Dieul nostru Iisus Christos.

14 Septembre. Inaltarea Crucei

La 14 Septembre serbAtorim Inaltarea sfintei
cruel.
Sfinta Elena, mama imperatului Constantin cel
mare sciind minunea aratarei semnului sfintel
cruel csetre fiul set, cand venla din Galiea; fiind
convinsa cb, sfinta cruce este semnul §i arma
de biruinta asupra barbarilor, s'a dus la Ierusa-
lim cu gandul hotarit s fact cercetari pentrU
aflarea crucel, pe care a fost restiknit Iisus
Christos.
Trecuse mult timp de atunci. Cei ce afl fost
martorl la rastignire, §i in acela§ timp vrg§masi
ai Mantuitorului lumei, avusesera grija ca sa, in-
gr6pe adinc tote crucile de la rAstignire. Ierusa-
www.dacoromanica.ro
 -3
limul de atuni suferise multe prefaceri, mai ales
dupa ce a fost distrus de Titu Vespasian.
Deci a trebuit sa se faca cercetari sä se afle
ce s'a pastrat din spusele celur din nain,te. In
fine, s'a dat de urrna despre locul, unde. ar fi
fost ascunse- nisce cruel.
S'ail facut sapaturi Cu mare grip, §i in cele
din urma la o adincime 6re-care s'aul gasit trey
cruel intregi §i nevatamate; ad nu se atinsese
de ele aerul spre a le distruge.
Par acum era mare greutate a deosebi i cu-
n6sce care era crucea pe care _a fost rastignit
Domnul.
Macarie, episcopul Ierusalimului, impreunl cu
imperatesa Elena ad gasit cu cale sä se faca o
incercare spre dovedirea adeverului. Inaercarea
de facut era intemeiatA pe o credintA.neclintita
in puterea dumnege6sa a lui Iisus §i in puterea
ce El a dat cruces, pe care s'a rastignit.
Deci all luat ate trele crucile i le-ad dus
la nisce bolnavi din cetate. Cand a atins cu cru-
cea Domnului de bolnavi s'ad facut sLato§1,
nu §i la atingerea cu cele-l-alte. Inca o inter-
care, de §i nu era permis a ispiti pe D-qed; dar
Died insu§1 permite lucruri, care sa, intaresca
pe cei slabl. Deci all atins cu crucile de un mort,
§i and alai atins cu crucea Domnului, mortul a
inviat. La ac6sta veste tot Ierusalimul s'a ridi-
cat in piciOre, s'a inflaarat de o sfinta pietate
www.dacoromanica.ro
 -4
si credinta §i a cerut sä vacla crucea Domnului.
Episcopul Macarie s'a suit cu crucea intr'un be
malt §i a arnat-o poporului, care, and a ye-
lut-o, a exclamat : Dbmne miluesce, cum qicem
not la scOterea crucei in mijlocul bisericei.
Cu 14 ani '-painte de anul 628 al domniel
imperatulul Eraclie, per§ii, in luptele for asupra
locurilor sfinte luasera crucea Domnului i o ti-
neatl in Persiea. Eraclie la 628 bate pe Coscroe
§i iea inapoi crucea Domnului.
Cand s'a adus sfinta cruce in Constantinopole,
s'a facut o impunatOre §i stralucita procesiune,
purtandu-se inainte sfinta cruce §i cantandu-se
in tot timpul procesiunei : Sfinte D-fleule, cum
captain not acum in bisericA, cand se scOte
sfinta cruce din altar.
Cand procesiunea a ajuns la locul destinat, pa-
triarhul s'a suit cu sf. cruce pe.un loc Malt ca
sä o arate poporului.
Fiind-ca crucea fusese lua ta, din mainile bar-
barilor prin biruinta imperatului Eraclie, popo-
rul a cantat : Manluesce, DOmne, .poporul tiu fi
bine-cuvintivi mo4-tenirea la, biruinta implratului
nostru asupra barbarilor dciruesce ei cu crucea
la pizesce pe .poporul tee, intocmai cum cantam
§i not astacli.
rata dar ce este ingltarea crucei §i cum in
acestA serbare sunt amestecate lucruri, care pri-
vesc §i la aflarea crucei in Ierusalim i la InAl-
www.dacoromanica.ro
 _5_
tarea el Inaintea poporului, dupa, aducerea din
Persiea. Crucea Domnului stralucesce in biserici,
pe biserici, la respantiile drurnurilor, in casele
cre§tinilor, stralucesce pe corOnele imperatilor.
Ea este arma de triumf a cre§tinatatel.
Decl el sa ne inchinam §i cu ea inainte tot-
d'a-una sä, mergem in tote faptele cele bune,
clicend :
Crucei tale ne inchincim Stdpine sfinta in-
vierea to o lchca'dm ,si o mdrim.
Domne, arma asuftra vrcijmaplui crucea to ai
dat-o noue, cd se scuturd ,si se cutremurd,neputend
a cdula sj5re juterea el. Pentru acesta ne inchi-
nam sfintelor tale patimi §i invierel tale.

26 Octombre. Sfintul Mucenic Dimitrie

Tatal sfintului Dimitrie era voevod in armata

roman pe timpul imperatulul Diocletian. Amin-
doi parintii sfintului Dimitrie erat cre§tinl in
ascuns. El nu aveau de cat un singur copil, pe
sf. Dimitrie.
Cand copilul s'a facut de 7-8 ani, el 1 -at
dus intr'o camera a lor, unde aveail icOna lui
Iisus Christos in secret. I-atil exlipcat cine este
cel de pe icOna. Copilul f6rte de§tept a inteles
deplin ca idolil paganesci nu sint D-del, ci nisce
lei fal§1, §1 numal Iisus Christos este Diet ade-
www.dacoromanica.ro
 -6
verat, care a fAcut cerul §i pamintul, §..i a cerut
sa se boteze.
La virsta majora sfintul Dimitrie a imbrati§at
cariera military a tatalui sea.
Dupa putin murind tatal sfintului Dimitrie,
Imperatul Maximian pentru marea consideratiune
ce avea catre tatal sfintulul Dimitrie §i sciind
bravura §i numele ce tinerul Dimitrie I§I Mouse,
1-a chiemat §i i-a incredintat grija de a curati
Tesalonicul de cre§tini, asupra carora pornise o
furicisl: Ong.
Sfintul Dimitrie in loc de a ucide pe cretinI,
cum i se poruncise, ii apara §i declara In public
Ca §i el este cre§tin. Aflandu -se de acesta, sfin-
tul Dimitrie este chiemat i intrebat: data este
creltin ? El declara ca este cretin §i indata
este aruncat in inchiscirea cea maT umeda.
Maximian avea un om fieros numit Lie, pe
care it punea sa se lupte cu crepiii, pe care
Invingendu-I II arunca jos intr'o sulita.
Un tiller numit Nestor, voclend cat sange ne-
vinovat varsa paganul Lie, s'a dus la sf. Dimi-
trie in inchisOre §i 1-a rugat a-I cere ajutor de
la Diet sa se lupte cu Lie.' Sfintul Dimitrie
Wend rugaciune a insemnat pe Nestor cu sem-
nul crucel §i 1-a trimis sa biruesca pe Lie. Cum
a inceput lupta, Nestor a aruncat pe Lie in su-
lita, in care el arunca pe cre§tini. Maximian au-
lind, a ucis pe Nestor §i intelegend ca sf. Di-
www.dacoromanica.ro
 7

rnitrie 1-a factit indrasnet, 1-a ucis §i pe el in

temnita, mal ales v60end ca, nu-§1 tagaduesce
credinta.
Pe mormintul sfintuluI Dimitrie, in Tesalonic,
s'a zidit o. mare biserica §i sf. Dimitrie a fost
patronul oraplul, tot-d'auna aparandu-1 prin ru-
gaciunele sale catre D-qeti.
Cand s'au scos mqtele sale din morrnint §i
at fost puse Intr'un sicrit, impra§tiaa un fru-
mos miros de parfum, din care causa, sfintul
Dimitrie este numit isvoritor de mir.
Iata imnul sat in biserica :
Mare aparator te-a aflat intru primejdii lumea,
purtatorule de chinuri, pe tine cela ce al biruit
pe paganl. Deci precum mandriea lui Lie al
surpat §i la lupta indrasnet af Mout pe Nestor,
a§a, sfinte Dimitrie, pe Christos-Dumneclet 1'6-
gag sa ne daru6sca noue mare mila.

8 Noembre. Arhanghelii Mihail §1 Gavriil

La 8 Noembre sa serbOza arhanghelii Mihail
4i Gavriil. Ingeril sint fiinte fara de trupuri, dar
inzestrate cu volt* libera, cu minte. El sint
anuntatoril vointei lui Dumneclet catre Omenl ;
el sint protectoril copiilor, al cetatilor, al impe,
ratilor §i indemnatoril no§tri spre bins.
Arhanghelul Gavriil a anuntat nascerea lui
Iisus Christos etc. Deci not serbatorim asta'i pe
www.dacoromanica.ro
 -8
mai marii o§tilor ingeresci, rugandu-1 sa ne
ajute, sa duck, inaintea lui Dumneclet rugAciu-
nile nOstre §i sa ne fie protectori in tote lucra-
rile n6stre cele bune §i de folos in lume.

22 Noembrie. Intrarea In biserica

La 21 Noembrie Ioachini §i Ana, dupe, a for
fAgaduinta, all adug pe copila for Mariea la tern-
plul din Ierusalim, §1 all lasat-o in serviciul tern-
plului.
AcestA, qi se numesce intrarea in biserica sail
in templu a sfintei Marii.
In serviciul templului a stat Maica Domnu-
lul piny la virsta de 15-16 ani.
In acest timp nu mai traiau parintii ei §i ne
mai putend sta la templu a fost data suet ingrijirea
lui Iosif, un betran din ora§ul Nazaret, care era
in Palestina de nord, numita atunci Galilea n6-
murilor, fiind-ca acolo locuiat Omeni de diferite
n atiuni.

6 Decembre. Sf. Nicolae

In partea de sud-vest a Asiei mid*, apr6pe
de tarmul mares era in vechime tinutul Liciea.
In Liciea se afla ora§ul Mira.
In acest ora§ vietuia pe la sfir§itul secolului
al III-lea §i inceputul celui d'al IV-lea, sfintul
www.dacoromanica.ro
 -9
Nicolae. El traia necunoscut §i ne pus in evi-
denta de nimeni. El se ducea tot-tl'auna dis de
de dimineta, la biserica, ca om necunoscut §i
fara nici o insemnatate.
Dupa, mOrtea episcopului din Mira §i dupa
mai multe consfatuiri ale celor in drept sa alega
alt episcop, s'a luat decisiunea sa, se faca ruga-
ciuni catre D-clet sa-1, lumineze pentru alegerea
celui mai bun om. In timpul noptei unuia din-
tre alegetori i s'a descoperit in somn de la
Dieu §i i s'a clis sa alega pe eel ce ar veni intait
la biserica dimin6ta. Top alegetorii intrunindu-se
dis de dimineta, la biserica, observafl cu aten-
tiune sa yap. cine vine intahl Intaiul venit a
fost sfintul Nicolae. Toti au veclut in acesta o
insuflare de la D-clet, i at ales pe sf. Nicolae
archiepiscop al Mirei.
Veneratiunea §i respectul ce s'a dat acestui
sfint a inceput intaiii in Asiea i a trecut i in
partile apusului.
Atat in orient cat §i in occident, este fOrte
intinsa, forte respandita veneratiunea lui ; proba,
este numele Nicolae forte usitat in tot orientul
§i occidentul.
Sf. Nicola,e a Mcut o multime de minuni, de
aceea se §i numesce facetor de minuni.
Faptele lui de milostenie sunt numerOse. 0
familie gasindu-se intr'o mare nenorocire, el

www.dacoromanica.ro
 10

in mai multe nopti le-a aruncat bani pe ferestr6,

§i a scapat familiea de peire sigura.
In t6te partile Asiei sf. Nicolae este venerat
nu numal de cre§tini, ci chiar §i de mahome-
danil corabierl. civa de 6 Decembre este cea
mai mare serbatOre pentru toti corabierii din
orient. AcOsta dovedesce sfintenia vietel acestui
ierarh §i numer6sele fapte bune sevir§ite de el.
Pentru acOsta biserica it mAresee cu laude §i
cantAri : Indrepta tor credintei fi chip bldndetilor
invigtor infrincirei to -ai ardtat pe tine turme
tale adeverut lucrurilor ; pentru acesta ai cd saga'
cu smereniea cele inalie ¢i cu stirticlea cele hogate,
Pdrinte Ierarhe Nicolae, roger pe Christos
sd mantuesca sufletele nOstre.
Sf. Nicolae a fost venerat in timpul vietel ;
dar duper trecerea din acesta viOtA i mai mult
a fost venerat in WO, lumea cre§tinesel de
sub sore.

25 Decembre. Craciunul Nascerea Domnului

La 25 Decembre, serbam cliva Nascerel Dom-
nului nostru Iisus Christos.
Dupa ce Adam §i Eva at cglcat porunca lul
D-clef §i au fost goniti din rain, Diet a pro-
mis ca se va nasce Mesiea, care va sfarima ca-
pul §arpelui, amAgitorul §i causatorul pecatului
lu! Adam.

www.dacoromanica.ro
 -- 11
De la facerea lumei §i pina la nascerea lui
Mesiea at trent 5508 ani.
Sfinta FeciOra Mariea, fiica lui Ioachim §i a
Anei, pe cand sta la Nazaret sub ingrijirea be-
tranulul Iosif teslarul (dulgherul), i s'a aratat
Arhanghelul Gavriil §i i-a vestit ca va nasce un
fit, care se va numi Iisus, adica mantuitor, pen-
tru ca avea sa mantuesca pe popor de pacatul
ce facusera Adam §i Eva §1 va aduce pe om la
cunoscinta adeveratului Diet, de la care se de-
partase prin gre§ala.
Vestirea s'a implinit §i Iisus Christos s'a na-
scut in ora§ul Betleem in Palestina, cum vesti-
sera proorocii. In pestera de la Betleem §i anume
in eslea staululul. find pus Iisus, ingerii au ve-
stit nascerea Domnului cantand :
Marire intru cei de sus lui D-clew ,ri pre pd-
milli pace fi intru omeni bunci voire.
Atund o std s'a aratat pe cer facend cuno-
scut venirea in lume a Domnului Iisus Christos,
s'a nascut ca sa aduca lumea la lumina sciintel,
a cunoscintel WY Diet ; de acea in biserica se
canta :
Nascerea to Chrislose, D-geul nostru, reedril-a
lumei lumina cunoscinlei ; cdci intru dinsa cei ce
slujau stelelor de la sie s'azi invatat, sd se inchine
Tie sorelui dreptdtei 4-i sd to cunosca fie tine re-
saritul cel de sus, Domne, mdrire

www.dacoromanica.ro
 12

Imn
Feciora astd-gi fie cel mai fire sus de fiinid
nasce fidmintul fiepiera Celui neafirofiiat aduce;
ingerii cu j5astorii doxologesc gi magii cu steua
cadloresc, ca pentru not s'a ndscut firunc liner,
D-gezi cel mai nainte de veci.

SerbatOrea nascerel s'a inceput pe la anul

360, mai intaiil in apusul Europel §i mai pe
urmg, s'a Intins in tote pgrtile cre§tinatatei.
Nol serbgtorind nascerea Domnulul, serbg-
torim qiva venirel in lume a lui Iisus Chri-
stos pentru mantuirea lumei, pentru luminarea
mintil Omenilor, pentru ajungerea la cumiscerea
lui D-Oeil §i pentru gonirea intunericului, care
f.cea pe Omni sa se inchine la animale, la sore,
la stele, creclendu-le ca sint Dumneqei. Serbgm
triumful luminei asupra intunericului, al adeve-
rului contra minciunei, al inaltarei omului con-
tra cgclerei, al libertatei contra robiel.
Deci cine este cretin §i se inching lui Iisus
Christos, este omul adev6rului, omul luminel,
omul lui D-geil, fiul lui

www.dacoromanica.ro
 13

6 Ianuarie. Botezul Domnulul

(Boboteza = bog = rusesce D-4eti, §i botez)
La 6 Ianuarie cre§tinii serbka botezul Dom-
nulul, in amintirea faptului ca Iisus Christos, ca
om, implinind virsta de 30 de ani, tocmai pe
cand sf. Than botezatorul predica linga Iordan
§1 boteza in Iordan pe eel ce venian la el, a
venit §i El sa se boteze. Sf. loan botezatorul
se sfiia sag boteze, nu indrasnia sa pue mana
pe capul lui Iisus spre a-1 boteza, qicend ca lui
i se cuvine sa, fie botezat de Iisus ; dar Iisus
Christos 1-a Is sa lase tote la o parte §i sa-1
boteze, ca §i el sa se supue legei §i rinduelel, ca
orl-ce om. loan intrand in rift a botezat pe Iisus
Christos. La botezul lui Iisus Christos semn s'a
aratat : cerul s'a deschis ; sfintul Duh in forma
until porumbiel sta d'asupra Mantuitorului, un
glas din cer a clis: acesta este fiul met cel iu-
bit, intru care am aratat buna-vointa mea, pe
acesta sag ascultati.
La botezul Domnulul s'a descoperit lumei sfinta
Treithe : Tanl vorbia din cer : acesta este fiul
met tel iubit intru care am aratat buna-vointa
mea ; Fiul care in chip (de om se boteza §i Duhul
sfint, care s'a aratat in fdrma de porumbiel.
Taina, mare s'a descoperit lumel in acea di :
cunOscerea sfintei Treimi !
De aceea in rugaciunile ce se citesc in acea Ali
www.dacoromanica.ro
 14

qicem: vedutu-te-au apele Dumnedeule si s'au intors

inapoi, Iordanul s'a intors vedend focul Dumne-
deirei trupesce pogordndu -se si intrdnd in aid.
Cand a tot puternicul Dieu a facut. atatea
lucruri §i atatea semne §i minuni numai pentru
luminarea mine nOstre, ca sg cunOscem pe
Diet cel adeverat §i sa judecam drept §i fara
gre§ala, despre tote, se cade sg, maxim bungta-
tea lui Dumneqet sg sadim adinc in inimele
nOstre recunoseinta, iubirea, respectul, pietatea
i credinta n6strg in Dieu §i in El sa punem
tOta speranta fericirei n6stre, speranta Ca el
nici odata nu ne va parasi ; ci ca pe nisce. fii
iubiti ne va ocroti in tote chile vietei nOstre.
Sa ne inchinam deci cu credinta, cu dragoste
cu nadejde In Diet care s'a aratat moue
asta-cli in sfinta Treime.

Imnurile botezului
In Jordan botezdndu -te -tu Domne, inchinarea
Treimei s'a ard tat, ca glasul Parintelui a mar-
turi sit Tie, Fin' iubit pe Tine numindu-Te
Duhul in chip de 'crumb a adeverit intarirea
cuvintului. Cel ce Te-ai ardtat, Christose Dum-
nedeule ,ci lumea ai lvnzinat, mdrire Tie.
Altul :
Ardtatute-ai astddi lumii si lumina Ta, DOmne,
s'a insemnat preste noi, care cu cunoscinjd to u-
www.dacoromanica.ro
 15

dam, I/enit- al ,si to -ai aratat lumina cea ne-

aprofiiatel.

24 lanuarie

Dragii mei copii ! Multe sufelinte a indurat

nemul romanesc in cursul v6curilor trecute;
multe loviri at lost indreptate spre a-1 strivi pi
pierde ; dar Romanul a avut tare credinta in
puterea ocrotit6re a lui D-qet, in a carui many
sta, vieta tuturor fiintelor ; a avut credinta §Si in
puterea sa de. viOta. Romanul a lucrat neconte-
nite §i §i-a pus nadejdea in Diet, a§teptand de
la El intarire in necazuri, imputernicire spre a
respinge lovirile. Cand n'a putut e§i in fata dug-
manului s'a retras in locuri ascunse, piny cand
a vOclut timpul §1 imprejurarile prielnice. A§a a
dus -o multe vecuri. Nu putea da inainte repede,
caci nemul romanesc era prea risipit. De aceea
Oicea §i el : unde-i unul, nu-1 .putere la nevoi si
la durere ; unde -s doi puterea cresce ,ci dufmanul
nu sporesce.
Cu aceste gandiri neintrerupte a dus.o Roma-
nul sute de ani, lucrand sa ajunga odata sä nu
mai fie romanil risipi i, ci toil la un loc uni i.
Dar acesta sete, care a prigorit inima romanesca
secole intregi, trebuia sa se potolesca ; cad
D-qet nu sta improtiva fratiei, ci uriciunei §i
reutatel.
www.dacoromanica.ro
 16

Din contra, sfinta scripture slice : Ce este

mai bun §i ce este mai frumos, de cat a fi fra-
tif impreunit ?
Dorinta cea mare a n6mului romanesc pen-
tru unirea tuturor la un loc a venit negre§it la
resultatul a§teptat.
Unirea din timpul lui Mihaifi a tinut numal
cate-va Mile.
Unirea cea tare s'a facut la 1859, Ianuarie
24, sand amendoue tarile, Moldova §i Muntenia
all ales acela§ domn.
Mai mare cli nationals de cat acesta nu este!
Implinirea dorintelor de atatea vOcurl, sä se
face cu atata inlesnire?!
Daca acesta qi a venit prea tarclia, acesta
intra tot in grija lui D-clew de not?! El nu ne-a
lasat sa perim prin necazurile trecute ; ne-a sus-
tinut sa trecem prin ele, ca sä scim §i mai bine
a pretui unirea. Cand too, suflarea roman6sca
s'a incredintat de binele-unirei §i de relele ne-
unirel, unirea s'a facut numal de cat, fail cea
mai mica suferina. Dieu a deschis mintea tu-
tulor harbatilor marl, i-a insuflat, i-a intarit sa
lucreze, §i unirea s'a facut pentru marirea no-
mului romanesc. Fie bine-cuvintat Numele Ma-
relul D-feu, care nu §i a ridicat mana protec-
tOre de d'asupra Romanului , fie bine-cuvintata
pomenirea tuturor patriotilor, care at lucrat pen-
tru unire!
www.dacoromanica.ro
 17

Sa serbdm cu dragoste cliva 24 Ianuarie, ca

chi de marire §i putere pentru nemul Romanesc
§i sa rugam pe Mamie §i puternicul D-clet sa
ne dea puterl, gandiri §i simtiri romanesci pen-
tru marirea §i fericirea nemului romanesc.

30 Ianuarie. Trei lerarchi Tresfetitele

La 30 Ianuarie biserica ortodoxa din t6te ta-
rile serbeza pomenirea sfintilor trel lerarchil ma-
lt dascall ai lumei: Vasilie cel mare, Than Gura
de Aur i Grigore Teologul.
Ace§ti trei sfinti erail serbatoriti mai nainte,
fie-care In parte : Vasilie la 1 Ianuarie, Gura de
Aur la 27 Ianuarie, iar Grigore la 25 Ianuarie.
Dar pe timpul lui Alexe Comnenul (1081), era
mare disputa in Constantinopole intre cre§tini.
Unil credeau §i sustineat ea Vasilie este cel
mai insemnat intro ace§ti sfinti pentru tariea
caracterului sn, pentru asprimea catre eel vi-
tio§i §i pentru inalta lul invatatura, pe care o
predica credincio§ilor, Altii Oiceat, ca sf. Ioan
era mai mare, pentru ca el era mai bland ca-
tre toti §i pe cei abatutl iT aducea cu dulceta
cuvintulul sn. la indreptare. El era mai frig-
duitor §i mai simtitor pentru slabiciunile ome-
nesci cu dragoste voia sa indrepteze pe toti
la bine. Iar al ii sustineat ca Grigorie Intrece
pe tog prin sciinta §i propoveduirea dogmelor
54931 www.dacoromanica.ro 2
 18

cre§tinesci §i a intrecut cu sciinta greca pe tots

Grecii.
A,cesta certa tot crescend §1 turburand sufle-
tesce pe credincio§1, sfintil s'au aratat in vede-
nie lui Than, episcopul din Euhaite, §i i-ail spas
ca nicl unul' din ei nu este mai mare ; ci ceea
ce se dice de unul se cuvine §i celui-l-alt. Pentru
acesta sa dispuna ca serbarea for sa nu se mai
fad, deosebi, ci impreung..
De aceea pe timpul imperatului amintit s'a ho-
tarit sg, se faca serbarea acesta Trel Ierarchi,
intr'o Ali, adica la 30 Ianuarie. Iar Than episco-
pul, fiind om invatat, a compus intrega slujba a
acestor Trel Ierarchi.
Ace§ti santi 6meni tag, vieta for all inchi-
nat-o pentru Invatarea credincio§flor fli al bise-
ricel. Scrierile for pentru explicarea invataturei
cre§tinescl sint isvOre nesecate de lumina pen-
tru on -ce om in lume. De aceea se §i numesc
marl dascali ai lumei. EI all suferit multe du-
reri de la eel marl ai timpulul. Dar nu sail dat
indarat de la adeverul cre§tinismului curat §i
sfint. Pentru acesta omenirea cre§tinOsca tot-
d'a-una va serba cu dragoste §i respect pe ace§ti
marl invatatori al lumei §i se va adresa la
scrierile ion ca la nisce isv6re de apa limpede
§1 bine-facetOre pentru taa suflarea omenesca.

www.dacoromanica.ro
 19

2 Februarie. Intimpinarea Domnului

La 2 Februarie biserica nOstra serbeza Intim-
pinarea DomnuluT.
La 40 de Mile dupa nascere, Iisus Christos a
fost dus la templul din Ierusalim, dupre obice-
iul legei, cum se face §i la not asta-iii, cand
mama merge la biserica cu pruncul sea la
40 de Mile.
Cand pruncul Iisus a fost presentat la tern
plu, acolo se afla un botran numit Simeon.
Acestuia Dumnecleu II descoperise §i-1 spusese ca
el are sa traiesca Inuit i n'are sa Mora piny
e and nu va vede pe Mesiea eel ce se va nasce.
El traia in betraneti adinci §i a§tepta implini-
rea fagaduintei lui D-qea.
Tocmai cand sfinta FeciOra Mariea veni la
templu cu Iisus Christos se afla si Simeon
acolo. Acum tot prin descoperirea Dumnecleesca
eunOsce el, ca acest copil este Mesiea, despre
tare i s'a facut cunoacut si pe care-1 a§tepta.
Betranul Simeon ese inaitte, iea pruncul din
mainile sflntei Feci6re Mariea i lice Acesla va
fi sire cdderea 4-i sire ridicarea multora in
Israil.
Acum slobodesce pe robul tizi slcipine in 'ace;
.ca vedurci ochii mei nuinluirea, care al gd lit-o ina-
intea tuturor fioporelor lumind sere descoperirea
www.dacoromanica.ro
 20

(luminarea) nimurilor marine i5oporului Mg.

Israil.
Iata ac6sta este s6rbat0rea, de la 2 Februarie,.
§i in aducerea aminte de acesta intimpinare din
partea botranului Simeon se amintesc insem-
natele cuvinte profetice pronuntate, ca desco-
perite Jul de insu§1 Dumneclet, de Ore-ce s'at im-
plinit Intocmai.

25 Martie. Buna-vestire
La 25 Martie, cre§tinatatea serbatoresce Buna-
vetire, numita alts data Blagovgteniile.
Ac6sta cli se serbatoresce in amintirea vestet
aduse de Arhanghelul
. Gavriil sfintei Feci6re Ma-
riea in Nazaret despre nascerea lul Iisus Christos-
Ingerul se arata sfintel Feci6re qi-I anunta ca.
ea va nasce un fill, care se va numi Iisus, pen-
tru, ca, El va mantui pe popor de pecatele sale-
Pentru ac6sta se cants in biserica :
Astoilli este ince fici tura mcintuirei nostre ,si arci-
tarea tainei celei din vie. Fiul lui Dliea fig-
Feciorei se face ji Gavriil darn/ it tine-vestesce.
Pentru acesta ,ri not impreunti cu dinsul Ncisce-
lord de Dumnea'ezi sd-i stri gam : Bucurci-te teat
plind de dar, Domnul e cu tine.

www.dacoromanica.ro
 21

8 Aprilie. Aniversarea Nascerei Regelul

nostru Carol I
La 8 Aprilie in tOta Cara se serbatoresce ani-
versarea Regelul nostru Carol I. l2lua acesta a
lost o 0 alOsa de D-cleil pentru poporul Roman.
Prima dinastie intemeiata in Cara a fost pentru
Romaniea o adeverata bine-cuvintare a lul Dum-
neclett.
De cand Maiestatea Sa Regele Carol I a pus
piciorul pe pamintul acestei taxi, din Ili In cli
-taxa a sporit in calea progresului.
Dumneclet a cercetat pe poporul romanesc §i
in clilele de grea cumpana a luminat mintea
Romanilor spre a alege pe Barbatul doririlor Ro-
manesci.
Deci tota suflarea romanesca sa merga la bi-
serica i sä se r6ge Celui a tot puternic spre a
}Astra pe Regele nostru Carol I deplin sanetos
pe tronul tares §i Intl-6ga Dinastie a Romaniel
pentru binele, prosperitatea §i fericirea patriei.

23 Aprilie. Sfintul Gheorghe

La 23 Aprilie se seri:16a, pomenirea marelui
mucenic Gheorghe.
. Sfintul Gheorghe era de o familie ilustra; el
traia pe timpul lui Diocletian, sub care a fost
in serviciul militar. A fost pirit ca este cretin
www.dacoromanica.ro
 22

0 a suferit cu mare, curaj martirisarea 1a 23

A.prilie. A- priimit cununa de mucenic in anul
303. Corpul sat a fost luat de la Propontide
dus la Iope sat Tab, in Palestina.
Veneratiunea acestuf mucenic este forte vechIe-
intre creqtini §i de prin secolul al V-lea a in-
ceput sa fie. serbatorit §i in Occident. Atat in
partile resaritului cat §i ale apusului in tote
partile s'at zidit biserici sub patronagiul sfin-
tului G-heorghe, vestit ca om, care in militie
scapa pe eel robitl, pe cel saraci ii ajuta, iar
ca militar desevir0t I§I faces datoriea pentru
imparatul sat. De aceea biserica slice despre el :
Ca un isbdvitor al celor robi/i 3i celor sei rad
folositor, neputinciofilor a'oftor, 11;011ra/dor aju-
teitor,, fiuridtorule de biruinid , mare mucenice
Gheorghie,roga .e.Christos Dumnedeg, set mdntu-
isca sufletele nostre.

24 Aprilze. Aniversarea onomasticei

Reginei nestre Elisabeta
La 24 Aprilie biserica ortodoxA serbatoresce
pe cuviOsa Elisaveta ; iar tan. qi .biserica ro-
manesca serbatoresce §i onomastica Maiestatei
Sale Elisabeta, Regina Romaniel.
Regina nOstra Elisabeta este una dintre .ra7
rele §i extraordinarele suverane din lume.
Nu este act de caritate publica, nu este act
www.dacoromanica.ro
 23

de bine-facere, nu este act de interes public, de

propa§ire a artei, la care sa nu iea parte cu o
dragoste §i devotament entusiast.
Suverana Romaniel nu numal prin faptele de
adeverata mama. pentru !Anita rasboiutui din
1877-78, di §i prin inalta cunoscinta literary §i
artistica sta in rangul cel mai de sus al su-
veranelor europene.
Talentul artistic, rabdarea extra ordinary, cu
care a lucrat evangeliea de la Curtea de Arge§,
.sint doveclile cele mai marl, el suverana Rerva-
niei este unica In tOta, Europa, chiar daca n'am
mai numera multele §i pretiOsele lucrarI literare
e§ite din condeiul kfaiestateI sale.
De aceea tot poporul la 24 Aprilie cu entusi-
asm sa lea parte la Tedeum, urand din inima and
multi In deplina sanatate Maiestatel Sale Regi-
mei Elisabeta, Maiestatei Sale Regelui §i intregel
Auguste familii regale.

Duminica Floriilor
Duminica Floriilor este Qiva intrarel triumfale
a lui Iisus Christos in Ierusalim.
Dar ce este aeesta intrare ?
sambata Iisus Christos fusese In Betaniea, un
ora§ apr6pe de Ierusalim. Acolo gasise pe prie--
tenul sate Lazar mort §i pe surori plangendu-l.
Iisus le-a spus sa nu mai planga, cad Lazar
www.dacoromanica.ro
 24

d6rme, nu e mort. Una din surorl dice, ca e

mort de 4 chile §i a Inceput sa puta. Dar Iisus
i-a spus, ca Lazar va invia. Sora ii respunde :
&it ca va invia in vremea cea de apol. Atuna
Iisus a clis : EU sint via §i invierea. Cel ce
crede intru mine, de §i va muri, va invia; apol
sere sag dud, la mormint. Dupa ce s'a ridicat
piOtra de pe mormint, a lis : Lazare vino afarA,
§i s'a sculat Lazar.
Acesta a spaimintat multimea §i a umplut-o
de credinta in puterea dumnepesca, a lul Iisus.
Mtiltiea venita acolo s'a intors iute in.Ierusa-
lim, facend cunoscut invierea Jul Lazar. Tot Ie-
rusalimul afland ca Iisus are sä vie, s'a sculat
In piciOre sa-1 priimesca inteun mod stralucit.
Cand Iisus Ware pe un asin a intrat in Ieru-
salim, lumea luminata alerga sa-1 intimpine Cu
florl, cu ramuri de finic, a§ternend halne, cov6re,
pe calea pe uncle trecea el, pe asin stand. TOM
lumea striga osana ajuld -n0 Fiul lul Da-
vid, tine-cuvintat este cel ce vine intru numele
Domnului.
AcOsta este intrarea in Ierusalim, numita Du-
minica Floriilor. Fariseii §i carturaril veclend ace-
sta, s'at turburat §i-1 clicea : N'aucti ce clic ace-
§tia ? Iar Iisus a ciis : De nu vor striga eI, vor
striga pietrele. Miercurl dupa acesta, 1 -at osindit
la mOrte.

www.dacoromanica.ro
 25

.ro Haig'
l2iva de 10 Malt este cliva, cand Cara Roma-
n6sca s'a inaltat la trepta de regat, adica capul
Statului, de la 10 Malt, in urma rasboiului pen-
tru independenta nu mai 'Arta numele de
Domn, ci numele de Rege al Romaniel.
Rasboiul pentru independenta purtat de Carol
I cel Mare, Regele Romaniei in fruntea valorO-
sei armate, compusa din Urea fiilor Romaniei,
ne-a adus inaltarea Statulul roman la gradul de
regat, ceea ce ping, aci nu avusese Cara. Acum
s'a implinit ceea ce marele poet al Romaniel, Bo-
lintinenu, a pus in gura lul Mircea -voda, cand
clicea :
Valor de our Ora nos/rd are
.,Si prev'e§i j5rin vieuri a el indliare.

Fericit poporul, care avend in sinul sat su-

flete marl, suflete care inalta inimile §i aspi-
ratiunile nOmulul; iar el scie sa urmaresca cu in-
telepciune, rabdare §i runnel, statornica ajungerea
scopurilor pentru marirea, inaltarea §i fericirea
n6mului sail.
Multe vecuri furtun6se at trecut peste nemul
romanesc, multe sguduiri ingrozitOre at venit
poste Romani din partea nemurilor, ce s'at yen-
turat peste Sara ; dar Romanul a trebuit sa,
www.dacoromanica.ro
 26

lupte un §ir de vecuri necontenite cu o tarie §i

o statornicie ce trebue sa impuna tuturor admi-
ratiune pentru val6rea acestul popor.
E ceva, care pune in uimire pe un serios cu-
getator, cum acest vinjos popor s'a putut 'Astra
intreg intr'o lupta crancena de la 274 §i pina
la 18781
El bine, Qlua de 10 Mait este incununarea.
luptelor grele §i indelungate pentru pastrarea.
credintei, limbei, a numelui §i a existentei ne-
mului romanesc.
Carol cel Mare al Romaniel a fost regele. cel
destinat de Dumnecleil sa fie` in fruntea armatel
romane §i in capul tarel, spre a ne duce la ma-
rirea dorita de suflarea romanOsca.
Regina Romaniel, dui6sa mama a tuturor ra-
nitilor pentru independenta §i marirea Romaniel
este geniul tutelar al impartirei gratiilor §i carita-
tei peste sufletele, care s'ail jertfit pentru patrie.
Daca este lucru nenorocit pentru piciOre; cand
n'ail cap , apol tOta dragostea, respectul i
iubirea caldurOsa trebue sa, le dam Capulul tarel,
Capului, care carmuesce cu atata intelepciune §i
conduce destinele RomanielMarelul capitan al
Romaniel, Carol cel Mare §i suveranel nOstre
Regine, care este uniCa Regina in Europa, prin
inima Sa pentru marirea poporulul roman, prin
sciinta §i iubirea artelor frumOse in sinul nOmu-
lui romanesc.
www.dacoromanica.ro
 -27
Unde este Regele Carol §i Regina Elisabeta
si intrega dinastie romans, acolo sa fie lipita
inima tuturor Romanilor, daca voim sa mergem
tot inainte in calea binelul.
Acestea ne fac sa serbarn liva de 10 Maiti
cu tOta dragostea cuvenita §i cu devotatnent,
pe care romanimea din cele mai departate col
urs §i catune ale taxes 1 -a aratat Printului mo-
Oenitor in timpul primejdiei, de care era ame-
nintat, §i cu acea caldura sa clicem intr'un glas :
TralOsca Maiestatea Sa Regele 'Carol I.
TraiOsca Regina Romaniei Elisabeta.
Traiesca, dinastiea romans,.
TraiOsca Romaniea mare §i gloriosa.
Acesta sa, fie, copil, visul nostru, acestea .sa
fie dorintele tuturor Romanilor, acestea sa, ne
incalysca sufletele nOstre §i tot acestea sa, le
lasam moOenire urmaVor no§tri.
Daca, vom face a§a, atunci Romaniea va aye
adeveratl fit, care sub conducerea dinastiel de
Hohenzollern va merge cu pa§1 repecli si siguri
in calea viitorului I

27 Haig. Sfintul Constantin

La 21 Malt hiserica ortodoxa serbOza, pome-
nirea sfintului Constantin cel Mare, imperatul
Romanilor §i a mamel sale Elena.
Imparatul Constantin era fiul lui Constantiu
www.dacoromanica.ro
 28

Cloru, care, in timpul gdnelor pornite asupra

cre§tinilor, mai ales in timpul lul Dioletien, el
era peste armata din Galiea (Franta de 41) §1
feria pe cre§tinil de acolo de orl-ce foc al g1:5-
nelor. Tot asemenea §i mama sa Elena era apa-
ratOre a cre§tinilor. Dupa mOrtea lul Constantiu
Cloru, a urmat fiul Mu Constantin, in capul
armatei.
Armata din Galiea a proclamat pe Constantin
cesar sat. imparat. Dupa ac6sta,. El a pornit in
capul armatei spre Roma, unde Maxentiu tortura
ingrozitor pe cre§tini. In cale i s'a arltat pe cer
semnul Crucel cu aceste vorbe : Prin acest semn
vei invinge.
ImpOratul Constantin atuncl a intrebat §i pe
altii, dacA §i el vOd semnul. Totl au respuns ca -1
vecl §i citesc acelea§i vorbe. Atunci imparatul
a poruncit sa se fact, un stOg, pe care a pus
semnul cruces cu vorbele, ce se citiat pe cer.
St6gul .s'a numit Labarum, adica. biruinfa. A
inaintat asupra Romel contra lul Maxentiu, care
a remas biruit li s'a Inecat in Tibru. Dupa bi-
ruinta Constantin a ridicat in Roma un monu-
ment al victories. Pe monument, in loc sl punA.
semnele §i armele imparatesci, a pus crucea,
care stralucia ca semn §1 army, de biruinta.
Nu mutt dupe, acesta, a biruit §i pe Licinit,
care era persecutor al cre§tinilor §i in urmA a
declarat ca religiunea cre§tina este religiunea
www.dacoromanica.ro
 29

Statulul, ne mai avend nimeni dreptul de a per-

secuta §i chinui pe cre§tini.
Imperatul Constantin prin acOsta a facut ca
ere§tinismul sa se pal lati, intinde in pace in
too, imperatiea romans, dandu-1 tot sprijinul ca
un adevarat apostol al evangheliel.
Pentru aceste motive biserica ortodoxa in
tote tarile savir§esce pomenirea marelul Constan-
tin §i a maicil sale Elena la 21 Mail cantand
cu credinta, cu dragoste §i pietate :
ChOul trued' tale pe cer veclindu-1 §.1 ca Pavet
.chiemare nu de la omeni luand, cel intre imparati
Apostolul tau, Domne, impercitesca cetate in mai-
nile tale o a pus, pre care mdntuesce-o tot-d'a-una
in pace, pentru rugd ciunile Nciscitarel de D-clew,
unule iubitorule de omeni.

Alt imn :
Constantin aster -cli cu maica sa Elena' crucea
au arcilat, lemnul cel pre cinstit, care este rufi-
narea Inturor jidovilor fi armor credincio)cilor im-
Ocirati asufira celor protivnici. Ca pentru not s a
ardtal semn mare fi in rci sboie infriccvat.

29 funie. Sfintil Apostoli Petru §1 Pavel

La 29 Iunie biserica nOstra ortodoxa savir§e-
sce pomenirea sail amintirea sfintilor Apostoli
Petru §i Pavel.
www.dacoromanica.ro
 30

Acesti doi Apostoli afi predicat evangeliea in

Roma §i all intors la cretinism pe mull, inte-
.

meind biserica din Roma.

La anul 64 a dica la 34 de ani dupa inaltarea
D-lui la cer, amindol all fost omoriti In perse-
cutiunea lui Neron contra cre§tinilor. Apostolu-
lui Pavel i s'a taiat capul, iar Apostolul Petru
a fost rastignit cu capul in jos.
Toti Apostolii all cutreerat tarile imbracati In
cojOce, sAraci, in lips5. mare §i pretutindeni go-
niti §i batuti pentru predicarea evangeliei. Dar
cu deosebire Petru §i mai ales Pavel, mult §i
peste masura s'a1 trudit, ca s aduca, lumea la
lumina evangeliei §i s'o. scot, din Intunericul
paganatatei. Numai muncel §i alergaturel. fara,
preget a acestor mars Apostoli se datoresce resa-
rirea sOrelui cre§tinesc peste tarile'Asiei, Mace-
doniei, Greciei §i Italiel.
Dragostea si jertfirea repaosului acestor Apo-
stoli pentru luminarea lumei este cunoscuta. de
la rasArit §i pina la apus ; cad in tot pamintul
a ajuns vestirea for §i pina la marginile lumei
cuvintele lor. TOO, truda, tag, munca for nu
era pentru vre-un folos al lor ; cazi ei se duceall
ca oile inaintea lupilor ; ci numal pentru lumina
lumei intregi.
.De aceea cre§tinatatea ii serbatoresce la 29
Iunie cu cantari §i cu laude.
Ce este §i mai mult, cand acep marl Apo-
www.dacoromanica.ro
 31

stoll at fost incununati unul cu thierea capulul

altul cu rastignirea, tocmai atunci se face incu-
nunarea §colarilor pentru lumina ce all dobindit
prin inyatatura.
Apostolii at fost incununati cu mOrte pentru
luminarea lumei, §colaril sunt Incununati cu cu-
nuni de lauda pentru ca s'all adapat din isvorul
luminei, ce Apostolif at predicat in lume. .S, -t
iubim, copil, §i sä savir§im amintirea Apostolilor
cu dragoste §i cu pietate, cu respect §i devota-
ment ; cad sangele for a udat tarina, din care a
sarit. lumina lumei.
Tata unele din imnurile cu care biserica nOstra
amintesce pe ace§ti mari Apostoli.

Imn
Cei ce sintefi hare Aposidi mac intaili pre
scaun fecielori si lumei invd dlori, StOpinului.tu-
Juror ruga/i-ve, pace luMel sa ddruesca ¢i sufle-
ielor nostre mare mild.

Alt imn :
Pe 15ropoveduitorii cei lari si de DumneAg ye-
stitori, ccifieteniea ucenicilor tai Domne, i-al prii-
mit intru desfalarea bundtatilor tale si °eland, ca
chinurile acelora 4.1 mortea ai firiimit, mac vireos.
de cat tots rOda, unule, cela ce scii cele din inimci.
www.dacoromanica.ro
 32

Pascile
Pasci este ,vorba ebreesca §i insemn6za tre-
cere, adica trecerea for prin marea &lie, cand
era goniti de armata Egiptenilor.
La not cre§tinil pascl insemn6za tot trecere,
dar trecere de la intuneric §Si nesciinta la lumina
Gunoscintei, trecere din m6rte la vidta aratata
atat prin invatatura cre§tinesca cat §i prin in-
vierea Domnului nostru Iisus Christos, care a
biruit mOrtea §i ne-a asigurat despre invierea
cea de ob§te. Omenii find morti prin pacat, prin
Iisus Christos a dobindit vieta cea vecinica §i
fericita.
Pascile sint diva invierei Domnului, prin care
Iisus Christos 1-a aratat puterea sa dumnele-
6sca §i prin care a incredintat lumea, ca El este
Fiul lui Diet.
12iva invierei este intaia serbatOre cre§tin6sca
numita de la inceput : diva Domnului, Dominica-
duminica.
Pascile sat invierea Domnului cade in tot-
d'a-una In diva a aptea a saptamanei, sat du-
minica. T6te duminicile sint repetirea ciilel Pa-
scilor , de acea in t6te duminicile serviciul divin
este despre invierea Domnului.
l?iva invierei fiind diva de biruinta a luminel
asupra intunericului este numita : sfinta ,ri lumi-
nata fel a invierei, a Pascilor. Tag serbatOrea
www.dacoromanica.ro
 33

este cii de lumina §i de bucurie ; de aceea cli

cem in biserica : sei ne luminam cu ISrciznuirea;
sa clicem: frafilor ! i celor ce ne uresc ; sa,
uitam t6te fientru inviere §i sa cantam : Chri-
stos a inviat din mods, cu morle fie morle ca.
cdnd ,ri celor din morminturi vield daruindu-le.
Pascile sint cea mai mare serbatOre cre§tine-
sea ; serbatore de mare bucurie pentru tag, su-
flarea, cre§tina ; caci lumina a biruit intunericul,
vieta rasarind din mormint.
In sambata Pascilor, in vechime, se botezau
toll eel pregatiti pentru botez, numitl catecu-
meni, sail cum se numesc in Iiturghie, chiemati.
El fiind botezati sambata, in qiva de Pasci erari
priimiti cu mare pompa , imbracatl in haine
albe §1 li se cants la intimpinare : cati in Chri-
stos v'ati botezat, in Christos v'a /i 4.i imbrdcat,
aliluia (laudati pre Domnul).
Cei botezaV in sambata mare purtail hainele albe
tag septamana, care pentru acOsta se numesce
septamana lutninald pant in Duminica Tomi.
Pascele in biserica nOstra ortodoxa p6te cade
de la 22 Martie pina, la 24 Aprilie, tot-d'a-una
in intaia duminica dupa luny plina, in urma echi-
noptiului de primavara (21 Martie). La alti cre-
§tinl, care nu sint ortodoci pOte axle mai nainte
de 22 Martie.
Intaia duminica dupa Pasci se numesce a Tomi,
pentru ca, Iisus Christos, aratandu-se Apostolilor
;4901 3
www.dacoromanica.ro
 -34
spre a-I incredinta despre invierea sa, a clis lui
Toma sa pue degetul In ranile cuielor §i In costa
undo a fost impuns cu sulita.
La 40 de Mile dupa. Pasci, tot-d'a-una Joia,
este serbatorea Ina IWO la cer a Domnului ;
iar la 50 de Mile dupa. Pasci, este duminica
Pogorirei Duhului sfint asupra Apostolilor in
forma de limbi de foc. Acesta duminica se
mai numesce duminica sfintei Treimi ; iar popo-
rul o numesce Rusalli.
Cele mai multe din imnurile §i carkarile din
cliva de Pasci sint compuse de marele invatat
i teolog al bisericei ortodoxe, Than Damaschin,
care a trait in secolul al VIII.
Acest mare parinte bisericesc fiind cel mai
mare teolog al timpului sat, era Inzestrat de
Dumnecleil §i cu un stralucit geniti poetic. Din
unirea unei inalte cunoscinte a dogmelor §i tai-
nelor cre§tine cu geniul sat poetic a e§it acea
frumusete de imnini, care sint poddba neintre-
cuta a serviciului divin §1 mai ales al invierei,
sat duminicilor de peste tot anul.
Cine cundsce bine cre§tinismul cu t6te frumu-
setile Scripturei tot-d'a-una va sci ce scrie §i ce
vorbesce despre Evangheliea Domnului ; iar cine
nu cundsce acestea bine, tot-d'a-una ratacesce §i
este bine sa, nu vorbOsca, §i sa nu discute cea
ce nu cundsce bine qi ]impede.
Serviciul divin, care se savir§esce in cliva de
www.dacoromanica.ro
 35

Pasci In partea luT de .capetenie este tot eel ce

se savirrsce duminica, sat. duminicile i in ier-
batorl, afara de unele imnurl ce. se cAnta nu-
maT la Pasci §i in tOta septemana luminata.

Pogorirea sfintului Duh

Iisus Christos dupa inviere a qis Apostolilor,
sa stea in Ierusalim dupa inaltarea sa la cer ;
sa a§tepte acolo, piny cand se vor imbraca cu
putere de sus ; caci le va trimite pe Duhul sfint,
care iT va invata tOte.
La 10 clue dupa linaltare i la 50 Ole dup.,
inviere, Apostolil aflandu-se in Ierusalim §edeau
ascur* intr'o casa de frica Iudeilor, care iT ur-
mariat sa-I omOre, ca ucenicT al Domnulul.
Stand ApostoliT ast-fel §i a§teptand sa se im-
plinesca fagaduinta Inver atorului lor, se pome-
nese ca, in odaiea, unde se gasiail, vine o suflare
repede de vent.
Suflarea ventului, venita peste eT in casa in-
chisa, de o data \Ted, ca asupra capului fle-ca-
ruia din eT sta cate o limber de foc.
, Din acel moment ApostoliT simt,- cunosc ca eT
pot sa vorbesca diferite limbi. Es afara din casa
§i se duc in mijlocul lumil.
In cliva acesta in Ierusalim era adunata mul-
time de lume din tOte nemurile §i chiar dintre
Romanii din Italiea.
www.dacoromanica.ro
 36

Apostolii incep sa vorbesca In limbile tuturor

nethurilor, ce se aflat atunci in Ierusalim.
Iudeil, ve4end pe Apostoli ca vorbesc in tOte
limbile, all inceput O. ilia intre el : De unde
sciu ace§tia diferite limb! (cad el nu scieati de
pogorirea Duhulul sfint asupra lor) ?
Dec! pe de o parte nepricependu-se de unde
sal, cad pins aci era nisce pescari pro§ti, sä-
racr, neinsemnati ; car pe de alts, parte din reu-
tate §i ura, pentru ucenicil pomnului, all inceput
sa clic, cum ca Apostolii sint betl. El nu gasi-
sera alt-ceva de clis, ci numai ca sint befi. Ne-
gre§it ca ei nu gasisera o proba convingatOre ;
caci cel bet nii mai pOte vorbi nici limba ma-
mei sale, dar sa mai pal vorbi §i alte linibl.
Dad, prin imbetare s'ar invata limbile, atunci
nimeni n'ar mai studia, ci s'ar imbata, iar dupa,
trezire ar sci tOte limbile I
Apostolul Petru auqind ce se clicea pe soco-
tela for §i veclendu-I in ap nepricepere, incepe
sa le spue cu bland*, ca e timpul pre de di-
mineta, este cesul 3, sail dupa cesornicul nostru
era 9. DeOi n'ail avut cand sa se imbete. Apol
be esplica pogorirea Duhului sfint asupra lor.
In predica scurta §i limpede Apostolul Petru
arata ca acesta a fost pre4isa de mult de pro-
orocul Toil, care proorocise ca va veni timpul,
cand Dumnecieu va trimite Duhul stint peste
fill si fiicele lu! Israil §i ace§tia luminati de Du-
www.dacoromanica.ro
 37

hul sfint vor prooroci. Acesta proorocire s'a im-

plinit astap, vice Petru.
Acesta este causa pentru care ne aunt vor-
bind limbile nemurilor adunate aid, iar nu ca
sintem betl.
Poporul sciind §i proorociea lul Ioil, veclend
minunea vorbirel §1 1umin ril Apostolilor §i con-
vin§I de predica lul Petru chiar in ac6sta iii, pe
loc trel mil de in§1 all priimit botezul §i all for-
mat biserica cre§tina din Ierusalim.
Piind-ca Duhul sfint acum s'a pogorit in limbi
de foc peste Apostoll, s'a implinit deplin cun6-
scerea tuturor persOnel6r sfintel Treimi.
De aceea duminica pogoiirei Duhului sfint se
numesce Sfinta Treime §i Duminica mare (Ru-
sali1). Spre a arAta pogorirea Duhului dint in
forma de limbi de foc, se impa:rte poporulul fol
de nuc, care at forma de limbs.
Tata unul din imnurile ce se cants la pogo-
rirea Duhului dint :
Bine e4.11 cuvintat, ChrisiOse D-d eul nostru, Cela
ce lrea injelepi 15e pescari al ant' tat, trimilendu-le
for Duhul stint, firintrinfii lumea ai vinat,
lubitorule de omeni, mdrire Tie.

Rugaciune catre Duhul stint

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adeve-.
rulul, carele pretutindinea e§t1 §i t6te le 1mpli-
www.dacoromanica.ro
 38

nesci, Vistierul bunatalilor §i Datatorule de vieta,

vino §i to sala sluesce intru not §i ne curatesce
pe not de tOta spurcaciunea §i mantuesce, Bu-
nule, sufletele nOstre.

Dare de sema despre duminica,

Am spus in alt loc ca duminica .insemnOza
4 iva D omnului, adica cliva cana Domnul nostru
Iisus Christos a inviat din mortf dupa rastigni-
rea §i inmormintarea sa.
Acum sa vedem ce servichl divin se face du-
minica in biserica.
In sera ori-carel sambete se face un Serviciu
divin intre orele 3 4. Acesta, slujba bisericesca
se numesce vecernie, adica serare, serviciti reli-
gios de sera. Tot ce se citesce §Si se canta sam-
bata sera §e raporta la qiva duminicei, adica,
face parte din serviciul duminicei.
Se citesce un psalm de incepere : Bine-cuvin-
tezd, sa flete al meg, pre D9mnul etc. Dupa acesta
se indemna, poporul a se ruga lui D (Jet pentru
capul statului, pentru mitropolitul sail episcopal,
clerul §i poporul din acea parte a tarel , apoi
se incep cantarile.
La jumetatea slujbel vecerniel, preotul ese din
altar pe 1.19,a din spre miacla-ncipte §1 apoi intra
iar4 in altar prin u§ile din mijloc, numita. u§ile
Imperatesci.
www.dacoromanica.ro
 -39
E§irea din altar a preotului insemneza, veni-
rea lui Iisus Christos In lum .e, pentru ca sa o
invete. De aceea acum se dice o rugaciune la
adresa lui Iisus Christos, numindu-1 lumina, cad
a predicat invatatura luminel prin bland*, li-
ni§te, nu cu forta ; deci El este lumina anti.
Dupa intrarea preotului in altar se urmeza
inainte slujba. Catre sfir§it se dice rugaciunea
dreptului betran Simeon : Acum slobodesce pre
robul titi, Slcipine, in pace, ca verclurei ochii mei
manluirea ta, care ai pitit inaintea tuturor po-
porelor lumina spre descoperirea nimurilor 4.i mti-
rire poporului teie Israil, prin care aratam §i
sfir§itul clilel, dar mai ales 'esprimam, ca §1 drep-
tul Simeon, dorinta, ca atunci cand va veni ter -
meriul vietei n6stre, sa trecem cu pace din acOsta
lume.
La unele vecernil de serbatori, se aduc paini,
spre a fi bine-cuvintate. Aceste paint, tot-d'a-
una sint 5 sail 10, representand cele 5 'AI',
cu care Iisus Christos a saturat in pustietate
5 mil de Omen', iar rugaciunea de sfintire pri-
vesce la inmultirea painilor, spre a nu fi nici o
data lipsa in lume.

Serviciul divin din dimineta duminicei

Serviciul divin al duminicei se incepe prin
citirea a §ase psalm', care sint de o frumusete
www.dacoromanica.ro
 40

§i insemnatate f6rte mare. Dupa ace§ti psalml

se incepe Indemnul poporului a se raga pentru
episcopul loculuI, pentru capul statulul si pen-
tru tot poporul. Apoi incepe cantarea :
este Domnul fi s'a aratal noul, vorbind de Iisus
Christos, care a luat natura de om, ca sa se
arate noue, cimenilor, spre a-1 vede §i a-1 asculta
invatatura.
Dupg, acOsta cantare se citesce din psalmil lul
David, sail din psaltire, care coprinde §i ruga-
ciuni frumose §i laude marete la adresa lul D-cleu
a-tot-tiitorul.
Se canta cate-va imnuri §i se citesce evange-
liea diminetel numita a Invierel. Iar dupa ace-
sta se incepe cantarea imnurilor marelui Dama-
schin, despartite in nou6 par16T, numite tote canon,
adieg, regula, pentru ca t6te se cantg, dupa o
regula, puss, in fruntea fie -cares despartift Canta-
rea a noua este consacrata la adresa Maicei Dom-
nulul nostru Iisus Christos.
Dupa acesta se canta nisce imnuri numite
laude, pentru ca, incep cu voerbele : laudafi pre
Domnul etc. La sfir§itul laudelor se canta doxo-
logiea mcirire intru cd de sus lid D-slew fi fire
pimint 'ace, intre. Omeni ounci voire etc.
Cand s'a terminat doxologiea, se incepe ser-
viciul liturgieI proprii Elise, prin cuvintele :
Binefcuvintata este Imp-Mlle Tatcilui ,si a Fiu-

www.dacoromanica.ro
 41

lui fi a sfintului Dula, acum pururea fi in

vecil vecilor.
Dupl pronuntarea acestor cuvinte se Indemngo
poporul a se ruga lui Diet pentru capul tarell
pentru mitropolitul sat episcopul locului, pentru
ctitoril sat fundatorii bisericei, pentru b5rbatii
carmuitorl al tarel, pentru enoria§ii fie -caret bi-
serici §i pentru ton. suflarea cre§tinesca de sub
sore.
pupa cantarea mai multor imnurl, se canta
unul direct la adresa lui Iisus Christos, care in
persona preotului sat archiereului slujitor acum
ese in mijlocul bisericei cu evangeliea inainte ca
predicator : Unule ndscut, Fiule si cunoscutul lui
, cela ce ecti fcird de morte fi al priimit
pentru mantuirea nOstrci a Te intrufia din sfinta
Nei scitorea de Didn't' ,ci pururea Feciora Mat-lea;
Carele neschimbat Te-ai intrup at fi rdstignindu-Te,
Christose cu mortea fire morte al cdlcat.
Unul find din sfinta Treime, impreunci mcirit cu
Tata cu Duhul sfinl, mantuesce-ne pre noi
Fiind-ca Iisus Christos in persOna arhiereului
sat preotului savirFor al liturghiei se afla ye-
nit in mijlocul bisericei pentru predict,, poporul
in cor canta Venqi sa ne inchindm ,ei sd cda'em
la Christos! Mantuesce-ne pre noi Fiul lui
cel ce al inviat din mor /i, .fire nol, care-ft' canteim
Tie, aliluia (lciudafl fire Domnul).
Evangeliea este purtata inainte de catre dia-
www.dacoromanica.ro
 42

con; sat de insu§i preot, ca inainte mergetor

al Domnului.
Cantandu-se mai multe imnuri, corul intoneza
imnul : Sfinte D-deule, sfinte tare, sfinte flint de
morte, miluesce-ne pre noi.
La Pasci, la pogorirea Duhului sfint, la Bote-
zul §i la Nascerea Domnului nostru Iisus Chri-
stos, find botezati in ajun cei ce erat pregatiti,
numiti chiemaii sail catecumeni, In loc de sfinte
D-deule, se Mita : Cap in Chrislos v' all botezat,
in Chrislos v' ail 9-i imbra cal ete., la adresa lor..
Dupa ac6sta urmeza citirea Apostolului §i a
Evangeliel, ca din aceste citiri sa asculte §i sa
invete poporul din biserica cuvintul lui Ddezi
spre luminarea mintei, pentru cunOscerea ade-
vgrului.
Dupg, terminarea Evangeliei §i a rugaciunilor
ce urmOza sa faca poporul dupre indemnul dia-
conului sat al preotului se pune In vedere celor
ce se pregatese pentru botez, ca el trebue sa
stea in biserica numal ping. la sfir§irea citirei
evangeliel §i a esplicatiunel ei, dacA ar face-o
cine-va In biserica ; iar de aci inainte trebue sa
remaie in biserica numai eel luminati prin bo-
tez. Pentru acesta diaconul sail preotul anunta :
cei chiemati gill, §i tot In acest timp se Include
§i perdeua de la altar, unde eel chiemall nu mai
pot privi de aci inainte ; cad de aci inainte se
is corpul Domnului §i sangele adunat in pahar
www.dacoromanica.ro
 43 .
la Golgota pe cruce §i se aduce de Iosif §i Ni-
codim sä fie pus in mormint.
Acesti aducere a sfintului Pair §i a sfintului
Disc, in care se aflk trupul Doinnulul, luat de
pe cruce, se numesce e§irea cu sfintele daruri.
Fiind-ca unul din tilhart pe cruce a recuno-
scut nevinovgiea lui Iisus C1]ristos §i a crept
iiitr'insul rugkndu-se : pomenesce -me, Dbmne, cdnd
vel veni intru impardliea Ta, tot poporul se Mg :
pomenesce-ne, Dbmne, and vei veni intru impe-
rdlia to ; iar clerul slujitor pomenesce numele
tuturor credincio§ilor la acOsta wire cu sfintele
daruri.
Corpul Domnului pus in mormint pe sfinta
mask din Altar, se face tamalere, spre a arAta
ungerea cu aromate a corpului Domnului, cand
a fost pus in mormint de catre Iosif Arimatenul.
Apoi se pune d'asupra darurilor un mare aco-
beremint, care represinta pietra pusa pe u§a mor-
mintului Domnului.
Putin dupa ac6sta se indemna poporul de a
se iubi unul pe altul ca fratil, din care causa
in vechime to' cei din biserica se skrutat. Apo'
clice diaconul said preotul usile cu inie-
lepciune sd ludm aminte. Acum se deschid usile
de la mijloc pentru intrarea in altar, se ridick
perdeua §1 se citesce Simbolul credinfei.
Acoperemintul sfintelor daruri se cletina d'a-
upra Potirului si Di scuba, insemnknd cutremu-
www.dacoromanica.ro
 - 44 -
rul facut la invierea Domnulul; iar cand se pro-
nunta, cuvintele Simbolului: ,ci a inviat a treia
ca dupre Scripturi, se da la o parte acoperemin-
tul sat piara de pe u§a mormintulul.
De aid inainte se atrage luarea aminte a ere-
dincioVor din biserica spre a sei ca peste putin
sfintele daruri, adica painea§i vinul, care pins
aci at representat corpul Domnulni, prin puterea
Duhulul sfint at sa se prefaca in insu§I corpul
§i sangele .Domnului. De aceea preotul sat dia-
conul (lice : Set slam bine, sa slam. cu frica, sa
ludm aminte sfinta jerlfei cu pace a o aduce.
Cand se cants : Pe Tine te lciudcim, pe Tine
bine te cuvintiim, Tie ill mulftimim, Dbmne, 4.i
ne rugam Tie, Dumnefleul nostru, preotul sat
arhiereul in altar lice cu nespusa pietate : Inca
aducem Tie acesici jertfti cuvinlettore 4.i feint de
siinge, fi ne rugam 4.i ne cucerim Tie! Trimile
Duhul Teti cet sfint peste not ,ci peste aceste da-
ruri ce sint use inainte ; fi fit adult" painea ace-
sta pretios trupul Christosului Teg ; iar ce este
in aces! pahar, pretiosul siinge al Christosului
Tag etc.
In timpul cand se cants : pe tine te lclua'cim,
tot poporul nu sta in strani, ci in picidre §i toti
impreuna cu preotul din altar se rOga cu pie-
tate pentru venirea nevequta a Duhulul sfint sa
sfintesca dartrile §i sa le prefaca in insql cor-
pul §i sangele Damnulul.
www.dacoromanica.ro
 45

Dupg terminarea tuturo- r cantarilor §i rug-

ciunilor, se slice : sd ludm aminte sfintele sfing-
lor ! Adicg sa lugm aminte cg sfintele darurl,
adicg, corput §i siingele Domnulul ail O. se dea
sfintilor, adicg credincio§ilor din bisericg. Pentru
acesta in altar preotul sail toti cati sevir§esc
liturgiea se impIrtg§esc cu corpu/ si sangele Dom-
nulul ; iar in urmg chi6mg el pe popor la im-
pgrtgqire clicend : cu frica lui D-fleg, cu credinict
,vi cu dragoste sd ve" apropiati.
La sfir§itul liturgiel se aratg poporului sfintul
Potir, insemngirid cea din urmg aratare a lul
Iisus Christos catre Apostoll, lar ducerea sf. Po-
tir in altar insemneza ingltarea Domnulul la cer.
Acestea terminate, se distribue poporulul, care
nu s'a impartg§it, anaford, care este 041 de la
pregatirea sfintei impgrtg§iri i se dg credincio-
§ilor in loc de impartg§ire.
Dupg ce am veclut intregul serviciulul sail
slujbel, ce se face duminica §i serbatOrea in bi-
sericg, sa lugm in bagare de senig ce s'a fgcut.
Iisus Christos avea sa vie in lume pentru ca
sä aducg pe om la starea cea bung, ce el avea
inainte de a cade in gre§alg.
El bine, tota slujba din biserica descrisg ping
ac;i, represintg mares lucrarea sevir§ita de Man-
tuitorul pentru ridicarea omului din cgdere.
In partea de la inceput a serviciulul se fac
citirl multe din Scripturg, cu proorocil relative
www.dacoromanica.ro
 46

la' venirea lul Mesiea 8ail. Iisus Christos. Canta-

rea a 9-a din canonul diminetei ne infati§eza
anuntarea adusd Maici Domnulul, ca va nasce un
fit. Doxologiea (marire intru cal de sus etc.) ne
represinta nascerea lui Iisus Christos. Tot ser-
viciul de la inceputul liturgiei propril clise, re-
presinta activitatea lul Iisus pentru predicare §i
patimile sale'; de la simbolul credintel inainte,
invierea sa din mortI, sevir§irea sfintel cinl im-
preuna cu sfintil Apostoli, porunca ce le-a dat
de a sevir§i taina sfintel cinl pentru aducerea
aminte de Dinsul §1 pentru ieftarea pacatelor
poporului. In fine, in cele din urma ni se repre-
sinta inaltarea Domnului la cer §i §ederea d'a
drepta TataluI.
Iata dar ce este liturgiea cre§tinOsca, ce scop
are, §i cum tote ne Infati§Oza opera de mantuire
a omulul, sevir§ita de Iisus Christos. Deci on -ce
cre§fin std, in biserica, sä intelega marea insem-
natate a liturgiei §i sa iea parte la serviciu cu
credinta, cu dragoste §i cu respect, cad tot ce
s'a facut §1 se face, pentru nos, pentru sfintirea
§i pentru fericirea nOstra se face, iar nu este
o representatiune de teatru cu scop de distractie.

www.dacoromanica.ro
 .1"
8.77

Zvi
tea. A
aE4 4
4,
1.
\
r. ,d'a.,:k6

(t, cr
c\
p_s rr iA
T4s :
0
Ca 44//. , , 4 C
.!star
A ka dywAy
"Z
eiwil.a."`1....
0
.0. 0, t 0 " A.e.a, Am

Z
,,,c1
\ Arbicu.est -301°
-,- . N. iRieron. et0't
C. / -..,
si " tg eNM ra....r.
T ria4 f..."cadara,
...'4 ti244.... .......I\
Noftaeblis
r;4 i
42%, , l'As ar
4V
1. 4 4.
41

261,1400, 1 4' C preeca

5, c) '
iZ) 13 *t? r2-9 0.b ac

-1 Mt6eg.
444

i7
/ Al
7. 1

...
I Rahr..16no;
4;r4.41f../

- ,, I i 4z."
1,-,4,, i,
'IN
\ ...17ntania

ZY
I

42. a,-

Gaect.

PALESTINA
erSclea, IMPART trA. 111 AM= 5t PR OV II I C if
( 'ON
II ma a Li&

ofvflideee/

www.dacoromanica.ro dY,t3 SkingratIVSoceeiLl uotrese4

 V

DE ACELA§ AUTOR:
Lei. B.
Mora la cre §tinii pentru seminare,licee etc. 3.,
tole secundare ..... .
Catehism de dogme1e- bisericei pentru §c6-

Manual de grainatica romatta pentru

. . . . .

sco-:
- 2.
lele secundare (etimologiea) 3. --
Sintaxa limbei romane in colaboratiune cu
d. C. S. StoicOcu 1 50:
Manual de inv'- On lint religios pentru cl.
III primare cu explicare despre serbatori 0.80
Idem pentru clasa III primal'', ,
421
Idem pentru clasa IV primary, . . 1
Manual de Sintaxa limbel romanesci
n ; pentru §cOlPle secundare de asociatiunea
didactic4 2 40
Lectiuni de teologiea dogmatics 5.
- Incercari de literature . . 6.50

www.dacoromanica.ro