Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 6 Analizatorul Auditiv Vizual PDF
Curs 6 Analizatorul Auditiv Vizual PDF
Functia vizuala
Anatomia ochiului
1
11/5/2013
Nervul optic
Muschii
ciliari
f
∞
1
distanta focala f = distanta de la lentila pana in pct
f =
n2 1 1
unde converg razele de lumina − 1 −
n1 R1 R2
Se numeşte convergenţa unei lentile inversul distanţei
sale focale:
Unitatea de măsură pentru convergenţa unei lentile
este dioptria.
Ex:Lentila plan convexa (n1 =1, R2=∞
1 1 1 R1
f lentila = = = =
2 (n 2 − 1)
− 1 − (n2 − 1) − 0 (n2 − 1)
plan − n 1 1 1 1
convexa
1 1R ∞ R
1 R
1
Putere cornee=1/f=n2-1/R1=1,36-1/8*10-4=0,36/0,008=45 dioptrii
2
11/5/2013
1/f=1/x +1/y
1/f=1/x+1/∞
1/f=1/x
f = 1m => nr de dpt = 1/1 =1
Unde x1 = S1 − f si x2 = S2 − f.
3
11/5/2013
Emetropia
Acomodatia
Capacitatea cristalinului de a-si
modifica puterea de refractie pentru
a asigura o imagine clara atat la
distanta cat si aproape
Cristalinul are o putere de refractie
la tanar intre 20-34 dioptrii, la adultul
de 40 ani intre 20-23 dioptrii si la
varstnic de 20 – 21 dioptrii
Pentru realizarea acomodatie
participa:
VEDERE LA DISTANTA
Cristalinul
Ligamentul suspensor (20 de
zonule/ligamente)
Muschiul ciliar (componenta
circulara este cea mai imp.)
4
11/5/2013
Acomodatia
f
∞
S1=0,25 m
1/f1= 1/s1 +1/s2
S2 = ∞ => 1/s2 =0
1/f1=1/s1 = 1/0,25 =4D f (s2)
f1 (s1)
Acomodatia
REFLEX CONDITIONAT CARE
APARE DUPA VARSTA DE 6 LUNI –
timp necesar dezvoltarii functiei RETINA
maculare
Este realizata prin actiunea sistemului GGL CILIAR
nervos parasimpatic
Nc accesor al nv oculomotor comun – II
fibre preganglionare III
Ggl ciliar – neuron II
Nervi ciliari scurti – fibre postganglionare
Sistemul vegetativ simpatic NC EDINGER
WESTFAPHAL
• Primul neuron este situat in hipotalamus
• Al dolea neuron se afla in coarnele CORP
intermediolat ale maduvei spinarii la nivel GENICULAT
C8-T2 LAT
CORTEX OCCIPITAL
5
11/5/2013
Hipermetropia
Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand
muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de
convergenta
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilor
refractive
Corectia se realizeaza cu lentile convexe sau la persoanele tinere
prin acomodatie
Ce reprezinta 1 dioptrie?
+1 dpt
6
11/5/2013
Miopia
Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet
relaxat, datorita unui exces de convergenta
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a
puterii refractive a mediilor
Corectia se realizeaza cu lentile concave
-1 dpt
Astigmatismul
f2
f1
7
11/5/2013
Acuitate vizuala
Reprezinta capacitatea Discriminarea vizuala
ochiului de a distinge Spatiala
forma, dimensiunea si
Minima perceptibila
conturul obiectelor
Minima separabila (AV
clinica)
Este puterea de Luminoasa (1%)
discriminare spatiala pe Temporala
care ochiul o poate
exercita pentru a vedea
diferite detalii din spatiu
Acuitatea vizuala
Reprezinta capacitatea
ochiului de a discrimina 2
puncte lumininoase
distincte
Este maxima la nivelul
foveei fiind de 1 minut de
arc de cerc si scade de 10
ori la periferie
Se testeaza cu ajutorul
optotipului de departe
8
11/5/2013
Examen FO
periferie
AV = 1/10
10 x 1’
Celule cu
conuri
Macula (central)
AV – este
Celule
Cu bastonas
Macula Periferie
AV 1/1 1/10
Grosime retina mica O parte din straturi sunt Mare Sunt prezente toate
impinse lateral straturile
Convergenta stimulilor absenta raport con:cel ggl 1:1 Prezenta raport bastonas:cel gg
de 10:1 pana la 100:1
9
11/5/2013
Cataracta
Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese
degenerative a fibrelor cristaliniene
Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva
a proteinelor
Apare in general la persoane varstnice
Presiunea intraoculara
10
11/5/2013
Nervul optic
Muschii
ciliari
11
11/5/2013
Glaucomul
Distrugerea progresiva de fibre
nervoase datorita cresterii
presiunii intraoculare (PIO)
Excavatie glaucomatoasa
Punctul cel mai vulnerabil al
ochiului la cresterea presiunii
intraoculare este capul nervului
optic unde are loc o distruge a
fibrelor nervoase datorita a 2
mecanisme: mecanic si ischemic
12
11/5/2013
Functia vizuala
Functia retinei si caile optice
13
Lumina trebuie sa treaca prin toate straturile inainte de ajunge
la fotoreceptori
Synapses
Intregare sinaptica
11/5/2013
14
11/5/2013
Discurile fotoreceptorilor
sunt locul transductiei
Procesul de
transductie este
mediat de pigmentii
fotosensibili -
rodopsina
15
11/5/2013
Lumirodopsina
µ sec
N x fosfodiesteraze
Metarodosina I
(m sec)
Metarodosina II
Scade GMPc (sec)
(RODOPSINA
opsina ACTIVATA)
Inchiderea canalelor de Na
II-cis-retinal Retinal izomeraza all-trans-retinal
Fototransductia
16
11/5/2013
Adaptarea la intuneric
Sensibilitatea la lumina creste in scotopic
Mecanisme implicate
Apertura irisului (pupila) 16X
Adaptarea conurilor (10 min)
Adaptarea bastonaselor (30 min)/15000b/c
Nivelul conc Ca++
Intuneric/cGMP ↑/conc Ca↑ prin patrunderea
prin canalele neselective cGMP → stimuleaza
fosfodiesterazele → inh GC → prev ↑ exagerata
a cGMP
17
11/5/2013
Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric.
•celulele se depolarizeaza
descarca glutamat un
neurotransmitator excitator
Fibre nervoase
18
11/5/2013
Hermann Grid
19
11/5/2013
Celulele ganglionare
1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri
on off
excitatie
Inhibitie laterala
20
11/5/2013
Vederea cromatica
Celulele cu conuri sunt responsabile pentru
vederea colorata.
Vederea cromatica
a) Teoria tricromatica;
21
11/5/2013
Teoria tricromatica
Se bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilor
prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori
fundamentale
Excitatia diferita a celor trei tipuri de conuri
Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre
creier
Exemple: albastru verde galben rosu
Portocaliu = 99 : 42 : 00
Verde = 31 : 67 : 36
Albastru = 0 : 0 : 97
Galben = 83 : 83 : 0
22
11/5/2013
23
11/5/2013
superior
nazal temporal
PATA OARBA
inferior
Campul vizual
24
11/5/2013
Campul vizual
Sensibilitate vizuala
25
11/5/2013
temporal
Insula vederii nazal
nazal
temporal
Pata oarba
temporal
nazal
Punct de
fixatie
Caile vizuale
Fibre
corticofuge
26
11/5/2013
Cortexul vizual
Cortexul vizual primar
Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital
27
11/5/2013
Nv IV
Miscarile
oculare
Inervatia musculaturii
extrinseci a globului ocular
este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI
Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai
nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul
fasciculului longitudinal medial
28
11/5/2013
Analizatorul auditiv
Caracteristicile sunetului
• Frecventa sau tonul – muzical îi corespunde înălţimea (măsurată
în Hz).
• Intenstatea sau amplitudinea- muzical îi corespunde nivelul de
intensitate sonoră (măsurat în dB).
• Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimei vibratii percepute.
• Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se
deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate.
– Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi
paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre
un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.
1
11/5/2013
Frecventa sunetului
• Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
• Tonurile pure sunt simple unde
sinusoidale. Acestea sunt rar
intalnite in realitate de zi cu zi.
• Tonurile emise in mod uzual de
instrumente, vocea umana sunt un
amestec de sunete cu frecvente
diferite:
– Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
– Frecventele cele mai inalte
constitue timbrul vocii
• Un amestec de frecvente fara
legatura intre ele cum ar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora se numeste zgomote
Intensitatea sunetului
• INTENSITATEA - definită prin puterea vibraţiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2.
• PUTEREA este energia transmisă de unda sonoră într-o secundă şi are ca unitate de măsură
wattul - W.
• INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in
watti/m2
• I= putere/arie
• Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana
variaza foarte mult (de la 10-12 W/m2 la 106 W/m2) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca
logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12
W/m2 )
• Majoritatea măsurătorilor de intensitate a sunetului se fac în raport cu o intensitate numită prag
de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizată în acest caz este decibelul – dB
Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta
Nivelul intensitatii sunetului (dB )= 10x log (IS /IS referinta)
2
11/5/2013
Mitraliera 10 W 130 dB
Pic-hammer 1W 120 dB
Trompeta, escavator 0.3 W 115 dB
Latratul cainelui 0.1 W 110 dB
Elicopter 0.01 W 100 dB
Voce tare, plans copil 0.001 W 90 dB
Vorbirea, masina de scris 10−5 W 70 dB
frigider 10−7 W 50 dB
Pragul audibil 10−12 W 0 dB
Presiunea sunetului
• Nivelul presiuni sunetului in dB (decibel sound pressure level)
• Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria ≈patratul presiuni
• Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp
Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB
3
11/5/2013
Presiunea sunetului
4
11/5/2013
Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica
Urechea medie
Sistem format din:
• 3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
• 2 muschi: muschiul
tensor timpanisi
muschiul scaritei
• ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor
5
11/5/2013
Urechea medie
• Rolurile urechii medii sunt:
– Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
• Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
• Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
• Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
• Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%
– Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius
se produce:
• Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare – reflexul acustic
Urechea medie
6
11/5/2013
Urechea interna
Cohleea
7
11/5/2013
Organul Corti
• Este situat in ductul cohlear,
acoperit de membrana
tenctoriala
• Terminatiile externe ale celulelor
paroase sunt fixate de lamina
reticulata sustinuta de celulele
cohleare triunghiulare
• Fibrele bazilare lamina reticulata
si celule paroase formeaza o
unitate compacta
• Membrana tectoriala este fixata
la nivelul limbului spiral si nu se
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel,
deplasarea membranei bazilare
impreuna cu celulele paroase
determina indoirea stereocililor
Membrana bazilara
• Membrana fibroasa prezinta 20000 -
30000 fibre bazilare fixate printr-un
singur capat la columela (partea
centrala a cohleei)
• Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema
deoarece:
– Lungimea fibrelor creste progresiv ->
0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf
– diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre vf
• Rezonanta cu frecvente inalte la baza
(fibre groase si scurte) si cu frecvente
joase la varf (fibre subtiri si lungi)
8
11/5/2013
9
11/5/2013
Celulele paroase
10
11/5/2013
•
Celulele paroase
Sunt de doua tipuri:
– Celule paroase interne 3500
– Celulele paroase externe 12000
• Au diametrul de 8 microni
• Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti
• Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne
care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase
• Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria
prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in
functie de directia in care se deplaseaza acestia
• Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si contine
K in conc crescuta 140 mEq
• Potetialul endomembranar este de -70 mV
• Diferenta de potential este de 150 mV
• Stimularea celulei paroase influx de K
depolarizare influx de Ca eliberare mediator
(glutamat)
• Celulele paroase externe –prestina (transportor de
anioni)
– Determine modificarea de forma a celulei
– Contractia este f rapida 100microsec
– Nu e dependenta de Ca sau de ATP
Terminatii aferente
Terminatii eferente
Terminatii eferente Celula paroasa interna
Terminatii aferente
Celula paroasa externa
11
11/5/2013
Determinarea frecventei
sunetului
• Teoria localizarii:
– Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
in functie de frecventa acestora.
– Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
mare de 2000 Hz
• Teoria temporala sau a frecventelor
– Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase
sincronizate la aceleasi frecvente
– Este eficienta pentru frecvente joase (20 -2000 Hz)
12
11/5/2013
Caile de conducere
• Neuron 1 – ganglionul spiral Corti
Nervul VIII
• Neuron 2 – nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup)
Cortexul primar
•Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior.
•Raspunde la frecvente sonore unice
Sase harti tonotopice
•Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
laterala)
•Determina tiparele sonore simple
13
11/5/2013
14
11/5/2013
Surditatea
• Surditatea nervoasa
– Pentru sunetele cu frecventa
joasa se produce prin expunerea
la zgomote cu frecventa joasa si
intensitate mare
– Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
kanamicina, cloramfenicol
– Nu exista tratament
• Surditatea de transmisie
– Leziuni ale urechii medii:
osteosleroza, infectii grave
sau/si repetate, anchiloza fetei
sacritei
– Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
tipano-osicular
– Tratament : chirurgical +/-
protezare auditiva
15