UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,
INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL
AFACERILOR
SPECIALIZAREA INGINERIE SI MANAGEMENT

Proiect la Dezvoltare Durabilă

Perioada 2007-2017

Profesor coordonator: Studenți:

Irina Istrate Drideanu Cătălina
Georgescu Alexandra
Relia Iosif
Relia Melania

București 2018
 Evenimente din perioada 2007-2017

1. Dezastrul de la colectiv

Incendiul din clubul Colectiv din București a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie
2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii
Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to
Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”.
Conform datelor existente (cercetările se află în curs), focul a fost provocat de către
artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui
poliuretanic (ușor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-
au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situații cauzatoare de
moarte, prin combustie, asfixie, intoxicații cu monoxid de carbon și alte gaze, unui număr
semnificativ dintre participanții la concert.
Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roșu de
intervenție, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu național.
a) Efecte sociale
În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat un număr de 64 de
persoane. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit
în drum spre spital. În faza initială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care
146 au fost spitalizate. În săptămanile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane.
A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident
din tară de după anul 1989, depăsind după numărul de decese accidentul aviatic de la
Balotesti din 1995 în care au murit 60 de persoane.
Pe lângă numărul uriaș de răniți și decese, dezastrul din Colectiv a produs alte efecte sociale.
Datorită incendiului, oamenii au luat initiavita și au provocat proteste împotriva guvernului
și a oamenilor aflați la conducere responasibili pentru dezastru. Ca urmare a protestelor
masive care au urmat incendiului, au demisionat pe 4 noiembrie 2015 Victor Ponta,
impreună cu guvernul său, și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
a) Efecte economice
În urma protestelor, oamenii aflați la conducere și cei care se ocupă cu siguranța în cluburile
de noapte au luat inițiativă și au început controale drastice în cluburile din București. Multe
dintre acestea au fost închise, iar proprietarii lor au primit amenzi usturătoare pentru
nerespectarea normelor de siguranță.
b) Efecte de mediu
Incendiul a distrus clubul în care a avut loc concertul. Gazele emanate la momentul
incendiului au fost, în ordinea concentrației, acidul cianhidric, monoxidul, respectiv
dioxidul de azot, acidul clorhidric, toluenul și xilenul. Cei mai mulți oameni care au murit
în incendiu, au murit datorită inhalării acestor gaze periculoase pentru ei și mediu. Acestea
puteau provoca intoxicații și pentru cei din jurul clubului, dar au poluat și mediul.

2. Uraganul Irma

Urganul Irma a fost un ciclon tropical apărut deasupra Atlanticului în septembrie 2017, cel
mai intens din anteriorii 10 ani. A ajuns la coasta Floridei ca uragan de categoria 3.
a) Efecte sociale
Potrivit oficialilor din serviciile de administrare a situațiilor de urgentă, aproximativ
700.000 de oameni din Florida au primit ordin de evacuare, ceea ce ridică numărul total în
stat la 6,3 milioane. Persoanele vizate locuiesc pe ambele coaste ale Floridei. Este vorba,
insă, și de oameni care locuiesc în centrul statului, în case considerate nesigure.
De asemenea, 540.000 de locuitori din estul Georgiei au primit ordin de evacuare. În
Carolina de Sud, un ordin de evacuare vizează opt insule.
Irma a făcut in statul Georgia două victime. Alți trei oameni au murit în Florida, unde s-au
înregistrat pagube, insă mai mici decât se așteptau autoritătile.
Stricăciuni mari sunt insă în Caraibe și în Cuba, unde numărul morților a ajuns la zece.
b) Efecte economice
Urganul Irma a produs pagube și din punct de vedere economic. În total, în toate tările
lovite, uraganul a produs pagube de peste 30 de miliarde de dolari. Străzile, clădirile și
natura trebuie recostruite, iar acest lucru aduce cheltuieli mari.
 c) Efecte de mediu
Valurile care au ajuns la 4,5 m înălțime au provocat daune copacilor și palmierilor, dar și
unor clădiri, sau semnelor rutiere. Multe bărci au fost avariate, iar unele clădiri au avut
probleme cu acoperișul. Inundațiile au adus nisip din ocean, dar și mizerii pe care le-au
impastiat pe străzi.
Un alt efect al urganului îl reprezinta faptul că peste 560 000 de case au rămas fără energie
electrică.

3. Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală

(criptomonedă) creată în 2009 de Satoshi Nakamoto. Bitcoin a fost creat pentru a
asigura protecția investițiilor și finanțarea liberă a afacerilor.
Bitcoin există totuși și în formă fizică, prin „Casascius Bitcoin” creată de întreprinzătorul american
Mike Caldwell, codul unic al unui Bitcoin fiind încorporat într-o monedă care poate fi placată cu
aur.

Efecte sociale
Pe piața românească a apărut o adevărată mafie a monedei digitale care încearcă să îi
păcălească pe oameni să scoată bani din buzunar pe nimic. Dacă pentru un pasionat de
criptomonedă care pricepe cum funcționează sistemul lucrurile sunt clare iar discursul celor
de la OneCoin de-a dreptul caraghios.
Odata cu cresterea monedei multi oameni au inceput sa investeasca in aceasta moneda sau
ulterior sa o minere creed riguri, chiar mici “ferme” de minat.

Efecte economice:
Tranzacțiile cu monedele BITCOIN nu sunt impozitate de FINANȚE!
Unul dintre cele mai interesante ale Bitcoin este așa-zisul cold storage, care îți permite să
stochezi monedele virtuale pe stick-uri USB, pe un portofel hardware offline și nu numai.
Dacă pierzi accesul la un asemenea spațiu de stocare, însă, poți să spui adio monedelor.
Bitcoin in prezent a ajuns sa valoreze o avere. Dar oare aceasta nu este doar o bula economica
ce sta sa se sparga? Daca la momentul scrierii articolului un bitcoin a ajuns sa valoreze peste
$18.000, nu ne putem gandi decat la asemanari cu bula economica din anii ‘90.
Exista foarte multe rapoarte si oameni care considera ca pana in 2020 un bitcoin poate sari de
pragul de $100.000. Aceleasi surse care faceau astfel de preziceri spuneau ca la sfarsitul
anului 2017 un Bitcoin va avea o valoare de $4.000.
Disparitia si rareifierea placilor de baza datorita mineritului.
Efecte de mediu
Minatul prin riguri de minat, deoarece aceste ocupa loc, current, dar si ofera multa caldura
datorita placilor de baza, un alt factor de mediu este si uzura placilor de baza

4. Criza imigrantilor
Migrația este un fenomen obișnuit în istoria omenirii. Cei care încearcă acum să ajungă pe țărmurile
europene au motive diverse și aleg căi diferite. Majoritatea caută modalități legale pentru a scăpa de
opresiunea politică, de război și de sărăcie sau pentru a-și regăsi familia și a-și îmbunătăți
perspectivele profesionale și educaționale. Însă de multe ori își riscă viața.

În 2015 și în 2016, Uniunea Europeană (UE) s-a confruntat cu un aflux de refugiați și migranți fără
precedent. Peste un milion de persoane au sosit în UE, majoritatea fugind de războiul și teroarea din
Siria și din alte țări.

UE a propus o serie de măsuri pentru a face față crizei. Printre acestea se numără încercarea de a
soluționa cauzele profunde ale crizei, precum și sporirea ajutorului acordat persoanelor care au
nevoie de asistență umanitară, atât în interiorul, cât și în afara UE. Se iau măsuri pentru relocarea
solicitanților de azil care se află deja în Europa, reinstalarea persoanelor aflate în dificultate din țările
învecinate și returnarea celor care nu îndeplinesc condițiile pentru azil. UE îmbunătățește securitatea
la frontiere, combătând traficul de migranți și oferind modalități sigure de intrare pe teritoriul său.

Efecte sociale:

Mii de persoane și-au pierdut viața pe mare, încercând să ajungă în UE. Aproape 90 % dintre refugiați
și migranți au plătit membri ai grupărilor de criminalitate organizată și traficanți de persoane ca să îi
treacă frontiera.

În special, Comisia face eforturi continue pentru a se asigura că se iau măsuri adecvate de protecție a
copiilor. Aceasta este o problemă tot mai urgentă, în condițiile în care numărul copiilor migranți, în
special al celor neînsoțiți, este din ce în ce mai mare. Acești copii sunt extrem de vulnerabili și au
nevoie de o atenție specială.

Efecte economice:

Dar nu toți cei care vin în Europa au nevoie de protecție. Mulți dintre ei își părăsesc țara în încercarea
de a-și îmbunătăți viața. Ei sunt deseori numiți migranți economici și, dacă cererea lor de protecție
nu este legitimă, guvernele naționale au obligația de a-i returna în țara lor de origine (inclusiv prin
măsuri coercitive, dacă nu acceptă să plece de bunăvoie) sau într-o altă țară sigură pe care au
tranzitat-o.

Aceste beneficiaza de azil politic.

Efecte de mediu:
Furnizarea de alimente, apă și adăpost pentru aceste persoane pune o presiune enormă asupra
resurselor anumitor state membre ale UE, cum ar fi Grecia și Italia, țările prin care intră în UE
majoritatea refugiaților și migranților.

Uniunea Europeană a aplicat unele dintre cele mai înalte standarde comune în materie de azil din
lume. În plus, în ultimii doi ani, politica europeană în domeniul migrației a avansat rapid, în pas cu
implementarea Agendei europene privind migrația, propusă de Comisia Europeană în mai 2015.