1

Analiza perioadei 26 iunie – 2 iulie

Propunerea președintelui pentru poziția de director al SIE a fost acceptată

de către parlament în ciuda boicotului PSD. Această situație, întâlnită și la votul
cu privire la strategia națională de apărare, nu sugerează în mod automat formarea unei
noi majorități stabile întrucât este neclar cât de departe ar fi dispus să meargă UNPR în
acest sens. Este relevant că ambele situații au de a face cu instituțiile vitale ale statului
prin prisma siguranței și securității. Poziționarea UNPR la moțiunea de cenzură
împotriva lui Ponta arată că situația este complicată din acest punct de vedere și, posibil,
în evoluție.

Votul cu privire la următoarea funcție a lui Mihai Răzvan Ungureanu demonstrează de

asemenea că o nouă majoritate pe coordonatele orice-în-afară-de-PSD-și-ALDE ar fi
extrem de fragilă constituindu-se într-un vector de instabilitate pentru țară tocmai când
contextul economic internațional se complică ( = problemele Greciei se accentuează).

Este posibil și probabil ca evenimentele din ultimele săptămâni – mai puțin acuzațiile
aduse de DNA la adresa premierului – să fie rezultatul unei înțelegeri prealabile între
acesta și Gabriel Oprea. Liderul PSD a evitat parțial expunerea pentru două eșecuri
semnificative în parlament ale coaliției pe care o conduce; a absentat atunci când s-a
întârziat discutarea și votarea modificărilor aduse Codului Penal și Codului de
Procedură Penală de anumiți parlamentari social-democrați; nefiind în țară, nu a putut
demara un conflict grav cu liderul UNPR datorat atitudinii acestuia.

Încheierea sesiunii parlamentare. La începutul toamnei trecute Partidul Social

Democrat și aliații săi stăpâneau cu autoritate legislativul. Încheierea sesiunii
marchează debutul unor fragmentări, exemple de indisciplină atipice coalițiilor
dominate de PSD și orientări ale unor segmente din parlament în sensul îndeplinirii
voinței președintelui Iohannis în ciuda discursului lor oficial (fără prezența în sală a
unor parlamentari fără notorietate din arcul guvernamental nu ar fi existat cvorum
pentru numirea în funcție a lui Ungureanu).

Ponta încearcă să își reapropie partidul. În urmă cu două luni premierul încerca
să își tempereze partidul în fața ofensivei DNA1: „oricâţi dintre noi nu mai sunt la
această masă partidul este tot la 40% şi tot o să câştigăm alegerile locale şi generale şi
sper că dacă le câştigăm să putem să facem şi treabă. Am câştigat alegerile în Argeş unde
nu mai avem nici preşedinte nici primar, la fel în Prahova, Constanţa, Ialomiţa. Vreau să
vă asigur că acest guvern îşi va face treaba, în Parlament nu ne vor da jos, dacă ne dă jos
DNA-ul, asta e, partidul nostru rezistă în orice condiţii”. În acel moment DNA elimina

1 http://www.gandul.info/politica/ponta-in-fata-conducerii-psd-in-parlament-nu-ne-vor-da-jos-daca-ne-da-jos-
dna-ul-asta-e-14223486
 2

de pe scena politică figuri importante din Partidul Social Democrat care, datorită forței
lor politice și chiar economice, ar fi putut reprezenta o opoziție la adresa lui Ponta în
viitor; această dinamică este evidențiată de soarta diferită a aleșilor locali – care nu
beneficiază de niciun fel de imunitate – prin comparație cu cea a parlamentarilor PSD,
în cazul celor controlați și protejați de Ponta majoritatea optând pentru asigurarea
imunității.

Acum, Ponta este pus nu numai în fața unei amenințări directe, personale din partea
DNA dar și în fața situației de a pierde controlul partidului în fața unei facțiuni în
creștere, al cărei cel mai important reprezentant este senatorul Șerban Nicolae, care
dorește blocarea activității DNA. Pierderea partidului ar însemna pentru Ponta
pierderea poziției de prim-ministru; în consecință el și consultanții săi au demarat două
linii de comunicare care au scopul de a cimenta legătura dintre el și partid:

- atacarea președintelui Iohannis în termeni identici cu cei din campania electorală:

"Domnul Iohannis ne consideră pe toți niște iobagi pe moșia domniei sale care trebuie
să îndeplinim niște ordine. Ori PSD nu îndeplinește ordine.” 2

- susținere verbală acordată tocmai aleșilor locali care îl contestă, Ponta sugerând că
este de partea lor împotriva acțiunilor sistemului de justiție: „Felicitări lui Marian
Oprișan și colegilor care conduc Consiliile Județene în baza votului dat de români în
2012! Și ei și primarii trebuie să își facă datoria față de cetățeni și să reziste la cel mai
grav și brutal atac împotriva aleșilor locali din istoria democratică a României!”3

Această atitudine prezintă riscuri reduse pentru prim-ministru, încheierea activității

parlamentului pe durata verii făcând imposibilă măsurarea modului în care el chiar
dorește reducerea activității DNA. În teorie – după cum se va vedea mai jos – discuția în
legătură cu acest subiect ar trebui să se reia în toamnă. O poziționare autentică și
concretizată prin fapte a activității lui Ponta împotriva DNA ar crea o dinamică
complexă în vederea alegerilor locale, transformându-le miza în pre-parlamentare și
reducând drastic șansele aleșilor locali ai PSD de a-și continua mandatul (sau de a
câștiga) în zonele în care popularitatea luptei anti-corupție este la cote înalte.

Lunile de vară și noua sesiune parlamentară – evoluții în desfășurare. Dacă

scena politică ar fi avut în centru exclusiv convulsiile din interiorul PSD, setul de acțiuni
necesar pentru clarificarea situației ar fi fost redus, atât numeric cât și ca amploare sau
timp. PSD nu are foarte multe opțiuni în ceea ce privește poziția de prim-ministru/lider
al partidului. Renunțarea la guvernare este o opțiune improbabilă, primarii având

2 http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/ponta-iohannis-are-o-mentalitate-de-stapan-de-iobagi-cu-romanii-
se-supara-ne-mai-face-un-dosar-1370665

3 https://www.facebook.com/victor.ponta/posts/980864811953406
 3

nevoie de finanțare din partea guvernului pentru a putea încheia la timp (adică înainte
de alegerile locale) proiecte demarate în anii anteriori.

Însă acțiunile DNA cu privire la activitatea lui Victor Ponta ca avocat sunt elementul
imprevizibil al scenei din următoarele luni. Nu este exclus ca revenirea premierului pe
teritoriul României să ducă, aproape simultan, la activarea unor măsuri precum
controlul judiciar, ceea ce ar duce la căderea guvernului datorită incapacității
premierului de a-și exercita funcția timp de mai mult de 45 de zile.

Părăsirea de către Ponta a poziției de prim-ministru duce, datorită structurii complicate

a Parlamentului, la necesitatea unor soluții sofisticate:

- un prim-ministru susținut de PSD și care să fie capabil să refacă în întregime relația cu

UNPR adică structura coaliției guvernamentale așa cum arăta ea acum câteva luni.
Această rută ar fi fezabilă din punct de vedere matematic, însă UNPR și părți din PSD
sunt în tabere diferite când vine vorba de destinul ofensivei anti-corupție. Nota bene:
președintele Iohannis ar fi nevoit implicit să-și asume această numire, aflată în contrast
cu imboldul popular care l-a dus spre victorie pe 16 noiembrie 2014;

- o majoritate extrem de fragilă care să excludă, practic, PSD și ALDE. Un flux de social-
democrați spre UNPR sau spre PSRO (partidul lui Mircea Geoană) ar da forță numerică
acestei opțiuni, reducând însă onorabilitatea ei, lucru care s-ar putea răsfrânge asupra
PNL. De altfel liberalii sunt divizați din motive tactice în privința ajungerii la guvernare
înainte de alegeri;

- un guvern minoritar, condus de exemplu de Gabriel Oprea, sau un guvern tehnocrat cu

o susținere teoretic largă. În practică, astfel de guverne ar trebui să obțină susținere
punctuală în parlament proiect cu proiect, o sarcină extrem de dificilă. Un asemenea
guvern ar menține, de fapt, statul funcțional până la momentul alegerilor parlamentare.

Din discuție au fost și sunt excluse anticipatele. Conform sistemului constituțional

românesc alegerile înainte de termen sunt practic imposibile – cu excepția cazului în
care o majoritate a parlamentarilor ar dori acest lucru, considerându-l preferabil
susținerii unui guvern.