Analiza principalelor evoluții politice

(1-7 mai 2015)

Schimbări în paradigma electorală

Camera Deputaților a adoptat miercuri o serie de legi cu impact asupra vieții politice din anii
următori:
- legea finanțării partidelor politice a fost îmbunătățită ca formă prin intervenția
președintelui Iohannis, ale cărui amendamente au fost adoptate de Comisia Specială de Cod
Electoral. Noile prevederi asigură o mai mare transparență a legăturii dintre politicieni și
afaceriști, însă doritorii vor găsi sau crea portițe pentru a obține finanțări ilicite, un nou model
de comportament fiind imposibil de adoptat pe termen scurt;
- legea partidelor politice reduce numărul de membri necesar pentru înființarea unui partid
de la 25.000 la 3. Prevederile privind eliminarea în anumite condiții a partidelor din Registrul
Partidelor Politice au fost scoase din textul final. Noua variantă a legii dinamizează scena
politică și are șanse mari de a duce la o fragmentare a opțiunilor de vot;
- legea alegerilor locale, care conține două prevederi semnificative. În primul rând, se
menține votul într-un singur tur pentru alegerea primarilor. Potrivit legii lui Duverger 1 ,
sistemele de vot uninominale într-un singur tur (cum este alegerea primarului) încurajează
formarea sistemelor bipartite. În ciuda afirmațiilor vehiculate în mod greșit în spațiul
public, legea nu are ca efect menținerea în funcție a primarului deja existent, alegerile din 2012
dovedind că – într-un context politic bipartit – primarii aflați în funcție își pot pierde poziția cu
ușurință.
De asemenea, legea marchează revenirea la sistemul de alegere al președintelui de consiliu
județean de dinainte de 2008, adică prin votul consilierilor aleși și nu al cetățenilor. Impactul
cel mai puternic va fi în Transilvania, votul reprezentanților UDMR din consilii devenind
decisiv.

O nouă tentativă de modificare a prevederilor legale în favoarea corupților; Ponta

încearcă să dea curaj partidului

1
http://en.wikipedia.org/wiki/Duverger%27s_law

1/3
Zece deputați dintre care nouă aparțin PSD au depus un proiect de modificare a Codului Penal și
Codului de Procedură Penală. Elementele importante sunt adăugarea unor mecanisme de
timorare a procurorilor, descurajarea denunțătorilor și scurtarea termenelor de prescripție 2. Din
cei zece inițiatori, doi au fost trimiși în judecată de DNA, unul a fost condamnat pentru conflict
de interese, unul este urmărit penal, iar altul este fiul unui baron local trimis în judecată pentru
corupție.
Ambasada SUA a avut o reacție critică3, făcând aluzie la necesitatea luptei împotriva corupției ca
element obligatoriu pentru investițiile străine în România. Vizita însărcinatului cu afaceri al
SUA la Bucureşti, Dean Thompson, la Parlament (care a inclus o conversație cu Valeriu Zgonea,
președintele Camerei Deputaților, precum și cu Victor Ponta) este relevantă în context. Ponta a
încercat să explice că întâlnirea a avut drept subiect o conferință despre cyber-securitate, însă
Zgonea a devoalat din greșeală adevărul4, recunoscând că s-a vorbit despre propunerea celor
zece (și adăugând că i se opune).
Manevra legislativă descrisă mai sus putea fi o schemă comunicațională, Ponta urmând să o
dezavueze public și încercând să se prezinte drept susținător al luptei anti-corupție. Acest lucru
nu s-a întâmplat, inițiativa fiind prin urmare:
a) o tentativă a unor segmente din PSD pe care Ponta nu le controlează
sau
b) un balon de încercare al liderului PSD în relație cu opinia publică și cei interesați (ex.
ambasade), testându-se terenul pentru o inițiativă care să estompeze/oprească lupta anti-
corupție. Este relevant că partidul începe să întâmpine probleme majore în vederea alegerilor
locale din 2016, fiind obligat în din ce în ce mai multe municipalități să prezinte candidați noi,
cu vizibilitate minoră, vulnerabilitate care poate fi speculată de PNL.
În acest sens, Victor Ponta a făcut următoarea declarație la debutul ședinței de joi a Comitetului
Executiv al PSD:
“Important este că oricâți dintre noi nu mai sunt la această masă,
partidul este tot la 40% și tot o să câștigăm alegerile locale și generale și
sper că dacă le câștigăm să putem face treabă. Am câștigat alegerile în
Argeș, că nu mai avem nici președinte, nici primar, că nu ne-a bătut
PNL-ul, ce naiba și nici n-o să ne bată vreodată, la fel și în Prahova, la fel
și în Constanța, la fel și în Ialomița, la fel și în multe alte zone, dar ne
bazăm pe oameni și o să câștigăm încă o dată alegerile. În Parlament,
PNL nu ne poate da jos. Dacă ne dă jos DNA-ul, asta este! Partidul
nostru rezistă în orice condiții și sunt convins că vom fi pe primul loc și
în 2016.”

2
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20074214-alerta-penalii-fac-legea-parlament-val-modificari-propuse-codul-
procedura-penala-menite-puna-frana-procurorilor-sperie-inchisoarea.htm
3
http://www.mediafax.ro/politic/ambasada-sua-urmarim-ingrijorarile-generate-de-amendamentele-propuse-in-
parlament-la-cp-si-cpp-14217940
4
http://www.evz.ro/zgonea-2.html

2/3
De emoție sau pur și simplu cu scopul de a convinge auditoriul, Ponta a comis câteva erori,
amestecând rezultate din primul tur al prezidențialelor sau de la europarlamentare cu rezultate
din turul doi, menționând județe în care urmărirea penală/arestarea liderilor locali a avut loc
după alegeri sau făcând apel la scoruri pe care PSD nu le are nici măcar în propriile sondaje de
opinie (40%). Ideea principală este că partidul nu depinde și nu are nevoie de lideri locali
individuali, forța PSD provenind de la “oameni” (în context: votanți).
Elementul de interes este faptul că Ponta a sugerat posibilitatea prăbușirii guvernării în urma
acțiunilor DNA. Una din cheile de interpretare ține de decizia CCR în cazul Șova, conform căreia
hotărîrea Senatului prin care s-a decis că acesta nu poate fi arestat este neconstituțională.

Ponta și președintele
Într-un interviu acordat luni Agerpres5, Victor Ponta a clarificat relația sa cu președintele în
funcție. El a menționat o declarație pe care ar fi făcut-o Klaus Iohannis, și anume “Eu nu mă
ocup de făcut majorități, eu nu mă ocup de negocieri între partide. Dacă există o altă majoritate,
sigur, o să numesc prim-ministrul”. Concluzia primului ministru a fost: “Am toate motivele,
până astăzi, din ce am văzut în aceste, iată, sunt cinci luni de mandat, să cred că domnul
Iohannis își va respecta fișa postului constituțional și atribuțiile.” Ponta face această ultimă
afirmație cu bătaie spre peisajul de după alegerile parlamentare din 2016 când
speră să se poată prezenta în fața lui Iohannis cu o majoritate deja alcătuită.
În același interviu, primul-ministru a făcut vorbire despre relațiile externe, asumându-și
identitatea unui președinte de facto. Este de așteptat ca acest tip de atitudine să continue;
guvernarea României sau management-ul fiasco-ului de resurse umane/arestări pe motive de
corupție din PSD sunt, prin comparație, sarcini grele și depresante.

5
http://www.agerpres.ro/politica/2015/05/04/interviu-ponta-in-prezent-nu-exista-opozitie-exista-bun-sau-rau-
guvernul-actual-in-partea-cealalta-nimic-13-01-38

3/3