1

Analiza politică a săptămânii 2-8 octombrie

În absența unor evenimente notabile, Liviu Dragnea a dominat în plan comunicațional

săptămâna, livrând o serie de mesaje unor audiențe diferite:

1. În contextul alegerilor interne din partid,el a încercat să deplaseze atenția de la faptul

că este singurul candidat la președinția partidului, o situație oarecum bizară și fără
precedent în istoria PSD. Pornind de la afirmația că "este pentru prima dată când un
partid din România dă tuturor membrilor posibilitatea să-și aleagă președintele"1, el a
accentuat componenta de largă amplitudine a fenomenului electoral, declarând că ar fi
vrut ca – precum în Marea Britanie – la scrutin să participe și cetățeni care nu sunt
membri PSD, dar că statutul partidului nu a permis acest lucru.

O direcție importantă este dată de dorința lui Dragnea de a intra în dialog cu opinia
publică: "vor fi milioane de chestionare care vor fi distribuite de militanții noștri, astfel
încât oferta noastră politică să fim siguri că are susținere foarte mare. Ne interesează ca
noi să avem o legătură foarte strânsă cu cetățenii"2. Problemele metodologice și logistice
cauzate de această inițiativă sunt multiple; s-a pornit de la o inițiativă binevenită, atât pe
fond cât și în contextul promovării lui Liviu Dragnea drept președinte apropiat de
membri și de organizații - și anume chestionarea membrilor de partidcu privire la
viitorul PSD și cu privire la măsurile pe care ar trebui să le ia partidul. Un exces de zel și
de emoție a dus la crearea unui mecanism imens, dificil de manageriat, fără relevanță
sociologică și care va injecta în societate o emoție cvasi-electorală într-un moment fără
legătură cu alegerile de anul viitor. Cu această ocazie se relevă menținerea unei trăsături
de tradiție în relaționarea PSD cu populația din afara partidului, și anume apetitul
conducerii pentru inițiative vaste, de mare intensitate, care să semnaleze forța partidului
în relație cu societatea. De obicei vizibile cu ocazia alegerilor prezidențiale, astfel de
inițiative au efectul de a ostiliza diverse publicuri care deja privesc pe social-democrați
fără prea multă simpatie; în funcție de modul în care va fi pusă în practică distribuirea
de chestionare, un asemenea efect va fi vizibil, non-existent sau, mai puțin probabil, va
fi supra-compensat de eventuale conotații pozitive.

2. Membrii PSD au fost asigurați de Liviu Dragnea că în partid va apare un program de

gestionare al carierei: "Să știm pe fiecare domeniu care dintre colegii noștri au expertiză,
să știm ce calități are fiecare, ce pregătire are și de câtă încredere se bucură în
comunitate. Cand numim pe cineva să fim siguri că îl alegem pe cel mai bun din
domeniul acela (..)Nu tot timpul s-au făcut numirile [membrilor PSD în funcții publice]
așa cum ar fi fost corect să se facă. Nu s-au făcut numirile în mod eficient și n-a fost
corect față de membrii de partid. Prin acest program noi câștigam două lucruri: suntem

1
http://www.mediafax.ro/politic/dragnea-candidatii-psd-la-alegerile-locale-validati-pe-liste-dupa-consultarea-
comunitatilor-locale-14788705
2
Idem.
 2

siguri ca îi punem pe cei mai buni oameni ai noștri în funcții, începând cu guvernul și
terminând cu orice funcție unde poate propune partidul, chiar și în administrația locală.
În al doilea rând, câștigăm un sentiment care e pe cale să se piardă în PSD, că munca
fiecăruia e urmărită și apreciată (..) Dacă nu reușim să facem asta, nu avem un
viitor".Subiectul este unul de importanță pentru aparatul de partid al social-
democraților care, în epocile Năstase și Ponta, a fost demoralizat de apariția în funcții
publice sau chiar la vârful partidului a unor persoane fără vechime în partid. Inițial
gândit ca un mijloc de a prelua know-how specializat din afara partidului, acest modus
operandi a creat un climat de ostilitate între “centru” și “teritoriu”, chiar dacă a dus
punctual la îmbunătățiri ale performanței guvernamentale. Dragnea se referă, de
asemenea, la selectarea de miniștri în guvernele Ponta pe baza unor criterii
netransparente sau incomprehensible pentru membrii de rând ai partidului.

3. Dragnea a reafirmat cele două coordonate principale ale gândirii sale politice din
ultimii ani:

- protejarea aleșilor locali: “[e nevoie de] un Cod administrativ care să-i ajute pe primari
să administreze, să gestioneze, să gospodarească și să dezvolte comunitățile, nu să stea
cu frica în sân că, dacă nu au înțeles bine un articol dintr-o lege, din sutele de legi, vine
cineva și îți bate la ușă”;

- delegarea mai multor fonduri - și a mai multă putere administrativă – către aceștia:
“Să discutăm cu tărie despre nevoia de regionalizare. Este prea multă putere la
București. Un ghem de putere prea strâns, prea mulți bani, prea multă decizie acolo."3
Dacă acest ultim punct de vedere este argumentat corect, PSD are șansa de a evolua
electoral în Transilvania – o regiune a țării în care regionalizarea beneficiază de largă
susținere.

4. Contrapunerea conflictelor politicianiste cu planurile pe termen lung: “Suntem la 25

de ani de la Revoluție și din cauza faptului că politicienii au fost în hârâieli, în certuri, în
război politic, nu avem o autostradă care să lege Moldova de Transilvania, Moldova de
Muntenia, Muntenia și Oltenia de Transilvania și Moldova”4. Afirmația și perspectiva
din spatele ei au rolul de a sublinia în mod indirect faptul că înfrângerile suferite de
Partidul Social Democrat din 2001 încoace în majoritatea scrutinelor naționale, precum
și ofensiva DNA, au avut rolul de a reduce combativitatea partidului, acesta încercând
acum să își regăsească stabilitatea și echilibrul.

3
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20471516-liviu-dragnea-insist-lamurim-intelegem-suntem-partid-stanga-nu-
avem-tot-timpul-abordari-neclare.htm
4
http://www.ziare.com/liviu-dragnea/psd/dragnea-vreau-dialog-politic-nu-razboi-politic-am-ridicat-ramura-de-
maslin-1385555
 3

5. Dragnea a accelerat procesul de desemnare a candidaților partidului la alegerile

locale, afirmând că alianțele PSD trebuie concretizate până pe 1 decembrie.După cum s-
a precizat de altfel și în analiza de săptămâna trecută (“Din perspectiva PSD, moțiunea a
demonstrat că UNPR este un partener de încredere, punându-se încă o caramidă în
formarea unei alianțe la locale și parlamentare”), moțiunea de cenzură a PNL
încurajează formarea unei alianțe între PSD și partidul lui Gabriel Oprea, alianță care de
altfel avea oricum șanse mari de a se realiza: "Faptul că UNPR a stat lângă noi chiar
rezistând la toate aceste presiuni și promisiuni a contat foarte mult și din ce în ce mai
mulți colegi în teritoriu și membri spun că este bine să facem o alianță cu UNPR, adică o
alianță de centru-stânga să fie repusă pe tapet, să redevină funcțională."5

6. În cadrul unui discurs la Cluj, Dragnea a devoalat intenția sa de a construi conducerea

de facto a partidului sub forma unui triumvirat, Zgonea ocupându-se probabil de
relațiile externe, iar Vasile Dâncu având un rol deprim-ministruîn epoca post-Ponta sau
candidat la primăria Cluj-Napoca în 2016.

Dragnea a fost,totodată, conectat cu o afirmație insolită, conform căreia el ar fi donat

bani campaniei lui Traian Băsescu de la prezidențialele 2009. Teodor Nițulescu, fost
lider al filialei județene PSD Teleorman, a susținut acest lucru la Realitatea TV, un post
de televiziune cu un discurs puternic anti-PSD; Dragnea a negat vehement; fostul
președinte al României a afirmat că Nițulescu este un om sincer, dar că Liviu Dragnea l-
a mințit pe acesta.

După alegerea sa ca președinte, Dragnea va dedica energie definirii unui profil de

stânga, liderul PSD urmând să pună accentul pe definirea unei imagini bazate pe
modestie, cumpătare și empatie față de problemele românilor săraci.

În fundalul acestor declarații și poziționări, Victor Ponta a demarat o serie de atacuri la

adresa Alinei Gorghiu, acuzând-o că ar fi avut contracte oneroase cu statul6.Președinta
PNL este într-o ascensiune marcată în sondajele de opinie din ultima vreme, ascensiune
definită de creșterea notorietății sale și de conștientizarea de către părți din ce în ce mai
largi ale publicului a faptului că ea este unul din cei doi co-lideri ai partidului. În cea mai
recentă apariție publică a sa, Alina Gorghiu s-a autoacuzat de naivitate apropo de
comportamentul UNPR în timpul moțiunii de cenzură. Păcate mai vechi ale PNL s-au
răsfrâns asupra sa, ea s-a aflat în situația dificilă și jenantă de a fi taxată de gazda unul
talk-show de la Realitatea TV, un post prietenos liberalilor: “Vă informez cu tot
respectul că reprezentați PNL, un partid care trebuie să facă politici care să

5
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20473198-liviu-dragnea-posibilele-aliante-care-face-psd-vor-stabilite-pana-1-
decembrie.htm
6
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20476469-victor-ponta-spune-alina-gorghiu-avut-contracte-institutii-stat-
precum-avas-btt-gasite-corpul-control-fostului-premier-emil-boc-toate-selectiile-oferte-era-doamna-gorghiu-
domnul-sova-obicei-castiga-do.htm
 4

aducăplusvaloare, nu politici sociale.”7Partidul – prin vocea Alinei Gorghiu – a încercat

să recupereze teren cerând o consultare națională pe modificările aduse Codului Muncii
de către Blocul Național Sindical, pornind de la premiza că modificările pot aduce
atingere competitivității economice a României. Cu toate acestea, se pare că anul 2015
este pierdut pentru PNL, partidul nereușind să transmită că ar avea o strategie
sociologică sau politică în contextul unei Românii bipartite.

7
http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-20461179-alina-gorghiu-despre-respingerea-motiunii-cenzura-
aveam-asteptari-gabriel-oprea-nu-imaginat-nicio-secunda-prefera-acest-joc-dublu-infinit.htm