MODULUL 1

STRUCTURA UTILAJELOR DE FABRICAŢIE

Obiective:

-Cunoaşterea de către studenţi a principalelor metode de

analiză a cinematicii utilajelor;
-Cunoaşterea simbolurilor principalelor elemente de
structură;
-Aprofundarea analizei cinematice a lanţurilor principale şi
de avans;
-Cunoaşterea de către studenţi a structurii principalelor
maşini-unelte utilizate în construcţia de maşini şi aparate.
 2

MODULUL 1

STRUCTURA UTILAJELOR DE FABRICAŢIE

CUPRINS

CINEMATICA UTILAJELOR DE FABRICAŢIE

1. Definirea, clasificarea şi analiza schemelor lanţurilor

cinematice.
2. Simbolurile utilizate la reprezentarea lanţurilor cinematice.
3. Caracteristicile mecanismelor : angrenaj, şurub-piuliţă,
pinion-cremalieră şi motor hidraulic liniar.
4. Principalele caracteristici ale lanţurilor cinematice: Raport de
transfer, raport de variaţie, ecuaţia de transfer, ecuaţia (funcţia) de
reglare, domeniu de variaţie şi capacitatea de reglare.
5. Asocierea lanţurilor cinematice; Mecanismul fictiv.
6. Lanţurile cinematice principale: definiție, viteze de aşchiere.
7. Caracteristicile lanţurilor cinematice principale: Yi (no), Ye
(vaş), Dvaş, Rvaş, Dd,l, Rd,l, Dno, Dnaş , Rncd, Rn, şi CRL.
8. Structura lanţurilor cinematice principale pentru mişcarea
circulară.
9. Structura lanţurilor cinematice principale pentru mişcarea
rectilinie.
10. Lanţurile cinematice de avans: definire, clasificare, avans,
viteză de avans.
11. Structura lanţurilor cinematice de avans: caracteristici,
structura mecanică.
12. Structura lanţurilor cinematice de avans: structura hidraulică,
structura pneumatică, structura electro-mecanică, structura electro-
hidro-mecanică.

13. TESTE DE AUTOEVALUARE

 3

CINEMATICA UTILAJELOR DE FABRICAŢIE

1. Definirea şi clasificarea utilajelor de fabricaţie (maşinilor-unelte)

Maşina – unealtă este o maşină de lucru destinată îndepărtării aşchiilor în scopul

obţinerii pieselor în anumite condiţii de precizie şi productivitate.
Clasificări:
a) după procedeul de prelucrare:
- maşini de strunjit;
- maşini de frezat;
- maşini de găurit;
- maşini de rectificat;
- maşini de danturat etc.
b) după gradul de specializare:
- maşini-unelte universale;
- maşini-unelte speciale (de danturat, de filetat etc.);
- maşini-unelte specializate (agregat - pentru o singură piasă).
c) după tipul operaţiei:
- de degroşat;
- de finisat.
d) după gradul de automatizare:
- maşini-unelte neautomate,
- maşini-unelte semiautomate
- maşini-unelte automate.

Lanţurile cinematice ale maşinilor-unelte

Lanţurile cinematice sunt o succesiune de mecanisme ce au rolul de a transmite, regla şi
transforma mişcarea.

Clasificarea lanţurilor cinematice:

a) lanţurile cinematice tehnologice:
- lanţul cinematic principal;
- lanţul cinematic de avans.
b) lanţurile cinematice complexe:
- lanţul cinematic de filetare;
- lanţul cinematic de divizare;
- lanţul cinematic de detalonare.
c) lanţurile cinematice auxiliare:
- lanţul cinematic de alimentare-evacuare;
- lanţul cinematic de fixare-eliberare.

Scheme şi diagrame pentru analiza structurii maşinilor-unelte.

1. Schema cinematică;
2. Schema structurală;
3. Schema fluxului de mişcare.
4

a)

b)
 5

c)
Fig.1. Maşina de filetat cu cap rotativ (în vârtej)
a) schema cinematică; b)schema structurală: c) schema fluxului de mişcare

Schema cinematică este reprezentarea succesiunii mecanismelor cu simboluri ce

sugerează forma şi componenţa acestora.
Schema structurală cuprinde reprezentarea funcţiunilor elementelor.
Schema fluxului de mişcare este formată din cercuri şi linii. În cercuri sunt notaţi arborii,
iar pe linii sunt notate rapoartele de transmitere.
 6

REPREZENTAREA FUNCŢIUNILOR
STAS 1543-86 Scheme mecanice. Simboluri grafice

MECANISME DIVERSE MECANISME DE TRANSFORMARE

ROTAŢIE-TRANSLAŢIE

MECANISME DE REGLARE MOTOARE

 7

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MECANISMELOR ŞI

LANŢURILOR CINEMATICE
a) Raportul de transfer

x ye n
i = e ;i = = πi j
xi yi
1
b) Ecuaţia de transfer

x e = xi ⋅ i; y e = y i ⋅ iT

EXEMPLE:

N – numărul dinţilor ce trec prin P într-o perioadă;

N N
N = z1 ⋅ z 2 ; numărul rotaţiilor/N; n2 = ; n1 =
z2 z1
n N z1 z1 z
i= 2 = ⋅ = ; n 2 = n1 ⋅ 1
n1 z 2 N z 2 z2
 8

v
Distanţa / 1 minut - n p ⋅ z p → v = pcr ⋅ n p ⋅ z p ⇒ i = = pcr ⋅ z p
n
v
Distanţa / 1 minut - v = n s ⋅ p s ; i =
= ps
ns
Q v 1
Distanţa / 1 minut - v = ; i = =
S Q S

c) Funcţia de reglare
y y 1
iT = i c ⋅ i R ⋅ i D = e ⇒ i R = e ⋅
yi y i ic ⋅ i D

d) Domeniul de reglare

{ } {
D e = y e min ,..., y e max ; D i = y imin ,..., y imax }
e) Raportul de reglare
y emax y imax
Re = ; Ri =
y emin y imin

f) Capacitatea de reglare
R y emax y imin iTmax
C RL = e = ⋅ =
Ri y emin y imax iTmax
 9

ASOCIERE (LEGAREA) LANŢURILOR CINEMATICE

SERIE

PARALEL
 10

MIXT

MECANISMUL FICTIV
 11

LANŢURI CINEMATICE PRINCIPALE

1. Definiţie: Asigură deplasarea pe direcţia directoarei cu viteza principală de aşchiere.

Tehnologic:
Cv
v as = ⋅ k [m/min]
T m ⋅tx ⋅sy

a) Strunjirea cilindrică

w n⋅s
tgθ = = = ct
v π ⋅d ⋅n
 12

b) Strunjirea plană

c
tgθ =
d
0 90°
d =  ;θ = 
∞  0°
c) Frezare laterală
 13

u = v 2 + w 2 + 2 ⋅ v ⋅ w ⋅ cos ϕ ,
0 ≤ ϕ ≤ ϕ max
R−t
cos ϕ max =
R
tehno log ica(optima)

Viteza de aşchiere v as  reala
 principala

- mişcarea circulară

π ⋅d ⋅n
v pr , v as = [m/min]
1000
- mişcarea rectilinie
l
v med , v as = [m/min]
1000 ⋅ Tas
T = Tas + Tr
v r Tas 1
Se notează: k v = = Se exprimă: v as = v as (Tas , T , N cd ); T =
v as Tr n cd
Proporţia:
T k Tas T 1 1 k +1 1
k = as ⇒ = = as ⇒ = ⋅ = n d ⋅ (1 + )
Tr k + 1 Tr + Tas T Tas T k k
l ⋅ n cd 1
v as = ⋅ (1 + )
1000 kv
 14

2. Caracteristicile lanţului cinematic principal

y i = n0 ; y e = v as
a) Domeniul de variaţie al mărimii de ieşire
Dvas = [v asmin ,...v asmax ] ;
b) Raportul de variaţie al mărimii de ieşire
v asmax
Rvas = ;
v asmin
c) Domeniul de variaţie al D - diametrelor sau l – curselor;
d) Raportul de variaţie al D sau l;
e) Domeniul turaţiilor n 0 sau n as ;

f) Rapotrul de reglare al turaţiilor

1000 ⋅ v max
n π ⋅ d min
Rn = max = = Rv ⋅ R d
n min 1000 ⋅ v min
π ⋅ d max
Pentru n cd :
Rnod = Rv ⋅ Rl
g) Capacitatea de reglare
n max
iTmax n 0max Rn
C RL = = =
iTmin n min Rn0
n 0min
R ⋅R
C RL = v d
R n0
 15

3. STRUCTURA LANŢULUI CINEMATIC PRINCIPAL PENTRU

MIŞCAREA CIRCULARĂ

a) Lanţuri cinematice principale mecanice

y e = y i ⋅ iT
v as = n 0 ⋅ i1 ⋅ i 2 ⋅ i R ⋅ i D

b) Lanţuri cinematice principale electromagnetice

Cu agregate de maşini-electrice
 16

4. STRUCTURA LANŢULUI CINEMATIC PRINCIPAL PENTRU

MIŞCAREA RECTILINIE

Capacitatea prelucrării:
1
Qcd =
Tcd
v k
Qcd = as ⋅ ( v )
l 1 + kv
1 v
când k v = 1 ⇒ Qmin = ⋅
2 l
v
k v creşte Qmax =
l
k v limitat de acceleraţii (forţe de inerţie)
 17

a) Mecanică – alternativă

b) Mecanică – rotaţie continuă

c) Hidraulică

Q n0 ⋅ C p ⋅ t
v= =
S S
 18

d) Hidromecanică

e) Electromecanică

LANŢURI CINEMATICE DE AVANS

1. Definiţie.Clasificare
 19

Ciclu tehnologic:

- cursa de aşchiere;
- cursa de retragere;
- repoziţionare.

Ciclu cinematic:

- cursele;
- accelerările;
- frânările ca capete.

- Mişcarea de poziţionare repetată a elementului generator (GE sau DE).

Creează condiţii pentru continuitatea prelucrării;
- Sincronizarea cu mişcarea principală;
- vav - componenta mai mică a vitezei reale de aşchiere;
- Incrementul de deplasare, s/dinte, rot., c.d.

Denumiri:
 la strunjire

− avans longitudinal  la frezare
la rectificare rotunda

 orizontal

− avans transversal  vertical
radial, de patrundere circular

 20

Sisteme de referinţă
STAS 8902-71

Sistem simplu
- creşterea distanţei între S şi P
XYZ – pentru sculă şi X`Y`Z` - pentru piesă
Avans.Viteză de avans
Avans continuu
sd – avans pe dinte;
sr – avans pe rotaţie s r = z ⋅ s d ;
w – viteza de avans w = s r ⋅ n = z ⋅ n ⋅ s d
Avans discontinuu (periodic)
s
w=
tp
sn sd ⋅ z ⋅ n tp
În general: w = = ; k1 = ≤1
k1 k1 Tc.d .
Viteza medie de avans:
wm = s ⋅ n cd [mm/min]
Viteza în avans circular:
w = π ⋅ d ⋅ n [m/min]
Valori uzuale pentru avansuri:
- strunjire normală s = 0.04...4 mm/rot;
- găurire s = 0.1...1.5 mm/rot;
- rabotare s = 0.2...2 mm/cd;
- frezare w = 16...700 mm/min;
- rectificare sr = 1.25...25 µm/cursă (trecere)
 21

STRUCTURA LANŢULUI CINEMATIC DE AVANS

Caracteristici
Domeniul şi raportul de variaţie:
s w
R s = max ; R w = max
s min wmin
a) Structura mecanică (avans continuu pe traiectorii rectilinii)

Capacitatea de reglare
 s max ⋅ n max
 = Rs ⋅ Rn
s ⋅ n
w  min min
R w = max =  sau
wmin  n 0 ⋅ iTmax

max
= R n0 ⋅ C R
 n 0min ⋅ iTmin

Observaţie: pentru Rn = Rn ⇒ C R = R IT = R S
0

Creşte CR dacă lanţul cinematic de avans se leagă la ieşirea din lanţul cinematic
principal (ex. la strunguri).
 22

b) Structură hidraulică

c) Structură hidromecanică

d) Structura pneumohidraulică
 23

e) Structura electromecanică

Variante:
SMA 1...3 n0=[1...1000] rot/min (cu magneţi permanenţi)
AXEM (cu rotor disc)
MEPP (cupluri reduse)

f) Structura electrohidromecanică
 24

LANŢUL CINEMATIC AL AVANSULUI DE PĂTRUNDERE (RADIAL)

MAŞINA DE RECTIFICARE ROTUND: RU-100A
 25

1.13. TESTE DE AUTOEVALUARE

Ce este schema cinematică?

Ce este schema structurală?
Ce este schema fluxului de mişcare?
Care sunt simbolurile pentru funcţiunile reprezentate în schemele structurale?
Definiţi raportul de transfer; constant, variabil sau dimensional?
Ce este mecanismul fictiv?
Numiţi elementele lanţurilor cinematice principale.
Numiţi elementele lanţurilor cinematice de avans.