Anulu I — Nr. 1 1 . Viena, mereuri 27. aprile/9. maiu 1866.

Ese de t r e i ori in septeroana: M e r c u r i - a , Prenumeratiunile se facu l a toti dd. corespu

V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , c a n d u o cóla intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune
candu numai diumetate,adecă dupa momeritulu Stadt, Wallfischgasse Nr. 8,' Mezzanin, und
impregiurariloru. sunta se adresa si corespundintiele, ce privescu
lîedactiunea, administratiunea seu speditur'a;
Pretiulu de prenumeratiune : câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu • • • • :• • 7 fl. a. v.
» diumetate de arm • • • • 4 * « „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
„ patrariu „ „ 2 n n „ resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u U o m a n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu • 1 fi rl. v. a. timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de anu • • • 8 n n » antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu n u • • • • 4 n n ,„ unde se primescu insertiuni.

treba inse-le cà óre ce e mai putienu reu : spre acoperirea celoru necesarie si de loru, prin infiintiarea medilóceloru de
Pentru serbatórea catolieiloru de o pace înarmata, séu unu resbeluade veratu? folosu, speséza pentru beuture spiretuóse comunicatiune, se vor deschide pentru
ritnlulatinu, fiindu tipografia în­ Representantele Sassoniei la confe- ce se încuibară intr'atat'a in poporulu întreprinderile străine. Se va încinge
chisa, nnmerulu venitoriu apare atunci lupt'a de interese, capitalulu
deratiunea nemtiésca, dupa ce guvernulu nostru, séu face altu-ce, numai ca — cum
domineea.
lui primi not'a amenintiatóre a Prussiei, dice elu — nu cum-va sê se intalnésca strainu se va încerca a esploatá in favó-
cerù ca confederatiunea sê se iötrepuná doi bani, nu cum-va sê aiba de odată doi rea lui tienuturile ce i se deschiseră,
Viena 26 apr./8 maju. nu cum-va Prussi'a sê erumpa in Sasso- cruceri in punga. amenintiandu cu espropriatiune si mie'a
Diet'a Ungariei tienù ieri sie- ni'a. Confederatiunea inse e mai flegma­ Poporulu romanu d'in cóce de Car- stare materiala de acum'a a nóstra, a
dintia, comissiunile lucra. Diuaristic'a tica de catu sê se intrepuna asiè rapede, •pati are o stare materiale rea, ca forte celor'a cari dormimu inca somnulu epó-
străina se ocupa de procedur'a de pana hotar! ca acésta cestîune sê se puna la putiene pop óre a le Austriei, mai rea de celoru trecute. Era noi împinşi de instin-
acù a dietei, si nu sunt rare simpatiele ordinea dilei pe 9 1. c. catu a tuturoru popóreloru conlocuitórie, tulu conservarei proprie ne vom incordá
pentru natiunalitati, precum neci consta­ Diurnalele prusesci afirma cà intre cu esceptiune numai a Marmatiei, unde a aperá macaru terenulu ce l'avemu.
tările cà Ungari'a nu e altce de catu Au­ Austri'a si Sassoni'a esiste tratatu, intru poporulu conlocuitorul de natiunalitate Reesitulu luptei e lesne de prevediutu,
stri'a in miniatura. Va sê dica, terminulu intielesulu carui-a trupele austriace ar rusu e mai seracu de catu poporulu càci noi nu ne-am gatitu inca pentru ea.
de „naţiune ungara" e frate dulce cu celu merge in ajutoriu Sassoniei in casu de romanu. Intr'adéveru nu e inca ór'a d'in
de nnaţiune austriaca," cu diferintia nu­ atacu de catra Prussi'a. I s'ar face nedreptate mare popo­ urma pentru a ne găti de a sustiené ma­
mai cà unulu e mai mare si mai tare, Mai multe diuarie d'in statele secun- rului romanu, daca i s'ar imputa lui vin'a caru ce avemu, d'ar e penultim'a.
cel'a laltu unu pieu mai micu si mai slabu, darie nemtiesci afirma esistinti'a unui intréga pentru starea rea materiale ce Mi se va observa póte, de ce vinu
dar cu atatu mai multu se falesce cu idei tratatu intre Prussi'a si Franci'a, si insira l'apésa, càci acésta vina o porta in mare antea on. cetitori cu acésta cestiune atatu
j^eneróse, cari — precum bine observa tierile pe cari s'ar imparti aceste doue de gingăşia pentru noi? de ce nu me
parte relatiunile politice, carî l'osendisera
alta-data unu scrietoriu romanu de preste poteri la casu de reesire. Aceste tieri a fi siervulu altor'a, a lucra pentru ca sê ocupu eschisivu de politica, acést'a e acù
Carpati — sunt proprietatea omului mai sunt tote nemtiesci, neci un'a din impe- mance altulu partea eea mai mare d'in la ordinea dilei, toti cărturarii noştri facu
slabu, dar mai cu séma a celui seracu, si riulu austriacu. fruptulu ustaneloru lui, contribuindu ast­ pre politiculu, si obieptulu celu mai pla-
cari incepu a disparé in proportiune pre­ Napóleoné invitatu de orasiulu Au- felu a sterpi d'in poporu motivulu dili- cutu in conversatiune e portarea deputa-
cum seraculu se inavutiesce. xerre lu cerceta in sambet'a trecuta. Sa- gintiei. Intr'adéveru aceste relatiuni au tiloru romani d'în dieta, aci trebue sê
D'in parte-ne nu multa insemnetate lutatu de primariulu orasiului, Imperatulu incetatu de ani 17, dar intr'unu restempu privésca naţiunea intréga pentru a con­
atribuimu in cestiunea natiunale diuarie- respunse: „Mi pare bine cà nu Vi s'au atatu de scurtu, nu fu cu potintia a şterge trola faptele mandatariloru sei, pentru a
lo- străine, càci sunt puţine a caror'a stersu d'in minte suvenirile imperiului tote urmele triste ce feudalismulu lasà li trimite voturi de încredere, ori de des-
i nu-su preocupate de interese pro- antaiu. Poporatiunea acést'a a fostu cu in urma-si ca dovéda a esistintiei lui de cuviintiare.
orecum nu potemu atribui neci a- mine in dile bune si rele, stim'a pentru sute de ani. Ranele înfipte in decursu de Asie e, naţiunea care grigesce cu
.1 parti a diuaristicei nemtiesci, care ea o moscenescu de la capulu familiei. secle, nu se potu vindeca intr'unu rigurositate de faptele mandatariloru sei,
se sustiene cu bani de la fraţii noştri. Acést'a in 18 48 mi-a datu antaia-data vo- dieceniu. dovedesce zelu pentru drepturile politice,
Foí'a de septemana a dlui Schuselka tulu seu, mi l'a datu pentru cà a sciutu Romanulu d'in Transsilvani'a se alipirea sa de ele, si poterea sa de viétia.
n D i e Reform" in numerulu seu celu mai casl majoritatea poporului francescu, cum­ 'mai póte scusá cu sîstem'a aruncarei Dar in politica poporuluinfluintiéza
nou amintindu miscamintele natiunali ce ca io casl elu, u r e s c u t r a c t e l e de la contributiuniloru, ce si sessiunea ultima prin legea electorala, si acésta lege pre­
se intemplara in Lemberg si Pest'a, con- 1815, ce astadi voiescu unii a le face ba- a senatului imperiale o recunoscu de rea. supune unu censu óre-care. Deci, neci de
statéza si ea, cumca diu Deák in diet'a sea unica a politicei nóstre esterne." Pre langa aceste rele multu apesa- o tréba nu ni vor fi drepturile politice,
d'in Pest'a facia cu dreptele pretensiuni Se deduce d'ael cà tote încurcăturile tórie, lucratoriulu de pamentu in Trans­ daca nu vom avé censulu cu care sê in-
a le natiunalitatiloru nu s'a portatu asiè politice de astadi sunt provocate de ur'a silvani'a patemesce si de alta boia asis- tràmu in folosirea legei electorale.
intieléptiesce, ca Goluchowsky in cea din ce o are Napóleoné pentru tratatele de dere mare, tiér'a n'are inca cârti fun- In Transsilvani'a, lupt'a intre cen­
Lemberg, nici cà a fostu portarea lui ca­ la 1815, ceea ce Maj. Sa o spuse si an- duali, va sê dica i lipsesce institutiunea sulu 8 fl. si censulu 5 fl. cine scie candu
lificata de a linisci si molcomi acele pre­ tiertiu. care unica e in stare a deschide creditu se va fini, dar diliginti'a pre terenulu
tensiuni. — securu agricultorelui. Lips'a acestei insti- economiei nu preste lungu tempu ar în­
Telegramele ce sosescu d'in tote tutiuni si urmările ei precum scumpetea zestra cu dreptu de alegere pre mare
părţile marturisescu despre pregătirile Starea nóstra materiala. baniloru, greutatea de a câştiga creditu parte d'in cei ce contribuescu 5 fl.
de resbelu. Nobilimea Boemiei cerca in- Thiers in siedinti'a corpului legela- s. a. Transsilvani'a le sente in abundantia. De securu cà contrarii politici ar
fiintiarea unui corpu de voluntiri, pana tivu alu Frenciei, d'in vinerea trecuta, cu Sê nu mai pomenimu cà institute publice cerca atunci calităţi nóue in alegatoriu
si junimea universităţii de Prag'a voiesce ocasiunea votarei contingentelui milîtare, de creditu, bance s. a. nu esistu de felu; d. e. îmbrăcămintea si tonulu, intr' ade-
a forma o legiune propria. pledandu pentru pace, dise intre altele precum nici in Ungari'a, càci ce are veru ar fi comedie politica, dar si-are so­
Doua d'in trei parti a poterei mili- cà „tóté popórele s'au ingagiatu la între­ acésta tîéra, nu e menitu a întinde aju­ ţia in tiér'a nóstra. Celu putienu moti­
tarie prusesci e îmbrăcata in arme, in prinderi grandiose, a caror'a intrerum- toriu posesoriloru mici sicelor'a ce lucra vulu celu mai potericu li-ar fi surpatu.
urmarea ordinatiunei cabinetului de Be- pere ar fi nesalutara." cu bratiele proprie, va sê dica majori­ Precum nu organismulu politicu
rolînu cu datulu 5 l^c. „Sch. Z." descrie tatea romana care nu e ferice a posiede face eschisivu naţiunea, in tocm'a asiè a-
Candu recunóscemu adevérulu aces-
armat'a intréga, noi reproducemu numai toru cuvinte rostite de eminintele depu­ holde cu nuiele, n'are unde recurge. tentiunea unei naţiuni n'arë a se îndre­
sum'a totala de-, 295,000 bărbaţi, cu tatu, ni vine ca, in fati'a intreprinderiloru Aceste-a sunt mai alesu căuşele cari pta eschisivu a supr'a politicei, mai cu
48,000 de caî. la cari s'au ingagiatu tóté popórele, sê pre poporulu routanu, agronomu in pre- séma poporulu romanu n'o póte face a-
Unu telegramu d'in Florenti'a cu scrutàmu la ce întreprinderi s'a ingagiatu ponderantia, lu tienu incatusiatu de sta­ cést'a in presér'adecadintiei lui materiali
datulu 6 maiu nóptea ni insciintiéza: S'a naţiunea romana, pentru ca sê nu devina rea cea rea materiale. totale.
publicaţi^ decretulu pentru gatirea de du­ copleşita de întreprinderile străine, pentru Nesmîntitu cà daca seracl'a ar fi Ni se va dice, póte, cà o naţiune lip­
ca aloru 50 de batalióne d'in gar d'a na­ ca pre terenulu materiale, unde popórele crima, si juristulu ar veni a judeca popo­ sita de capitale, in diu'a de astadi nu-si
tiunale, pentru siervitiulu de resbelu pre tóté se intrecu in diligintia, in spiretulu rulu romanu, considerandu căuşele de póte imbuní starea materiale.
tempu de treî lune, incependu de la de întreprinderi pentru consolidarea unei sus, séu Far mântui cu totulu de pedépsa, Asemene aserţiune la prim'a ivire
20 maiu. bunestari durabile a loru, se póta fi re- séu dechiarandu acele-a de cercustantie se cunósce de întemeiata. Ddieu candu
Conchidiendu de Ia aceste pregătiri presentata si naţiunea romana dupa cu- usioratórie, ar judeca numai unu granu l'a creatu pre omu, i-a datu totodată si
s'ar crede cà relatiunile diplomatice s'au viintia, dupa pusetiunea topografica ce o d'in pedépsa. capitalulu cu care sê se sustiena, acest'a
ruptu, dar nu e asiè, ele se mai sustienu ocupa, dupa mărimea corpului natiunale, Dar' materialismulu, putîenu i pasa e: bratiele sanetóse, deci sê incepemu
inca, miniştrii de esterne n'aflara cu cale dupa produptele de cari despune, fora lui de principiele jureprudintiei! te în­ d'acl, sê incepemu cu diliginti'a, cercandu
pana acù a incredintia deslegerea cestiu- ca in antea opiniunei europene sê fie si­ treba daca ai séu ba, si candu vrei a te a o indemná, innaintá prin tote medi-
nei colegiloru loru de la resbelu. Diplo­ lita a stá cu fatî'a rosle, audindusi batjo- scusá de ce n'ai, nu sta de vorba, se duce lócele ce ni stau la despusetiune.
matie nu lucra cu destula rapediune, core de neserguinciósa, lipsita de veri-ce in tréba-si mai departe. A dou'a regula a economiei e: cru-
pare cà intentiunea ei ar fi a mai lungi spiretu publicu d'in care se născu între­ Caracteristic'a acést'a a materialis­ tiarea celoru câştigate, si fiindu cà mai
incordarile de acum'a. Multu tempu inse prinderile, invetiata a mistui astadi totu mului o prevedemu însemnata pre fiso- álesu beutur'a e inimiculu crutiariloru
nu póte intardiá càci altmintre statele ar ce a castîgatu in acésta di, si daca cum-va nomi'a acelei dile, in care resaritulu poporului romanu, deci acestu inimicu
deveni in neplacut'a pusetiune d'a se în­ a castigatu mai multu de catu i trebue Europei, mai cu séma patriele Romani­ trebue combatuţu nante de tóte. Aci érasi
cauta sê apelàmu la preoţii si invetiatorii bancnotele de categoriele aceste se primescu Evenimenta besericescu d'in Banatu. Mercurea trecuta, dupa médiadi la ór'a a
de sarcine a le administrativnei statului. 2, in suburbiulu Oradii-Mari numitu Katona­
poporului romanu, ei cari au por tatu atate M o n o s t o r u 16 aprile v.
I n urmarea acestei-a, incependu d'in város se escà u n u focu grozavu, care prefăcu
sarcine fora a li se frange energl'a, totu ei Comun'a nóstra ajunse in tempulu pre-
diu'a publicarei acestei legi, aceste bancnote in cenuşia cam la 2 5 de case, intre cari si a
sunt chiamati a primi si sarcin'a de apo­ sentu a fi màrulu de certa intre doi capi bese- rss. D. protopopu si presîde consistoriale Si­
cate de 1 fl. si 5 fl., perdu calitatea loru de
stoli ai nioderatiunei, acést'a convine prè ricesçî. Credu cà nu e cunoscutu t u t u r o r u on. meone Bica, care cu stimat'a sa soţie remase
note de banca. Banc'a natiunala austriaca privi­
bine sublimeloru principie d'in sant'a cetitori cumca comun'a nóstra in congresulu sub ceriulu liberu, càci foculu mistuitoriu nici
legiata e mântuita de detorinti'a d'a le rescum-
d'in urma de la Carlovetiu si mai apoi intr'un'a gardu macaru nu li lasà. — Tinerimea nóstra
vangelie, convine intentiuniloru loru cari perá, d'a le induce si mai departe in cărţile ei
d'in siedintiele consistoriului Temisiorénu a d'in academia si gimnasiu merita amintire ono­
n'au fostu si nu sunt altele de catu feri­ ca detorii de a le ei, si d'a le inscrie in are-
fostu recunoscuta de comuna curatu romanésca, rabila pentru zelulu cu care alerga in ajuto-
tarile publice despre cursulu noteloru de
cirea natiunei. si cu datulu 11 sept. 1865 N r . 455 se predede
banca. riulu celoru periclitaţi, poporulu inca si-a fa­
Dupa ce tieranulu a invetiatu a face D'in contra, notele cate de 1 fl. si 5 fl.,
pentru totdeun'a jurisdictiunei besericesci ara- cutu detorinti'a, dara fura tóte indaru, caci erá
intrebuintiare buna de bratiele lui, dupa dane, de unde si primiramu cercularie in afa­ marc viscolulu, care contribui a încinge in focu
in vertutea legei presinti, sc dechiara de note
cerile besericesci, spre mnltiamirea poporului tóte casele intr'o clipita.
ce s'a dedatu la crutiare, se nasce ideea de statu, si pana statulu le va incasa, se
nostru. Cate-va suflete de Şerbi de aici se afi-
de reuniune unde sê aiba a pune banulu sustienu in cerculatiune spre sarcin'a statului, D i u Nicolae Zsiga, mergendu in diu'a
liara parocîei d'in Felnacu.
crutiatu, si de unde sê pote împrumuta se vor p r i m i dreptu plata in valórea loru no­ urmatóre sê mangae pre D i u părinte protopopu
minale de catra tóte cassele si oficiolatele Mai nainte de a enará evenimentulu, S. Bica, a datu de cate-va familii, cari cu ochii
la tempulu de lipsa. pentru ca sê fie .mai bine preceputu, voiu de­
publice, la tóte platirile, cari n'au a se re­ plini de lacreme căutau la ceriu, cu pruncii pe
Va sê dica, bunăstarea intréga se spunde in moneta sunatórie in urmarea despu- scrie relatiunile comunei, moscenite .de la ie- bratie. D i u Zsiga li imparti cate 50 fl. v. a.
baséza pre mintea, pe bratiele sanetóse, setiuniloru desclînite legali, éra d'in partea rarcl'a serbésca. Ddieu sê-lu tiena pentru multele binefaceri,
despre aceste-a — multiamita lui Ddieu statului se vor dá dereptu plata la tóte plati­ E adeveru, si nimene póté negá, cà tac- aduse naţiunii sî omenimei.
rile ce le face statulu, cu esceptiunea caşului tic'a fostei supremaţii serbesci erá a p u n e pre­ Multiamita lui Ddieu, cà ne-a remasu be­
— naţiunea romana póté despune, deci
in care anumitu s'a statoritu solvirea in moneta oţi serbesci prin parochiele romane, dereptaceea seric'a, cas'a parochiala si cas'a consistoriala,
lipsesce numai energi'a, zelulu, constan- si nóa ni dede unu preotu serbescu, pre J . J .
sunatóre. cari fusera aperate de catra romani, u n g u r i nu
ti'a, care sê le puna tóte in mişcare, si a- emigrantu d'in diecesea Budei, acest'a la înce-
Asemene in poterea legii de fatia fie-cine vedeai, pana ce veni corniţele supr. Ilustr. Sa
tunci ni se asecurapresintele si venitoriulu. putu numai prin dragomani se intielegea cu Szlávi, audiendu cà arde cas'a dlui protopopu,
e indetoratu, fora esceptiune, a p r i m i la
Poporulu romanu e mai alesu agri- poporenii sei, éra in atingere cu colegulu seu si demanda a se aduce instruminte de stinsu.
platiri dreptu plata bancnotele cate de 1 fl. siöfl.
romanu, folosiá limb'a magiara, asiè d. e. hán­ De la cas'a consistoriale arsa numai poét'a, càci
cultoru, cine scie candu va imbratisiá si v. a. in valorea loru nominala, inse remanu
yadik szvetîlna van m a ? Acestu preotu ser­ intreveni cu energie tinerimea romana.
industri'a, deci sê contribuimu la cultiva­ nevatemate decissiunile d'in ordinatiunea im-
bescu fiindu-i — firesce — grétia de limb'a si
rea lui in acestu ramu prin infiintiarea peratésca de la 7 F n u r a r i u 1856, in foi'a legi­
jurisdictiunea romana, se impintenà a face agi­
loru imp. N. 21 si in patent'a d'in 27. Aprile
de scoli agronomice, ajutorarea celoru ce tări prin comuna, cu scopulu de a-sî câştiga Rooiaiiulu tieranu ca agricultorul
1858 foi'a leg. imp. N. 63.
studiéza agronomi'a, si acést'a mai nante partita, strigandu pentre Romani se nu se des­
II. Notele de banca cate de 1 fl. si 5 fl. In N r u l u 8. alu acestui diuariu dedu-
de ce l'am indemnâ la industria. partă de stapanulu si legea loru cea vechia, de
se voru pune sub veghiarea comisiunii pentru ramu deslucirea de lipsa despre acesa, cà: ce
vladic'a de mai 'nainte, sub care părinţii loru
Cultur'a intielcsuale nu pote innain- control'a detorieloru statului; acést'a are a con­ este agricultur'a in economi'a câmpului, si
au fostu atati-a ani, ci sê remana statorniciţi
tá candu cea materiale e atatu de deca- stata precisu cata e sum'a d'in cursu a acestoru promisesemu a discuta si acea întrebare, cà
cum au fostu, càci celu romanescu are alta lege,
note in diu'a primirei, si a publica in fie-care óre este romanulu tieranu, conlocuitoriulu
diuta. De l'intrebu pre tieranulu romanu si cate de tóte de feliulu acest'a.
l u n a aretare despre cursulu loru, care nu tre­ nostru, si agricultore. P u n e n d u acést'a între­
de ce nu-si dà prunculu la scóla, elu ti Romanii cunoscandu-si pusetiunea loru,
bue sê pestréca sum'a de 150 milióne fi. v. a. bare, inca mai avemu de a cautá cà óre este
respunde cu logica sanetósa: pentru cà, I I I . Banc'a natiunala austriaca privile- nu intardiara a face aretare despre acést'a la romanulu nostru tieranu agricultoru de dupa
die, seracVa nu-mi face voi'a. giata se indetoresce prin legea acest'a, ca in loculu competinte de repetite ori, de unde nu- vreunu boldu modernu, séu numai d'în datina
mitulu preotu fu admoniatu si indemnatu la
Acesta seracla caula sê nisuimu a o bancnote de categorie mai nalta sê dee statului vechia si traditiune. —
ecuivalentu pentru oblegamentulu ce a luatu alta portare, càci altmintre va fi delaturatu d'in
aruncá de pre capulu nostru, dar nu cu Cumca romanulu tieranu, sortea sa de a fi
statulu a supra-si de a rescumperá notele de parochia. Densulu inse incuragiatu de protec-
diliginti'a trecutului, ci cu alfa mai mare, agricultore, o are de multiumitu d'in cea mai
banca cate de 1 fl. si 5 fl. v. a. pana la sum'a tiunea serbésca, se opuse demandatiunei, recurse
mare parte traditiuniloru moscenite de la stră­
càci intru nemicu n'avemu ane conforma la protopopulu Gr. N. ca sê lu câştige spre in-
totala, care cu conlucrarea comissiunei contro- bunii romani, ni este martore istori'a; au nu
trecutului, atunci lucrulu erá silitu, éra a- latórie de detoriele statului, se va constata cà trevenire, comunicau cu cercularie (ba si in
dens'a ne spune cà N u m a Pompiliu a fostu
cum'a tieranulu e domnulu bratieloru e in cursu in note cate de 1 fl. si 5 fl.; persona a venitu in comuna, despre primirea-i
celu d'antaiu rege civilisatorc alu romaniloru,
caldurósa a vorbitu Concordia} dobândiră de
lui, lucrulu e liberu. Ar fi o insulta fă­ IV. Tempulu si modulu rescumperarei celu ce insa in alu V I I I seclu nainte de Cri-
consoti p r e cati-va proletari, recurse cu peti­
cuta economiei si esperiintiei daca ne-am bancnoteloru cate de 1 si 5 fl. v. a. se va ho^ stosu a condusu pre romanii cei pana aci
tiuni false catra ordinariatulu serbescu, éra a-
multiami cu resultate egali la ambele a- tari prin lege desclinita belicosi catra a g r i c u l t u r a ? Ce iriscmnedia
cest'a abiè asceptá ocasiunea, indata si pretinse
Ministrulu Meu de finantie e incredint georgicónele unui poetu Virgiliu d'in tempii
ceste lucruri, pentru "cà lucrulu liberu comun'a de la ordinariatulu aradanu si se în­
tiatu cu efeptuirea acestei legi. strabuniloru noştri? de catu prin decantarea
are sê producă indiecitu si insutitu mai Viena 5 maiu 1866.
cerca a nemief hotarirea amintita, cerendu se
referintieloru economiei de campu a inboldi
multu ca celu silitu. i se dee inderetru pana la deciderea comissiu­
F r a n c i s c u Iosifu m. p. pre publiculu seu catra agricultura, si ce voru
nei miste, càci e comuna mestecată, si s'a pre­
Noi bucuroşi vom luá cunoscintia sê dica alta cuvintele aurite a străbunului
Belcredi m. p. Larisch m. p. datu numai d'in óre-care sminta. Acésta pre­
despre acei domni preoţi cari vor fi po- Oratiu prin „felix iile qui procul negotiis
La demandatîunea prè nalta Ber. cav. de tensiune înse, se dice, cà î s'ar fi denegatu, si
paterna colit r u r a " decatu o fericita stare a
tutu stórce de la poporanii loru promis- Meyer m. p. asiè ajunse tréb'a pana la locurile cele mai in-
strabuniloru noştri romani in carea ei se aflau
siuni séu dóra si deoblegaminte de mo­ nalte. Ce resultatu va veni, pana acum'a nu
si ca economi de campu? dar' in capetu ce •
deratiune, càci, o repetimu, cauta sê ni scimu.
insemnédia si astadi cultur'a cea cu atat'a ser-
incordàmu tóte poterile pentru cà altmin- Diet'a Ung-ariei. Noi vremu sê descriemu acestu obieptu guintia făcuta in acele ţinuturi, pre care locu-
cu sinceritate in fati'a on. publicu, cu adeveru, escu pojjórele romane d'in Italia de catu unu
tre cademu in ruina perfecta materiala, Siedintia casei representantiloru d'in
dereptaceea potemu dice cà acésta comuna a destinu mai naltu, o chiamare naturale a
si ce vom face atunci cu patriotsmulu, 7 maiu. fostu si este curatu romana, dovedesce acést'a romanului catra agricultura. —
candu pamentulu patriei nóstre nu va Presiedintele conte A n d r á s s y . si unic'a limba romana, ce se vorbesce in tóte
Romanulu de dupa caractérulu seu celu
mai fi alu nostru, ce vom face pentru D u p a autenticarea protocolului, se in- casele, éra mai lamuritu se dovedesce d'in con-
blandu, si "pretiuitoriu de ţinuturile apte de
natiunalitate, candu acést'a presupune sciintieza cà Vilelmu M ê l a s si Maur. C o n r a d scriptiunile d'in cei mai vechi ani, mai alesu
agricultura prin venirea lui spre resaritu, si
poporu, éra poporulu presupune terenu deputaţi d'in Trni'a, si-au datu credentiunalele la zidirea besericei (1831) pre candu erau nu­
prin asiediarea sa in Daci'a traiana, si aurelia-
Se aducu unele petitiuni, intre cari maestrulu mai doue case serbesci cu 9 suflete. In 1850
pre care sê traiésca, si tocm'a terenulu na sciîi si aci sê-si aléga spre mai departea
Skreban d'in cottu Vasiu cere intrevenirea nov. 16 candu se facù conscrierea natiunalita­
acest'a va fi alu altui-a. vietiuire locurile cele mai manóse a le Europei,
dietei càci fiiulu seu de 9 ani, nascutu d'in tiloru prin ces. reg. capitanu Hofstettner si o-
precum sunt: albi'a D u n ă r e i de josu d'in munţii
casetorie mestecată s'a luatu d'in cas'a invetia- ficialulu cott. Kövér Ignacz se aflara 1246 su­
Legea toriului protest, d'in Colta, si s'a datu intr' o flete romane si 36 şerbi. — I n 1861 se aflara
Carpatiloru pana in munţii Emu-Balcanului,
tkiutulu d'in Carpati pana in marea négra, si
d'in 5 maiu 1866, casa de orfani catolica. Se trimite la comiss. de 1126 romani si 2 3 şerbi. Deci congresulu si
éra-si d'in Tis'a paija in D u n ă r e . Celu ce a
valida pentru imperiulu intregu, cu esceptiu- petitiuni. consistoriulu d'in Temisiór'a n'au potutu face
caletoritu prin aceste ţinuturi, séu a studiatu
nea regatului lombardu-venetianu, privitóre la Presiedintele numitu fiindu cà a fostu altmintre de catu a dechiara comun'a de curatu
descrierea loru d'in pun/jtulu de vedere alu
primirea bancnoteloru de 1 si 5 fl. v. a. a incredintiatu de catra deputaţi ca împreuna cu remanésca.
agriculturei, nu dupa multa conbinatiune se va .
supr'a vistieriei statului : taverniculu br. S e n n y e y presiedintele casei Daca acum'a ordinariatulu d'in Temisiór'a poté convinge, cumca aceste albie de Domne-
P e n t r u ca statul u sê devina in stare a domniloru sê predee adres'a dietei in manile va pretinde acést'a comuna pentru sine, ce va dieu binecuventate, si cum am dice, de lapte
multiami pretensiunile finantiarie urcate in Maj. Sale Imperatului, deci face reportu des­ dice vener. ordinariatu de Aradu despre co­ si de miere inriurite, intru adeveru fusera
urmarea incurcariloru d'in afara si a amenin- pre primirea ce a avut'o la Maj. Sa, fece a se munele Ketfel, Varjasi, Nagyfalu, in cari sunt locuri atatu de potrivite pentru €gricultura,
tiariloru de resboiu, astfelu ca de o parte ceti respetivele cuventari cunoscute degiá, pre­ sute de romani, si Serbii le tienu totuşi de cu­ catu străbunii noştri bucurosu se potura asie- *
popóreloru Mele sê nu li se impună înmulţirea cum si respunsulu Maj. Sale Imperatului. ratu serbesci? diá pre ele, aflandu-se aci fericiţi prin secuii
sarcineloru de contributiuni éra de alta parte Comissiunea de 12 si-face reportulu, in Daca comun'a nóstr'a ar trece de meste­ îndelungaţi. — , «
resultatele de pana acum'a câştigate cu care p r o p u n e ca pentru comissiunea ce se va cată, s'ar compromite insusi Santi'a Sa Patri-
sacrificie mari finantiari si economice pentru emite in caus'a regularei municipieloru sê se a- Deci incurgerea popóreloru barbare d'in
arculu serbescu, carele aici in beseric'a Mono-
hotarirea valutei in ti éra, sê se sustiena pre léga 108 membri, in cea p e n t r u codificatiune N o r d u l u Asiei, căderea imparatiei romane
storului la 1861 avù ocasiune a celebra siervi-
catu e cu potintia, cu referintia la §. 9 d'in 95, in cea pentru cultu si invetiamentu 7 1 , in orientale, si nepaciuirile cele nenumeróse d'in *
tiulu ddieescu in limb'a romana.
convoirea încheiata la 3 Ianuariu 1863 intre cea pentru interesele materiali 100, si in fine partea popóreloru mahomedane fusera totu atate
Speràmu si credemu in energî'a barbati- miserie si calamităţi preste poporulu romanu
administratiunea statului si intre banc'a natiu­ in comissiunea pentru institutele publice 5 3 loru ce stau in fruntea ordinariatulu! nostru
nala austriaca privilegiata, dupa ascultarea de membri. alu tinuturiloru nostre, care lu siliră, ca d'in
aradanu, altmintre ce se atinge de poporu, elu ce in ce se néglige economi'a câmpului, si
consiliului ministerialu, si pre bas'a patentei D e á k p r o p u n e a se otari diu'a de sam- e resolutu a nu lasa sê-si pérda o causa drépta,
Mele d'in 2 0 Sept. 1865, aflu cu cale a beta, in care se vor dá voturile pentru alege­ anumitu agricultur'a, fiindu mai tare avisatu a
ce, in casulu de lipsa, o va aşterne si T r o n u ­ se tine- in neprerupta stare de aperare, in con-*
ordina, precum urméza: rea membriloru in aceste comissiuni. Diet'a lui Majestatei Sale.
I. Impoterirea ce, conformu §. 3 d'in primesce propunerea. tr'a incursiuniloru barbare, pana in capetu
numit'a învoire si §-lui 12 ,d'in statutele ban- pierdendu si celu de p r e u r m a spriginu care i
Se verifica deputatulu de la Mohaciu. O r a d e a - M a r e in diu'a de San-Georgiu 1866. trebuia la esistinti'a sa ca economu de campu
cei natiunali austriace privilegiate, numai de Siedinti'a venitórie in 12 1. c. va asculta
ocamdata se mai lasà acestui institutu, de a referat'a comissiunei de petitiuni. V i n u a aduce la cunoscinti'a on. publicu si agricultoru, cu tinutulu, pre carele locuia,
tiené in cerculatiune note de 1 fl. si 5 fl. v. a. o intemplare trista forte, care ruina starea ma­ d'impreuna, ajunse sub feudalismulu celu ape-
se suspinde in diu'a p u b l i c a m acestei legi, si j teriala a mai multoru familii romane. satoriu sub carele gemù pana in tempii cei
è
mai noi; ba o parte a poporului romanu si
ista-di mai geme pre m a l u l u d r e p t u alu
Dunărei, asceptandu eliberarea sa de la tempu.
Cumoa in aeestu tempu alu feudalismului,
carele nu erá alta, de catu stepenirea netier-
murita a vre-unui senguratecu, séu a vre-unei
familie de spahie preste sute séu mii de jobagi,
;lacasi, mojici, s. a. in tocmai asiá ca si preste
pamentulu pre carele locuescu aceşti jobagi,
igricultur'a in manile tieranului nu poteá se
inflorésca, de sine se intielege. — î e m p u l u
feudalismului fusese inca o abnormitâte forte
mare pentru staturile i n care se încuibase si
prinsese redecine, in astu-felu de staturi pote-
rea de statu nu se cugeta afii n agricultura, séu
in cultur'a altoru r a m u r i de sciintie reali prin
care se asecurédia esistinti'a materiala a sengura-
teciloru, ci se presupunea intr'o belicositate i n
carea vietiuiau proprietarii de jobagi si de
pamentu, unulu fatia cu altulu séu aceşti la
olalta fatia cu capeteniele staturiloru.
Ce urmare potù fi d'in tdte aceste-a mai
firésca pentru tieranulu nostru romanu, de catu
cà elu, celu ce a fostu adeveratulu martiru a
fatalitatiloru descrise, despoiatu de tdte orga­
nele luminarei si a culturei, d'in mare parte
perdu interesulu catra aceea ce i dá esistintia,
dieu catra economi'a de campu, si agricultura.
Nu vomu se abnegàmu zelulu catra agri­
cultura a romaniloru noştri tierani preste totu,
dar' veri cine s'a miscatu prin estinderi mai
mari pre ţinuturile locuite de romani, usioru
ne va concede cà sunt si astu-felu de ţinuturi,
si cam mari, locuite de romani, unde forte multe
defecturi vedemu l a romanulu economu de
campu in acea r a m u r a a economiei, ce se dice
agricultura. —
In cate curţi a economiloru romani
vedemu gunoiulu in asiá modu gramaditu,
catu se néca in elu vitele casnice si totu-si
economulu romanu nu folosesce aeestu gunoiu
spre îmbunătăţirea holdei, dicandu cà daca vrè
Domnedieu rodesce campulu si n e g u n o i t u ;
asemene vedemu in multe ţinuturi hold'a eco­
nomului romanu plina de spini, si de tufe
impedecatóre de arătura, fora ca sê le tersiésca,
in muli : locuri se afla tracte întregi de holde,
l>rc care ja-e apa de pldie séu de versaturi,
.fur» fa aê se dee celu mai putinu ajutorîu la
1
st^rpirea baltiloru stricacidse; dar' cu dorere,
mai aflàmu ici colé sî astu-felu de ţinuturi
locuite de romani unde romanulu tieranu
desperatu de sortea vitrega în care se afla^
multe dile, ba septemane întrege petrece cu
manile incrucîsiate, intr'o resignatiune plina
de fatalismu, asceptandu totu ajutoriulu numai
si numai de la bunavointi'a lui Domnedieu.—
Mai nepasatoriu de agricultura este romanulu
tieranu, celu ce locuesce p r e ţinuturile muntóse,
si caus.'a e,- cà in acele ţinuturi fora agricultura
maestrésa lucrulu de campu forte reu se pla-
tesce, la care ramuri de c u l t u r a maestrósa,
inse romanii noştri munteni pré putinu se
pricepu; dar' nu numai p e n t r u romanii noştri
munteni, ci pentru toti romanii noştri economi
de campu a -tijunsu agticultur'a se fie o arta, si
meseria, fiindu cà acum atatc-a avemu sê le
asceptàmu ' de la peteculu de pamentu p r e
carele locuimu,' si lu posiedemu, catu daca
acestui pamenfu de dupa recerintie nu i vomu
mari poterea productiva, prin materie nutri-
tdre si prepararea lui cu serguintia, nu va mai
fi in stare de a ne dá cele ce l e asceptàmu de
la elu, éra prin nerodirea câmpului economulu
romanu va perde téta stini'a ce d e b u e sê o
aiba catra acesta, unica proprietate ce o mai
are, si asia pre n i m i c a o va înstrăina de la
sine,* prin ce scadiendu averea romauului, scade
0i numerulu lui, sf romanulu se perde, ajun-
gandu proprietatea lui in mani străine; de care
esemple avemu mai alesu in Banatulu Temi-
sianu precum d'in t§mpii mai vechi, Moraviti'a
langa . Versietiu asiá si d'in cei mai nuoi,
comunele cele mai însemnate p r e malulu Temi-
siului; Chisiod'a, Siagulu Voiteculu J e b e l u l u
Gilaèulu Ligedulu etc. — ö e l u ce vre sê se
convingă si mai p r e deplinu cà cum pere
romam^u prin defectulu sciintiei de agricultura
dupa recerinti'a m o d e r n a , sê-i piaca a ^ a u t á
in a cele comune, cà cine a fostu posesorii
pamentului nainte de vre-o 2 0 de ani, si cine
sunt astadi. —
Ca R .
România.
Pana vom primi insciintiari mai pre­
cise, insiràmu urmatóriele telegrame:
Bucuresci 5 maiu, 10 óre nóptea:
ţlepresentantii poteriloru mari, cari re-
siedu aici, prededera ministrului presie-
dinte o nota identica, ce privesce decis-
siunea unanima a conferintiei de Paris,
si cere ca camer'a sê decidă in caus'a u-
niunei si sê aléga de principe pre unu
indigénu.
Bucuresci 5 maiu. Diuariulu „Le­
galitatea" dechiara alegerea principelui
de Hohenzollern, prin plebiscitu, de unu
faptu in contr'a tractateloru si contrariu
datineloru tierei, dreptaceea nelegalu, si
provoca pe guvernu a dechiará de nele­
gale procedur'a intemplata, si a pasi pe
calea legale dupa tractatele sustatórie.
O depesia oficiale d'in Paris incu-
noscintiéza cumea conferinti'a a respinsu
candidatur'a principelui de Hohenzollern
si provoca pre guvernulu de aici sê pu­
blice acesta decissiune prin diuariulu o-
ficiale.
Decretulu Locutienintiei domnesci
Principe stratan apnsénn ori care ar fi.
conchiama camerile pentru 10 maiu.
1. Principele strainu ne va aduce anteiu
Fostulu ministru de resbelu, colo- J u s t i ţ i a in căuşele private, civile si criminale;
nelulu Solomonu, e prinsu pentru com- càci in ori ce statu apusénu esiste acesta justi­
plotu contra guvernului. ţia si este fundamentulu p u r u r e a neclintitu, pe
P r e candu nr. tr. erá sub tiparîu, primi-
ramu dou'a n r . d'in „Romanulu," care ni aduce
numele deputatiloru aleşi. Acestî-a s u n t : I n
R o m a n a t i : Achil Teohari, Grîgore Brendeiu;
in V â l c e a : A l e x . Const. Golescu, Stamate
Budurascu; in M u s c e l u : George Costaforu,
Scariatu P u r n a v i t u ; in V l a s c a : George M.
Ghica, Nicolae Battaranu; in B r ă i l a : Grigorie
Filescu, N . Blarembergkyin I a s i : G r . M. Stürza,
DimitrieRosetSoleiscu ; in A r g e s i u : Alesandru
Zisu si N . Slavescu; in O l t u : Vladimiru Ghica,
si Cost. V a l e a n u ; i n P r a h o v a : Cost. Cantacu-
zino si Cornilie L a p a t i ; in T e c u c i u : Stefanu
Golescu si I o n A v a t ; in I a l o m i t i a : G r i g . Sutiu
si N . Costacopulo; in C u v u r l u i u : Costache
V a r i a m si Ion P l e s n i l a ; in G o r j u : Em. Cretiu-
l e s c u s i G . M a g h e r u ; in P u t n a : Visile Pogoru
si A l . Balsiu; in M e h e d i n t i u : Alesandru La-
patti, Ion Tonescu; in I s m a i l u : A l e s a n d r u
Pagino, Lascaru C i u r c a ; in l i f o v u : Adolfu
Cantacuzino, Cost. G r . Ghica; in B o l g r a d : D .
Ghica Comosteanu si Rescano; i n R i m - S a r a t :
Const. Gradisteanu, G e n e r a l u I o n G r . Ghica;
in D o l j u : G r . Arghiropolu, P e t r e O p r e a n u ;
in T e l e o r m a n : Dimitrie B e r e n d e i u , I o n B a l a -
ceanu; in B a c ă u : Iancu Negura, Ales. Lupa-
scu; in N e a m ţ i u : Costica N . Sonczon, Cali-
mach G a t a r g i u ; in B o t o s i a n i : Nicu Mavrocor-
datu, Ion V e n t u r e ; in D o r oh o i : Iancu Vasilie,
P i l a t u si . . . . ; in D i m b o v i t i a : Hiottu pen­
tru celu de alu doile-a remasu a se balota adi
intre St. Folcoianu si F u s t e a ; in Roman:
Mitica Ghica si G e o r g e V u c i n i c u ; i n S u e e a v a :
Vasile Forescu, Costache M u r g u l e t i u ; in I n -
t o v a : Manolache Costache, Scariatu, Mavrog-
h e n i ; in F a l e i u : Iamandi si Cogalniceanu;
in V a s l u i u : Iancu Stürza, Teodoru Rossetti;
in B u s e u : Ion Folcoianu, Mihalache Plésioi-
a n u ; in C a h u l u : Cassian Lecca,Emanoil Fili-
pescu; in o r a s i u l u B u c u r e s c i : I o n B r a t i é n u ,
Dimitrie Bratiénu, Doctorele Latropolu, Co­
stache Ciocarlanu, G r . Serrurie, Colonel Adri-
a n u j ' i n P l o e s c i : C.Grigorescu, A n t o n A r i o n ;
i n F o l t i c e n i i : E m a n o i l Morzun,GeorgiuMar-
zescu; in G i u r g i u : P a n a Buescu, Emanoil
L a h o v a r i ţ i n B r ă i l a : Ales. Ştirbei, Ales. Mar-
coviciu; in O l t e n i t i a : C. Caramanliu; in Foc-
siani: MaiorTufelcica, Voinovu; in O d o b e s c i :
Alecu Sihlénu ; in C a m p u - L u n g u : Eliad si St.
Golescu; in B a r i a d u : V. Romalo, L. Vergo-
leci; in V a s l u i u : Dimitrie Cozadini, T o r g u
V a r n a v ; i n M a g u r e l e : H a r i t o n Racota,Leonida
Paciurea; in R u s i i d e v e d e : Grigorie Canta­
cuzino; in M i z i l u : Nicolae P a c l e a n u ; in P i -
t e s c i : George Enescu, Radu Tonescu; in C r a i o -
v a : George Ştirbei, Nicolae Racovitia; in
I a ş i i : E u g e n i e Alcaz, George Marzescu, D i ­
mitrie Tacu, Teodoru G h i t i e s c u ; in R i m n i c u
S e r a t u : Dimitrie Polizu, A l . Margaritescu;
in B o t o s i a n i : Sebastian P e n a n o , G g . Ciolacu;
in H u s i : St. Rosetti, Ioan Mirza; in C a l a f a t u :
T r i b u n i u L a u r i a n u ; in T e r g o v i s c e a : Sache
Poroianeanu, Cost. Fussea; in G a e s c i : P a n a
Olanescu; i n C a r a c a l u : S t a n u t i a P e z i a n u , Nae
Maldarescu; in R o m a n u : Ion Balacianu, Di­
mitrie Stürza; in G a l a ţ i : Const. Variam, Mantu
R u f f u ; i n V a l e n i : I s t r . N e g u l e s c u ; in R i m n i c u
V . : Const. Slavitescu, G r . L a h o v a r i ; in O c n e l e
mari: Nicu Hahovari ; in B a c ă u : Tonache Leca,
N. Tonescu; in T e r g u O c n e i : General T e i l ; e sistemulu fatalu prin care in împrejurările
in P i é t r a : George Rosnovano, N . G r i d o v ; de facia se va sustiené printiulu indigénu pana
in N é m t i u : Grigore Cozadini; i n I s m a i l u : va aduce tiér'a la peire.
Ioan Ales. Cantacozino, Emanoilu Iosefescu. 3. Principele strainu ne va aduce credîtu
I n S l a t i n a . D . Polizo, I o r g u V a l t i e a n u ; I n si va p u n e ordine in finantie. Supt creditu si
F a l c i u : Nicolae Ionescu; in B u s e u : C. Raco­ ordine n u este de intielesu vre-o sistema noua
vitia, Nicolae Cânta; in T . J i u : Const. Brai- de economia politica; ci deocamdată cea mai
loiu. — T e l l ; in C. d e A r g e s i u : A l e c u Bal- v u l g a r a r e g u l a i n gospodari'a statului; adecă
t e a n u ; in M i h a i l e n i : I. S t r a t u ; in D o r o - respectarea mandatului, platirea l u i legala in
h o i u : N . Ionescu, Manol.Costache; i n D r a g a - 24 óre de la presentare, retribuirea esacta la
s i a n i : A l . Scariatu Petrescu; in S e v e r i n u : diu'a anteia a lunei a tutoru funtiunariloru, a
C. Romanescu, C. Racovitia si P . Cernatescu; tutoru pensiuniloru, solvirea regulata a bani-
in C a h u l u : G e n e r a l u Teil, Nicolae Ionescu. loru de întreţinere.
I n ori ce statu apusénu, fie celu mai
Publicum nostru, care cea mai mare struncinatu in finantiele sale, se platescu cu
cea mai mare strictétia, tote servitiele fara es­
parte nu cunósce Romani'a, nu póté ju­
eeptiune. Austri'a este u n u statu modelu i n
deca cercustantiele ce-i facu pre Romani
privinti'a releloru finantie; cu tete acestea:
a votá pentru principe strainu. Deci u n d e a trecutu vre-o di antaia a lunei chiaru
pentru a aretá aceste cercustantie, repro- in aeestu statu, fara ca toti funtiunarii si tdte
ducemü d'in „ Vocea natiunale" argumin- servitiele sê fi fostu plătite regulatu pe l u n a
tele cu cari d. T. L. Maiorescu, in clu- inainte? I n Austri'a, in Franci'a, in Prusi'a, in
bulu natiunale d'in Jasi a pledatu pentru Itali'a, in Engliter'a — pretotindenea ondrea
mandatului emanatu de la g u v e r n u a fostu sî
a remasu intacta si cea mai mare sigurantîa
posibila. Daca in aceste state sunt discusiuni
bugetare, acelea nu se referu la mentiunatele
conditiuni elementare, fara cari nici n u pdte
esiste u n u S t a t u ; ele se referu l a cestîuni de
care se razima societatea. U n u cetatienu d'in înalta politica, la cestiuni de sisteme defensive
aceste State, ori care ar fi, fie principe, fie tie­ si ofensive, a productîuniloru artistice si sciin-
ranu, nu-si pete închipui statulu fara practic'a tifice, etc. D e téte aceste-a nu este inca vorba la
celei mai perfecte dreptatî in tete afacerile noi: néua ne trebue panea de tdte dilele; ndua
parteculariloru atatu intre sine catu si cu fis- ne trebue sê vedemu odată diu'a m u l t u ascep-
culu. Precum marc'a stateloru decadintiei tata, in care funtiunarii, pensiunarii si pensiu-
orientale este hatirulu si coruptiunea i n tribu­ narele sermane sê n u mai aiba trebuintia a se
nale, astufelu marc'a vietiei apusene este j u s - umili pe la casierie, primindu banii loru- d'abiè
stiti'a si intregitatea. dupa trei, patru si chiar diece lune, si, si a-
Cei născuţi si crescuţi in România nici tunci ca d'in gratl'a casierului, pare cà i-aru
nu sciu si nici nu potu sei pe deplinu, ce vre fi datu d'in averea l u i privata, ci unde sê li se
se dica o asemene justiţia; fiindu cà ei n u au tramita la toti pe a casa cea ce au de primitu
vediut'o nici odată. Nici odată, de candu s'au si astfelu sê se scape demnitatea funtiunariului
fundatu p e aeestu pamentn Principatele ndstre, si ondrea statului intregu.
nu a esistatu vre-o justiţia in intielesulu oci- Acesta stare m u l t u dorita ne o va aduce
dentalu. P a n a candu tieranu n u erau desrobiti, de siguru si indata Principele strainu. L a mi-
nu potea fi vorba de dreptate fatia cu toti indi­ n u t u se voru ecuilibrá bugetele, la minutu
vidu statului fara eseeptiune. A t u n c i erá tem- tote mandatele restante voru fi plătite, tdte
pulu patriarchalu, u n d e patriarchulu punea mandatele viitdre se voru p l a ţ i la óVa ficsata,
man'a pe ce-i plăcea, si supusulu avea numai si incependu d'in diu'a suirei l u i pe T r o n u ,
cea-ce bine-voiá elu sê-i acorde. E r a dupa c e a vom vedé odată si in Principatele-Unite esacti-
incetatu aeestu patriarchalismu, scimu toti, cum tate si încredere. Càci u n u Principe strainu
s'a practicatu justiti'a la noi. Coruptiunea cea ori care ar fi nici nu-si pdte inchipui statulu
mai sfruntata a fostu la ordinea dilei, o causa in alte conditiuni, in ochii lui fundamentulu
ce trecea peste 1,000 galbeni, nu mai erá cu vietiei sta si cade cu soliditatea angageriloru
potintia a fi câştigată fara mituiri, caus'a cea finantiare si, candu Principele strainu p r i -
mai justa contra favoritiloru erá totu-déun'a mesce t r o n u l u nostru, elu ne asigura mai an-
perduta, si in tempulu din u n n a ajunsese a- taiu acesta soliditate.
césta stare a lucruriloru la culmea ei: se for­ D i n contra ce ne pdte face i n acesta p r i -
maseră intreprindiatori de procese, precum sefor- vintia u n u indigénu? Ce n e a facutu p a n a a-
méza intreprindiatori de cai de posta, si n u erá cum o scimu toti. P r i n t i u l u indigénu n e a in-
Librecht celu d'antciu care a d a t u modelulu jositu in starea de asta-di, elu a stersu d'in
acestei ultime depravatiuni. Eca u n d e am a- consciinti'a generatiunei ndstre noţiunea de o-
j u n s u cu prinţii indigeni. nore a Statului. P e candu celu mai de r o n d u
2. Principele strainu ne va aduce ina­ evreu daca nu-si platesce politi'a l a terminu,
movibilitatea functiunariloru si prin acést'a daca nu-si „onoréza iscalitur'a" cum se dice
stabilitatea vietiei publice. I n nici u n u Statu cu dreptu cuventu, este scosu cu ruşine d'in
apusénu nu se destitue functiunarii dupa pla- numerulu negotiatoriloru de omenie, P r i n t i u l u
culu ministrului, ce numai prin o sentintia re­ indigénu ne a invetiatu a vedé semnatur'a g u ­
gulara a autorităţiloru judeciare. U n u principe vernului seu degradata, plat'a mandatului seu
strainu nu-si péte inchipui, n'a vediutu nici refusata la propriele sale casierie, ondrea Sta­
odată sortea functiunariloru aternata de la o- tului seu terita mai josu de catu ondrea celui
piniunea personala a ministriloru, elu va dá mai de r o n d u negotiatoriu g i d a n u : bancrut'a
siguranti'a vietiei judecătoriloru, invetiatori- cea mai completa, mărita numai p r i n insolen-
loru, preotiloru si astfelu va renasce in medi- ti'a de a o ignora.
loculu nostru — lucru nepomenitu pana a- Si care P r i n t i u indigenu ne mai pdte
cum'a — independinti'a si demnitatea cetatié- scăpa d'in acesta stare? Cine pdte înfrunta de-
nului. tori'a de 500 milidne? L a vre u n u ereditu alu
D i n contra principele indigenu, chiaru Statului nostru pe pietiele străine n u este de
de la inceputu, p e n t r u a ajunge la domnie ganditu cu u n u P r i n t i u indigenu; p r i n u r m a r e
intre competitorii sei la tronu, trebue sê co- pentru P r i n t i u l u indigenu cestiunea sta ast­
r u m p a independinti'a si demnitatea alegatori- felu: fara creditu, n u se pdte acoperi detori'a
loru, sê surpe fatalminte fundamentulu rege­ de 500 milidne; fara acoperirea detoriei de
nerării ndstre. Ca sê aiba voturi, trebue sê dee 500 milióne, nu ni se pdte acorda creditu. D'in
bani si promisiuni p e n t r u viitoru altfelu ii este aeestu cercu vitiosu nici u n u P r i n t i u indigenu
cu nepotintia de a reesi, tiér'a va fi pusa la nu n e pdte scăpa; si cei ce aspira la domnie,
licitatiune si candu u n u l u d'in licitanti va a- sunt dmeni fara consciintia careprevedu perde-
j u n g e la domnie, cu densnlu se va urcá par- rea tierei si anesarea ei catra Rusi'a si A u s ­
tit'a lui cu partisanii eisi rudele loru, functiu­ tri'a si vor numai sê prede ei cu partisanii
narii vechi vor fi destituiţi, pentru ca sê aiba loru pe ceilalţi supuşi si sê-si asigure astfelu
locu functiunai'ii cei n o i : c a o t i e s a t u r a d e pain- o b u n a stare privata in naufragiulu generalu
gene se vor lati fraţii, verii, cumnaţii si alu Statului.
cumetrii peste téta tiér'a — si unde va mai fi Starea finantiara in care n e aflàmu ne
atunci dreptate si sigurantia? U n d e in contra silesce a cere u n u Principe strainu; faraacest'a
loru vei mai poté castigá u n u procesu? C u m in împrejurările de fatia suntemu perduti.
in faci'a loru vei poté lucrá pentru indepen­
4. Principele strainu din ori-ce familia
dinti'a si demnitatea celu putinu a generatiu- suverana a Europei scie, cà u n u statu n u pdte
nei viitére? trai de catu p r i n cea mai larga desvoltare a
Ori-ce potere se susţine prin sistemulu eleminteloru indigene, atatu a industriei nati­
prin care s'a infiijiitiatu. Printiulu indigénu unale, catu si a literaturei, a arteloru si a sci­
se infiintédia princuţjjjţptiune: Coruptiunea dar intiei natiunale. P e n t r u elu comerciulu, in-
 structinnea poporului, limb'a si istori'a romana
voru fi conditiuni de viétia, caror'a le va dá
incungiurati de toti cei ce au nemicitu veclii'a
coruptiune, ne declara cà este imposibile u n u
Institutulu privatu de cura
a 1u i
celu mai poternicu impulsu d'in p r i m u l u anu P r i n t i u indigenu: si noi sê n e mai indoimu
alu domniei sale. — Scimu bine, cà si toti u n u m i n u t u ? Astadi dupa ce ei si-au espusu Dr. Frommer
Prinţii noştri indigeni au aceleaşi cuvinte in viéti'a p e n t r u scăparea tierei, astadi candu n e
gurc, toti striga sciintia si arte; si cine ar avé aflam iarasi in fati'a Europei, se venim noi d'in
fruntea sê dica pc fatia: n u voescu cultur'a intunericu si in sigurantia sê-i demintimu pe
p o p p r u l u i ! inse la ai noştri aceste suntu decla- ei, înaintea conferintiei d'in P a r i s u ? se le es-
mari fara simtiementu, fara profunda convin­ ploatàmu fapt'a loru, sê profitàmu de restur­
g e r e despre valórea factoriloru intelectuali narea unuia pentru a p u n e pe altulu de ace­
intr' u n u poporu. laşi felu? D ' i n or ce p u n t u de vedere amu
Tocm'a aci este diferenti'a cea m a r e : Ide- p r i v i cestiunea, respunsulu trebue sê fie: nici
ele practice de viéti'a Statului n u se potu do­ odată! Cea d'antaia datorie politica a nóstra in
b â n d i de ocasiune si d'in cârti; ele trebue sê împrejurările de fatia, este a ne grupa cu toţii
fi astfelu de inradecinate d'in prim'a copilăria in g i u r u l u barbatiloru de la 11 fevruariu si a
p r i n educatiune si p r i n dilnic'a esperiintia in- Iu susţine cu or ce pretiu patrioticulu loru
catu sê fi intratu in suculu si in sângele omu­ programú.
lui si acest'a nici sê-si póta macaru inchipuí P r i n u r m a r e cu ori ce pretiu Principe
o viétia fara perpetu'a loru înfăptuire. Romanii strainu! (Vocea Naţionala.)
noştri indigeni n u simtu i n adanculu animei
loru ce vre sê dica arte si sciinti'a natiunala si ITALIA. In 7 1. c. regele subscrise l a n g a Viena. Ober-Dftbling 2 4 8
instrucţiune p o p u l a r a ; fiindu cà n u le-au vc- numai 10 minute prime departe de cetate. Zace in celu mai frumosu si mai sanatosu tîenul
decretele de denumiri la marina. Unu
diutu inca la noi, n u au fostu crescuţi cu den­ alu Vienei, — e cunoscutu de mulţi ani, provediutu cu tóté ajutóriele, in catu fie-cui sts
cerculariu alu ministrului de resbelu de­
sele si n u le afla inradecinate i n sufletulu spre despusetiune tote conditiunile p e n t r u c u r a r a d e c a l a , p r e c u m si cercetarea celoru mi
loru, D e acea cu u n u P r i n t i u indigenu, aceste manda primirea voluntariloru in armat'a renumiţi m e d i c i si p r o f e s o r i d e l a u n i v e r s i t a t e a d e V i e n a , — se primeseu cari doresw
lucruri remanu concepte frumóse, dar numai regulata cu deoblegamentu de siervitiu a remané si numai putiene septemane séu dile in cura, cu pretiu forte m o d é r a t u .
concepte: nici odată n u au prinsu si n u voru pre unu anu. —Naile italiane ce erau P e n t r u comoditatea bolnaviloru se mai afla in institutulu acest'a si gradina, billacdut
p r i n d e viétia. D ' i n contra ori ce Principe in portulu de Trieste, se retraseră la odae de cetitu.
strainu este educatu astfelu incatu n u póté t r a i
Ancon'a. — In decursu de doua dile se Pretiulu pentru odae separata, siervitiu, incalditu, lumina, viptu intregu, medicaminti
fara p u n e r e a loru in lucrare; elu candu dice scalde etc. e de la 3 fl. v. a. in sus la di.
inscrisera la Grenova 500 de voluntari.
Statu de la sine le intielege si pe den'sele, Informatiuni da cu cea mai mare plăcere direcţiunea i n s t i t u t u l u i : W i e n , Oberdöblin
pentru elu elemintele intelectuale suntu cea Gard'a natiunale pretotindene si-imbie Nr. 2 4 8 .
mai poternica realitato intr'o Naţiune. siervitiele sale. Municipalitatea de Nea-
D e acî nu urmédia ca Principele strainu pole a votatu pensiuni pentru cei ce se I n s t i t u t u l u de sus si eu lu potu recomendá cu atat'a mai vertosu, càci mulţi bolnavi d'i
va face tóté fara noi. D i n contra: acum mai a- vor destinge in resbelu. tote tierele locuito de Romani l'au cercetatu si s'au vindocatu. Subscrisulu e gat'a la tote oci
lesu tiér'a va reclama activitatea t u t u r o r bar- C O N F E D E R A T I U N E A NEM- siunile a dá informatiuni gratis. B. G. PoppOTÍts,
batiloru capabili pentru a fi consolidata. Inse W i e n , Fleischmarkt N r . 1 5 .
TIESCA. In 71. c. dupa médiadi unu necu­
Principele strainu, ca potere esecutiva, este in
noscuţii dede mai multe puscature d'in-
împrejurările nóstre conditiunea acelei activi­
tăţi, elu numai n e va aduce cele trei eleminte tr'unu revolveru a supr'a lui Bismark, *L a m p e d e petroleu
fara care n u póté fi vórba de viétia: finantie, dar' nu l'a ranitu. Bismark prinse însuşi
cu cea mai eminenta constructiune. Fasonulu celu mai nou si
justiţia intru catu aterna dc la siefulu statuluipe criminalistu. eleganţii cu cele mai moderate pretîuri de fabrica d'in prim'a
(numirea si destituirea magîstratiloru!) impul- Savigny, representantele Prussiei c. r. priv.
siunea pentru industria si cultura intelectuala.
la confederatiune a plecatu la Berolinu fabrica de lampe de oleiu austriaca
D e la noi va depinde acum, sê corespundemu
sê primésca instrucţiune fatia cu propu­ a f i r m e i: :
acestei impulsiuni si se facemu ca se inviedie
si sê persiste in anim'a nóstra justiti'a si dem-nerea Sassoniei.
nitatea cetatienésca. Sassoni'a si Bavari'a continua înar­
5. U n u argumentu de onóre politica se mările d'in respoteri, sciri mai nóue ase-
GEBRÜDER BRÜNNER
unesce cu cele precedente in favórea Principe- cura cà totu astfelu a începutu a face si in Vieii'a
lui strainu. L a 1848 s'au ridicata primele voci Anover'a.
WIEN. Magazinul»: Cetate, Kärntnerstrasse Nr. 4 6 Heinrichshof.
p e n t r u principele strainu, la 57 ele fura decliia-
rate de divanulu ad-lioc in modu autenticu ca ReSjMlIlSII. Dlui M 1 B. Primesce multia- Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
dorintia a Natunei, la 59 acést'a dorinţa fu re- mit'a nóstra, facemu totu ce poftesfi, referat'a va fi bine
S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, in negotiu
venita. — I7nu f i i u alu n a t i u n e i in Orad. Mare.
petita si afirmata d'in nou, numai de nevoia se vinu nainte sub n u m i r e a : „cilindru de pliönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu semnulu
Multiamiimi, dar a produce laude pentru n o i , in orga-
primi u n u Principe indigenu. Si acumu dupa nulu n o s t r u , nu e manier'a nóstra. nostru B pecum si tote objeptele dc sticla ce se tin de lampa.
ce previdiunilc de la 57 s'au doveditu juste, Depositu de m a t e r i i ardietorie pentru s a l o n u d'in p e t r e o l u c u r a t u
dupa ce vediuramu, u n d e ne-a adusu printiulu a m e r i c a n u si o l e u s o l a r u in calitatea cea mai b u n a pentru cele mai moderate preti-
indigenu, dupa ce-lu r e s t u r n a r a m u d'in caus'a Cursurile din 7 Maiu n. 1 8 6 6 . uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l u nostru. — Liste de pretiu si depingeri de lampele
releloru, nu atatu a le lui personale, catu a le nóstre se tramitu poftitoriloru franco.
bani marf.
functiunarilor lui, adecă aprópe a societatei
Imprumutele de stata: Fraţii H ruinier.
întregi, acumu sê mai dorimu principe indi­
Cele cu 5 % i n v a
l - austr. 48- 48 • 50
g e n u l Totu ce am avutu noi mai insemnatu n „ contributiunali d. 186G '/s 99- 99-25
in t i é r ' a n<5stra, cei d'antaiu bărbaţi, ai inteli n n nóue i n argintu 70- 71- —

gintiei si patriotismului Romanu, V. Alesan-

dri, Negri, Lascaru Catargiu, Mavroglieni, D .
Stürza, Hurmuzachi, Cogalnicianu, nefericitulu
Cele
Cele
„
„
in argintu d. 1 8 6 5 (in 5 0 0 franci)
natiunali cu 5 %
metalice cu 5 /
n n vechi
4i/ o/2
0
0

0 „
63-
59-
54-
56-
45-
64- —
59-50
54-50
57-80
45-50
Gottfried Ziegler,
40- 40-50
Panu, Rolla (acelu Rolla de atunci), Golescii, 40/0
3%
„
„ 30- 30-50 Fabricanţii de trasure
Bratienii, toti aceştia ne-au invetiatu a cere
Efepte de loteria: (carutle)
u n u Principe strainu, esperiinti'a ce facuramu 56-40 56-60
Sortüe de statu din 1 8 6 4
in urma, ni a demonstratu justiti'a invetiaturei ÎI „ n 1860'/ inceleintrege 67-90 68-10
5
Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 101,
n „ n n /s separata • 69-80 70-20
l

loru, si noi, generatiune crescada si inca ne­

« » 40/0 1854 d i n
67- 68-
i n V i e n a
copta, sê n e mai indoimu? Noi, ca selbaticii 117-50 118-50
» bancei de eredetű 97- 98- —
d'in sudulu Africei, care d'in generatiune in 76- — gatesce totfeliulu de trasure (carutie) de
n societ. vapor, dunărene cu 4 %
g e n e r a t i u n e si-uita totalu limb'a parintiloru, n imprum.princip.Eszterházy à40fl. 60- —
25- —
gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo-
sê uitàmn si noi la 66 parol'a patriotica de la n „ „ Salm à
n n cont. Palffy à 21- — delulu celu mai nou, d'in calitatea si ma-
5 7 ? Sa vie j u n i fara esperintia, fara greutate, n n princ. Clary à 21- —
fara traditiunea trecutului si fara prevederea r> n cont. St. Génois à 21 — terialulu celu mai b u n u , cu pretiurile
„ „ princ. Windischgrätz à 20 15- —
viitorului sê ne inculce o alta credinţa! acest'a „ cont. Waldstein à „ 17-50 cele mai moderate.
„ „ ,, Keglevich à 10 13- —
ar fi ultim'a lovitura data natiunei romane ul- Doritorii de a se incunoscintiá
tim'a degradare a ei in ochii tuturoru ómeni- Oblegatiuni dessarcínatóre de
pamentu: despre modele si pretiu, se vor adresá
loru de valóre. Cele din Ungaria 61- 62- — catra fabricanţii de a dreptulu.
,, Banatulu tem. 58-50 &9-50
Ce este mai m u l t u : resturnarea P r i n t i u - „ Bucovina 55-50 56-50
lui A l e s a n d r u I ó n u I, aclamata cu cea mai „ Transilvania 53-50 54-50

sincera bucuria de tóta tiér'a este fapt'a guver­ Acţiuni : è

n u l u i de astadi. Acestu g u v e r n u n u a facut'o A bancei natiunali
„ de eredetű
663-
122-80
— 665- —
123-20
I n s t i l u t u p r i v a l i i d e c iu*Jt
in interesulu seu personalu, elu ne-a probatu ,, scontu 515- — 520 • —
indata cà a facut'o in favórea u n u i Principe „ anglo-austriace 62- — 64- — pentru bolnavi de amendoue sessele cari patimescu de spi|jtu si ?
415- —
strainu alesu de Naţiune, p e n t r u consolidarea
A societatei vapor, dunar.
„ „ Lloydului
412- —
115- — 125- —
de nervi, a mediciloru *
A drumului feratu de nord 1455 1460
patriei comune. I n t r e persónele cari compunu
g u v e r n u l u de astadi, sunt si d'in acele cari la
ÎÎ j» Î J statu 153-50
97--
153-70
99- —
Leidesdorf si Obersteiner
,, „ „ apusu (Elisabeth)
» » ,> sudu 154- — 156 • — (mai nainte G ö r g e n )
casu de P r i n c i p e indigenu, a r u figura i n ran-
„ ,, „ langa Tisa 147 —
g u l u d'antaiu alu celoru i n dreptu si cu po- „ „ „Lemberg-Czernowitz 49- in Oberdöbling, K i r o h e n g a s s e 1 6 3 ,
tintia de a fi aleşi; este Lascar Catargiu, I o n Bani:
Ghica, Mavroglieni, Dimitrie Ghica. E i bine, Galbenii imperatesci 6- — 6- 5 lo^ïxg:^ V i e n a .
Napoleond'ori 10-17 10-20
aceşti bărbaţi vinu si ve spunu astadi cà mân­ Friedrichsd'ori 10-35 10-45 Institutulu acest'a, cunoscutu prin positiunea-i fromósa si p r i n abilitatea lui, sier-
tuirea tierei nóstre este numai principele stra­ Suverenii engl. 12-55 12-65
besce bolnaviloru do u n u asilu acomodatu si placutu. Informatiuni da direcţiunea in
Imperialii rusesci 10-40 10-50
i n u . E i fàcu actu'depatriotismu si a b n e g a t i u n e ; Argmtulu 124-50 125-50 tote limbele.

Editoru: Vasile Grigorovltia. I n tipografi'a Mechitariùtiloru. Redactoru r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu Popa (Pop.)