Sunteți pe pagina 1din 16

CONDITIONARI ALE MEDIULUI NATURAL

IN DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

I.PROBLEME GENERALE
In “Declaratia cu privire la mediul inconjurator” adoptata la conferinta mondiala ONU
asupra protectiei mediului ambiant se specifica:”Omul este in acelasi timp creatia si
creatorul mediului sau inconjurator care ii asigura existenta fizica si ii ofera posibilitatea
unei dezvoltari intelectuale , morale , sociale si spirituale . In lunga si laborioasa evolutie a
speciei umane pe Pamant , a sosit momentul cand , datorita progreselor tot mai rapide ale
stiintei si tehnicii , omul a dobandit posibilitatea de a transforma mediul inconjurator in
nenumarate feluri si intr-o proportie fara precedent . cele doua elemente ale mediului
inconjurator , elementul natural si cel creat de omul insusi sunt indispensabile prosperitatii
sale si deplinei folosinte a drepturilor sale fundamentale inclusiv dreptul la viata” . In
Declaratie se afirma deasemeni ca resursele naturale ale globului inclusiv aerul , apa ,
pamantul , flora si fauna si mai ales , esantioanele reprezentative ale ecosistemelor
naturale trebuie ocrotite in interesul generatiilor prezente si viitoare , printr-o planificare sau
o gospodarire atenta in functie de necesitati ; capacitatea globului pamantesc de a produce
resurse esentiale care se pot reinoi trebuie ocrotita si restabilita sau imbunatatita
pretutindeni unde acest lucru este posibil; resursele globului care nu pot fi reinnoite trebuie
exploatate astfel incat sa nu existe riscul epuizarii lor iar avantajele obtinute din folosirea
acestora sa fie impartasite intregii omeniri.
Aceasta manifestare internationala si declaratia adoptata cu acest prilej sunt
consecinta unor studii si cercetari care au atras atentia asupra faptului ca dezvoltarea
economica bazata pe valorificarea intensa a resurselor , cresterea transporturilor ,
accelerarea urbanizarii si extinderea turismului , pot pune in pericol insasi existenta omului
prin perturbarea echilibrului ecologic , epuizarea resurselor si poluarea mediului. In
consecinta se ridica in mod stringent necesitatea revizuirii atitudinii fata de relatia
dezvoltare – mediu – resurse si in acest sens se impune ca programele de dezvoltare sa
raspunda criteriilor de eficienta sub raport ecologic-tehnic , economic si social . Totodata
repartizarea inegala a resurselor naturale , in conditiile in care nevoile vitale ale omului in
domeniul dezvoltarii economice sunt aproximativ aceleasi , reclama imperios instaurarea
unei noi ordini economice si politice internationale , concept pentru care tara noastra
militeaza in mod consecvent.
In tara noastra , adoptarea de masuri complexe pentru protectia mediului ambiant ,
valorificarea rationala a resurselor , amenajarea bazinelor hidrografice , dezvoltarea
fondului forestier , fac parte integranta din strategia de dezvoltare economica si sociala in
conformitate cu Programul P.C.R.In vederea asigurarii cadrului legal privind utitlizarea
resurselor si protectia mediului au fost aprobate o serie de legi privind Gospodarirea
apelor(5/1972)si(8/1974) ,Protectia mediului inconjurator(9/1973) , Sistematizarea
teritoriului si a localitatiilor urbane si rurale(58/1974) , Fondul funciar(59/1976) si a fost
infiintat Consiliul National Pentru Protectia Mediului Inconjurator subordonat Consiliului de
Ministri.
In general , studiile de sistematizare problemele ridicate de mediul natural la nivel
national regional si local , se grupeaza in urmatoarele categorii:
- elemente caracteristice ale mediului natural
- resurse economice si energetice
- protectia mediului natural

II. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE MEDIULUI NATURAL

Mediul natural este alcatuit din doua mari categorii mediul natural anabiotic(lipsit de
viata) si biotic(mediul viu) aflate intr-un sistem complex de interrelationari.
Fiecare dintre elementele constitutive ale mediului natural (teren,clima) sunt
analizate prin prisma aspectelor care intereseaza direct activitatea de sistematizare si
anume:
-caracteristici fizice,chimice,aspecte specifice
-potential economic si energetic
-valori ale sit-ului ( ca peisaj considerat din punct de vedere al pitorescului) ,
consecinte urbanistice

Trebuie subliniat faptul ca desi sunt analizate separat , elementele cadrului natural
coexista si se influenteaza reciproc , modificarea unor elemente antrenand in mod direct
sau indirect modificari mai lente sau mai rapide ale celorlalte elemente.

A. TERENUL

Constituind una din categoriile de elemente ale cadrului natural, terenul se


analizeaza din punct de vedere al caracteristicilor solului si subsolului.
Reprezentarea elementelor de planimetrie si nivelment existente pe suprafata
solului necesare studiilor de sistematizare se face prin planurile topografice realizate cu
ajutorul topografiei si aerofotogrametriei la scarile 1:500 , 1:1000 , 1:2000 , 1:5000 ,
1:10000 si 1:25000. In aceste planuri curbele de nivel sunt marcate la echidistante care
depind de scara planului de la(0.5m. in planurile 1:500 pana la 25m. in planurile scara
1:25000). La scari mai mici reprezentarile grafice se fac prin harti la scarile 1:50.000 –
1:1.000.000 etc. realizate cu ajutorul geodeziei si in care se tine seama de curbura
pamantului.
Pentru claritatea planurilor topografice se utilizeaza semne conventionale
standardizate
Pentru reprezentarea elementelor caracteristice subsolului se utilizeaza cartograme
intocmite pe baza planurilor topografice.
1. Caracteristici de suprafata ale solului
a) Relieful
Caracterizate printr-o anumita energie si un anumit grad de fragmentare , formele
de relief se analizeaza in scopul determinarii unitatii morfologice din care face parte terenul
studiat , in scopul determinarii zonelor favorabile pentru creearea sau extinderea unor
localitati si unitati de productie , in scopul determinarii unor trasee optime pentru noi cai de
comunicatie si alte lucrari de echipare a teritoriului si localitatiilor.
In cadrul marilor unitati morfologice de relief (lunca , campie , deal , munte) se
inscriu o serie de forme de relief intre care cel mai frecvent intalnite sunt: vale , ravena ,
caldare(palnie,gavan)terasa , creasta , colina , mamelon , movila , sea , rapa ,etc. La
acestea se adauga si o serie de lucrari artificiale (platforme , debleuri , rambleuri , taluzuri ,
zidur de sprijin etc.)
Analiza declivitatii tereneului se face prin operatia de cartare a pantelor prin care se
evidentiaza in plan portiunile de teren cu anumite pante , alegandu-se intervale
semnificative in raport cu posibilitatile concrete de constructie care permit in mod normal o
distanta de minim 0.20 m, si maxim 1,50m. intre pardoseala constructiei (nivelul 0) si panta
naturala a terenului.

PRINCIPALE CATEGORII DE PANTE CONSTRUIBILE

Panta Conditii de constructie


______________________________________________________________________________
0% -conditii nefavorabile in mod normal din cauza apelor meteorice(panta minima a
strazilor in functie de imbracaminte fiind de 0,25 – 1,0%)
precum si din cauza dificultatilor de realizare a retelelor
edilitare

-conditii favorabile in cazul unor constructii industriale cu un


anumit profil si de foarte mari dimensiuni
_____________________________________________________________________________________
sub – 2% -conditii optime ; constructiile se pot aseza in orice directie in
raport cu curbele de nivel
_____________________________________________________________________________________
2 – 5% - la asezarea constructiilor perpendicular pe curbele de nivel
se indica limitarea lungimii acestora sau tronsonarea si
decalarea pe verticala a tronsoanelor ; asezarea paralel
cu curbele de nivel nu prezinta dificultati
5–8% - asezarea constructiilor perpendicular pe curbele de nivel este
dificila se recomanda asezarea cladirilor paralel cu curbele de
nivel
peste 8% -asezarea constructiilor chiar paralela cu curbele de nivel este
dificila ; in general se prefera sa se renunte la utilizarea
acestor terenuri pentru constructiile mari , fiind acceptate
numai constructiile de mici dimensiuni
30 - 40 - se pot realiza constructii terasate
(in conditii speciale)
perete vertical - se poate realiza placarea unui perete
(in mod exceptional) vertical cu constructii

Din punct de vedere al cerintelor inscrierii cailor de circulatie si transport in relief ,


trebuie sa se asigure o declivitate comoda , posibilitatea unor trasee drepte sau cu curbe
largi care sa permita mentinerea vitezei de parcurs , cu unghiuri de frangere in plan
orizontal si vertical cat mai mari.
Tipul de circulatie viteza panta raza de curbura
Km/h maxima m.
%
-autostrazi 120 5% 650
-autostrazi 100-80 6% 450-240
-drumuri nationale 100 5% 450
judetene 80-60 6/6.5% 240-125
si comunale 50-40 7% 90-60
30 7.5% 35
25 8% 25
-raze minime 50 8-9% 30
in serpentine 40 8-9% 25
sub 40 8-9% 20
-cai ferate - 12la mie 600-250
normale

Practic , in vederea stabilirii pe un plan topografc a suprafetelor de teren care au


pante corespunzatoare categoriilor prezentate anterior , se efectueaza operatia grafica de
cartare a pantelor. In acest scop se stabilesc la scara planului dimensiunile orizontale care
corespund pantelor caracteristice (2-5-8%) pentru echidistanta curbelor de nivel figurate in
plan si apoi , urmarind fiecare interval dintre doua curbe de nivel , se traseaza liniile de cea
mai mare panta care marcheaza trecerea de la o categorie la alta. Se pun in evidenta prin
culori sau hasuri suprafetele dintre curbele de nivel cu aceeasi panta – si se unifica prin linii
de contur suprafetele cu pante caracteristice , indicand pentru fiecare tipul optim de
constructii.
Analiza declivitatii terenului se completeaza prin sectiuni in zone caracteristice ; in
anumite cazuri si la scari mici , inaltimiile pot fi reprezentate pe verticala la o scara mai
mare decat scara planului , tinand seama in aprecierea reliefului de faptul ca este un
procedeu conventional care nu reprezinta situatia reala pe teren.
Din punct de vedere al resurselor , relieful reprezinta in sine un potential
turistic(zone alpine,formatii geologice deosebite,pante favorabile pentru sporturile de iarna)
dar , potentialul economic balneo-turisticsi energetic al reliefului nu poate fi stabilit decat in
raport cu celelalte elemente ale cadrului natural(vegetatie,ape,clima, caracteristici ale
subsolului).
Valorile sitului create de energia reliefului au constituit in intraga evolutie a oraselor
unul dintre aspectele care au fost permanent prezente ca motivatii ale modului de
alcatuire,functionare si evolutie a oraselor. Relieful a fost deasemeni unul dintre aspectele
luate constant in considerare in compozitia urbana indiferent daca era sau nu asociat cu
alte motivatii de ordin practic(posibilitati mai usoare de aparare , de constructie etc.) sau
simbolic (inaltimi considerate ca loc privilegiat destinat constructiilor reprezentative civile
sau religioase). De la Atena , Pergam , orasele medievale si pana la noile orase realizate in
ultimile decenii ca Tapiola , Chandingarh , Harlow , Runcorn , a fost acumulata o bogata
experienta cu privire la :
- alegerea sitului unei asezari si inscrierea acesteia in sit
- alcatuirea asezarii si a spatiilor urbane reprezentative in raport cu
elementele caracteristice ale reliefului
- crearea unui relief artificial in sprijinul compozitiei urbane
- conturarea unor procedee compozitionale specifice inscrierii intr-un
anumit relief (mod de constituire a perspectivelor ascendente ,
descendente , sublinieri ale reliefului etc.)
B. APELE DE SUPRAFATA

Apele de la suprafata terenului ridica probleme specifice dupa caracteristicile lor


fizice(ape curgaoare sau statatoare) sau chimice (dulci sau sarate). De exemplu:
APELE CURGATOARE sunt analizate in raport cu :
- cursul , viteza , debitul , regimul permanent sau torential , volumul de sedimente
transportate
- pericolul de inundatii , frecventa acestora , limita zonei de inundabilitate
- caracteristici fizico – chimice (temperatura,mineralizare)
- nivelul de poluare
- gradul de amenajare prin lucrari hidro-tehnice
LACURI.
-forma , dimensiuni
-cantitatea si calitatea apei , viteza de scurgere , modul de alimentare , fluctuatia nivelului
oglinzii de apa , timpul de primenire al intregului volum de apa(normal minim 15 zile) ,
adancimea minima (normal peste 1,5m. pentru evitarea vegetatiei de balta)
-gradul de amenajare prin lucrari hidrotehnice
-nivel de poluare
MARI
-caracteristicile litoralului si platformei continentale
-curenti submarini , nivelul mareei
APE STAGNANTE DE SUPRAFATA
-limitele suprafetei ocupate , caracteristici
-posibilitatile de eliminare(desecare sau asanare prin transformare in lacuri)

In alegerea terenurilor pentru constructii se tine seama de implicatiile create de


existenta apelor subterane care insotesc apele de suprafata , precum si de respectarea
limitelor de inundabilitate , avandu-se in vedere ca orice interventii locale prin diguri de
protectie conduc la cresterea pericolului de inundabilitate in amonte , in cazul in care
aceste lucrari nu fac parte dintr-o amenajare complexa hidrotehnica a intregului bazin
hidrografic.
In studiile de sistematizare se tine seama deasemeni de particularitatile de microclimat
determinate de cursurile si oglinzile de apa.
Datorita potentialului lor economic si energetic , apele de suprafata (la care se
adauga si apele de adancime sau cele provenite din statii de desalinizare a apei marii)
constituie una din principalele probleme ale dezvoltarii , fiind utilizate ca resurse pentru:

-consumul urban,industrial si agricol.Se apreciaza prin calculele estimative ca in medie un


om are nevoie de 1000 litri de apa pe zi dintre care 200 l. revin consumului cotidian iar 800
l. consumului creat de multiplele operatii ale economiei contemporane. Alte studii indica
urmatoarea repartitie pe consumatori a volumului de apa utilizat:
43% - industrie
34% - agricultura
14% - consum public
9% - uz casnic
de exemplu pentru a se fabrica o tona de zahar se consuma 100.000 l. de apa , pentru o
tona de otel 150.000 – 300.000 l. , iar pentru exploatarea sau prelucrarea unui gram de
materie fisionabila sunt necesari 20.000.000 l.
Romania se situeaza printre tarile europene cu resurse mijlocii de apa de suprafata daca
se iau in considerare si apele Dunarii (5.000 – 10.000 mc-an-locuitor)dupa debitul mijlociu
al raurilor interioare. Necesitatile de dezvoltare au impus elaborarea in 1976 a unui amplu
program national de perspectiva avand drept scop amenajarea unitara a bazinelor
hidrografice , controlul integral al apei prin lacuri de acumulare , regularizarea si indiguirea
cursurilor de apa , combaterea eroziunii solului , corectarea torentilor , dezvoltarea lucrarilor
de imbunatatire funciara etc.

-producerea energiei electrice. Pe plan mondial ponderea ocupata de energia hidroelectrica


in totalul productiei de energie electrica este in jur de 5% si se apreciaza ca va ramane
constanta pana in anul 2000 desi in valoare absoluta va creste de circa 4 ori. Limitarea se
datoreaza conditiilor complexe cerute de realizarea centralelor hidroelectrice (volum de apa
, relief , caracteristici geotehnice etc.) unele tari avand pana acum valorificat intreg
potentialul hidroenergetic. Si in tara noastra se prevede ca pana in anul 2000 sa se
valorifice intregul potential hidroenergetic existent , ponderea energiei hidroelectrice
produse urmand sa atinga 15% din total.

-transporturi. Transportul in special de marfuri pe cai fluviale , canale si maritim , reprezinta


o modalitate eficienta si din ce in ce mai larg utilizata avand un consum energetic redus. In
comparatie cu consumul energetic specific in cazul transportului pe cale ferata considerat
a fi egal cu 1 , consumul energetic in transportul auto este de 4 ori mai mare , in transportul
aerian de 30 de ori , in schimb consumul in transportul pe apa echivaleaza co 0,9 – 0,8 fiind
intrecut in eficienta numai de transportul de substante lichide prin conducte consum 0,4.
In tara noastra sunt in executie sau urmeaza a fi realizate in viitorul apropriat o serie de
amenajari pentru transformarea unor rauri interioare in cai navigabile precum si canalul
Dunare-Marea Neagra .

-utilitati diverse. Apele de suprafata reprezinta un pretios potential balnear(izvoare minerale


, lacuri , litoralul marin) a carui punere in valoare defineste adesea profilul de statiune
balneo-climaterica a unei localitati si constituie baza de trensformare a 40-50 localitati
rurale in orase pana in 1990. Deasemeni apele de suprafata constituie importante zone de
sport , odihna si agrement cu eficienta sociala si economica ridicata. In ultmii ani nevoile
sporite de proteine au condus la dezvoltarea acvaculturii a carei eficienta ridicata constituie
una din cele mai promitatoare cai de reducere a deficitului de alimente. Se apreciaza ca un
hectar de apa poate produce de exemplu o cantitate de 7 ori mai mare de proteine decat
un hectar de lucerna.
Totdata s-a pus in evidenta in ultimul deceniu importanta deosebita pe care o
reprezinta apele de suprafata ca unul dintre sistemele globale care continn viata pe pamant
alaturi de sol si aer. Avand un rol deosebit in reciclarea materiei in natura si asigurand
transformarea substantelor organice in substante anorganice si apoi din nou in substante
organice , in circuite mult mai rapide decat solul si prin aceasta deci mai expuse efectelor
negative ale poluarii , apele de suprafata si in special apel dulci fac obiectul unor masuri
complexe de protejare. Aspectele ridicate de epurarea apelor uzate care sunt deversate in
fluvii , mari , lacuri si mare si care provin din aglomerari urbane , din industrie si din
agricultura fac parte integranta din problematica studiilor de sistematizare a localitatilor in
scopul protejarii mediului natural si al asigurarii nevoilor crescande de apa potabila , de apa
industriala si de hrana
Prezenta apelor de suprafata – fluvii,rauri ,lacuri ,mare – in ineriorul sau imediata
vecinatate a localitatilor – determina in interiorul localitatilor anumite relatii functionale si
spatial volumetrice specifice generate pe de o parte de activitatile legate de utilizarea apei
si transportul de apa iar pe de alta parte de valorile peisajului creat de apa. In acest sens
este concludenta o rememorare a unora dintre exemplele prezentate in capitolul privind
evolutia oraselor cum ar fi – Babilon , Delos , Pireu , Milet , Alexandria , La Valetta , Venetia
, Paris , Londra , Moscova , Brasilia si altele.

b) vegetatia
Din mediul natural biotic – care urmeaza a fi discutat in intregul sau la capitolul
protectia mediului ambiant-,este necesar sa se puna in evidenta intre elementele
caracteristice ale solului acea parte alcatuita de vegetatie.
Influentata de relief , natura solului , clima de modul natural de dezvoltare in timp si
de gradul de afectare daorat activitatilor umane , vegetatia are un important rol climatic ,
economic , energetic si estetic. Doua treimi din oxigenul planetei noastre consumat de
industrie , autovehicule , om , animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori
si arbusti. S-a calculat de exemplu ca un fag matur produce 1,7Kg oxigen in fiecare ora si
prelucreaza 2,35 Kg de bioxid de carbon emanat de tevile de esapament ale masinilor ,
asigurand nevoile zilnice de oxigen ale unui numar de 64 de persoane.
In tara noastra padurile ocupand 26,6 %din teritoriu constituie un pretios potential
economic si turistic si in acelasi timp , un pretios factor natural de protectie impotriva
eroziunii solului , a inundatiilor precum si un mijloc de ameliorarea climatului. Deasemeni ,
grupand comunitati ecologice caracteristice , padurile sunt protejate prin crearea unor
rezervatii naturale (Retezat , Delta Dunarii), rezervatii cinegetice si salmonicole , precum si
prin legislatie (codul silvic, legea privind fondul funciar)
In interiorul localitatilor sau in imediata vecinatate a acestora , vegetatia si in special
plantatiile inalte cumuleaza o serie de functiuni : de ameliorare a microclimatului , de
protectie fata de nocivitatile industriale , de odihna si agrement de scurta durata sau de
sfarsit de saptamana , vegetatia fiind totodata una dintre principalele valori ale peisajului
alaturi de relief si de ape. La nivel de detaliu , plantatiile inalte , arbusti si gazonul
indeplinesc functii multiple : ameliorare microclimat prin umidificarea aerului , absortie de
bioxid de carbon si producerea de oxigen , scaderea temperaturii in zilele fierbinti ,
retinerea prafului , protejarea impotriva zgomotului , protejarea impotriva radiatiei solare
excesive , protejare impotriva vanturilor dominante in sezonul rece , mentinerea unor
culoare de ventilatie la care se adauga efectele asupra confortului psihic si rolul decorativ.

2. CARACTERISTICI ALE SUBSOLULUI


Imediat sub suprafata terenului se afla un strat poros denumit sol sau pamant
vegetal continand humus si care impreuna cu aerul si apa constituie cele trei mari sisteme
globale care contin viata pe pamant
Solul care reprezinta o suprafata fertila de circa 40% din intreaga suprafata a
uscatului , asigura pe de-o parte marea majoritate a alimentelor si o parte din materiile
prime industriale iar pe de alta parte , prin intermediul microorganismelor din sol si a
plantelor , asigura circuitului prin studiul organic – anorganic a elementelor necesare vietii
Din punctul de vedere al sistematizarii , solul este privit prin prisma valorii lui
economice rezultate din calitatea si modului de utilizare in agricultura si silvicultura si prin
prisma valorii lui in mentinerea unor echilibre ecologice. Din aceste motive in tara noastra
ocuparea terenurilor agricole , a solului fertil cu orice categorie de alta ………. Este strict
controlata. Toate localitatiile au perimetre construibile stabilite prin lege pe baza schitelor de
sistematizare ale localitatilor iar in cazuri bine justificate in care sunt necesare extinderi ale
perimetrului aceasta se face cu prioritate pe terenuri degradate , nefertile, sau, daca se
ocupa un teren fertil, stratul vegetal este mutat intr-o zona arida sau degradata asigurandu-
se astfel recuperarea integrala a terenului scos din circuitul agricol.
Totodata se afla in curs de aplicare un amplu program de protejare si recuperare a
terenurilor fertile prin masuri de combatere a eroziunii solului si lucrari de imbunatatire
funciare.
In categoria elementelor caracteristice ale subsolului se includ: proprietatile fizico-
mecanice ale terenului, stabilitatea in raport cu miscarile seismice, unele aspecte legate de
exploatarea resurselor subterane, de apele subterane si de vestigiile arheologice, care pot
influenta modul de folosire a terenului, alegerea tipurilor optime de constructii si amenajari
precum si costul lucrarilor.
Informatii cu privire la caracteristicile subsolului sunt obtinute prin studii geotehnice,
hidrogeotehnice si geologice care fac apel la sondaje.

a) Rezistenta terenului
Definind capacitatea portanta prin presiunea admisibila, rezistenta terenului se
exprima in Kg/cmp sau tone/mp si depinde de natura, caracteristicile fizico-mecanice ale
rocilor diferitelor straturi ale subsolului. In mod normal sunt utilizate pentru constructii
terenuri cu o rezistenta de peste 1,5 Kg/cmp (un bloc P+4 de dimensiuni 12 x 24 m are o
greutate totala de circa 350 tone revenind 1,2t/mp sau 1,2Kg/cmp
Se analizeaza deasemeni terenurile care sunt caracterizate de procese geologice
actuale (alunecari de teren, tasari sau depozite), in vederea alegerii masurilor de stabilizare
sau de evitare a agravarii fenomenului prin amenajari necorespunzatoare.
Exprimarea grafica caracteristicilor privind structura terenului se face prin
cartograme suprapuse pe planurile topografice delimitandu-se zone favorabile pentru
constructii; zone construibile in anumite conditii de fundare, zone neconstruibile si zone
care necesita amenajari speciale.
b) Stabilitatea in raport cu miscarile seismice
Generate de miscarea marilor placi tectonice, insotind eruptile vulcanice si uneori
activate in mod artificial prin crearea marilor lacuri de acumulare(SUA, Zambia, Grecia,
Franta, India), miscarile seismice au diferite caracterisitici si intensitati si in consecinta,
efecte diferite asupra oamenilor, constructiilor si mediului natural.
In Romania, in Vrancea, langa arcul de curbura al Carpatilor, se afla situata zona de
intalnire si de conflict a pacii est-europene, microplaci intracarpatice, microplaci moesice si
microplaca Marii Negre; aceasta ultima microplaca prezinta tendinte de scufundare spre
arcul carpatic si constituie una din dominantele mecanismului cutremurelor vrancene
generate de miscarile tectonice de subductie sau lunecare relativa a celor patru placi.
Focarul seismic Vrancea situat intre paralelele 45 si 46 grade, se manifesta sub
crusta terestra la o adancime care variaza intre 100 – 200 Km zona in care se afla un
volum enorm de materiale sub forma solida, vascoasa si gazoasa. Forma de manifestare a
cutremurelor este foarte diferita, afectand in mod simetric sau asimetric Moldova si
Muntenia, in aceste teritorii existand si unele zone mai sensibile din punct de vedere
seismic .
Magnitudinea maxima a focarului din Vrancea la ultimele doua mari cutremure a
fost dupa scara Richter de 7,4 in 1944 si 7,2 in 1977, focarul Vrancea avand deasemeni
drept caracteristici adancime (100-200Km), izolarea si persistenta reflectata in frecvente de
2-3 cutrmure mari pe secol.
Intensitatea cutremurelor resimtita pe aria afectata de miscarile seismice depind de:
-distanta fata de epicentrul cutremurului
-raspunsul terenului la solicitarile seismice in functie de conditiile geologice regionale si
locale(stratigrafia si tectonica formatiunilor geologice, caracteristicile fizico mecanice ale
rocilor) si de conditiile hidrografice(adancimea si caracteristicile stratului acvifer, eventuale
modificari in regimul apelor subterane datorate constructiei oraselor si lucrarilor
hidroameliorative).
Intensitatea miscarii generate de un cutremur pe un amplasament este codificata in
mod curent fiind utilizate scarile MKS si Mercalli (gradele 1-12) determinate de baza
efectelor asupra oamenilor, mediului natural si construit si asupra scoartei terestre, precum
si pe baza datelor instrumentale.
Gradul de Efectele actiunii seismice (date standard 1980)
Intensitate
seismica
I -cutremur imperciptibil-este detectat numai instrumental
II -cutremur abia simtit- este simtit doar de putinii oameni care stau linistiti in
interiorul locuintelor
III -cutremur slab- este resimtit de putinii oameni aflati in interiorul locuintelor
sau afara, oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile produse de trecerea
unui autocamion usor; se remarca oscilatii usoare ale obiectelor atarnate
IV -cutremur puternic- este simtit de multi oameni aflati in interiorul cladirilor
(50%) si putini aflati afara (5%), oscilatiile fiind asemanatoare cu zguduirile
produse de trecerea unui autocamion greu incarcat; ferestrele, usile si
vesela zangane, pardoselile si peretii scartaie, mobila incepe sa uruie,
obiectele atarnate si lichidele din vase oscileaza usor
V -cutremur desteptator- este simtit de toti oamenii aflati in interiorul
locuintelor si de multi oameni aflati afara; multi dintre cei adormiti se trezesc
insa putini oameni parasesc locuinta. Cladiriile sunt zguduite, obiectele
atarnate oscileaza considerabil, tablourile se deplaseaza, obiectele nefixate
se rastoarna sau se deplaseaza, usile si ferestrele se inchid si se deschid,
lichidele se varsa, oscilatiile se aseamana cu cele produse de caderea unor
obiecte grele in interiorul cladirii; animalele sunt nelinistite
VI -cutremur care provoaca spaima- este resimtit de toti oamenii aflati in
interiorul cladirilor si de majoritatea celor aflati afara; multi oameni aflati in
interiorul cladirilor alearga afara; putini oameni isi pierd echilibrul; animalele
domestice isi parasesc adaposturile, se sparg obiectele fragile; mobila se
deplaseaza, se aude sunetul clopotelor mici din clopotnita
-avarii usoare si moderate-(prapaturi mici in pereti, caderea unor
tigle de pe acoperis, crapaturi si desprinderi ale unor parti din cosurile de
fum) la constructiile de tip A si avarii usoare la putine constructii obisnuite
din caramida arsa, piatra fasonata, blocuri de beton cu schelet de lemn si cu
zidarie, fara masuri de protectie antiseismica sau asigurate pentru gradele
IV si IIV (tip B)
-in putinele cazuri terenurile umede sunt posibile crapaturi cu
latimea pana la 1 cm; in zonele muntoase pot sa apara cazuri izolate de
surpari; apar modificari ale debitului izvoarelor si nivelul apelor in fantani
VII -cutremur care provoaca avarierea cladirilor
-majoritatea oamenilor sunt speriati si parasesc locuintele, multi
oameni cu greu isi mai mentin echilibrul
-avarii importante- (crapaturi mari si adanci in pereti, desprinderea
unor bucati mari de tencuiala, caderi de cosuri de fum cu distrugerea locala
a acoperisurilor) si distrugeri(crapaturi foarte mari in pereti, ruperea
legaturilor dintre diferitele elemente ale constructiilor, dislocarea unor parti
din cladire, prabusirea unor ziduri interioare si a unor pereti de umplutura a
structurilor de cadre) la constructii tip A avarii moderate la multe constructii
de tip B si avarii usoare la multe constructii din zidarie portanta cu samburi
si plansee de beton armat asigurate antiseismic pentru gradul 8 (tip B.8) si
la multe constructii cu schelet din beton armat monolit sau din elemente
prefabricate asigurate antiseismic la gradele VI-VII (tip C)
-la suprafata apei se formeaza valuri , apa lacurilor se tulbura ca
urmare a ridicarii malului; se modifica nivelul apelor din fantani si debitul
izvoarelor; in cazuri izolate se produc alunecari ale unor parti din malurile
nisipoase si de pietris.
VIII -cutremur care provoaca avarii puternice ale cladiriilor -cutremurul
provoaca spaima si panica; manifesta neliniste chiar persoanelor care
conduc autoturisme; copacii se scutura puternic si uneori se pot rupe ramuri
si trunchiuri; se deplaseaza si uneori se rastoarna mobila grea; parte din
lampile suspendate se avariaza
-prabusiri(distrugerea totala a constructiei sau a unui tronson din
aceasta) la putine constructii tipA distrugeri la multe constructii tipA si la
putine constructii tipB, avarii importante la multe cladiri tipB si tipC,avarii
moderate la multa constructii tip B.8 si si tipC avarii usoare la multe
cladiri tip B.9(constructii cu zidarie portanta cu samburi si plansee de beton
armat asigurate antiseismic la gradul 9) si multe cladiri tip C.8;
-in cazuri izolate se produce ruperea portiunilor de imbinare a
conductelor
-monumentele si statuile se deplaseaza si se rasucesc
-imprejmuirile de piatra se prabusesc
-se observa mici alunecari de teren in zonele depresionale si pe
pantele abrupte ale drumurilor taluzate; in teren apar crapaturi de cativa
centimetri; apar noi bazine de apa, puturi secate su umple iar cu apa iar in
altele apa seaca sau apar schimbari ale nivelului si debitului apei in fantani.
IX -cutremur care provoaca avarii importante ale cladirilor
-panica generala, avarii mari ale mobilelor,animalele se agita si tipa
-prabusiri la multe constructii tipA si putine tipB
-distrugeri la multe cladiri tiB si putine la tipB.8 si C avarii
importantela multe constructii tipB.8 , C si la putine tip C.8
-avarii moderate la multe constructii tip B.9 si C.8 avarii usoare la
multe constructii tip C.9(schelet din beton armat monolit sau din elemente
prefabricate asigurateantiseismic la gradul 9)
-monumentele si coloanele se rastoarna
-avarii importante ale rezervoarelor artificiale de apa , conductele
subterane sunt partial distruse
-in cazuri izolate apare deformarea sinelor de cale ferata si
avarierea partilor carosabile ale drumurilor
-apar inundatii in urma revarsarilor apelor din albii, crapaturile in
teren ating 10 cm. si chiar mai mult pe pante si pe malurile raurilor; caderi
de roci, alunecari si curgeri de terenuri; la suprafata apei apar valuri mari,
puturile secate isi recapata debitul, altele seaca
X -cutremur distrugator
-prabusiri la majoritatea constructiilor tipA, la multe tipB si la putine
tipB.8 si C distrugeri la multe constructii tip B.8 , C , putine B.9 si C.8
avarii importante la multe constructii tip B.9 , C.8 si la putine constructii tip
C.9 avarii moderate la multe constructii tip C.9
-avarierea critica a barajelor si digurilor, avarierea importanta a
drumurilor, deformari ale sinelor de cale ferata
-ruperi sau deformari ale conductelor subterane
-pavajele drumurilor si asfaltul prezinta suprafete ondulate
-in teren apar crapaturi pana la 1 m fisuri largi, paralele cu albiile
cursurilor de apa, alunecari in terenul neconsolidat cu pante abrupte ale
raurilor si tarmurilor marine, deplasari ale maselor nisipoase si maloase in
zonele litorale
-schimbarea nivelului apelor din fantani; apa din canale, lacuri, rauri,
se revarsa, se formeaza noi lacuri.
XI cutremur catastrofal
-avarii serioase la majoritatea cladirilor bine construite
-poduri, baraje, cai ferate,sosele devin impracticabile
-distrugerea conductelor subterane
-deformari importante ale terenurilor sub forma de crapaturi largi;
fracturi si deplasari pe directia orizontala si verticala; numeroase alunecari
de teren si caderi de roci
XII cutremur care provoaca modificarea terenului
-practic toate constructiile de suprafata si subterane sunt avariate
puternic sau distruse total
-suprafata pamantului este complet schimbata; in teren apar
crapaturi considerabile cu deplasari importante pe directia orizontala si
verticala; caderi de roci si prabusiri de maluri pe suprafete mari
-apar caderi de apa si avarii ale cursurilor de apa, se formeaza noi
lacuri indiguite natural

Stabilirea intensitatii seismice se poate face deasemeni orientativ pe baza datelor


instrumentale care inregistreaza
-acceleratia maxima a solului (cm/secp) pe una din cele doua componente orizontael
perpendiculare(de exemplu nord-sud si est-vest)
-viteza maxima a oscilatiei solului(cm/s)
-amplitudinea deplasarii(cm)-considerata ca amplitudinea deplasarii relative a centrului
masei unui pendul cu perioada oscilatiilor proprii de 0,25 s si decrementul logaritmic al
amortizarii de 0,5

date orientative medii obtinute statistic


intensitatea acceleratia viteza deplasarea
seismica maxima maxima
(grade) (cm/secp) (cm/sec) (cm)
V 25 4.2 1
VI 50 7.4 2
VII 100 13.2 4
VIII 200 23.4 8
IX 400 41.7 16
X 800 74.1 32
(4 martie 1977 200 70 25
inregistrare
INCERC)
VIII – IX
Asa cum se poate observa, datele medii de mai sus pot sa nu acopere miscarile
seismice din tara noastra, deoarece unele din cele trei valori de varf ale caracteristicilor
cutremurelor cu acelasi grad de intensitate pot avea valori mai apropriate de valoarea
medie corespunzatoare unui alt grad de intensitate, in raport cu conditiile specifice fiecarei
zone seismice.
Cutremurul din 4 martie 1977 a scos in evidenta datorita inregistrarilor efectuate de
INCERC o serie de caracteristici specifice miscarilor seismice generate de focarul Vrancea,
de o deosebita importanta pentru imbunatatirea masurilor de protectie antiseismica din tara
noastra. In consecinta au fost elaborate legea calitatii si sigurantei constructiilor si codul de
proiectare antiseismica pentru intreg teritoriul Romaniei, care actualizeaza zonarea
seismica a teritoriului si conceptele de proiectare si siguranta antiseismica pe baza
invatamintelor trase din experienta ultimului cutremur.
In sistematizarea localitatiilor aspectele legate de protectia antiseismica se exprima
prin: -harti si studii de microzonare seismica necesare proiectarii si sistematizarii
teritoriului intocmai pentru: -teritoriile localitatilor urbane si rurale
-amplasamentele constructiilor si obiectivelor de importanta
deosebita
-adaptarea principiilor de compozitie la nivel de detalii de sistematizare in raport cu
tipologia solutiilor arhitecturale rezultata ca optime in urma experientei din 4 martie 1977; in
acest sens trebuiesc mentionate in special
-simplificarea formelor in plan a constructilor
-simplificarea volumetriei constructilor
-limitarea constructilor cu pereti din beton armat care din considerente functionale au
parterul sau doua nivele libere pe stalpi
-introducerea rosturilor de minim 10 cm. intre constructii
Model seismogenic al sursei Vrancea Harta isoseismica a Romaniei dupa 4 martie 1977
c) unele aspecte legate de exploatarea resurselor subterane
In afara interesului economic pe care il reprezinta, al rolului definitoriu in profilul
social-economic al localitatilor, exploatarea resurselor subterane ridica in fata sistematizarii
urmatoarele tipuri de probleme:
-determinarea limitelor de apropiere cu constructii de aria exploatarilor subterane
prin stabilirea palierului de siguranta in functie de caracteristicile geotehnice din zona
-rezervarea unor zone de depozitare a sterilului sau altor reziduri(halde, bataluri)
-amenajarea terenurilor ramase in urma exploatarilor de suprafata(cariere,
balastiere, etc.) sau a depozitelor de steril in vederea protejarii peisajului
d) apele subterane
In raport cu adancimea la care se afla(mica, medie sau mare), cu cantitatea si cu calitatile
fizico-chimice(apa dulce, apa minerala, apa termala), apele subterane pot primi diferite
utilizari ca surse de apa potabila si industriala, agent termic, factori terapeutici sau pot
constitui factori de poluare(apele puternic mineralizate din zacamintele fosile sau din zone
vulcanice). Din punct de vedere al conditiilor hidrogeologice este necesar a fi cunoscute
urmatoarele date: adancimea si intinderea stratului acvifer, zona de alimentare, directia de
drenare, evaluarea eventualelor modificari in regimul apelor subterane datorita lucrarilor
hidroameliorative sau constructiilor supraterane.