UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PSIHOLOGIA DEZVOLTARII
 REACTION PAPER
 RASPUNS INTREBARI DATE

Galdau Arabela Mihaela

An II
 REACTION PAPER

Introducere:
In perioada adolescentei si a adultului emergent functiile executive se afla intr-o stransa legatura
cu teoria mintii si componentele acesteia starea mentala cognitiva si starea mentala afectiva, prima
contribuind la dezvoltarea celei de a doua impreuna cu empatia. Teoria mintii sau teoria functionarii
sociale rezuma abilitatea de a intelege starile mentale.

Analiza:

Dezbaterea urmareste relatia dintre mecanismele functilor executive si starea mentala afectiva in
principal. Concluzia la care s-a ajuns in aceasta cercetare denota faptul ca inhibitia este ramura EF
care influenteaza cel mai mult dezvoltarea ToM afectiv. Conform autorilor aceasta este prima
cercetare facuta pe acest subiect nu se scuza faptul ca in cocluziile articolului gasim expuse foarte
multe minusuri pe care lucrarea in cauza le are. Aceestea reies in primul rand din faptul ca
rezultatele nu pot fi comparate cu alt calup de rezultate pentru a stabili validitatea lor, astfel
credibilitatea lucrarii scade. Tot in cadrul concluziei autorii sustin ca este nevoie de alte cercetari
precum unele logitudinale pentru a fi observata ai bine evolutia accestor mecanisme si a unor studii
facute pe grupe de varsta diferite pentru a putea corela rezultatele. Din nou acest fapt aducand un
minus cercetarii in cauza.

Un minus care mai pare in cadrul acestei ercetari este reprezentat de faptul ca nu se tine strict
cont de cursul evolutiv al functiilor executive, care nu sunt dezvoltate in egala masura la toti
indivizii. Acestea sunt influentate de si de mediul social, scolar din care provine individul si in care
a crescut. Astfel pot aparea diferente substantiale in abilitatile individuale a functiilor executive, in
cadrul carora un prim semn ar fi rezultatele scolare slabe. Aceste informatii nu sunt amintite pe parc
ursul cercetarii.

Cercetarea se axeaza foarte mult pe relatia dintre mecanismul de inhibitie si starea mentala
afectiva insa autorii nu precizeaza faptul ca ToM afectiv are mai multe subcomponente importante
care genereaza imaginea de ansamblu a acestui mecanism, astfel ar fi necesare mai mutle cercetari
pe ramurile ToM afectiv pentru a vedea cum interactzioneaza inhibitia cu fiecare in parte.

Sunt deacord cu afirmatia facuta de catre autori ca adolescentii fac mai mutle greseli decat
adultii in ceea ce priveste adoptarea de comportamente cu carcter emotional. Toate acestea
datorandu-se faptului ca statutul socio-emotional este foarte important in perioada adolescentei.
Astfel majoritatea deciziilor luate de acestia sunt facute pe baza unor inferente ce privesc acceptarea
sociala si emorionala a celor din jurul lor si integrarea in grupul din care doresc sa faca parte. Astfel
factorii care influenteaza actiunile adolescentilor sunt in principal de natura emotionali sau sociali,
ignorand in cele mai multe cazuri costurile actiuniilor lor. Tot corelata cu aceasta problema este si
afirmatia autorilor care sustine ca acest studiu este necesar datorita modului in care adolescentii se
raporteaza la emotiile celor din jur si pentru ca nu exista decat alte doua studii care sa infereze
asupra modului de dezvoltare a ToM afectiv.

Se specifica faptul ca Functiile executive sunt activ implicate pe parcursul copilariei pe toata
perioada dezvoltarii performatenlor ToM cognitiv. Total deacord cu acest context, toate studiile
sustinant eficacitatea pe care EF o are asupra dezvoltarii acopilului, aici fiind inclusa si pregatirea
acestuia pentru intergarea in sistemul scolar. Multi copii care incep scoala cu lipsuri in abilitai ale
functiilor executive risca sa aiba probleme precum deficit atentional sau chiar ADHD. Astfel apare
o diferenta mare intre varsta copilului si gradul de dezvoltare a acestuia. Aceste minusuri duc
progresiv la scaderea rezultatelor scolare, probleme de memorare, de comutare a atentiei, si
probleme de inhibare a unor comportamente necorespunzatoare etc.

Un bun semn de alarma tras de aceasta cercetare consta in necesitatea dezvoltarii unor noi teste
pentru a verifica aceste doua sisteme componete ale teoriei mintii si relationarea lor cu ramuril
functiilor executive.

O cercetare care ridica multe semne de interbare in ceea ce priveste subiectul principal dezbatut,
dat fiind faptul ca este prima de acest tip, insa cu foarte multe minusuri neavand un alt etalon cu
care sa fie comparate rezultatele. Astfel rezultatele releva o stransa legatura intre functiile executive
si starea mentala afectiva, ultima relationand cu starea mentala cognitiva si empatia-stare care nu a
fost foarte bine descrisa in cadrul cercetarii, dar amintita foarte des.

Empatie- capacitatea de a intelege si de a raspunde emotiilor celorlalti, de a percepe corect

trairile, credintele, intentiile persoanelor din jur, capacitatea de detasare fata de ceilalti si de
intelegere a faptului ca fiecare individ este caracterizat de stari mentale diferite.

S-a concluzionat faptul ca inhibitia este ramura EF care sustine cel mai bine ToM afectiv, din
punct de vedere neuronala aceste doua sisteme avand aceeasi baza, cortexul dorsolateral prefrontal.
 a. Ce se ştie despre teoria minţii(ToM) şi funcţiile executive în adolescenţă şi în
perioada de adult emergent?
Teoria mintii sau teoria functionarii sociale este compura din teoria cognitiva a mintii si teoria
afectiva a mintii sau a statutului mental. In perioada adolescentei se dezvolta mult aptitudinile
socio-emotionale devenint tot mai importante. Pentru o dezvoltare propie a statutului mental afectiv
este nevoie de o dezvoltare substantiala anticipata a statutului mental cognitiv. In ceea ce priveste
dezvoltarea aptitudinilor cognitive in aceasta perioada este necesar intelegerea perspectiveor
celorlalti si statutul lor mental, iar la baza dezvoltarii afective avem intelegerea corecta a emotiilor
celor din jur utilizand empatia.

Functiile executive joaca un rol important in dezvoltarea statutului mental cognitiv, acest sistem
de functii fiind inca in dezvoltare in timpul adolescentei. Reglarea propriilor emotii si ganduri este
necesara pentru dezvoltarea unui statut mental coerent. Chiar daca ambele statuturi mentale au deja
baza formata in aceasta perioada, cursul dezvoltarii functiilor executive poate sustine o rafinare a
accestor laturi ale teoriei mintii, in special a celei afective. Dezvoltarea unor abilitati noi a functiilor
executive mai sofisticate duce la capacitatea de a face fata mai usor la statutul emotional a celorlalti,
astfel imbunatatind functiile sociale. Toate cele trei laturi ale functiilor executive coreleaza cu
dezvoltarea satutului afectiv, cel mai mult interactionand inhibitia. Pt o buna dezvoltarea a ToM
afectiv atata adolescentii cat si adultii emergenti eu nevoie de inhibitie(mecanism a functiilor
executive). Varsta si statutul afectiv mental sunt direct corelate.

b. Care este relaţia dintre teoria minţii afectivă şi empatie?

Empatia sta la baza dezvoltarii propice a ToM afectiv. Functia de empatie cumuleaza o forma
buna de intuire a realitatii si identificarea adolescentului cu persoanele din jur, proiectand starile
sale emotionale asupra acestora si intelegand emotiile si experientele celorlalti. Functia primara a
empatiei este de a sustine adolescentul in construirea unor noi relatii sociale. Aceasta ajuta si la
inhibarea unor comportamte agresive. Toate acestea pentru o buna dezvoltare a statutului mental
afectiv al adolescentului in domeniul socio-emotional. Dezvolta capacitatea de a recunoste mai
usor starile emotionale a celorlalti. Doar prin integrarea corecta a cestui proces in dezvoltare se va
ajunge la un statut mental afectiv bun, insa primordial se afla un statut mental cognitiv bine
dezvoltat.
 c. Ce ar putea face ca inhibiţia să fie cea mai importantă funcţie executivă
asociată componentei afective a teoriei minţii, dintre toate cele măsurate?
Pentru dezvoltarea unui statut mental afectiv cat mai complex, s-a dovedit faptul ca functia
executiva numita inhibitie este cea mai necesara. Aceast element al functiilor executive este cel mai
reprezentativ in cazul interactiunilor sociale, precum inhibarea unui comportament atunci cand
apare o atractivitate puternica fata de o alta persona sau estomparea unui raspuns imediat pentru a
cauta alte raspunsuri mult mai potrivite respectivei situatii.

Toate aceste aspecte colaborand in sustinerea unei bune dezvoltari socio-emotionale. Corelatia
dintre ToM afectiv si inhibitie mai reiese si din faptul ca din punct de vedereu neurologic acceste
doua aspecte isi au baza in aceeasi zona a creierului, adica in cortexul dorsolateral prefrontal.
Aceste doua arii ar mai putea relationa din punct de vedere neurologic si la luare deciziilor
comportamentale cu caracter afectiv tot aici intrand si problema adoptarii comportamentelor cu risc
ridicat.

d. Care sunt implicaţiile acestei arii de cercetare pentru studiile viitoare şi pentru
practică?
Aceasta zona de cercetare ar putea implica in viitor studii ce privesc rolul pe care functiile
executive il joaca in cadrul dezvoltarii teoriei mintii si daca acest proces de dezvoltare continua din
perioada copilariei parcurgand adolescenta si adultul emergent. Urmatoarele studii ar trebui sa
investigheze atata dezvoltarea statutului afectiv cat si cel emotional in paralel utilizand metoda
cercetarii longitudinale. Sunt necesare studii care sa demonstreze relatia dintre functiile executive
si ToM afectiv, studii facute pe mai multe categorii de varsta pentru a scoate la lumina evolutia
acestora. Pentru a scoate cu totul la lumina aceasta componeta afectiva este nevoie de studii care
sa releveze implicatiile neuronale ale ToM. Apare necesitatea de a studia implicatiile pe care
functiile executive le are atata in cadrul ToM afectiv cat si in cadrul ToM cognitiv. Impreuna cu
toate acestea se naste necesitatea unor noi teste pentru a ajuta la stabilirea rezultatelor din
urmatoarele cercetari, pentru acest domeniu.
BILBIOGRAFIE:

 Development of Affective Theory of Mind Across Adolescence: Disentangling

the Role of Executive Functions
 Reconceptualizing Early Education On Scientific Groups: School Readiness in
Focus
 Albert, D., & Steinberg, L. (2011). Judgement and Decision Making in
Adolescence, Journal of Reasearch on Adolescence
 Poole, D., Warren, A., & Nunez, N. (2007). The Story of Human
Development. Cap 10