Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REDACTAREA 2
AUGUST 2015
Pagina 1 din 101 Redactarea 2
CUPRINS
CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE ............................................................................ 5
SECŢIUNEA 1 Obiect şi domeniu de aplicare .................................................................... 5
SECŢIUNEA a 2-a Prevederi generale ............................................................................... 5
SECŢIUNEA a 3-a Definiţii - terminologie ........................................................................ 6
SECŢIUNEA a 4-a Referinţe ............................................................................................. 7
CAPITOLUL II ELEMENTELE PROFILULUI TRANSVERSAL TIP.............................. 8
SECŢIUNEA 1 Norme generale ......................................................................................... 8
SECŢIUNEA a 2-a Profilul transversal tip curent în aliniamente când autostrada se
construieşte etapizat ........................................................................................................... 9
SECŢIUNEA a 3-a Profil transversal tip cu trei benzi de circulaţie pe sens ....................... 10
SECŢIUNEA a 4-a Elemente ale profilului transversal în situaţiile particulare.................. 10
SECŢIUNEA a 5-a Profilul transversal al podurilor, viaductelor şi pasajelor autostRăzii .. 10
SECŢIUNEA a 6-a Pasaje peste autostrada ...................................................................... 12
SECŢIUNEA a 7-a Tuneluri ............................................................................................ 12
SECŢIUNEA a 8 Profiluri transversale pe căile de acces la autostrăzi.............................. 17
SECŢIUNEA a 9-a Structuri rutiere ................................................................................. 18
SECŢIUNEA a 10-a Terasamente .................................................................................... 18
SECŢIUNEA a 11-a Drumuri de intretinere ..................................................................... 19
SECŢIUNEA a 12-a Drumuri afectate de traseul autostrazii ............................................. 19
CAPITOLUL III ELEMENTE DETERMINANTE ALE TRASEULUI ............................ 19
SECŢIUNEA 1 Viteza de proiectare................................................................................. 19
SECŢIUNEA a 2-a Elemente geometrice ale autostrăzii ................................................... 20
CAPITOLUL IV AMENAJAREA CURBELOR ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU ...................... 23
SECŢIUNEA 1 Generalităţi ............................................................................................. 23
SECŢIUNEA a 2-a Vizibilitatea ....................................................................................... 24
SECŢIUNEA a 3-a Amenajarea curbelor izolate .............................................................. 24
SECŢIUNEA a 4-a ............................................................................... Supralărgiri în curbe
25
SECŢIUNEA a 5-a ...............................................................Amenajarea curbelor succesive
25
SECŢIUNEA a 5-a Amenajarea suprafeţelor celorlalte benzi ale autostrăzii din afara căilor
........................................................................................................................................ 26
CAPITOLUL V PROFILUL LONGITUDINAL .............................................................. 27
SECŢIUNEA 1 Date de proiectare ................................................................................... 27
CAPITOLUL VI REGULI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA COMPLEXĂ ÎN
SPAŢIU (PLAN-PROFIL) ............................................................................................... 30
Art. 1.
(1) Prezentul normativ stabileşte regulile şi condiţiile care se aplică la proiectarea autostrăzilor noi din
afara localităţilor.
(2) Normativul s-a întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/ 1998 de aprobare a
Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor cu modificările şi completările
ulterioare; Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor aprobate prin
Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998, a Standardelor pentru autostrada transeuropeană
nord-sud - T.E.M./2001 şi Acordul European asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională
(AGR).
Art. 2. Autostrăzile sunt drumuri naţionale de mare capacitate şi viteză, rezervate exclusiv circulaţiei
autovehiculelor, care nu deservesc proprietăţile riverane şi care:
a) cu excepţia punctelor singulare sau de titlu temporar, comportă, pentru cele două sensuri de
circulaţie, părţi carosabile distincte (cu cel puţin două benzi de circulaţie), separate una de alta printr-o
bandă de teren care nu este destinată circulaţiei sau, în mod excepţional, prin alte mijloace şi au benzi
de staţionare de urgenţă spre exterior;
b) nu intersectează la nivel nici un drum, nici o linie de cale ferată sau de tramvai, nici o cale pentru
circulaţia pietonilor;
c) intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai dinspre dreapta şi către dreapta, faţă de
sensul de mers, în locurile special amenajate;
d) este în mod special semnalizat ca fiind o autostradă.
Art. 3. Pentru alegerea traseului pe care se va desfăşura autostrada trebuie să se întocmească un studiu
de variante de traseu din care, pe baza unei analize muticriteriale, să rezulte soluția optimă.
Art. 4. Autostrăzile pot fi:
a) extraurbane, care leagă între ele mari centre populate sau centre generatoare de trafic şi ocolesc
localităţile;
b) urbane, în interiorul localităţilor
Art. 5.
(1) Normativul se aplică numai la autostrăzile extraurbane.
(2) În localităţile care nu pot fi ocolite, autostrăzile se tratează ca autostrăzi urbane.
Art. 6. Autostrăzile trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie marcate corespunzător şi dotate cu instalaţii de semnalizare verticală, amplasate fie lateral,
fie deasupra căilor, astfel încât să fie perceptibile (prezenţa indicatorului) de la cel puţin 300-500 m
distanţă;
b) să aibă montate garduri pentru a opri accesul oamenilor, vehiculelor şi animalelor pe autostradă, în
mod necontrolat;
c) să fie dotate cu reţele proprii de telefonie şi semnalizare - avertizare pentru comunicări urgente, în
cazuri de accidente, blocări de circulaţie, etc.;
d) să fie dotate cu: centre de întreţinere şi coordonare, posturi vamale la frontieră, posturi de poliţie şi
Art. 12. Terminologia utilizată în prezentul normativ este cea stabilită în SR 4032-1:2001.
Art. 13.
TEM 2001 STANDARDELE TEM si PRACTICI RECOMANDATE Ediţia a
III-a, 4-6 decembrie 2001
Legea nr. 277/2007 Lege privind cerintele minime de siguranta pentru tunelurile situate
pe sectiunile nationale ale Retelei rutiere transeuropene
Legea nr. 82/1998 de aprobare O.G. nr. 43/1997, privind regimul drumurilor
Ordinul M.T. nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor naţionale cu
modificările și completările ulterioare
Ordinul M.T. nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor
Art. 14. Profilul transversal al autostrăzilor într-o secţiune curentă în aliniament, este alcătuit
conform Anexei 1 fig. la) şi Ib) pentru autostrăzi în regiuni de şes şi deal şi conform Anexei 1 fig. 2
pentru autostrăzi ce se vor realiza în regiuni de munte:
a) platforma notată cu „P” se măsoară între feţele glisierelor de siguranţă; în cazurile când nu există,
sau situaţia nu impune nici în viitor montarea de parapete de siguranţă, lăţimea platformei se măsoară
între muchiile superioare ale taluzurilor de umplutură ori a şanţurilor sau rigolelor, denumite muchiile
platformei;
b) căile de circulaţie unidirecţionale, notate „C", trebuie să ofere o suprafaţă de rulare care să permită
circulaţia autovehiculelor în deplină siguranţă şi confort cu viteza prevăzută. Panta transversală a
căilor, în aliniamente, va fi unică de 2,5% spre dreapta faţă de sensul de mers, iar panta patului
drumului de 4,0%;
c) benzile de ghidare, notate „G" sunt amplasate de ambele părţi ale căilor unidirecţionale, în afara
acestora şi au aceeaşi structură rutieră şi aceeaşi pantă transversală ca şi calea de circulaţie. Ele vor fi
colorate sau marcate contrastant faţă de culoarea căilor de circulaţie spre a asigura un ghidaj optic
pentru conducătorii autovehiculelor;
d) benzile de staţionare de urgenţă, notate „Su", au rolul de a permite autovehiculelor rămase în pană
sau şoferilor aflaţi în dificultate să staţioneze în afara căilor de circulaţie. Pe aceste benzi nu este
permisă staţionarea autovehiculelor în stare de funcţionare normală, sau parcarea lor. Structura rutieră
și panta transversală a benzilor de staţionare accidentală este aceeaşi cu a căii adiacente;
e) acostamentele, notate „A" sunt cuprinse între marginile benzilor de staţionare accidentală şi feţele
glisierelor parapetelor de siguranţă, sau muchiile platformei când nu sunt necesare glisiere;
f) fâşia destinată amplasării parapetelor de siguranţă cu glisiere se notează „F". In cazul că într-o
primă etapă nu se montează parapete de siguranţă, însă acestea se prevăd pentru viitor, fâşia se
construieşte de la început;
g) zona mediană, notată „M", include şi benzile de ghidare adiacente.
Partea centrală este impermeabilizată şi se amenajează în funcţie de situaţia locală şi de posibilităţile
de rezolvare a scurgerii apelor. Pe zona mediană se montează parapete de siguranţă cu glisiere pentru a
se evita trecerea autovehiculelor de pe o cale pe calea de sens contrar, precum şi dispozitive speciale
pentru evitarea efectului de orbire produs conducătorilor auto de farurile autovehiculelor care circulă
Art. 15.
(1) Construirea etapizată a autostrăzii se hotărăşte pe baza studiului de trafic şi a volumului lucrărilor,
pe baza eficienţei economice a lucrărilor.
(2) Când autostrada se construieşte etapizat într-o primă etapă realizându-se numai o singură cale cu
circulaţie în ambele sensuri, (în etapa cu circulaţia bidirecţională nu se admit viteze mai mari de 100
km/h) profilul transversal, într-o secţiune curentă în aliniament, este alcătuit conform Anexei 1 fig. 1b)
şi 2b) şi are următoarele elemente:
a) platforma „P";
b) calea de circulaţie „C", iniţial bidirecţională, are pantă transversală unică corespunzătoare
circulaţiei în situaţia finală;
c) benzi de ghidare, notate „G", în condiţiile Art. 14.lit.c;
d) benzi de staţionare accidentală „Su" în condiţiile Art. 14.lit.d. Se menţionează că banda de
staţionare construită în etapa I înspre viitoarea zonă mediană (Sup) urmează să se dezafecteze în etapa
finală.;
e) acostamente „A", fâşii destinate parapetelor „F", taluzurilor „T" şi zonelor de siguranţă „Zs" sunt
amenajate în aceleaşi condiţii ca în cazul autostrăzilor definitive conform Art. 14.
Art. 16.
(1) Suprafeţele de teren pentru ampriză şi zonele de siguranţă se expropriază de la început pentru
profilul complet în soluţia finală, odată cu terenurile destinate viitoarelor noduri rutiere şi cele necesare
pentru dotări.
(2) În perioada dintre cele două etape de realizare a autostrăzilor, terenurile expropriate, însă
neocupate de construcţiile primeî etape, vor fi menţinute în circuitul agricol.
Art. 19. Pentru situaţia de perspectivă când pentru flecare cale unidirecţională va fi necesară şi a
treia bandă, aceasta va avea lăţimea de 3,75 m pentru zonele de șes și deal și de 3,50 m pentru zona de
munte.
Art. 20. În sectoarele de acces şi pe zonele cu declivităţi mai mari 3% prelungite, benzile de
staţionare accidentală se înlocuiesc prin benzi suplimentare pentru accelerare, decelerare, sau benzi
pentru vehicule lente având la capete sectoare de pătrundere sau desprindere în, şi din fluxul de
circulaţie, precum şi prin zone de racordare. Benzile suplimentare vor avea 3,50 m. Banda de ghidare
dinspre exteriorul partii carosabile va fi inglobata in latimea totala a benzilor suplimentare. Structura
rutieră şi panta transversală (pe sectoarele din aliniament) trebuie să fie identice cu cele ale căilor
unidirecţionale.
Art. 21. În curbe, pantele transversale ale căilor de circulaţie şi benzilor suplimentare se adoptă
potrivit planurilor de amenajare a curbelor în conformitate cu prevederile Capitolului IV.
Art. 22. La sectoare de munte, cu relief foarte accidentat, în scopul reducerii volumului
terasamentelor şi lucrărilor de artă, căile unidirecţionale pot fi denivelate sau se poate proceda la
proiectarea separată a fiecărei căi (Anexa 1 fig. 3). Pe aceste sectoare nu există bandă mediană (M).
Art. 23.
(1) Lăţimile podurilor, viaductelor şi pasajelor autostrăzii peste râuri, văi şi peste alte căi de
comunicaţie, se stabilesc astfel încât iniţial când autostrada are câte 2 benzi de circulaţie pe sens, să
asigure înscrierea profilului curent (fig. 1). Aceste lăţimi vor asigura trecerea traficului şi pentru
perspectiva când vor fî necesare câte trei benzi de circulaţie pe sens, cu menţiunea că în această ultimă
etapă se vor suprima benzile de staţionare accidentală (fig. 2).
(2) Distanţa între axul autostrăzii şi faţa parapetelor spre partea carosabilă va fi de D/2.
Redactarea 2
Fig. 2. Autostrazi definitive cu doua cai unidirectionale cu cate trei benzi de circulatie
Art. 24. Racordarea muchiei platformei şi a părţii carosabile de pe partea exterioară a
autostrăzii, cu lucrarea de artă (pod, viaduct, pasaj) se va face sub un unghi de 2,55° (sau cu înclinarea
de 1/25).
Art. 25. La poduri foarte mari lăţimea se va stabili individual prin proiect.
Art. 26. Pasajele de traversare a altor căi de comunicaţie peste autostradă trebuie să aibă lungimi
şi deschideri care să permită înscrierea profilului transversal al autostrăzii cu lăţimea curentă cât şi
amplasarea drumurilor de intreţinere, a instalaţiilor şi conductelor paralele cu autostrada, precum şi
amplasarea în viitor a încă două benzi de circulaţie, când autostrada va avea trei benzi pe sens.
Art. 27. Nu se admite amplasarea unor pile ale pasajelor în zona mediană a autostrăzii.
Art. 28. Se va asigura o înalțime liberă* sub pasajele care traversează autostrada de 5,50 m.
*Înalțimea liberă reprezintă distanța pe verticală de la cota minimă a intradosului suprastructurii
pasajului până la cel mai înalt nivel al părții carosabile a drumului (indiferent de categorie sau clasă
tehnică) în amplasamentul pasajului.
Art. 29. În cazul în care se prevede ca în zonele pasajelor să se construiască în viitor accese la
autostradă, se vor majora lungimile lor astfel încât să se poată înscrie benzile suplimentare (accelerare,
decelerare, etc.) ale viitorului nod rutier.
Art. 30. Se va asigura o lățime minimă de o bandă pe sens pe rampele pasajelor pe drumurile
neclasate (agricole, industriale) peste autostradă.
Art. 31. Se va realiza structura rutieră cu îmbracăminți bituminoase pe toata lungimea rampelor
pasajelor pe toate drumurile peste autostradă (inclusiv drumuri agricole), cu prevederea prelungirii
acestei structuri rutiere pe minim 25 m. Rampa se consideră între de la punctul de intersecție cu terenul
existent și pasaj.
Art. 32. În cazul în care autostrada parcurge un teren foarte accidentat poate să apară necesitatea
adoptării pe traseu a unor tuneluri (fig. 3). Hotărârea asupra adoptării unor tuneluri sau a menţinerii
traseului la suprafaţa terenului trebuie luată ţinându-se seama de următorii factori determinanţi:
a) scurtarea apreciabilă a lungimii traseului;
b) traversarea la suprafaţă a unor zone improprii din punct de vedere topogeohidrologic (relief foarte
accidentat sau prezentând instabilitatea terenului natural pe mari suprafeţe, avalanşe, căderi de stânci,
etc.);
c) protecţia mediului înconjurător şi a peisajului;
d) buna comportare a tunelurilor în zone seismice;
e) evitarea unor zone construite.
Art. 33. La proiectarea tunelurilor nu trebuie să se creeze discontinuităţi în nivelul de serviciu
sau a condiţiilor de securitate faţă de condiţiile de circulaţie de la suprafaţă.
Art. 34. La proiectarea tunelurilor se va ține cont de prevederile legii 277/2007 și a legii
455/2004 (modificată prin ordinul MTCT 2508/2006) și nu trebuie să se creeze discontinuități în
nivelul de serviciu sau a condițiilor de securitate față de condițiile de circulație de la suprafață.
Măsurile de siguranță care urmează să fie aplicate într-un tunel care are lungimea mai mare de 500 m
Art. 37. În zonele unde căile autostrăzii sunt amplasate pe versanţi din roci friabile unde se pot
produce frecvente desprinderi de pietre (stânci) care pot periclita circulaţia, se vor lua măsuri de
siguranţă prin:
a) executarea de semituneluri sau copertine (polate) fie acoperite cu straturi suficient de groase de
pământ pentru protecţie, fie foarte înclinate pentru devierea pietrelor către vale. Sistemele constructive
se vor stabili de la caz la caz prin proiect;
b) semnalizarea corespunzătoare a zonei.
Art. 38.
a) Tunelele cu volume mari de trafic trebuie echipate cu sisteme de gestionare a traficului. În cazul
închiderii circulației în tunele, pe termen scurt sau lung, trebuie să se prevadă cele mai bune rute
alternative posibile pentru evitarea tunelelor respective și să se facă cunoscut utilizatorilor punctele de
dirijare a traficului, situate înainte de drumul de acces spre tunel. În cazul unor accidente grave, toate
Art. 39. Accesele (intrările şi ieşirile) la autostrăzi sunt alcătuite din bretele şi bucle având căi
pentru circulaţia unidirecţională sau bidirecţională. Bretelele şi buclele pot avea una sau două benzi de
circulaţie şi sunt alcătuite conform fig. 4.
a) Cu o singură bandă
Art. 40. Se recomandă ca secțiunile transversale pentru pasaje şi poduri situate pe căile de acces
la autostrăzi cu o bandă și două benzi, să fie cele din fig. 5.
Art. 41. Gabaritele de la secţiunile pentru drumuri şi poduri se vor majora cu supralărgirile
necesare curbelor de acces.
Art. 42. Pe partea carosabilă se vor adopta structuri rutiere pentru traficul de perspectivă de 15
ani de la darea în funcţiune. Osia standard va fi de 115 kN.
Art. 43. Pentru benzile de ghidare, benzile de accelerare sau decelerare, benzile pentru vehicule
lente şi bretelele din cadrul nodurilor rutiere structurile rutiere trebuie să fie cele de pe partea
carosabilă.
Art. 44. Pentru spaţiile de parcare şi spaţiile pentru servicii se recomandă structuri rutiere rigide.
Art. 45.
(1) La proiectarea structurilor rutiere se vor respecta prescripţiile din reglementările tehnice în vigoare.
(2) Dimensionarea sistemului rutier se va realiza prin două softuri diferite.
Art. 50.
(1) Drumurile de întreținere se prevăd pe întrega lungime a autostrăzii. În zonele de rambleu acesta se
amplasează la baza acestuia, iar în zonele de debleu se amplasează în zona adiacentă platformei
autostrăzii.
(2) Latimea minima a drumului de acces este de 2.50 m.
(3) Nu se admite ca drumurile de întreținere să aibă acces direct pe autostradă.
Art. 51. Se va asigura accesul la proprietăți (prin relocarea drumurilor existente) şi se va păstra
continuitatea drumurilor afectate de executarea autostrăzii.
Art. 52.
(1) În vederea accesului la proprietăți (imobile) situate de o parte și de alta a coridorului de
expropriere - varianta finală, se va asigura subtraversarea autostrăzii pentru proprietarii terenurilor
agricole, cu tractoare, căruțe, mașini de cultivat, animale domestice, etc.
(2) Se va realiza structura rutieră cu îmbracăminți bituminoase sau din beton de ciment pe minim 25 m
înainte și dupa pasajele inferioare indiferent de categoria drumului (inclusiv drumuri agricole).
Art. 53.
(1) Drumurile agricole si relocate nu vor debuşa în bretelele nodurilor rutiere, în incinta dotărilor
autostrăzii sau în intersecțiile la nivel.
(2) Drumurile agricole și relocate vor debuşa în rețeaua adiacentă nodului rutier.
Art. 54.
(1) Viteza de proiectare este elementul principal în funcţie de care se determină toate elementele
geometrice în plan şi spaţiu ale traseului.
(2) Viteza de proiectare este definită ca fiind viteza constantă cea mai mare cu care un autoturism
poate parcurge în deplină securitate şi confort un tronson de autostradă în condiţii climatice foarte
bune (timp uscat fară vânt sau cu vânt de intensitate mică şi vizibilitate bună), ea depinzând doar de
elementele geometrice ale traseului.
(3) Viteza de proiectare este fixată în funcţie de relieful străbătut de autostradă. Ea se poate modifica
pe diferite tronsoane de autostradă potrivit modificării condiţiilor de relief. Este recomandabil, să nu se
opereze modificări dese ale vitezei de proiectare pentru a nu se afecta omogenitatea traseului. Se
Art. 58. Elementele geometrice ale autostrăzii sunt determinate în funcţie de relieful regiunii,
respectiv de viteza de bază. Aceste elemente sunt cuprinse în anexele 2 şi 3.
Art. 59. Razele minime pentru racordarea curbelor în plan orizontal pentru fiecare viteză de
proiectare şi pantă transversală maximă de 7%, sunt:
Art. 60. Lungimea curbelor de trecere (progresivă) de la aliniament la arcul de cerc cu raze
minime, se poate calcula cu relaţiile:
a) L ≥ 1 − (III.1)
unde:
v = viteza de proiectare (m/s)
g = acceleraţia gravitaţională (9,8 m/s2)
R = raza arcului de cerc (m)
i = panta transversală a profilului suprainălţat (7%)
j = variaţia acceleraţiei centrifuge în unitatea de timp, dar nu mai mare de 0,5 m/s2
Rezultă:
v Rgi
L ≥ 1 − 65 68 57 61
Rj v
∆
b) L = (III.2)
,
Unde:
∆h= înălţarea marginii supraînălţate (m)
Panta marginii care se supraînalţă să nu fie mai mare cu 0,5% faţă de panta axului.
∆h = Pc(i − p)
în care:
Pc = partea carosabilâ a unei căi = 7,50 m
i = supraînălţarea (7%)
p = convertire (2,5%) (în originea curbei progresive profilul este convertit)
∆h = 7,50 (0,07 - 0,025) = 0,34 m;
0,34
L = = 0,68 m
0,005
.
c) L- = (III.3)
/0
unde
j - coeficient de proporţionalitate reprezentând variaţia acceleraţiei normale în unitatea de timp, în m/s2
La autostrăzi se admite j = 0,2 ÷ 0,5
Art. 61. Intervalul de variaţie a valorilor razelor curbelor arc de cerc între care acestea se
racordează cu aliniamentele prin intermediul unor arce de clotoidă iar profilele transversale au
înclinare către interiorul curbelor mai mare decât înclinarea din aliniament (dever pozitiv supraînălţat)
sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Art. 62. Racordările cu arc de cerc şi profil convertit se realizează cu respectarea elementelor
prevăzute în tabelul 3.
Tabelul 3
Art. 63. Racordările cu arc de cerc şi profilul cu dever negativ (din aliniament) se vor realiza cu
respectarea valorilor prevăzute în tabelul 4.
Tabelul 4
Razele pentru racordarea curbelor în plan orizontal se măsoară din axul autostrăzii.
SECŢIUNEA 1 GENERALITĂŢI
Art. 65.
(1) Vizibilitatea se asigură în plan în funcţie de viteza de proiectare, prin degajarea spaţiului din
interiorul curbelor de orice obstacole ca: dâmburi de pământ sau rocă, clădiri, garduri, copaci, plantaţii,
stâlpi, etc., iar în profil longitudinal prin racordări verticale cu raze adecvate. Vizibilitatea trebuie
asigurată şi pentru zonele de accese la nodurile rutiere şi spaţiile pentru servicii.
(2) Vizibilitatea suprafeţei căii dată la pct. 9 din anexa 2 se asigură la distanţe mai mari decât
distanţele de frânare pentru vitezele de circulaţie respective.
(3) În cazul când se construieşte la început o primă cale a autostrăzii, pentru a se crea posibilităţi de
depăşire, trebuie să se asigure vizibilitatea pe distanţele de la pct. 10 din anexa 2.
Art. 66. Racordările în plan ale aliniamentelor se realizează prin curbe formate din:
a) arce de cerc (c) când acestea au raze mai mari decât limitele inferioare -inclusiv- pentru intervale
de variaţie indicate la pct. 6 din anexa 2;
b) arce de cerc (c) cu raze situate în intervalele de la pct. 2 din anexa 2 având la capete arce de
clotoidă. Un caz particular îl constituie racordarea directă a aliniamentelor cu două arce de clotoidă
egale care se întâlnesc pe bisectoarea unghiului aliniamentelor. Pentru acest caz se pune condiţia ca
atât razele de curbură în punctul de întâlnire cât şi lungimile clotoidelor să fie egale cu cele indicate la
punctele 4 şi 5 din Anexa 2.
Art. 67. Amenajarea în spaţiu a suprafeţei căii în curbe constă în asigurarea unor înclinări
transversale corespunzătoare fiecărei situaţii, în funcţie de mărimea razelor curbelor arc de cerc,
înclinări indicate în anexa 3. Variaţia înclinării transversale în lungul autostrăzii se realizează succesiv
prin rotirea profilelor în jurul marginii benzilor de ghidare dinspre zona mediană a căilor
unidirecţionale sau în jurul axului fiecărei căi, în situaţia căilor independente.
Art. 68.
(1) În aliniamente înclinarea profilului transversal denumită pe scurt dever este către dreapta în sensul
de mers şi are în mod curent valoarea de 2% - 2,5%.
(2) În curbele cu raze mai mari decât cele date la pct. 8 din anexa 2 nu se fac amenajări speciale
menţinându-se profilul din aliniament astfel încât deverele pe cele două căi ale autostrăzii au semne
contrarii.
(3) În curbele cu raze mai mici decât cele de la pct. 8 din anexa 2 înclinările ambelor căi ale autostrăzii
sunt către interior. Dacă raza curbei este situată în intervalul de la pct. 6 din anexa 2, deverul va fi
pozitiv şi cu valoarea din aliniament, pe ambele căi (convertire). Când raza este situată în intervalul de
la pct. 2 din aceeaşi anexă valoarea deverului este mai mare, (supraînălţare) şi este indicată în anexa 3.
Art. 69. Amenajarea în spaţiu a curbelor se face conform desenelor din anexa 4.
Art. 70.
(1) Rotirea succesivă a profilului transversal pentru realizarea convertirii se face în afara tangentelor
curbei circulare pe aliniamente sau pe curbele vecine, dacă acestea nu se amenajează, pe distanţa dată
la pct. 7 din anexa 2 şi numai pe calea dinspre exteriorul curbei. Deverele pozitive de pe ambele căi
(convertirea) se menţin pe toată lungimea curbei (între tangente) după care pe calea exterioară se
revine la situaţia din aliniament.
(2) Lungimea pentru convertire rezultă din necesitatea de a nu creşte declivitatea pe partea exterioară a
părţii carosabile cu mai mult de 0,5%.
Art. 71. Pentru a se putea realiza supraînălţarea, trebuie făcută în prealabil convertirea ca la
Art. 73. Când distanţa dintre două curbe succesive de acelaşi sens măsurată între tangentele
arcelor de cerc de rază R1-2, este mai mică decât raza cea mai mare, iar raportul dintre raza cea mai
mare şi cea mai mică este cuprins între 1... 1,5 cele două curbe se vor înlocui printr-una singură.
Art. 74.
(1) Distanţa dintre două curbe succesive, după îndeplinirea obligaţiei de la Art. 63. indiferent de
sensul lor, trebuie să permită amenajările, cu sau fară arce de clotoidă. Curbele se consideră izolate,
amenajându-se separat, dacă distanţa între tangentele de ieşire (Te1, Oe1) şi respectiv intrare (Ti2, Oi2)
este mai mare de 3 lc sau succesive dacă această distanţă este mai mică de 3 lc (lc = lungimea pe care se
realizează convertirea profilului transversal de la dever negativ la dever pozitiv având aceeaşi valoare
ca în aliniament, Anexa 2, pct. 7).
(2) Când una dintre curbele succesive are raza mai mare decât cele indicate la pct. 8 din anexa 2 şi nu
se amenajează, putând avea dever pozitiv sau negativ ea se consideră echivalentă cu aliniamentul
putând primi convertirea celei de a doua curbe indiferent de semnul deverului.
(3) Distanţele minime care trebuie să existe între două curbe succesive pentru a se putea introduce
racordarea în plan şi amenajarea în spaţiu sunt prezentate în col. 4 tabelul 5.
Tabelul 5
Lungimea minimă a
aliniamentelor între
Curba 1 Curba 2 tangentele de ieşire şi
Cazul
Notă: 1) Convertirea se realizează pe lungimea amplasată în afara tangentei fie pe aliniament, fie pe
curba care nu se amenajează, fie parţial pe aliniament şi parţial pe curba care nu se amenajează.
Art. 75. Spaţiul dintre două curbe succesive se amenajează după cum urmează:
a) când una dintre curbe nu se amenajează, cea de a doua curbă se amenajează ca şi când ar fi izolată
potrivit Secţiunii a 3-a;
b) când ambele curbe sunt convertite şi au acelaşi sens, profilul convertit de la finele primei curbe se
menţine în continuare până la începutul celei de a doua curbe;
c) când ambele curbe sunt convertite şi au sensuri contrare rotirea profilului pentru inversarea
semnului deverului se face pe aliniamentul situat între finele primei curbe şi începutul celei de a doua
curbe. La mijlocul distanţei există un profil cu dever nul (orizontal);
d) când o curbă este convertită iar alta supraînălţată şi au acelaşi sens, rotirea profilului pentru
trecerea de la convertire la supraînălţare se face de la finele primei curbe până la finele clotoidei (între
cele două curbe arc de cerc);
e) când o curbă este convertită iar alta supraînălţată şi au sensuri contrare, rotirea profilului pentru
schimbarea sensului deverului se face liniar între cele două curbe, pe aliniament, la mijlocul distanţei
trecându-se printr-un profil orizontal, iar în continuare mărirea valorii deverului până la realizarea
supraînălţării se face pe lungimea clotoidei;
f) când ambele curbe sunt supraînălţate şi au acelaşi sens, rotirea profilului pentru modificarea
(mărirea sau micşorarea) deverului se face între cele două curbe arc de cerc, de la începutul clotoidei
primei curbe la finele clotoidei celei de a doua curbe;
g) când ambele curbe sunt supraînălţate şi au sensuri contrare, rotirea profilului pentru modificarea
valorii şi sensului deverului se face ca la lit. f) între cele două curbe arc de cerc cu menţiunea că
profilul orizontal trebuie să fie amplasat într-una dintre cele trei poziţii: în punctul comun al originilor
clotoidelor celor două curbe când nu există aliniament între clotoide; în aliniamentul dintre clotoidele
celor două curbe; în originea uneia dintre clotoide, unde trebuie mutat, în cazul când rotirea direct
proporţională cu distanţa cade pe această clotoidă.
h) în cazul particular când racordarea aliniamentelor este realizată fără arc de cerc central ci direct
prin două arce de clotoidă cu lungimea Ll (pct. 5 din anexa 2) amenajarea se face pe lungimea L (pct. 4
Anexa 2).
Art. 76. În anexa 7 se prezintă exemple de amenajarea curbelor.
Art. 78. Profilurile longitudinale se pot face pe marginile dinspre zona mediană a benzilor de
ghidare sau pe axul autostrăzii sau pe axul căii unidirecţionale.
Art. 79. Declivităţile longitudinale maxime şi razele minime pentru racordările verticale, vor fi
cele din tabelul 6.
Tabelul 6
Racordări concave:
6000 4200 3000 2000
1. Raze minime, (m)
Racordări convexe:
18000 10000 6000 3000
2. Raze minime, (m)
*)
Declivitatea maxima se referă la zonele în aliminament. În cazul curbelor declivitatea maximă se va
stabili astfel încît să nu se depașească valoarea liniei de cea mai mare pantă admisă.
**)
Declivitatea de 7% se va adopta în situaţii deosebite.
Art. 80.
(1) Linia roşie la autostrăzi se aşează în general într-un mic rambleu deoarece profilul longitudinal
trebuie să apară adaptat la caracteristicile generale ale terenului. Recomandarea devine mai evidentă în
zonele de şes, în albiile majore ale râurilor şi, în general, în cazurile în care terenul prezintă pante
transversale mici, în vederea descărcării drenurilor transversale de acostament. În acest scop, înalțimea
rambleului masurată de la muchia platformei la terenul înconjurător trebuie să fie de 1,50 m.
(2) Adoptarea unui debleu, complică evacuarea apelor de suprafaţă, izolează autostradă de peisaj şi o
expune cu uşurinţă înzăpezirii.
(3) Adoptarea declivităţilor minime conduce la scurgerea lentă a apelor de pe partea carosabilă şi la
viteze mai mari pot conduce la pierderea progresivă a aderenţei pneu-îmbrăcăminte, ajungând până la
fenomenul de acvaplanare.
(4) Acvaplanarea poate apărea începând cu o viteză de 70 km/h şi o grosime a stratului de apă de cca.
10 mm.
(5) La viteza de 100 km/h acvaplanarea este posibilă pentru o grosime a peliculei de apă de câţiva
milimetri, iar pentru viteza de 120 km/h, fenomenul se manifestă pentru o grosime a peliculei de apă
de 1,3 mm.
(6) Pentru reducerea grosimii peliculei de apă pe sectoarele cu deverul sub 1%, declivitatea trebuie să
fie de ordinul 0,5-1%.
(7) Se recomandă ca declivităţile adoptate să fie sub cele maxime, deoarece o rampă de chiar 4%
influenţează puternic scăderea vitezei de circulaţie a autocamioanelor.
(8) În tabelul 7 se prezintă vitezele de regim pentru autovehicule grele, în funcţie de mărimea rampei.
Rampe, % 0 2 4 6 7
Art. 81. Pe sectoarele cu declivităţi prelungite a căror medie ponderată este de peste 5%, după
fiecare diferenţă de nivel de 75-90 m, pe căile unidirecţionale care urcă se prevăd intervale de odihnă
de minimum 150 m lungime (măsurată între punctele de tangenţă ale racordărilor verticale) pe care
declivitatea nu trebuie să depăşească 2%. În această zonă pe sectoarele cu bandă pentru vehicule lente
se vor realiza alveole pentru staţionare în afara benzii a 3-a (având o lungime de 50 m şi lăţime minimă
de 3 m).
Art. 82.
(1) Pe sectoarele cu declivităţi prelungite care depăşesc 3% pe calea unidirecţională care urcă, la
autostrăzile cu câte două benzi pe fiecare cale unidirecţională, pentru circulaţia vehiculelor grele se
prevăd benzi suplimentare de minim 3,50 m lăţime paralele şi adiacente cu benzile din dreapta sensului
de urcare, având aceeaşi structură rutieră cu a căilor de circulaţie şi care înlocuiesc benzile de
staţionare accidentală. Banda de ghidare dinspre exteriorul părtii carosabile, pe calea unidirectională
care urcă, va fi înglobată în lăţimea totală a benzii suplimentare pentru vehicule lente.
(2) La căile cu mai mult de două benzi de circulaţie pe sens nu se prevăd benzi pentru vehicule lente.
(3) Benzile pentru vehicule lente încep după ce s-au parcurs lungimile Lc (tabel 8) din punctul de
tangenţă al declivităţii de 3% de pe curba de racordare verticală concavă şi se termină în punctul de
tangenţă al declivităţii limită de 3% de pe curba de racordare verticală convexă.
(4) Dacă lungimea rampelor depăşeşte cu mai puţin de 100 m Lc, se renunţă la prevederea benzii
pentru vehicule lente.
(5) Înainte de banda pentru vehicule lente, în cuprinsul lungimii Lc, se amenajează banda de
desprindere din flux de 75 m lungime, precedată de pana de racordare de 75 m lungime.
(6) După banda pentru vehicule lente urmează o bandă de accelerare La (calculată cu relaţia VII.1)
urmată de banda de pătrundere în flux de 150 m lungime şi pana de racordare de 75 m lungime (vezi
fig. 7).
(7) Lungimile Lc şi La sunt prezentate în tabelul nr. 8
(8) Pentru situaţii intermediare se interpolează linear.
(9) în figura 7 este indicat modul de amenajare al benzilor pentru vehicule lente.
Tabelul 8
urmând rampelor ≥ 3
Viteza cu care
rampe (%)
km/h, (m)
(km/h)
Pante
Palier
Rampă 2%
0%
2% 3%
Notă:
VL = vehicule lente
Lc = lungime critică
La = lungime de accelerare
Art. 83.
(1) Pe sectoare prelungite (≥ 1 km) a căror declivitate medie ponderată este de peste 4%, pe calea
unidirecţionială care coboară, în funcţie de condiţiile locale de relief şi teren liber, se vor amenaja
benzi de circulaţie pentru scoaterea din trafic a autovehiculelor cu defecţiuni (defectarea sistemelor de
frânare, etc.) şi îndreptarea acestora către un opritor (grămezi de balast, etc.).
(2) Desprinderea se va realiza cu curbe cu raze mari pentru a se evita răsturnarea autovehiculelor
necontrolabile.
(3) Aceste benzi, în afara platformei autostrăzii vor fi supraînălţate şi vor avea parapeţi cu nivel de
protecție H3 pe exteriorul curbei de ieşire spre dreapta.
Art. 84.
(1) La proiectarea traseelor de autostrăzi, de regulă se adoptă elemente geometrice cât mai largi.
Elementele limită se adoptă numai pe tronsoane scurte, când alte elemente ar conduce la lucrări
oneroase. Se va urmări să se adopte regulile şi elementele geometrice pentru asigurarea confortului
optic.
(2) Prin confort optic se înţelege combinarea judicioasă a elementelor geometrice ale traseului între
ele, în plan, în profil longitudinal şi în profil transversal şi cu mediul înconjurător, astfel încât să
asigure perceperea de către utilizator, de la o distanţă suficientă, a platformei căii, aliurii şi continuităţii
traseului care urmează a fi parcurs, ceea ce permite efectuarea din timp, fluent şi în siguranţă, a
manevrelor de conducere necesare. În caz contrar, al neasigurării continuităţii căii în câmpul optic al
utilizatorului, discontinuităţile, frânturile traseului şi îngustările platformei, generează un mod
necoerent de conducere şi deci lipsă de siguranţă.
(3) Criteriul de confort optic este îndeplinit dacă arcul de racordare progresivă conduce la o rotire a
sectorului de traseu vizibil de minim 3° (circa 1/18 radiani) care permite perceperea curburii de către
utilizator, conferind traseului un caracter fluent, odihnitor (lungimea clotoidei trebuie să fie mai mare
ca R/9). Deplasarea cercului spre interior, în cazul racordărilor progresive (clotoide), ∆R = 0,5-2.0 m
asigură atenuarea curburii în perspectivă şi deci confort optic.
(4) Pentru asigurarea confortului optic, la proiectarea liniei roşii se recomandă utilizarea razelor mari
pentru racordările verticale, evitarea declivităţilor prelungite şi evitarea schimbărilor dese de declivităţi
(tabel 9).
Art. 85.
(1) În vederea asigurării unor condiţii cât mai bune de circulaţie cu confort şi vitezele prevăzute, este
de dorit ca traseul unei autostrăzi să fie construit într-o succesiune de curbe de sens contrar. În acest
scop distanţele dintre originile curbelor succesive ar trebui să fie micşorate cât mai mult, chiar până la
limite minime, indicate în art. 64 prin alegerea de distanţe potrivite între vârfurile de unghi, alegerea
razelor astfel ca să rezulte lungimi mari ale curbelor. În măsura posibilităţilor curbele succesive în
acelaşi sens, despărţite de un aliniament cu lungimea chiar mai mare decât cea indicată în tabelul 5,
vor fi înlocuite printr-o singură curbă sau dacă acest lucru nu este posibil vor fi racordate printr-un arc
de clotoidă care să asigure variaţia curburii între valorile razelor lor.
(2) Se recomandă ca lungimea cumulată a aliniamentelor să nu depăşească 25% din lungimea
autostrăzii, urmărindu-se repartizarea lor pe întregul traseu. Dacă nu se poate evita un aliniament lung,
se recomandă direcţionarea lui spre un punct care să închidă perspectiva.
Tabelul 9
Pasul de proiectare, m
450 375 300 250
- minim
7000 6000 5000 3800
- maxim
Raze de racordare m%
convexă minimă, în
funcţie de m(%) – d1 ± d2 1 65.000 50.000 35.000 25.000
8 13.000 9.500
9 8.500
10 8.000
Art. 86. În traversarea unor întinse zone împădurite se alege un traseu cu sinuozitate mai mare.
Art. 87. La intrarea şi la ieşirea din păduri sau debleuri lungi şi adânci se recomandă prevederea
unor curbe pentru evitarea efectului de ruptură.
Art. 88. În activitatea de proiectare a autostrăzilor trebuie să se evite:
a) deformarea în perspectivă a curbelor în plan care sunt combinate cu vârfuri de rampă, fapt ce
lipseşte utilizatorul de posibilitatea aprecierii traseului (fig. 8a). Când curba în plan începe în imediata
apropiere a vârfului de rampă se ajunge şi la mascarea completă a curbei (fig. 8b);
b) apariţia unor puncte de inflexiune în perspectivă ca urmare a combinării unor curbe de lungimi
diferite în plan şi profil în lung. Dispariţia traseului în perspectivă şi reapariţia acestuia după o anumită
distanţă (fig. 8c; 8d) este periculoasă deoarece pe lângă dificultăţile pentru aprecierea distanţelor
crează impresia că vehiculele care se deplasează în sens contrar, circulă pe aceeaşi cale unidirecţională
cu observatorul. Situaţia este mai dificilă în cazul unei succesiuni de curbe verticale în profilul
longitudinal (fig. 11e).
Art. 89. Pentru atenuarea sau eliminarea soluţiilor defectuoase, datorate necorelării traseului în
plan cu profilul longitudinal, se recomandă:
a b
Fig. 9.
a) coincidenţa, în cât mai mare măsură, a racordărilor în plan şi în profil longitudinal (fig. 9a; 9c) sau
evitarea sinuozităţii traseului cel puţin în unul din planuri (fig. 9b);
b) punctele de inflexiune ale curbelor în plan nu trebuie să fie amplasate în vârfurile rampelor;
c) pe cât posibil trebuie să se evite adoptarea elementelor geometrice minime pentru curbele din cele
două planuri. Se vor evita racordările aliniamentelor paralele sau aproape paralele prin curbe scurte de
sens contrar;
d) la unghiuri mici între aliniamente se vor introduce curbe cu raze cât mai mari (lungimea curbelor
să fie 2,0 - 2,5V).
Art. 93. Nu se admit accese la autostrăzi şi la bretelele aferente pentru obiectivele socio-
economice.
Art. 94. La proiectarea autostrăzilor se va avea in vedere ca, bretelele si drumurile de legatură să
debuşeze în intersecţii cu drumuri publice clasate.
Art. 95. Intrările pe autostradă constau din sectoare de accelerare pe care vehiculele care vin de
pe bretelele laterale îşi sporesc viteza, după care urmează sectorul de pătrundere în flux pe care
vehiculele deja accelerate la 0,75 - 0,85 din viteza de proiectare, intră în fiuxul de circulaţie al benzii
din dreapta sensului de mers.
Art. 96. Ieşirile de pe autostradă constau din sectoare de desprindere din flux pe care vehiculele
ies din fluxul de circulatie al benzii din dreapta căii cu 0,75-0,85 din viteza de proiectare, după care
urmează sectorul pentru decelerare pe care vehiculele îşi reduc viteza pentru a putea intra pe bretelele
nodului.
Art. 100. Autostrăzile sunt căi rutiere amenajate pentru circulaţia cu viteze mari în deplină
siguranţă şi confort. Pentru sporirea siguranţei circulaţiei sunt necesare următoarele măsuri:
a) respectarea specificaţiilor privind planeitatea, rugozitatea, înclinarea profilelor transversale, etc. cu
completarea unde este cazul a prevederilor standardelor, normativelor şi prescripţiilor pentru diferitele
tipuri de îmbrăcăminţi;
b) semnalizarea rutieră orizontală, prin marcaje, şi verticală, prin indicatoare de circulaţie mari,
vizibile, amplasate lateral şi deasupra pe portale sau console conf. SR 1848-1,2,3, SR 1848-7;
c) interzicerea montării de panouri pentru reclame sau anunţuri, altele decât semnalizarea rutieră,
pentru a se evita distragerea atenţiei participanţilor la trafic;
d) evitarea efectului de orbire, provocat de farurile autovehiculelor care circulă noaptea din sensuri
contrare, prin dispozitive speciale împotriva orbirii.
Art. 101. Evitarea efectului de orbire se poate face prin prevederea de dispozitive simple
construite pe principiul jaluzelelor din fâşii de tablă sau plastic montate vertical pe axa autostrăzii la
distanţe adecvate stabilite prin proiect, pe întreaga lungime a autostrăzii, putând fi perpendiculare pe
axa autostrăzii sau având anumite înclinări faţă de aceasta, conform prevederilor punctului 4.5.2
respectiv 4.5.3 din SR EN 12676-1.
Panourile/balizele antiorbire vor fi prevăzute cu sisteme de prindere din material plastic pe o platbandă
Art. 104.
(1) Este obligatorie amplasarea de parapete de siguranţă pe zona mediană, pentru a împiedica trecerea
accidentală a unor vehicule de pe o cale pe calea de sens opus precum și pe zonele laterale indiferent
de configurația taluzurilor adiacente, respectiv rambleu sau debleu.
(2) Parapetele de siguranță va fi continuu, însă din 5 în 5 km trebuie să poată fi demontat pe câte 160
m pentru a permite, în cazuri excepţionale (înainte și după lucrările de artă cu o lungime de 300 m,
înainte de intrarea în tuneluri), dirijarea ambelor sensuri de circulaţie pe o singură cale, sau a permite
întoarcerea vehiculelor de intervenţie, pompieri, militari, etc. Parapetele demontabil va respecta
normele de siguranță la crash test.
(3) Parapetele din beton va fi prevăzut cu goluri pentru a se asigura scurgerea apelor.
Art. 105.
(1) În situaţii considerate deosebit de periculoase glisierele pot fi dublate.
(2) Caracteristicile parapetului se vor respecta prevederile “Normativului pentru sisteme de protectie
pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi - AND 593”, precum si a standardelor SR
EN 1317/1-5.
Art. 106.
(1) Parapetele lateral se amplasează pe ambele întrega lungime a autostrăzii, indiferent de configurația
taluzurilor adiacente, respectiv rambleu, debleu.
(2) La bretelele nodurilor se va prevedea parapete pe toată lungimea acestora.
(3) Parapetele se amplasează în profil transversal întotdeauna în afara lăţimii platformei, pe fâşii
destinate acestui scop.
Art. 107.
(1) Parapetele din beton are înălţimi cuprinse între 80 - 120 cm, iar cele metalice între 75 – 140 cm.
(2) Pe zonele de trecere de la parapetul metalic la cel de beton, pentru evitarea unor evenimente rutiere
cu consecințe grave, se vor prevedea elemente de ancorare între elementul de capăt al parapetului
metalic și cel de capăt al parapetului de beton care să susțină întreg ansamblul de protecție care vor fi
certificate de producătorul de parapet.
Art. 108. Intersecţiile autostrăzilor cu alte căi de comunicaţie terestră: căi ferate, alte autostrăzi,
drumuri de orice clasă sau categorie, se fac numai denivelat astfel încât fluxurile de circulaţie de pe
autostrăzi să nu fie în nici un fel stânjenite.
Art. 109. Accesele pe autostrăzi se fac prin puncte special amenajate denumite noduri de
circulaţie, noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt intersecţii denivelate între două artere, prevăzute cu
drumuri de legătură care permit trecerea fară conflicte a curenţilor de trafic de pe o arteră pe cealaltă.
Nodurile rutiere pot fi complete asigurând relaţii între toate sensurile din intersecţie, sau pot fi parţiale
asigurând relaţii numai pe anumite sensuri.
Art. 110. Viteza de proiectare pentru bretelele nodurilor rutiere va fi de minim 60 km/oră.
Art. 111. Proiectele de amenajare a intersectiilor si a nodurilor rutiere si amenajarea acceselor la
dotarile autostrăzii, înainte de a fi prezentate în C.T.E. – C.N.A.D.N.R. se vor analiza și aviza în
prealabil de către Direcţia pentru Siguranţa și Monitorizarea Traficului Rutier în cadrul C.T.E. –
Restrâns;
(1) Se vor elabora studii de circulaţie necesare justificării tipurilor de amenajări proiectate in scopul
identificării modului de asigurare a capacităţii de circulaţie în noduri şi intersecţii;
(2) Planurile de situaţie care se vor prezenta pentru amenajarea nodurilor rutiere, intersecţiilor şi
amenajarea acceselor la dotările autostrăzii (spaţii de servicii, parcări de scurtă durată, staţii taxare,
puncte de control trecere frontieră, Centre de Intreţinere şi Coordonare, Centre de Intreţinere, Centre
de Intreţinere şi Monitorizare, Puncte de Sprijin pentru Intreţinere), vor conţine obligatoriu
coordonatele geodezice;
(3) Proiectele cu amenajare a nodurilor și intersecțiilor și dotărilor autostrăzii, vor contine profile
longitudinale ale autostrăzii, bretelelor și intersecţiilor, precum și profile transversale în puncte
caracteristice.
Art. 112. La amplasarea sensurilor giratorii pentru bretelele de acces se va asigura o distanţă faţă
de rampele pasajelor de cel putin 100 m, masurată de la intrarea in sensul giratoriu.
Art. 113. La proiectarea intresecţiilor la nivel se vor avea în vedere prevederile normativelor
aflate in vigoare.
Art. 114. Se va avea in vedere, la bretelele nodurile rutiere şi la benzile suplimentare aferente
dotărilor autostrăzii posibilitatea măririi unghiului şi razei de intrare, pe breteaua de legatură, pentru
prevenirea accidentelor.
Art. 115. În unghiurile generate între bretele şi partea carosabilă se vor amplasa atenuatori de şoc
care să corespundă prevederilor SR EN 1317-3/2011, pentru amortizarea şocurilor provocate de
eventalul impact al unui vehicul cu parapetele de proţectie în zona de separare a fluxurilor de
circulaţie. Atenuatorul de șoc se prevede atât la nodurile rutiere cât și la dotările autostrăzii și trebuie
sa aibă nivelul de protecție pentru o viteză de 110 km/h.
a b
c d
Art. 123. La nodurile rutiere se asigură vizibilitatea prin amenajări adecvate, degajamente, etc.
Art. 124. Razele minime ale buclelor şi breteleilor la noduri sunt în funcţie de viteza de circulaţia
admisă. Curbele vor fi amenajate conform STAS 863-1985 (raze, curbe progresive, etc.).
Art. 125. Amenajarea curbelor pe buclele şi bretelele nodurilor se face cu elemente admise pentru
categoria drumurilor din ramificaţie cu menţiunea că din jocul pantelor transversale (respectiv
micşorarea lor) poate rezulta necesitatea măririi anumitor raze pentru a permite viteza admisă pe
bretele.
Art. 126. La proiectarea nodurilor rutiere se vor urmări:
a) simplitatea schemelor;
b) uniformitatea, respectiv prevederea în măsura posibilului pe o lungime cât mai mare de autostradă
a unor scheme de noduri similare;
c) regularitatea, respectiv micşorarea intervalului de variaţie a elementelor nodurilor (raze,
declivităţi) pe sectoare de autostradă cât mai lungi.
Art. 127. Principiile care trebuie avute în vedere la proiectarea nodurilor de circulaţie, sunt
următoarele:
a) în cazul nodurilor de tip B, de regulă autostrada trebuie să rămână la nivelul terenului, pentru a
asigura fluenţă traseului autostrăzii şi a se evita volume mari de lucrări;
b) în cazul intersecţiei autostrăzii cu un drum cu patru benzi, poate fi mai economică menţinerea
drumului în poziţia existentă, la nivelul terenului (fară a perturba circulaţia pe drum pe timpul
execuţiei autostrăzii) și supratraversarea cu autostradă a drumului cu patru benzi;
c) trebuie să se evite, pe cât posibil, secţiunile de triere punctele de ieşire de pe autostradă trebuie să
preceadă pe cele de intrare. În caz contrar, trebuie să se prevadă o bandă suplimentară a autostrăzii
între punctul de acces şi cel de ieşire. Lungimea secţiunii de triere (l; fig. 15), este un element esenţial
pentru siguranţa circulaţiei şi determinarea ei este dependentă de: numărul de vehicule etalon turisme
ce trec prin secţiunea de triere, numărul de benzi şi calitatea fluxului ce exprimă atât viteza cât şi
siguranţa circulaţiei;
d) tipul de nod trebuie ales, pentru fiecare caz, în funcţie de valoarea curenţilor de trafic;
e) pentru ca separarea curenţilor de circulaţie (fîg. 13; fig. 14) să nu conducă la reducerea substanţială
SECŢIUNEA 1 GENERALITĂŢI
Art. 129.
(1) În vederea menţinerii în bună stare a elementelor constructive ale autostrăzii, (în special a
terasamentelor şi structurilor rutiere), se vor elabora studii şi proiecte destinate să indice soluţiile
constructive pentru colectarea, transportul si descarcarea apelor pluviale.
(2) La stabilirea soluției de scurgere a aplor se vor lua în calcul următoarele aspecte:
- orografia terenului, obligatoriu cu studierea hidroizohipselor si izofreatelor pentru determinerea
sensului de curgere a apelor de suprafață și subterane, corelarea acestor date cu situația
comparativă dintre suma de precipitații și suma de evaporație, care ajută la stabilirea debitelor
și secțiunilor de scurgere
- dimensionarea corectă a evacuării apelor pluviale, trebuie neapărat gândită astfel încât sa se
asigure descărcarea într-un fir de vale sau curs de apă care să permită preluarea debitelor
c. Bazin de dispersie
Fig. 16. Exemple de dispozitive pentru scurgerea apelor
Art. 132. Șanturile de gardă și elementele de colectare și scurgere a apelor vor fi executate numai
din beton de ciment, respectând cerințele referitoare la clasele minime de expunere conform cu NE
012-1:2007.
Art. 133. Prezentul normativ face preicizări în special pentru evacuarea apei de pe zona mediană
şi platformă.
Structura rutieră pentru zona mediană poate fi prevăzută conform fig 17 cu excepţia zonelor de trecere
peste banda mediană, cu parapete demontabile, unde se păstrează aceeași structură rutieră prevăzută
pentru benzile de circulaţie.
b) în curbe cu înclinarea transversală unică se execută rigolă pavată la partea din aval conform
dispoziţiei din fig. 18 (cu evacuare transversală sau canalizare).
Art. 137. În zona mediană amenajată cu pante către ax, trebuie realizată o rigolă pavată pentru
colectarea şi dirijarea surplusului de apă în lung şi descărcarea transversală a acesteia, prin guri de
scurgere.
Art. 138. Sectoarele cu declivităţi longitudinale sub 1%, în intervalele dintre curbe unde
amenajarea acestora impune schimbarea sensului înclinării transversale cu trecerea prin profile
orizontale şi în curbele concave de racordare în profil longitudinal trebuie studiată scurgerea apelor în
fiecare punct în mod foarte amănunţit datorită efectului apei asupra stabilităţii construcţiei cât şi
preîntâmpinarea efectului de acvaplanare pe care îl poate produce şi care diminuează mult siguranţa
circulaţiei pe timp de ploaie.
SECŢIUNEA 1 TIPURI
Art. 139.
(1) Dotările autostrăzii pot fi grupate în următoarele tipuri, în funcţie de caracteristicile funcţionale ale
spaţiului:
a) parcări şi spaţii pentru servicii (P şi S);
b) staţii de taxare şi puncte de control trecere frontieră (ST şi PCTF);
c) centre de întreţinere şi coordonare (CIC), centre de întreţinere și monitorizare (CIM), centre de
întreţinere (CI) şi puncte de sprijin pentru întreţinere.
(2) Dotările de tipul a şi b vor fi accesibile pentru utilizatori doar de pe autostradă.
(3) Pentru personalul angajat la obiectivele respective, pentru aprovizionare şi pentru comercianţi, se
recomandă să se asigure şi căi directe (controlate) din dreptul localităţilor apropiate (utilizând reţeaua
publică existentă).
(4) Dotările trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități în conformitate cu reglementările în
vigoare.
Art. 140. În proiectele pentru autostradă vor fi cuprinse numai parcările/spaţiile de serviciu
convenite cu beneficiarul.
Art. 141. Fiecare parcare/spațiu de servicii va avea benzi de accelerare şi decelerare proiectate
conform Capitolului VII, indicatoare şi marcaje rutiere.
Art. 142. Dotările comune ale parcărilor și spațiilor de servicii sunt următoarele:
a) WC. public
b) put forat
c) statie epurare mecano-biologica
d) statie pompe ape uzate
e) camin omogenizare-pompare
f) parcare autoturisme
g) spatii agrement
h) spatii protectie
i) post trafo
j) împrejmuire put si rezervor
k) rezervor apa
l) separator produse petroliere
m) împrejmuire exterioara
n) parcare autocare
o) parcare autovehicule grele
p) parcare pentru persoane cu mobilitate redusa
q) platforma pubele resturi menajere
Art. 143.
(1) Parcarea de scurtă durată (anexa 5 fig. 1) este o zonă de odihnă separată fizic de autostradă în care
spaţiile pentru parcare trebuie să aibă protecţie de minim 10 m lăţime faţă de marginea autostrăzii.
(2) Suprafața minimă (pe sens) necesare realizarii parcării este de 13.000 m2.
(3) Locurile de parcare vor fi minim: 35 locuri pentru autoturisme si minim 15 locuri pentru vehicule
Art. 175.
(1) În cazul prevederii încasării unei taxe, autostrada va fi prevăzută cu spaţii de colectare adecvate
(fig. 26a).
(2) Numărul şi tipurile de spaţii şi construcţiile aferente depind de sistemul de colectare adoptat.
(3) Principalii parametri care caracterizează tipurile de sisteme de colectare a taxelor sunt
amplasamentul staţiei şi metoda de colectare.
Art. 176.
(1) Din punct de vedere al amplasamentelor se pot distinge trei situaţii diferite:
a) puncte de colectare amplasate în toate nodurile rutiere care leagă autostrada la sistemul rutier
obişnuit (sistem închis); în acest caz taxa va fi proporţională cu lungimea călătoriei;
b) perceperea taxei la un număr restrâns de puncte de colectare de-a lungul autostrăzii (circuit
deschis); în acest caz taxa nu se bazează pe lungimea călătoriei ci pe o distanţă medie calculată;
c) colectarea la punctele de control trecere frontieră; în acest caz staţiile de taxare sunt amplasate
numai la frontieră şi taxa este calculată ca o sumă unică.
Art. 188. Punctul de control la trecerea frontierei este situat la sau în apropierea frontierei dintre
ţări şi este destinat serviciilor de trecere frontieră. Este echipat cu clădirile şi instalaţiile necesare
efectuării diferitelor tipuri de control, cum ar fi: paşapoarte, vamă, verificarea sanitară şi fitosanitară a
pasagerilor şi a vehiculelor care trec frontiera.
Art. 189. În funcţie de metoda de construcţie, tehnologie şi organizarea controlului de frontieră,
punctele de control trecere frontieră amplasate de-a lungul autostrăzii pot fi de două tipuri:
a) tipul combinat cu clădiri oficiale şi instalaţii unice pentru ambele ţări necesare pentru efectuarea
controalelor de frontiera, amplasate fie pe linia de frontieră, dacă zona este potrivită, fie pe teritoriul
uneia dintre ţări;
b) tipul separat, unde toate clădirile şi instalaţiile necesare sunt construite separat pentru fiecare ţară.
Art. 190. Tipul combinat de punct de control trecere firontieră prezintă avantaje deoarece
necesită mai puţine construcţii şi costuri de întreţinere mai mici decât tipul separat şi de asemenea
reduce timpul de trecere a frontierei.
Art. 191. Amplasarea punctului de frontieră depinde de traseul autostrăzii şi de posibilităţile
oferite de aceasta călătorilor ce trec frontiera. Amplasamentul optim pentru construirea punctului, tipul
acestuia şi organizarea lui trebuie să fie stabilite în urma unei înţelegeri între autorităţile competente
ale ţărilor învecinate.
Art. 192. Amplasarea trebuie să ţină cont de următoarele:
a) geografia zonei unde se construieşte punctul de frontieră care trebuie să fie departe de zonele
populate si să nu aibă legături cu reţeaua de drumuri locale. Acolo unde este necesar vor fi prevăzute
treceri cu menţiunea "interzis" şi care vor fi folosite numai de către personalul punctului de frontieră şi
de vehiculele oficiale;
Art. 208.
(1) Distribuţia pe autostradă şi amplasamentul centrelor de întreţinere şi coordonare trebuie să fie
făcută în concordanţă cu planurile de dezvoltare a reţelei de autostrazi din zonă și se va stabili
împreună cu beneficiarul.
(2) Organizarea funcţională a centrului de întreţinere şi coordonare, CIC şi a punctelor de sprijin se va
Legenda
Art. 226. Marcajele şi semnele autostrăzii includ marcajele (semnele orizontale) şi semnele
verticale, semnele şi marcajele suplimentare. Acestea se vor realiza în concordanţă cu prevederile
STAS 1848/1-7 cât şi a reglementărilor internaţionale în domeniu.
Art. 227. Simbolurile şi literele utilizate trebuie să fie identice cu cele prescrise, exceptând,
diferenţele de mărime, conform formei şi dimensionării semnului sau marcajului.
Art. 228. Proporţionalitatea dintre simbolurile şi culoarea zonelor, şi dintre litere şi fond trebuie
să fie păstrate constant pentru toate semnele sau marcajele de acelaşi fel, indiferent de dimensiune.
Art. 229. Semnele şi marcajele rutiere trebuie să fie vizibile de la distanţă şi să fie inteligibile.
Art. 230. Aceste marcaje şi semne trebuie să fie instalate astfel încât conducătorul auto să poată
acţiona prompt.
Art. 231. Este important să se evite utilizarea exagerată a sistemelor de semnalizare, exemplu
prin adunarea unui număr de semne fară o distanţă adecvată de amplasare.
Art. 232. Culorile utilizate pentru semnalizarea şi marcajele autostrăzii trebuie fie roşu, albastru,
verde, galben, maron, alb şi negru.
Art. 233. Marcajele autostrăzii trebuie să fie reflectorizante.
Art. 234. Marcajele trebuie să fie făcute atât pentru autostradă cât şi pentru nodurile rutiere și
dotările autostrăzii.
Art. 235. Se vor folosi materiale cu durată de viață, doi componenți, termoplastic sau alte
materiale care asigură condiții de exploatare impuse prin standarde.
Art. 236. Marcajele permanente ale autostrăzii vor avea culoarea alb.
Art. 237. Marcajele autostrăzii trebuie să fie armonizate cu semnele de pe autostrada astfel încât
să le stabilizeze şi să le întărească semnificaţia.
Art. 238.
(1) Liniile continue de marcare se vor folosi unde depăşirea este interzisă. Aceste linii vor avea
lăţimea minimă de 25 cm.
(2) Liniile întrerupte marchează limitele benzilor de circulaţie. Acestea vor avea lăţimea minimă de 15
cm.
Art. 239.
(1) Marcajul lateral pentru delimitarea primei benzi de circulație de banda de staționare de urgență și
marcajele laterale de pe bretele se executa profilat pentru asigurarea efectului rezonator.
(2) între benzile curente ale autostrăzii şi benzile de accelerare - decelerare, trebuie să se utilizeze o
linie întreruptă.
(3) Marcajul pentru delimitarea părții carosabile de pe bretelele nodurilor rutiere trebuie să fie realizat
cu linie continuă, sa aibă o lățime de 15cm și să aibă efect rezonator.
Art. 240. Pe benzile de decelerare ale nodurilor rutiere, pentru atenționarea asupra reducerii
vitezei se execută marcaje rezonatoare transversale cu grosimea minima de 6 mm, în succesiuni de
șase benzi amplasate la distanța de 1 m una față de cealaltă.
Art. 241. Se vor materializa pozițiile hectometrice ale bornelor cu numere impare, respectiv 100,
300, 500, 700, 700 (se vor specifica numai cifrele, fără unitatea de măsură “m”), astfel încât în dreptul
bornei kilometrice să nu se mai precizeze nimic pe banda de urgență. Cifrele vor avea înălțimea de 30
cm și se vor realiza pe benzile de urgență aferente ambelor căi de circulație. Materialul din care se vor
realiza bornele hectometrice va fi preformat.
Art. 242.
(1) Pentru sprijinirea marcajelor obişnuite ale autostrăzii se vor amplasa butoni reflectorizanți pe
bretelele nodurilor rutiere, respectiv până la jumatatea curbei, precum și în zona racordării acestora la
benzile curente de circulație.
(2) Culoarea butonilor reflectorizanţi amplasaţi pe benzile longitudinale este albă. Butonii
reflectorizanţi ce marchează marginea şoselei sau exprimă alte funcţii (ex. avertizarea în caz de
formare a gheţii) ar putea fi de diferite culori, cum ar fi maron (pe marginea din stânga a şoselei),
verde sau albastră.
3,00 4,00
Art. 256.
(1) Indicatoarele de pe autostradă pot fi suplimentate cu panouri adiţionale rectangulare amplasate mai
jos de semn.
(2) Înălţimea panourilor adiţionale trebuie să aibă 0, 50 m.
(3) Însemnările de pe panourile adiţionale trebuie să aibă 0,25 m înălţime.
Art. 257.
(1) Indicatoarele de pe autostradă trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a platformei.
(2) Indicatoarele de pe autostradă trebuie să fie amplasate astfel încât să nu obstrucţioneze traficul pe
autostradă.
(3) Indicatoarele de reducerea vitezei sau de restricție, pentru o mai bună percepție, se vor amplasa
atât pe partea dreaptă a sensului de mers cât și pe zona mediană.
Art. 258. Înălţimile diferitelor indicatoare de aceeaşi categorie trebuie să fie egale.
Art. 259.
(1) Panourile de pe portale vor fi montate deasupra părții carosabile şi vor indica conducătorilor banda
ce va fi utilizată conform destinaţiei acesteia.
(2) Destinaţia trebuie să fie indicată deasupra fiecărei benzi, însoţită de o săgeata amplasată deasupra
mijlocului benzii.
(3) Panourile trebuie să aibă formă rectangulară şi să nu depăşească 1,50 m înălţime.
Art. 260.
(1) Amplasarea indicatoarelor de identificare a locului pot fi utilizate la frontieră sau să indice numele
locurilor de interes deosebit, cum ar fi râurile, tunelele, podurile, monumentele istorice, etc.
(2) Aceste indicatoare pot fi dreptunghiulare şi dimensiunile depind de lungimea mesajului.
Art. 261.
(1) Începutul şi sfârşitul autostrăzii trebuie să fie indicat prin "începutul autostrăzii" şi „Sfârşitul
autostrăzii".
(2) Atât indicatoarele de "începutul autostrăzii" şi de "Sfârşitul autostrăzii" trebuie să aibă forma
dreptunghiulară, baza de 1,70 m şi 3,00 m înălţime.
(3) Trebuie să aibă fondul verde, simbolul autostrăzii - alb. "Sfârşitul autostrăzii" se marchează cu o
bandă roşie.
Art. 262.
(1) Indicatoarele ce indică distanţa parcursă trebuie să fie instalate pe ambele părți ale autostrăzii,
perpendicular pe aceasta.
(2) Partea indicatorului indicând kilometrajul trebuie să aibă fond alb cu caractere negre.
Art. 263.
(1) Trebuie să existe indicatoare care să indice apropierea nodurilor sau a zonelor de servicii şi
distanţa.
(2) La intersecțiile dintre două autostrăzi se prevăd 3 portale pentru presemnalizarea nodului rutier.
(3) Partea semnalizării indicând următoarea ieşire trebuie să aibă un fond verde cu caractere albe.
Art. 264. Panouri indicând apropierea spaţiilor de serviciu, începutul şi sfârşitul benzii
suplimentare (pentru vehicule lente), semne privind sfârşitul zonei de repaos, zonei de service, de
Art. 276. Proiectarea iluminatului căilor de circulaţie rutieră se face în conformitate cu SR-EN
13201 şi CIE 115-2010, o importanţă deosebită acordându-se selectării claselor de iluminat pentru
evitarea supradimensionării sistemului de iluminat, reducerea consumului de energie electrică şi
creşterea eficienţei sistemului de iluminat propus
Art. 277.
(1) Criteriile şi parametrii care stau la baza selectării claselor de iluminat conform SR-EN 13201 sunt:
Art. 285. Autostrada trebuie să prezinte aspect estetic şi să reducă, pe cât posibil, orice formă de
poluare a mediului înconjurător. La întocmirea studiilor de mediu se vor avea în vedere atât
prevederile Legii nr. 137/1995 cât şi reglementările europene în domeniu.
Art. 286.
(1) Anterior efectuării unei Evaluări a Impactului asupra Mediului înconjurător pentru proiectul în
cauză, este necesară o Evaluare Strategică de Mediu realizată la nivel de program strategic, astfel încât
să se stabilească politica de management a sectorului de drum/transport respectiv. Pe măsură ce
această evaluare coordonează reţeaua transport/drum cu planurile de urbanism şi amenajarea
teritoriului, face posibilă reducerea impacturilor negative asupra mediului, detectând în faza incipientă,
potenţiale conflictfe şi realizând eficient şi din acest punct de vedere, un sistem de autostrăzi.
(2) Recomandările referitoare la evaluarea acestei strategii sunt, prevăzute în Directiva 2001/42/CE
privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, transpusă total in Romania
prin următoarele acte de reglementare:
a) HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe
b) OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind alocarea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
c) OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care
intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe.
Art. 287. Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) va identifica, descrie şi evalua, într-un
mod corespunzător, pentru fiecare caz în parte, efectele directe şi indirecte, ale autostrăzii, atât în
perioada de execuţie a lucrărilor cât şi in cea de operare asupra următorilor factori:
a) fiinţe umane, faună şi floră inclusiv arii naturale protejate;
b) sol, apă, aer, climă şi peisaj;
c) valori materiale şi monumente culturale;
d) interacţiunea dintre factorii menţionaţi la primele trei subpuncte.
Art. 288. EIM va contribui la evitarea întârzierilor costisitoare în cadrul procesului de execuţie,
va permite o mai bună integrare a proiectului în mediul înconjurător mai ales in zonele unde traseul
traversează sau se află in vecinatatea unor arii naturale protejate şi va explica tuturor părţilor implicate,
condiţiile amplasamentului propus pentru construirea autostrăzii.
Art. 289. EIM va lua în considerare impactul ce poate apărea în perioada de execuţie a
autostrăzii. Date fiind cerinţele legislative (Ordinul nr. 135 din 2010) încă de la această fază vor fi
analizate şi propuse posibile locaţii pentru Organizări de şantier, gropi de împrumut care să aibă un
impact cât mai redus asupra mediului natural şi uman.
Art. 290. Raportul şi conţinutul EIM este reglementat prin Directiva 2011/92/UE din 13
decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,
transpusă total in România prin urmatoarele acte de reglementare:
a) HG nr. 445/2009 (MO nr. 481/13.07.2009) privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
şi private asupra mediului, modificată şi completată de HG nr. 17/2012 (MO nr. 48/20.01.2012)
Art. 292. Amenajarea traseului autostrăzii trebuie să corespundă, pe cât posibil, criteriilor
obiective de estetică, universale, atât din punct de vedere al observatorului din afară, cât şi al
utilizatorului. Un criteriu foarte important de care trebuie ţinut seama este cel al protecţiei ariilor
naturale protejate, traversate sau aflate in vecinătatea autostrăzii.
Art. 293. Evaluarea peisajului, ţinând seama de aspectele: geografic (în special geomorfologic),
arheologic şi istorico-cultural, uman, ecologic, permite evaluarea peisajului din punct de vedere natural
şi cultural în care se va încadra viitoarea autostradă în termenii caracterului global al acesteia,
principalelor caracteristici şi elemente legate de om şi ai relaţiei omului cu acestea.
Art. 294.
(1) Peisagistica şi amenajarea traseului autostrăzii prezintă de asemenea o importanţă deosebită.
(2) Din acest motiv, traseul trebuie amenajat astfel încât toate caracteristicile dominante să confirme
alegerea sensurilor de către conducătorul auto, fară a-l încurca.
(3) Traseul autostrăzii trebuie să ofere o succesiune de motive peisagistice variate şi plăcute, evitându-
se „monotonia vizuală "care provoacă plictiseala.
(4) Acolo unde este posibil, efectele vizuale nedorite ale peisajului înconjurător pot fi îmbunătăţite sau
corectate cu ajutorul unor măsuri corespunzătoare de amenajare peisagistică.
(5) Traseul trebuie să evite, acolo unde este posibil, centrele urbane intens populate.
(6) Traseul trebuie sa evite, acolo unde este posibil, traversarea ariilor naturale protejate.
Art. 295. La încadrarea autostrăzii în contextul mediului înconjurător, trebuie evitată orice
afectare posibilă din punct de vedere al structurii istorice, sociale, culturale sau de natură peisagistică
specifică zonei. Dacă este posibil, părţile componente ale autostrăzii (deblee, ramblee, poduri, viaducte
şi pasaje) trebuie să fie proiectate arhitectural, astfel încât să întregească mediul înconjurător.
Art. 296. Sistemul natural de scurgere existent înaintea construcţiei trebuie menţinut prin execuţia
de podeţe, poduri şi drenuri, după cum este necesar.
Art. 299.
(1) Autostrada trebuie să fie amplasată cât mai departe posibil de clădiri în zonele urbane, şi în orice
caz, suficient de departe, pentru a evita producerea unui nivel de zgomot mai ridicat decât cel
permis de legislaţia în vigoare.
(2) Limitele de zgomot precum şi metodologiile de măsurare sunt indicate de către standardele în
vigoare.
Art. 300. Proiectarea profilului longitudinal, sistemele de informare şi management legate de
trafic conduc la reducerea impactului negativ al zgomotului asupra mediului. Declivităţile mari pe
tronsoane lungi trebuie evitate.
Art. 301. Trebuie evitată prevederea unor lucrări pe versanţii dealurilor.
Art. 302. Activităţile legate de execuţie trebuie organizate astfel încât să se reducă la minimum
poluarea prin zgomot.
Art. 303. Poluarea fonică din zonele rezidenţiale din preajma autostrăzilor poate fi redusă prin
prevederea de:
a) taluzuri de rambleu şi pante acoperite cu sol organic;
b) panouri antifonice, bariere de pamânt pentru atenuarea zgomotelor;
c) plantaţii (cu un efect protector contra zgomotului) care să diminueze disconfortul cauzat de
zgomotul din trafic;
d) combinaţii de rambleuri şi plantaţii;
e) introducerea limitelor de viteză la vehiculele comerciale;
f) proiectarea îmbrăcăminţii rutiere în scopul reducerii zgomotului produs de pneuri;
g) izolarea faţadelor, geamuri termopan.
Art. 307. Încă din faza de proiectare trebuie avut în vedere că autostrada trebuie să fie amplasată
cât mai departe de zonele construite. Dacă este neapărată nevoie să se afle în apropierea unor clădiri cu
o stabilitate limitată, sau pare conţin instrumente de precizie, se recomandă adoptarea următoarelor
măsuri:
a) evitarea fundării căii rutiere şi a structurilor sale pe acelaşi strat de rocă pe care se reazemă şi
fundaţiile clădirilor;
b) prevederea de îmbrăcăminţi rutiere flexibile, nu rigide.
Art. 308. Pentru a reduce vibraţiile, este necesar să se prevină deformarea suprafeţei de rulare.
Acest lucru necesită:
a) protecţia eficientă împotriva îngheţului;
b) drenarea eficientă a apelor de suprafaţă şi subterane.
Art. 309. Activităţile de construcţie în faza de execuţie trebuie să fie organizate astfel încât să se
reducă la minimum efectele vibraţiilor produse de acestea.
Art. 310. Pentru a reduce vibraţiile, în faza de exploatare a autostrăzii, este necesar să se previna
deformarea suprafeţei de rulare, prin următoarele măsuri:
a) protecţia eficientă împotriva îngheţului;
b) drenarea eficientă a apelor de suprafaţă şi subterane;
c) repararea periodică sau înlocuirea suprafeţei de rulare, atunci când apar deformări.
Art. 311.
(1) Taluzele rambleelor şi debleelor trebuie să fie protejate împotriva efectului agenţilor atmosferici
prin următoarele măsuri:
a) semănarea unui amestec de specii de iarbă;
b) plantarea unor specii de arbuşti corespunzătoare;
c) plantarea unor specii de arbori corespunzătoare.
(2) Problema întreţinerii vegetaţiei trebuie avută în vedere încă din momentul proiectării.
Art. 312.
(1) Pentru a asigura o bună înrădăcinare a diferitelor tipuri de plante, se recomandă crearea unui strat
de pământ vegetal pe taluzuri cu grosimea de minim 20 cm.
(2) Acest pământ vegetal trebuie să fie chimic neutru în natură, şi să aibă un conţinut suficient de
materie organică şi agenţi nutritivi; zonele trebuie să fie curăţate de pietre, moloz, rădăcini şi buruieni.
Art. 322. Este posibilă distingerea a doua tipuri principale de monitorizare, şi anume:
a) monitorizarea de bază, în scopul procurării de date necesare în obţinerea informaţiilor despre
starea actuală a mediului înconjurător şi tendinţele de schimbare ale acestuia, fară a se avea în vedere
impacturile în viitor ale autostrăzii;
b) monitorizarea impactului in perioada de executie si operare a autostrazii cu specificarea pentru
fiecare factor de mediu a parametrilor monitorizati si a frecventei masuratorilor.
Art. 323. Monitorizarea post-execuţie este in sarcina beneficiarului si are ca scop:
a) stabilirea unor masuri suplimentare de protectie, in cazul depasirii frecvente a valorilor limita
stabilite prin normative;
b) analizarea şi îmbunătăţirea metodelor de evaluare, în special a celor legate de anticiparea
impacturilor asupra mediului;
c) să îndeplinească o necesitate politică (de strategie), pentru asgurarea ca efectele construirii
autostrăzii asupra societăţii sunt bine înţelese şi controlate şi ca acestea sunt comunicate corect
publicului.
Art. 324. Se vor amplasa stații permanente de monitorizare a calității aerului in zonele sensibile
(in apropierea zonelor locuite aflate la o distanta mai mica de 100 m de traseul autostrăzii, in zona
nodurilor rutiere mai importante. Din motive de siguranța acestea se pot amplasa in centrele de
întreținere.
0 1 2 3 4 5 6 7
Razele minime ale curbelor arc de cerc În zone unde de regulă se produce polei și nu
centrale: se poate adopta deverul maxim, se poate
adopta un dever mai mic cu majorarea razelor
-pentru deverul maxim admis 7% 1.000 650 450 240 corespunzătoare deverului ales. În zonele
respective deverul maxim să nu depășească
1 -pentru deverul maxim admis 6.5% m 1.076 701 501 271 5%.
-pentru deverul maxim admis 6% 1.151 776 551 326 Pe poduri, pasaje și viaducte deverul maxim să
nu depășească 5%.
-pentru deverul maxim admis 5.5% 1.251 876 626 376
18 Elementele geometrice ale bretelelor şi a) Razele curbelor la buclele şi bretelele acccseior la dotări, potrivit vitezei de bază admise pe aceste
buclelor nu depind de viteza de bază a accese,
autostrăzii b) Lăţimea platformei măsurată între feţele glisierelor parapetelor, în aliniament:
Ele se amenajează conformSTAS 863- 6 m pentru bucle şi bretele unidirecţionale
85:
9 m pentrii bucle si bretele bidirecţionale
c) Lăţimea părţii carosabile, în aliniament:
4 m pentru bucle şi bretele unidirecţionale
7 m pentru bucle şi bretele bidirecţionale
AMENAJAREA VALORILE DEVERULUI (%) ÎN CURBE FUNCŢIE DE VITEZELE DE BAZÂ (km/h) ŞI RAZE
CONVERTIRE 2,5 3.101 – 4.500 2.301 – 3.500 1.601 – 2.500 1.101 – 2.000
* ca în aliniament