UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT

DISCIPLINA

MANAGEMENT

Conf. dr. George Ungureanu

 TEMA PROIECTULUI

Fundamentarea strategiei de

de dezvoltarea la SC.......... SRL,

prin înfiinţarea culturii de fasole
în suprafaţă totală de 8 ha
 CUPRINS

CAPITOLUL I - Noţiuni generale

1.1 .Importanţa culturii
1.2.Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie (5 pagini)

CAPITOLUL II Organizarea si rationalizarea proceselor de munca si de

productie

2.1. Programarea productiilor medii

2.2. Calculul necesarului de îngrășăminte

- Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie

2.1 .Elaborarea variantelor de tehnologie
2.2.Calculul indicatorilor economici

CAPITOLUL III - Calculul necesarului forţei de muncă

CAPITOLUL IV - Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide

CAPITOLUL V - Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor

CAPITOLUL VI - Determinarea pragului de rentabilitate

CAPITOLUL VII - Concluzii şi propuneri

 CAPITOLUL I - Noţiuni generale

1.1. Importanţa culturii

Boabele de fasole (Phaseolus vulgaris) sunt folosite în alimentaţia umană, ca unul dintre
alimentele de bază; după unele statistici FAO, peste 500 milioane de oameni consumă curent
preparate din boabe de fasole. Timp îndelungat, fasolea a fost denumită "carnea oamenilor săraci",
datorită conţinutului ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi
esenţiali (lizină, arginină, triptofan) şi mai accesibile ca preţ, prin comparaţie cu proteinele de
origine animală. Valoarea energetică a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabilă,
apreciată la circa 335 calorii furnizate de 100 g boabe uscate.
Preparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciate; nu sunt de
neglijat nici proprietăţile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate în dieta care însoţeşte tratarea
anumitor boli, printre care afecţiunile ficatului.
Făina de fasole poate fi folosită în proporţie de 5 - 10% în amestec cu făina de grâu, pentru
obţinerea unei pâini gustoase şi hrănitoare.
Păstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată, iar în bucătăriile chinezească sau
japoneză lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată.
Vrejii (substanţe proteice - 8,1% din s.u.; glucide - 31% din s.u.; celuloză - 36% din s.u.) şi
tecile reprezintă un furaj valoros, îndeosebi pentru ovine şi caprine. Tecile au şi utilizare
medicinală, fiind folosite sub formă de ceai în tratarea diabetului.
Fasolea se recoltează vara, destul de devreme (lunile iulie-august), lăsând terenul îmbogăţit în
azot, curat de buruieni, fără resturi vegetale, lucrările solului se fac în condiţii bune, astfel că este
o premergătoare bună pentru alte culturi agricole şi îndeosebi pentru grâul de toamnă.

1.2. Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

Datorită originii sale tropicale, fasolea este o plantă termofilă; pentru un ciclu de vegetaţie
de 90 - 120 zile, necesarul de căldură este de 1.400 - 1.900°C (suma temperaturilor mai mari de
10°C).
Boabele germinează la minimum 8 - 10°C (similar cu porumbul) şi absorb pentru germinat
o cantitate mare de apă (110 - 120% din masa uscată a bobului). La temperaturi de 18°C şi
umiditate suficientă, boabele de fasole germinează în 3 - 4 zile.
 Germinaţia este epigeică la majoritatea speciilor de fasole şi hipogeică la specia Ph.
multiflorus. Datorită tipului de germinaţie, germenii au putere mică de străbatere, îndeosebi pe
solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei, ceea ce impune atenţie la efectuarea
lucrărilor solului şi la respectarea adâncimii de semănat. În cazul în care crusta întârzie răsăritul,
precum şi pe solurile slab drenate şi reci, cu multă apă, seminţele putrezesc uşor.
În condiţii favorabile de temperatură şi umiditate, răsărirea are loc, de obicei, după 10 - 12
zile de la semănat.
După răsărire, plăntuţele sunt distruse de temperaturile uşor negative (de -1... -2°C sau
chiar de brume uşoare); sensibilitatea maximă se manifestă imediat după răsărire, când
cotiledoanele degeră foarte uşor.
În perioada următoare, cerinţele plantei de fasole faţă de temperatură cresc, optimum
termic la înflorire situându-se în jur de 22 - 25 oC; la temperaturi mai ridicate, însoţite de secetă
atmosferică, florile rămân nefecundate, se usucă şi cad (avortează). Maturitatea este accelerată de
temperaturile mai ridicate şi de condiţiile de secetă, dar în detrimentul nivelului recoltei.
Deşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi, fasolea este deosebit de
sensibilă la asigurarea umidităţii, mai ales în fazele de germinare-răsărire şi la înflorire-formarea
păstăilor şi a boabelor (când se înregistrează consumul maxim de apă).
În perioadele de secetă planta se ofileşte în orele de amiază, iar în condiţii extreme păstăile
rămân mici şi avortează.
Plantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosferică; vânturile uscate
şi calde sunt deosebit de dăunătoare. Ca urmare, în zonele de stepă a apărut necesitatea culturii
intercalate a fasolei (de regulă, prin porumb). Fasolea “oloagă“ este mai rezistentă la secetă,
datorită precocităţii sale (plantele înfloresc şi îşi formează păstăile înainte de instalarea secetelor
din vară) şi masei vegetale mai reduse. Adesea, în zona de sud a ţării este necesar un aport
suplimentar de apă, prin irigare, pentru a asigura vegetaţia normală a culturilor de fasole până la
maturitate şi a obţine producţii bune.
Umiditatea prea ridicată este, de asemenea, dăunătoare. Precipitaţiile prea bogate şi timpul
umed prelungesc perioada de înflorire şi stânjenesc fecundarea. Excesul de umiditate măreşte
sensibilitatea plantelor la boli şi depreciază calitatea boabelor.
Un sol potrivit pentru fasole trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite pătrunderea în
adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă, pentru a favoriza aerarea şi încălzirea solului şi o
răsărire cât mai rapidă. Reacţia optimă a solului pentru fasole este cea neutră (pH = 6 - 7,5), care
este potrivită pentru formarea nodozităţilor şi pentru asigurarea unui regim normal de nutriţie cu
azot.
Este adevărat, fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite, chiar pe solurile superficiale,
cu condiţia să fie asigurată umiditatea necesară. Preferă solurile cu textură mijlocie, fertile, din
categoria cernoziomurilor, solurile brun-roşcate şi aluviunile fertile.
Fasolea se comportă slab pe solurile podzolite, acide, sau pe cele umede, nisipoase sau
salinizate. Se adaptează mai bine decât mazărea pe solurile grele, dar trebuie evitată formarea
crustei. Fără condiţii de irigare, solurile nisipoase sunt improprii pentru cultura fasolei.
 CAPITOLUL II - Fundamentarea teoretică a
tehnologiilor de producţie

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc

fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la: stabilirea
tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei,- determinarea volumului lucrărilor
mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de materiale şi a
mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea contractelor de
cooperare cu Agromec.

Datele necesare:
1. Culturile incluse în planul de producţie al fermei
2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură
3. Cultura premergătoare
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)
5. Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor
6. Perioadele de executare şi durata lucrării
7. Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice
9. Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat
10. Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii
11. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare
12. Amortismentul specific
13. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota
pentru cheltuieli de aprovizionare
14. Cota de cheltuieli indirecte (comune şî generale)
Mod de lucru:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică
în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări:
1. Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru
executarea ei, materialele necesare, costul lor;
2. La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar
fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful
pe z.o. corespunzător categoriei lucrării;
3. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru
CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii;
4. Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire;
5. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din
valoarea materialelor folosite;
6. Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra
salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli
directe;
7. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor,
se determină cheltuielile de producţie;
8. După fiecare trimestru se fac totaluri;
9. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs.
Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă.
Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru
produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se
transformă în producţie STAS.

2.1. Elaborarea variantelor de tehnologie

1. arat
2. pregătirea patului germinativ
3. semanarea
4. prăsirea mecanica si manuala
5. erbicidarea
6. recoltarea
 2.2. Calcului indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a
exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de
indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de
eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o
anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine
sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează
în 3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie
 Calculul indicatorilor tehnico-economici

Nr.
Crt. Indicatorul U.M. Valoare
1 Salarii totale lei 3575.66
- lucrari manuale 3113.68
- lucrari mecanice 461.98
2 Impozit pe salarii 16% lei 572.11
3 Taxe total lei 1877.22
- CAS 31% 1108.45
- Fond pensii 4% 143.03
- Somaj 10,5% 375.44
- Fond sanatate 7% 250.30
4 Cheltuieli materiale lei 5676.00
5 Cheltuieli cu aprovizionarea lei 283.80
6 T.V.A. 24% lei 1362.24
7 Chelt. cu lucrarile mecanice lei 11540.00
8 Amortizarea lei 400.00
9 Cheltuieli directe lei 25287.03
Alte cheltuieli directe (motorina x
10 5,7 lei) lei 3061.58
11 Cheltuieli indirecte lei 378.11
- comune(5 % din directe) 153.08
- generale( 7% din
directe+comune) 225.03
12 Total chelt. de exploatare lei 28726.72
13 Venit. din vanzarea productiei lei 36000.00
14 Chelt. ptr. produsul principal lei 19126.72
15 Pret de livrare lei 3.75
16 Cost de productie lei 1.99
17 Profit brut lei/total lei 7273.28
lei/ha 909.16
lei/kg 1.76
18 Impozit pe profit 16% lei 1163.73
19 Rata profitului brut % 25.32
20 Profitul net 6109.56
21 Rata profitului net % 21.27
22 Productivitatea muncii lei
- lei/Z.O. 45.86
- Z.O./to 8.12
23 Valoarea adaugata bruta VAB lei 30324.00
24 Valoarea adaugata neta VAN lei 29924.00
 CAPITOLUL III - Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident

faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa
problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare
maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade,
fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce
asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să
asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia
forţă de muncă în unitate, etc.
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure
posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute
următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
Modul de lucru;
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se
totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
 4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori
temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice Total

(ha) z.o.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fasole 8 0 0 0 8 32 25 14 0 0 0 0 0 79

Alte activităţi 1 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
zile/h a

Total general - 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175

Total 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175
recalculat

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Specificaţia Supr. luni calendaristice Total

(ha) z.o.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ipoteza nr.1 n=2

z o /ferma 8 8 8 16 40 33 22 8 8 8 8 8 175
z o /muncitor 8 8 8 16 24 24 22 8 8 8 8 8 150
z o /munc perrn 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 96
z o / munc - - - 8 32 25 14 - - - - - 79
sezonier
nr munc sezonieri 1 2 1 4

N=200
n=2
200-48=152 zile
(16+40+33+22) /152 = 0,73  1 muncitori permanenţi
 CAPITOLUL IV - Calculul necesarului de insecto-
fungicide şi erbicide

Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea

pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de
combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a
tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor.
Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare
la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru
fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie
procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.
Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe
care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea
comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia:
N d
q= unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
100
Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă. Pentru
fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi
timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se
putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual
de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi
introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel
centralizator în care se vor prezenta pe trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric.
Pentru fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.
Nr. Cultura U.M. Val. Boala Produsul Modul Doza Nr. Cant. Cost
crt lucrare utilizat de (kg/ha) Trat. Totală
Preţ Valoare
utilizare (litru/ha) (l)
lei/l totală
lei
1. Fasole ha 8 Arsura CHAMPION Stropiri 2 l/ha 1 16 50 800
comună a 50 WP
fasolei
(Xanthomona
s spp.)
Arsura
aureolată
(Pseudomona
s spp.)
CAPITOLUL V - Organizarea lucrărilor de combatere a
bolilor şi dăunătorilor

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a

culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate
executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit,
pompe manuale, etc.
Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:
-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale
-organizarea lucrării;
-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
-controlul calităţii lucrării.
Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine
următoarele elemente:
1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de
agregate
2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se
foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de
alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic
de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.
Date necesare:
1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor
2. Starea de vegetaţie a culturilor
3. Relieful
4. Distanţele dintre rânduri
5. Capacitatea rezervorului
6. Viteza de deplasare a agregatelor
7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul
de stropit
8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei
9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente:
- captarea buruienilor dominante,
- structura şi textura solului,
- dâncimea apei freatice,
- numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare,
- condiţiile pedoclimatice,
- tehnologiile de aplicare.
Modul de lucru:
l.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3
zile)
S
N=
nP

S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
* Productivitatea agregatului:
B V  t  H
p=
10000
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora)
t = durata unei schimb
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru
2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar
N d
q=
100
N = norma de stropit (litri)
d = doza (%)
3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă
Q=q•V•n
V= volumul lucrării
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru
S
s=
N
S = suprafaţa
N = numărul de agregate folosite
5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materia lele sau produsele chimice
necesare punctelor de alimentare.
6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare
D=2•B • t •N
B = lăţimea de lucru a agregatului
t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 7
.Numărul de ture dus-întors
10000  Q  Y
t=
A B  2 L
Q = capacitatea rezervorului (litri)
Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)
8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare
C=Q •N
Q = capacitatea rezervorului (litri)
N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare
C=O •N •Y
Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V
Nr.muncitori = i
PZ

Y = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie
CAPITOLUL VI - Determinarea pragului de rentabilitate

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea

producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica
cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două
categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte
direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca
unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de
încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat,
etc).
Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea
de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului
(arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la
hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare.
în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără
profit programat şi cu profit programat.
în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie
în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli
suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.
 Determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului critic
Phaseolus vulgaris
Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat
 Y  Y` Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y  A x
Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 Y ` B  x  C
 A x  B  x  C A = preţul de vânzare (lei/kg)

 x( A  B )  C B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
x
A B
x = producţie medie (kg/hectar)
x= 957 kg/ha
A = 3,75 lei/kg
C
x = 957 kg/ha
A B
 *** Nivelul producţiei de 960 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în care
valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului de
producţie.
Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la obţinerea unui profit, iar scăderea
producţiei sub acest nivel determină pierderi.
Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat
 Y  Y`
Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y  A x
Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 Y ` B  x  C  Pr
 A  x  B  x  C  Pr A = preţul de vânzare (lei/kg)
 x( A  B )  C  Pr B = cheltuieli variabile (lei/kg)
C  Pr
x C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
A B
x = producţie medie (kg/hectar)

Pr = profit programat
A = 3,75 lei/kg
Pr = 900 lei/ha
 C  Pr
x
A B
= 1197
kg/ha
 *** Nivelul producţiei de 1197 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în
care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea integrală a costului
de producţie, şi obţinerea unui profit de 900 lei/hectar. Depăşirea acestui nivel al producţiei (1197
kg/ha) duce la obţinerea unui profit suplimentar.
 CAPITOLUL VII - Concluzii şi propuneri
Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o plantă leguminoasă de mare importanţă economică şi
alimentară.
Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de cheltuieli, iar
efectul este volumul veniturilor acumulate.

Organizarea producţiei, în toate fazele ei, constituie la ora actuală o sursă importantă de
profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligenţă şi bunăvoinţă.
Costul de producţie al unui kg seminţe fasole este aproximativ egal cu 1,99 lei/kg, iar
rata profitului net de 21 %.
Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul următor, şi
totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi nu în ultimul rând plata
dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor muncitorilor, ca rezultat al efortului şi
interesului depus în producţie.
Pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie şi a creşterii eficienţei economice, se va acţiona
în mai multe direcţii, având în vedere caracterul intensiv sau extensiv al unor lucrări :
 Pentru a aplatiza vârful de muncă din luna iunie este necesar ca unele lucrări sa fie
incepute inca din luna mai, daca este disponibila forţa de muncă şi condiţii meteo
favorabile.
 Efectuarea simultană a mai multor lucrări la o singură trecere a tractorului, prin
organizarea de agregate la care sunt cuplate diferite utilaje care efectuează concomitent
mai multe operaţii; exemplu: prăşit + grăpat + erbicidat.
 Organizarea corespunzătoare a timpului de lucru a tractoarelor şi utilajelor, care
presupune evitarea timpilor morţi, a deplasărilor în gol, şi utilizarea cu un maxim
randament a agregatelor.
 Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de informare
de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie prin
efectuarea tratamentelor numai în caz de necesitate. Tratamentele cu insecticide se vor
face ţinând cont de pragul economic de dăunare pentru a micşora cheltuielile necesare
cu aprovizionarea cu pesticide.
 BIBLIOGRAFIE

1. Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi

2. Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător
şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică,
3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad
4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova
5. www.fermierul.ro
6. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole
 FIŞA TEHNOLOGICĂ A CULTURII: FASOLE
Suprafaţa: 8 ha Producţia medie principală: 1200 kg/ha Producţia totală principală: 9,6 t
secundară: 1200 kg/ha secundară: 9,6 t
Lucrari manuale Lucrari mecanice Consum materiale
Denumirea lucrarii Luna/ U.M. Vol. Zile Salarii Consum Total
decada Norma Total Categ lei/ Salarii Agregat Tarif Ha Total Materiale consum/ Total Pret Total agregat mecaniz. motorina lucrari
z.o. salariz z.o. (lei) ha/a.n. a.n ( lei) /ha kg lei/kg (lei) ( lei) litri ( lei)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Incărcat, transportat IC (PK) IX-3 t 1.2 0.11 0.13 II 35 4.62 2RM2 250 0.4 100.00 superfosfat 150 1200 1.2 1440.00 0.05 2.64 1.92 1547.26
sare
Descărcat, IC (PK) IX-3 t 1.20 0.11 0.13 II 35 4.62 potasica 150 1200 0 0.00 4.62

Adm. şi deservit IC (PK) IX-3 ha 8.0 0.047 0.38 II 35 13.16 MA-3,5 250 5.4 1360.00 0 0.00 0.08 4.55 19.2 1377.71

Arat 25 cm +grăpat IX-3 ha 8 0.00 0.00 PP4-30 250 10.0 2500.00 0 0.00 2.05 133.33 224 2633.33

TOTAL PRODUCTIE NETERM 0.64 22.40 3960.00 1440.00 2.18 140.53 245.1 5562.93

Incărcat, transportat IC (N) IV-1 t 1.6 0.11 0.18 II 35 6.16 2RM2 250 0.4 100.00 Azotat 200 1600 1.4 2240.00 0.06 3.52 2.56 2349.68

Descărcat, IC (N) IV-1 t 1.6 0.11 0.18 II 35 6.16 0.0 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0 6.16

Adm. şi deservit IC (N) IV-1 ha 8 0.047 0.38 II 35 13.16 MA-3,5 250 5.4 1360.00 0 0.00 0.55 30.34 19.2 1403.50

Transportat apa prep. sol. IV-1 mii l 2.4 0.15 0.36 IV 45 16.20 RC-4 250 0.4 100.00 0 0.00 0.04 2.20 3.84 118.40

Erbicidat şi deservit IV-1 ha 8 0.06 0.48 I 30 14.40 MPSP 250 2.0 500.00 Basagran 2 16 124 1984.00 0.27 17.51 28 2515.91

Discuit si preg. pat germ. IV-1 ha 8 0.00 0.00 GDU3,2 250 5.0 1260.00 0 0.00 0.70 41.74 60 1301.74

Incărcat, transportat săm. IV-2 t 0 0.11 0.00 II 35 0.00 2RM2 250 0.4 100.00 0 0.00 0.00 0.00 0 100.00

Semănat +deservit IV-2 ha 8 0.7 5.60 III 40 224.00 SPC-8 250 4.0 1000.00 Bianca 100 800 14 11.20 0.50 32.50 56 1267.70

Prăşit mecanic I si manual I V-1 ha 8 4 32.00 III 40 1280.00 CPU 250 4.0 1000.00 0 0.00 1.23 80.00 32 2360.00

Prăşit mecanic II si manual II VI-1 ha 8 3.03 24.24 III 40 969.60 CPU 250 2.4 600.00 0 0.00 0.67 43.33 28 1612.93

Combatere daunatori VI-2 ha 8 0.06 0.48 I 30 14.40 MPSP 250 2.0 500.00 Champion 2 16 50 0.80 0.27 17.51 28 532.71

TOTAL TRIMESTRUL II 63.89 2544.08 0.0 6520.00 4236.00 4.29 268.65 229.6 13568.73

Recoltat manual VII-3 t 9.6 1.25 12.00 III 40 480.00 0.0 0.00 0 0.00 0.00 0.00 0 480.00

Recoltat din brazda VII-3 t 9.6 0.2 1.92 II 35 67.20 C-12 250 4.2 1060.00 0 0.00 0.96 52.80 62.4 1180.00
TOTAL TRIMESTRUL III 13.92 547.20 1060.00 0 0.00 0.96 52.80 62.4 1660.00

TOTAL GENERAL 78.45 3113.68 5.1 11540.00 0 5676.00 7.43 461.98 537.1 20791.66
MEMORIU JUSTIFICATIV
 CUPRINS

I. Parti scrise:
1. Date generale
1.1. Denumirea/Numele solicitantului
1.2. Scurt istoric ai solicitantului
1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului
1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiţiei
2.2 Elaborator (coordonate de identificare)
2.3 Amplasamentul proiectului
2.4 Tema proiectului
2.5 Descrierea investiţiilor
2.6 Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piaţa

3. Date privind forţa cie muncă si managementul proiectului

3.1. Total personal existent

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată
3.3. Responsabil legal

4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect

5. Durata de realizare
6. Devizele investiţiei
7. Finanţarea investiţiei
8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1 Valoarea totală (RON), Valoare eligibila (RON)

 8.2 Durata de realizare (luni) însoţita de graficul de eşalonare a investiţiei
exprimat valoric pe luni si activităţi
8.3 Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţie

9. Proiectil financiare si indicatori financiari

9.1 Prognoza veniturilor

9.2 Prognoza cheltuielilor
9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere
9.4 Bilanţ sintetic previzional
9.5 Flux de numerar
9.6 Indicatori financiari
9.7 Prognoza încasărilor si plaţilor pentru anii 1,2 si 3 de implementare
9.8 Prognoza încasărilor si plaţilor anii 1- 5 de previziune
9.9 Indicatori financiari
 MEMORIU JUSTIFICATIV

1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Societatea Agricolă DEALUL COVURLUI ; Comuna BĂLENI, Judeţul GALAŢI;

1.2 Scurt istoric al solicitantului

SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI s-a constituit pentru o durat ă

nelimitată în data de 13.04.1991, cu sediul social în Comuna BĂLENI, judeţul GALAŢI, Număr
de ordine la Registrul Comerţului – HJ39/1991; Cod unic de înregistrare 3119970; Societate
Agricolă, Cod CAEN 0111. Capitalul social subscris este de 284532,00 RON. Administrator – Ing.
Miron Ionel.
In urma absolvirii cursurilor Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, administratorul – Ing. Miron Ionel,
are in vedere creşterea suprafeţei exploatatiei, si dezvoltarea fermei in sensul transformării intr-o
exploatatie comerciala profitabila, competitiva pe piaţa care sa genereze profit.
Deoarece s-a constatat ca nu mai putea face faţă cerinţelor in ceea ce priveşte respectarea
tehnologiilor de cultura pentru fiecare cultura in parte - apelând pentru efectuarea lucrărilor la terţi,
s-a accesat Programul FEADR şi pe Măsura 121 se încearcă achiziţionarea următoarelopr utilaje:
TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020", COMBINATOR "Cultirapid serie 2", PLUG
REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR
CSC 00B/9 şi a unui autovehicul de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP.
Prin aceasta investiţie se diminuează cheltuielile de producţie, creste productivitatea muncii si
se imbunatatesc condiţiile de munca.
In urma punerii in practica a proiectului prin achiziţionarea utilajelor SOCIETATEA
AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI isi va extinde suprafaţa exploatata prin incheirea de noi
contracte de arenda in anul 2010-2011 pe inca aproximativ 550 ha. In prezent exploatează 460 ha cu
contracte de arenda incheiate pe o perioada de 6 ani si in proprietate.
La nivel de localitate, infiintarea, dezvoltarea si modernizarea acestei exploata ţii a
contribuit la reducerea gradului de fragmentare al terenunui din punct de vedere al
proprietăţii.
Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comerţului in sensul ca desfăşoară respectivele
activităţi)
SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI are principalul obiect de activitate
- Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante n.c.a., conform codificării (Ordin 601/2002)
- 0111, începând cu anul 1991.
1.3 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse
funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje si
echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati

intocmirii ultimului
bilant
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 193000
1.1 Birouri 13.04.1991 72000 1
1.2 Garaj 13.04.1991 31000 1
1.3 Magazii cereale 13.04.1991 90000 3
2.UTILAJE TOTAL 860000
2.1 Tractor U 650 12.10.1999 250000 5
2.2 Combina Klass 30.04.1999 610000 3
4.ALTELE – detaliati - - -
TOTAL 1053000

In scopul îmbunătăţirii performantei fermei si având ca obiectiv principal - Creşterea

competitivităţii acesteia pe piaţa, este necesara înfiinţarea unui parc cu utilaje performante care sa
duca la creşterea productivităţii muncii, a profitului si a veniturilor.

2. Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiţiei

ACHIZIŢIONARE DE UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALĂ A

SOCIETĂŢII AGRICOLE DEALUL COVURLUI , COMUNA BĂLENI, JUDEŢUL GALAŢI

2.2. Elaborator (coordonate de identificare)

Oficiul Judeţean de Consultanta Agricola Galaţi, Str.Al.I.Cuza,Bl.Cristal, nr. 45 bis, sc.II, et.II.
Telefon: 0236/415712, Fax: 0236/414149

2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

Este situat in Comuna Băleni, Judeţul Galaţi, la 46 km de principala piaţa de desfacere a

judeţului Galaţi.
 Suprafaţa de teren care face obiectul acestui proiect este teren arabil neirigat si se afla pe
teritoriul administrativ al comunei Băleni.
SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI exploatează terenul pe baza
contractelor de arendare - in suprafaţa de 1010 ha in zona comunei Băleni, judeţul Galaţi.
Comuna prezintă un interes deosebit pentru unităţile industriale prelucrătoare de materii
prime agricole si mai ales pentru agenţii economici privaţi care preiau, in vederea
comercializării, cantităţi insemnate de produse agricole. Economia comunei are un caracter
preponderent agricol. Din acest punct de vedere comuna se încadrează in zona a V - a, favorabila
producţiei de carne, cereale si legume. Suprafaţa agricola are o pondere de 78,41% din suprafaţa
comunei.

2.4. Tema proiectului:

Tema proiectului este derularea unei investiţii în Comuna Băleni, Judeţul Galaţi -
investiţie materializată prin achiziţie de: TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020",
COMBINATOR "Cultirapid serie 2", PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE,
SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui autovehicul
de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP.

Solicitantul va opta pentru achiziţionarea unui tip de tractor de putere mai mare deoarece
suprafeţele lucrate sunt in sole compacte iar localitatea se încadrează in zona de deal.
Obiectivul principal propus prin punerea in practica a proiectului este acela de creştere a
competitivităţii exploatatiei printr-o utilizare mai buna a factorilor de producţie si a resurselor
umane, obiectiv care este in conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1.
In cadrul acestui obiectiv se va realiza realiza un parc de maşini agricole in urma
achiziţionării de utilaje noi, performante care sa fie in concordanta cu potenţialul agricol al
zonei.
Prin aceasta investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea
cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili si lubrefianti, creşterea rentabilităţii
exploatatiei a viabilităţii economice si a productivităţii, utilizarea optima a factorilor de producţie mai
ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viata ridicata pentru membrii asociaţiei.
Lucrările mecanice de recoltat se vor face in perioadele optime prevăzute de tehnologiile de
cultura, vor scădea pierderile la recoltare si se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole.
Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea in practica a proiectului sa se realizeze
valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei si conservarea si menajarea mediului
ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de sera prin eliminarea surselor de poluare cu vapori
toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi si o mai buna gestionare a deşeurilor.
Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei.
In alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont in primul rând de specificul zonei, de adaptarea
acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având in vedere ca localităţile se
incadreaza in zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasata in parcele mari, unde efectuarea
lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficienta.
Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatatiei prin
îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar si de mediu respectiv:
Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii,
introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.
Obiective economico-financiare: reducerea costurilor si creşterea rentabilităţii exploatatiei,
creşterea valorii, adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole
prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optima a factorilor de producţie, asigurarea unor
standarde de viata ridicate, in special creşterea veniturilor.
Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de sera si o mai buna gestionare a
deşeurilor rezultate, introducerea de tehnica si tehnologii nepoluante.
Fundamentarea necesităţii si oportunităţii investiţiei reiese din faptul ca specificul
exploatatiei este "Cultura mare" iar structura de culturi pentru perioada prognozata este alcătuita din:
grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica si fasole.

In scopul eficientizarii exploatatiei, SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI

isi propune realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole si a unui
autovehicul de teren.

Achiziţionarea acestora se face avind in vedere :

 necesitatea înfiinţării parcului auto, incât societatea sa realizeze obiectivele propuse
 necesitatea creşterii productivităţii muncii
 necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de munca
 necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole
 necesitatea creşterii veniturilor exploatatiei agricole
 necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.
 PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE
AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 1010 HA, si a unui autovehicul de teren
DUSTER 1,5 DCI 110 CP de la APAN AUTO, B-dul George Coşbuc, nr.148, Galaţi.

Nr. Denumire utilaj Nr. buc.

Crt.
1 TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020 1
2 COMBINATOR "Cultirapid serie 2" 1
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) 1
4 SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL 1
5 CULTIVATOR CSC OOB/9 1
6 AUTOVEHICUL DE TEREN DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1

Terenul arendat în suprafaţă de 1010 ha este amplasat în comuna Băleni care are un
relief de deal, iar producţiile medii orientative în funcţie de potenţialul culturilor cuprinse în
"Structura de culturi" a proiectului sunt cu potenţial MEDIU si RIDICAT.

La finalizarea investiţiei, se propune a se realiza producţii cât mai mari pe suprafeţele

arendate, pentru ca producţiile medii în funcţie de potenţial să crească.
Din acest punct de vedere putem considera ca structura culturilor aleasa se incadreaza ca
fiind in acord cu potenţialul agricol al zonei unde cel puţin 75% din structura plantelor de cultura
vizate de proiect trebuie sa se incadreze in zona cu potenţial mediu respectiv ridicat.

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective

specifice:

A. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină

creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului,
nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor
agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

B. ADAPTAREA EXPLOATAŢIEI LA STANDARDELE COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi
sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007:

C. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind
zonă de câmpie cu potenţial mediu.
 2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării
la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii europene
NU ESTE CAZUL

2.6. Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piaţa ce va

fi aplicata pentru valorificareaproduselor/serviciilor obţinute prin implementarea
proiectului.

Inca de la infiintare, din anul 1991, intre SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI
si furnizorii de imputuri s-au stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de
producători si distribuitori de seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabila -
preturile fiind uşor de previzionat. Culturile vizate de proiect sunt culturi de câmp (grâu, floarea
soarelui, porumb, orzoaica, ovăz, fasole) iar seminţele necesare pentru infiintarea acestor culturi
sunt achiziţionate de la aceiaşi furnizori cu care SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI
lucrează de la infiintare: SC PRUTUL SA Galaţi , S.C. CARGILL SRL si SC UNISEM GALAŢI .
Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul de azot si îngrăşăminte complexe sunt
achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata stabilite de furnizori si beneficiar pentru
seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare, diferenţa de 80 % se achita la recoltare.
Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa interna - 100 % din producţiile de grâu, floarea
soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si fasole realizate se valorifica conform "Contractelor de Furnizare-
Preluare Produse Agricole", către SC PRUTUL SA Galaţi - floarea soarelui, şi S.C. CARGILL
SRL - porumb si grâu, cu care SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI are relaţii
contractuale pe anul 2011.
Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele
standard .
Cu toate ca judeţul Galaţi se afla intr-o zona cu potenţial agricol mediu si ridicat, multe
exploataţii desfăşoară activitate de cultura cerealelor, datorita echilibrului cerere-oferta, si a
tendinţei de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru
SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI va fi asigurata si in continuare.
Pentru a face fata concurentei SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI va urmări
optimizarea tehnologiilor prin alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a
modului de lucru al solului, tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei.
Strategia de piaţa va tine cont de :
 - stimularea comercializării produselor agricole obţinute prin armonizarea standerdelor de
calitate la cele europene
- perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.
- creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,
de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cit si in
perspectiva exportului.
- creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.
Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei SOCIETATEA
AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI va intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct
de vedere al costurilor si calităţii. In paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa
materiilor prime si auxiliare necesare fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din zona.
Totodată vor creste veniturile la bugetul local prin creşterea volumului taxelor si impozitelor
plătite.

POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Cultura % din vânzări
1 SC PRUTUL SA floare 100
2 SC PRUTUL SA grâu 40
3 SC PRUTUL SA porumb 60
4 SC CARGILL SRL grâu 60
5 SC CARGILL SRL porumb 40

3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului

3.1. Total personal existent 6
din care personal de execuţie 4

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei 5

Locuri de muncă nou-create 4

Activităţile in cadrul exploatatiei sunt realizate de administratorul societăţii care are

pregătirea profesionala necesara, asigura un management de calitate in cadrul exploatatiei si permite
realizarea unor lucrări agricole de buna calitate. In perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor
manuale se apelează la forţa de munca sezoniera.

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie in cadrul organizaţiei, studii si

experienţa profesionala) - relevante pentru proiect
Responsabil legal – Ing. Miron Ionel, administrator al Societăţii Agricole DEALUL
COVURLUI , absolvent al Facultăţii de Agricultura Iaşi si cu o vechime de 34 ani de experienţa in
domeniu.
4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul,
valoarea si caracteristicile tehnice si funcţionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin
proiect.

Nr.crt Denumire/Tip Număr Valoare fara TVA Total cu TVA

utilaj/echipament bucati TVA -RON- -RON- -RON-

1 TRACTOR "NEW HOLLAND – 1 301000 72240 373240

T8020"
2 COMBINATOR " Cultirapid 1 81500 19560 101060
serie 2"
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 1 60400 14496 74896
TRUPITE PPO-(5+1)
4 SEMĂNĂTOARE 1 36700 8808 45508
PRĂSITOARE SK 8 FL
5 CULTIVATOR CSC 00B/9 1 9225 1753 10978
6 DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1 58750 14100 72850
Total 547575 130957 678532

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"

- Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200

- Număr cilindri/cilindree: 6/8,3
- Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape
- Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500
- Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi
- Priză de putere (rpm) : 1000
- Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri
- Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii, incalzire
/ ventilatie
- Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126
- Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar
- Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28
- Rezervor combustibil (I): 682
- Culoare: albastru
- Bară de tracţiune
- Greutăţi frontale 16x100 kg
2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"
- Tractor necesar (CP): 170/190;
- Lăţimea de lucru (m): 5;
- Adâncimea de lucru (m): 0,30;
- Productivitate (ha/oră): 4 - 5;
- Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni
- Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)

- Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.
- Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de
necesitate
- Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.
- Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m
- Putere maxima tractor 150 CP
- Adâncimea arăturii:27 cm
- Greutate 2740 kg
- Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm
- Viteza de lucru 7-9 km/h
- Productivitate 1,4 – 1,8 ha/h
- Tip: semipurtat

4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL

- Tractor necesar (CP): 65;

- Lăţimea de lucru (m): 5,6;
- Debit seminţe (boabe/ha): reglabil in 48 trepte de Ia 30.000-1.000.000;
- Productivitate (ha/ora): 1,10-2,90;
- Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,8x7,0x2,1;
-Masa (kg): 1200

5. CULTIVATOR CSC 00B/9

Tractor necesar (CP): 65;

Lăţime de lucru (m): 5,6;
Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;
Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;
Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP

Tip: 1,5 DCI

Ampatament: 2671
Motor putere KW (CP) 80(109)
Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16
Culoare: Alb
Principalele dotări:
- Sarcina admisa axa fata – 802 kg
axa spate – 567 kg
- Program electronic de stabilitate (ESP)
- Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0
- Frâne disc faţă
- Frâne tambur spate
- Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate
- Bară stabilizatoare punte fată
- Amortizoare puntea spate
- Sistem direcţie servo-asistat
- Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah
- Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V
- Parasolare pentru şoferi şi însoţitor
- Spaţiu depozitare
- Imobilizator (antifurt volan)
- Speedometer, km/h
- Mufa diagnosticare
- Lămpi laterale
- Ajustaj fascicul lumini
- Inel de remorcare
- Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare
- Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte
- Siguranţa usi pentru copii
- Trusa de scule
- Trusă prim ajutor
- Cric
- Triunghi reflectorizant

Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează sa înlocuiască gratuit piesele sau
subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului.
In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea
produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor
europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice
fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.
PLANUL DE CULTURĂ AL FERMEI VEGETALE (perioada 2010-2015)

S-a considerat pentru perioada previzionata de 5 ani aceeaşi structura de culturi si aceleaşi
suprafeţe. Preturile de valorificare luate in calcul se considera ca ramân constante pe întreaga
perioada de prognoza de 5 ani, perioada in care si veniturile ramân constante. Producţiile la
hectar se considera ca sunt constane pe întreaga perioada de prognoza si sunt in limitele
potenţialului agricol al zonei.
SOCIETATEA AGRICOLĂ DEALUL COVURLUI a stabilit o structura simpla de culturi
rentabile, care se pretează la condiţiile zonei si care asigura o buna rotaţie in cadrul asolamentului.

PLAN DE CULTURA
Suprafaţa Previzionat (ha)

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
FL. SOARELUI 350 350 350 350 350
GRÂU 452 452 452 452 452
PORUMB 200 200 200 200 200
FASOLE 8 8 8 8 8
TOTAL 1010 1010 1010 1010 1010

Producţie medie Previzionat (kg/ha)

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
FL. SOARELUI 1900 1900 1900 1900 1900
GRÂU 4200 4200 4200 4200 4200
PORUMB 5700 5700 5700 5700 5700
FASOLE 1200 1200 1200 1200 1200

Cantitate totală Previzionat (t)

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
FL. SOARELUI 665 665 665 665 665
GRÂU 1898,4 1898,4 1898,4 1898,4 1898,4
PORUMB 1140 1140 1140 1140 1140
FASOLE 9,6 9,6 9,6 9,6 9,6
Preţ Previzionat (RON/kg)

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
FL. SOARELUI 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3
GRÂU 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
PORUMB 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
FASOLE 3,75 3,75 3,75 3,75 3,75

Venituri totale Previzionat (RON)

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
FL. SOARELUI 864500 864500 864500 864500 864500
GRÂU 1328880 1328880 1328880 1328880 1328880
PORUMB 912000 912000 912000 912000 912000
FASOLE 36000 36000 36000 36000 36000
TOTAL 3141380 3141380 3141380 3141380 3141380
 5. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice,

începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea
contractelor de
achiziţii).
Grafic de implementare fizica

Luna Luna Luna Luna Luna Luna aVI-

I-a a-II-a aIII-a aIV-a aV-a a
Activitati Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
Plata serviciilor de consultanta 2260 4187
Depunerea dosarului de proiect la
OJPDRP
Evaluare si selectare
Depunerea dosarului de achizitii la
OJPDRP 554022
Contractare imprumut bancar
Achizitie Tractor NEW 301000
HOLLAND – T8020
Achizitie COMBINATOR " 81500
Cultirapid serie 2"
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 60400
5 TRUPITE PPO-(5+1)
Achizitie SEMĂNĂTOARE 36700
PRĂSITOARE SK 8 FL
Achizitie CULTIVATOR CSC 9225
00B/9
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110 58750
CP
Depunere cerere de plata la
OJPDRP 554022
Ajutor nerambursabil FEADR 277011

6. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de

devizele pe obiecte, conform legislaţiei in vigoare (HG 28/2008). Detaliaţi
cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente.
Deviz financiar – Capitol 3 – Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă ethnică - RON
Nr. Specificaţie Valoare Valoare
crt eligibila neeligibila
1 Cheltuieli pentru studii de teren (geotehnice, geologice, 0 0
hidrologice, hidrogeotebnice, fotogrammetrice, topografice
si de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de
investiţie)
2 Cheltuieli pentru obţinere de avize, acorduri si 0 0
autorizaţii - total, din care:
1. obţinerea/prelungirea valabilităţii ceritificatului de urbanism 0 0

2. obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de 0 0

construire/desfiinţare, obţinere autorizaţii de scoatere din
circuitul agricol
3. obţinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si 0 0
branşamente la reţelele publice de apa, canalizare, gaze,
termoficare, energie electrica, telefonie, etc.
4. obţinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar 0 0
5. obţinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa 0 0

6. întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului Cadastral 0 0

provizoriu si înregistrarea terenului in Cartea Funciara

7. obţinerea avizului PSI 0 0

8. obţinerea acordului de mediu 0 0
10. alte avize, acorduri si autorizaţii solicitate prin lege 0 0
3 Proiectare si inginerie - total, din care: 0 0
1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor de 0 0
proiectare - total, din care:
a. studiu de prefezabilitate 0 0
b. studiu de fezabilitate 0 0
c. proiect tehnic 0 0
d. detalii de execuţie 0 0
e. verificarea tehnica a proiectării 0 0
f. eleborarea certificatului de performanta energetica a 0 0
clădirii
2. Documentaţii necesare pentru obţinerea acordurilor, avizelor 0 0
si autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţii
3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica efectuata pentru 0 0
construcţii începute si neterminate sau care urmează a fi
modificate prin proiect (modernizări, consolidări, etc.)
4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, cercetării şi 0 0
auditului energetic
4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0 0
5 Cheltuieli pentru consultanta - total, din care: 6447 0
1. plata serviciilor de consultanta la elaborarea memoriului 6447 0
justificativ, studiilor de piaţa, de evaluare, la întocmirea cererii
de finanţare
2. plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului 0 0
investiţiei sau administrarea contractului de execuţie
6 Cheltuieli pentru asistenta tehnica - total, din care: 0 0
1. asistenta tehnica din partea proiectantului în cazul când 0 0
aceasta nu intră în tarifarea proiectării
2. plata diriginţilor de şantier desemnaţi de autoritatea I 0 0
contractantă, autorizaţi conform prevederilor legale pentru ;
verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii
Total valoare fara TVA 6447 0
Valoare TVA 1547 0
TOTAL DEVIZ FINANCIAR 1 (inclusiv TVA) 7994
 ../../../../1 ian 2009/8 decembrie ovidiu prodaniuc/NOU/Program Files/Eon
Programming/SintAct/Engine/ASP/Legislatie/ADMIN/00058408.htm - # DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizării achizitionarii de utilaje agricole agricole
pentru ferma vegetală

în mii lei/EURO la cursul 4,3 lei/EURO din data de 10.01.2011

Valoare (fara Valoare

TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA) (inclusiv TVA)
Nr. crt.
cheltuieli Mii Mii lei Mii lei Mii
Mii lei
euro euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului si
aducerea la starea initiala
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare
obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren
3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi
autorizaţii
3.3 Proiectare şi inginerie
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie
3.5 Consultantă 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85
3.6 Asistenţă tehnică
TOTAL CAPITOL 3 6,44 1,49 1,54 7,98 1,85
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
4.2 Montaj utilaje tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi
funcţionale cu montaj
4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de
547,57 127,34 131,41 678,98 157,90
transport
4.5 Dotări
TOTAL CAPITOL 4 547,57 127,34 131,41 678,98 157,90
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii
 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării
şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
TOTAL CAPITOL 5

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL 554,01 128,83 132,95 686,96 159,75
Din care C+M
 DEVIZUL
obiectului achiziţionarea de utilaje agricole

în lei/EURO la cursul 4,3 lei/EURO din data de 10.01.2011

Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de Valoare (fără TVA Valoare (inclusiv

crt. cheltuieli TVA) TVA)
Lei Euro Lei Lei Euro
I. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
1 Terasamente
2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură
de rezistenţă) şi arhitectură (închideri
exterioare, compartimentări, finisaje)
Izolaţii
4 Instalaţii electrice
5 Instalaţii sanitare
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare.
PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale
8 Instalaţii de telecomunicaţii
TOTAL I
II - MONTAJ
9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
TOTAL II
III - PROCURARE
10 Utilaje şi echipamente tehnologice
11 Utilaje şi echipamente de transport

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – 301000 70000 72240 373240 86800

T8020"
2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2" 81500 18953 19560 101060 23502
3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE 60400 14047 14496 74896 17418
PPO-(5+1)
4. SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 36700 8535 8808 45508 10583
FL
5. CULTIVATOR CSC 00B/9 9225 2145 1753 10978 2553
6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP 58750 13663 14100 72850 16942
12 Dotări
TOTAL III 547575 127343 130957 678532 157798
TOTAL ( TOTAL I + TOTAL II +TOTAL III) 547575 127343 130957 678532 157798
 Nr.crt Denumire/Tip Număr Valoare fara TVA Total cu TVA
utilaj/echipament bucati TVA -RON- -RON- -RON-

1 TRACTOR "NEW HOLLAND – 1 301000 72240 373240

T8020"
2 COMBINATOR " Cultirapid 1 81500 19560 101060
serie 2"
3 PLUG REVERSIBIL CU 5 1 60400 14496 74896
TRUPITE PPO-(5+1)
4 SEMĂNĂTOARE 1 36700 8808 45508
PRĂSITOARE SK 8 FL
5 CULTIVATOR CSC 00B/9 1 9225 1753 10978
6 DUSTER 1,5 DCI 110 CP 1 58750 14100 72850

Total 547575 130957 678532

7. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 625432 RON cu TVA, ajutorul public
nerambursabil este de RON (50% din valoarea eligibila).

Surseîe propuse pentru realizarea investiţiei sunt următoarele:

Curs Euro / leu 4,3 din data de 10.01.2011

.
Procent finantare publica = 50 %
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro
Ajutor public nerambursabil 277011 64421 277011 64421
Sursele de finantare pentru
completarea necesarului de
finantare din care: 277011 64421 0 0 277011 64421
- autofinantare 0 0 0 0 0 0
- imprumuturi 277011 64421 0 0 277011 64421
TOTAL PROIECT 554022 128842 71410 16607 625432 145449
 Solicitantul face imprumut pentru valoarea eligibila a investiţiei - respectiv 554022
RON, pentru valoarea TVA solicitantul vine cu contribuţie proprie.

Curs Euro / leu = 4,3 din data de 10.01.2011 (cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina
web a Băncii Central Europene).
 8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1 Valoarea totală (RON), Valoare eligibila (RON)

Valoarea totala = 625432 RON

Valoarea eligibila = 554022 RON

8.2. Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei

exprimat valoric pe luni si activităţi.
Durata de realizare a investiţiei este de 6 luni calendaristice, începând cu data primirii
Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).

Luna Luna Luna Luna Luna Luna aVI-

I-a a-II-a aIII-a aIV-a aV-a a
Activitati Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
Plata serviciilor de consultanta 2260 4187
Depunerea dosarului de proiect la
OJPDRP
Evaluare si selectare
Depunerea dosarului de achizitii la
OJPDRP 554022
Contractare imprumut bancar
Achizitie Tractor NEW 301000
HOLLAND – T8020
Achizitie COMBINATOR " 81500
Cultirapid serie 2"
Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 60400
5 TRUPITE PPO-(5+1)
Achizitie SEMĂNĂTOARE 36700
PRĂSITOARE SK 8 FL
Achizitie CULTIVATOR CSC 9225
00B/9
Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110 58750
CP
Depunere cerere de plata la
OJPDRP 554022
Ajutor nerambursabil FEADR 277011
 8.3 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de eşalonare a investiţiei
exprimat valoric pe luni si activităţi
Investiţia se va realiza pe durata a 6 luni incepand de la data semnării contractului de
finanţare cu agenţia FEADR ;

8.4 Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţie (in unităţi fizice)

V0 fara proiect V1 cu proiect
In urma realizării investiţiei, dotarea Societăţii Agricole DEALUL COVURLUI
BĂLENI va fi completata cu mai multe utilaje noi, performante: TRACTOR "NEW
HOLLAND – T8020", COMBINATOR "Cultirapid serie 2", PLUG REVERSIBIL CU 5
TRUPIŢE, SEMĂNĂTOARE PRĂSITOARE SK 8 FL, CULTIVATOR CSC 00B/9 şi a unui
autovehicul de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP.
Aceste maşini noi vor intra imediat in procesul tehnologic la realizarea in condiţii
superioare calitativ si de protecţie a mediului a tratamentelor preemergente in vederea
semantului culturilor de primăvara, respectiv la optimizarea proceselor de manipulare a
materialelor vrac si / sau paletizate (seminţe, ingrasaminte chimice, etc).
9. Proiecţii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele
juridice si Anexele C pentru persoanele fizice autorizate si asociaţiile familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de creştere a viabilităţii economice

Proiecţii financiare persoane juridice (Anexe B)

9.1 Prognoza veniturilor

9.2 Prognoza cheltuielilor
9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere
9.4 Bilanţ sintetic previzionat
9.5 Flux de numerar
9.6 Indicatori financiari

Proiectii financiare persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale (Anexe C)

9.7 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
9.8 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
9.9 Indicatori financiari
 9.1 Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa Bl «Prognoza veniturilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu
vânzările cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate după care
anual.

In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii:
gradul de utilizare a capacităţii de producţie si modul cum evoluează acesta in
timp; se va preciza producţia fizica existenta si producţia fizica estimata in urma realizării
investiţiei
corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de
producţie si precontracte/contracte de vânzare incheiate/in curs de a fi încheiate;
modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate
Se vor detalia veniturile obţinute din alte tipuri de activităţi decât cea la care se refera
proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si din alte activităţi decât cea descrisa prin
proiect)

9.2 Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evoluţia capacităţii de producţie » cu
valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate după care
anual.
In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii :
- urmăriţi corelarea informaţiilor furnizate aici cu cele menţionate in celelalte secţiuni ale
studiului;
-corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie si
precontracte/contracte de cumpărare incheiate/in curs de a fi încheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea
cheltuielilor si au influenta relevanta ;
Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activităţi decât cea la care se refera
proiectul, (in cazul in care solicitantul obţine venituri si suporta cheltuieli din alte activităţi decât cea
descrisa prin proiect)
 9.3 Proiecţia contului de profit si pierdere
In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere
încheiat de societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in anul
in curs aceasta coloana nu se completează).
Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli
privind dobânzile »(atat pentru creditul ce urmează a fi contractat pentru co-finantarea investiţiei din
proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare
angajate)», 14 «Alte cheltuieli financiare », 18 «Impozit pe profit/cifra de afaceri», restul
rândurilor fiind preluate automat din anexele Bl si B2. Se vor face menţiuni privind valorile
previzionate si se vor corela cu alte informaţii (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

9.4 Bilanţ sintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a
posturilor din bilanţ.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ având in vedere
următoarele:
- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanţ incheiat de
societate anexat la cererea de finanţare (in cazul in care solicitantul este înfiinţat in anul in curs
aceasta coloana nu se completează);
- valorile activelor imobilizate noi achiziţionate se vor adaugă la cele existente
(daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vândute in perioada
respectiva;
- valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se
adaugă amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achiziţionate (se va corela cu
valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute in contul de profit si pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu
specificul activităţii desfăşurate (durata procesului de fabricaţie, etc.) si alte elemente co; relevante.
- casa si conturi la banei se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent
aceleiaşi perioade din linia S;
- datorii ce trebuie plătite intr-o perioada de pana la un an - se previzioneaza in
funcţie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul
de numerar, valoarea datoriilor'fiscale si la asigurările sociale afernete activităţii.
 - datorii ce trebuie plătite intr-o perioada mai mare de un an - se previzioneaza in
funcţie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este
cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidenţia de
asemenea datoriile către actionari/asociati, leasingurile, datoriile către alte instituţii financiare.
- subvenţii pentru investiţii - se inscriu soldul existent/previzionat (daca este
cazul) si incasarile primite prin programul FEADR;
- capitalurile proprii - se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital
social prevăzute, rezultatul exerciţiului (acesta se repartizează ca dividende si rezerve la alegere, cota
repartizata la rezerve urmând sa facă parte din rezerve in anul următor), rezervele deja constituite si
alocările suplimentare din rezultatul exerciţiului financiar precedent;
- se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si
pierdere si fluxul de numerar:

9.5 Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe
perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi atenţionarea de mai jos) desfăşurate lunar) si
pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.
In cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai buna intelegere de către
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizării previzionarii:
- se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări si ieşiri cu celelalte
secţiuni;
- atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei» acesta nu poate fi
negativ !
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionarii sau influenţează previzionarea
elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atenţie: Durata maxima de execuţie a investiţiei cofinanţata din FEADR este de 3 ani de la
data incheierii contractului de finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile in achiziţiile simple fara
leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente si dotări noi, de mijloace de transport specializate,
precum si a altor mijloace de transport stabilite prin fisa măsurii durata maxima de execuţie este de 2
ani.
 9.6 Indicatori financiari
Pe baza datelor obţinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor
releva sustenabilitatea si viabilitatea investiţiei ce urmează a fi promovata. Toate prognozele vor fi
calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiţiei, in preturi constante.
Încadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (menţionate atât in
aceasta secţiune a Memoriului justificativ, cat si in Anexa B9 din cererea de finanţare) se va evalua
pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizării investiţiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele
aferente măsurii 121 (in cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor face
din anul in care se obţine producţie/venituri conform tehnologiilor de producţie si a specificului
proiectului).

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

1. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din
bugetul poiectului.

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta,

conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează pornind de la fizic (cantităţi de
produse, volumul producţiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură
diferenţiat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa Bl « Prognoza
Veniturilor » rândul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total
Ani,..., Total An 5).

3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii

curente.
Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare si se calculează in funcţie de
domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza
Cheltuielilor» rândul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total
Ani,..., Total An 5).
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curenta (Re) se calculează: Re = Ve - Ce - trebuie sa fie pozitiv, iar
rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii
evaluaţi.
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula :
 Re
rRe = x100
Ve

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie sa fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani).
Se calculeaza astfel :
VI
Dr  1 6
.
( Flux _ net _ actualizat   Flux _ exp loatare _ actualizat) / 12
5 12

Unde :
Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din
exploatare din anul 5.
6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% pentru anii
evaluati

Se calculeaza astfel :
Flux _ exp loatare
rRc   100
VI

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2,

pentru anii evaluati;
RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plaţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul
P « Flux de numerar din activitatea de exploatare» care se imparte la randul C « Total iesiri de
lichiditati prin finantare ».

8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (r I) - trebuie sa fie maximum

60% pentru anii evaluati;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
TDi
rI   100
TA i

unde :
 TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;
TAi= total active in anul i ;

9. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de

numerar viitoare.
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de
risc pe ţara (4%) evaluata de catre Agenţie ca valoare medie si care va fi reevaluata pe masura ce
condiiile pietei monetare europene se schimba, se impune introducerea unei aproximari unitare)

10. Valoarea actualizata neta (VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:
5
FN i 12
FN i exp lt
VAN     VI
i 1 1  r  i
i 6 (1  r ) i

FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
11. Disponibill de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa, B8
« Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in aniide previzionare evaluati Se preiau valorile din
randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,…, Total An 5).

9.7 Prognoza incasarilor si plaţilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

Se vor completa anexele CI, C2 si C3(vezi atenţionarea de mai jos) cu datele privind
fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activităţii agricole/ productive /prestări servicii,
precum si cu cele aferente activităţii de investiţii si finanţare. Detalierea se face pe luni de
implementare.

Atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi

negativ in nici una din lunile de implementare!
 9.8 Prognoza incasarilor si plaţilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente

activităţii agricole/ productive /prestări servicii, precum si cu cele aferente activităţii de investiţii si
finanţare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

9.9 Indicatori financiari

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din
bugetul poiectului.
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie sa fie maxim 12 ani ;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani).
3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru
anii evaluati
4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva
5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei - randul 60 din anexa C4 « Flux de
numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.