Mate-Info 2013 2018

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. c)
Matematică M_mate-info
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 2
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. z = a + bi , z = a − bi ⇒ 2 z − z = a − 3bi , unde a și b sunt numere reale 3p
a − 3bi = 1 − 3i ⇒ a = 1 și b = 1 , deci z = 1 + i 2p
2. yV = 0 ⇔ ∆ = 0 3p
Cum ∆ = m 2 − 4 , obținem m 2 − 4 = 0 , deci m = −2 sau m = 2 2p
3. 2lg x = lg ( x + 2 ) ⇒ x − x − 2 = 0
2
3p
x = −1 , care nu convine, x = 2 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
1p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care au cifrele distincte și impare are 20 de
2p
elemente, deci sunt 20 de cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 20 2
p= = = 2p
nr. cazuri posibile 90 9
5. Panta dreptei d este md = 1 ⇒ panta unei drepte perpendiculare pe dreapta d este m = −1 3p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d este y = − x − 3 2p
6. π  π  π π  π π 
sin  + x  − cos  − x  = sin cos x + cos sin x −  cos cos x + sin sin x  = 2p
 4   4  4 4  4 4 
2
= ( cos x + sin x − cos x − sin x ) = 0 , pentru orice număr real x 3p
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1.a)  0 1 1 0 1 1
 
M ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( M ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
 1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b) 2m 1 1
det ( M ( m ) ) = 1 2m 1 = 2 ( m + 1)( 2m − 1) , pentru orice număr real m
2
3p
1 1 2m
1
m = −1 sau m = 2p
2
c) 1 1 2
a − b = , b − c = și a − c = 3p
3 3 3
Deoarece a − b ∉ ℤ , b − c ∉ ℤ și a − c ∉ ℤ ⇒ cel mult unul dintre numerele a , b și c este
2p
întreg
2.a) 9 3
x ∗ y = 4 xy + 3x + 3 y + − = 2p
4 4
 3  3 3  3  3 3
= 4 x  y +  + 3  y +  − = 4  x +   y +  − , pentru orice numere reale x și y 3p
 4  4 4  4  4 4
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 2
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
b) 2 3
 3 3  3 3
x ∗ x = 4  x +  − , x ∗ x ∗ x = 16  x +  − , pentru orice număr real x 2p
 4 4  4 4
3 3
 3 3 1  3 1 1
16  x +  − = − ⇔  x +  = , de unde obținem x = − 3p
 4 4 2  4 64 2
c)
( )( )
4 ae x − 3 + 3 ⋅ ae y − 3 + 3 − 3 = ae x + y − 3 , pentru orice numere reale x și y
4 4 4 4 4 4 2p
1
4a 2 = a , deci a = 0 sau a = 3p
4
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1.a) 1
f ' ( x ) = 16 x − = 3p
x
16 x 2 − 1 ( 4 x − 1)( 4 x + 1)
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) f (1) = 8 , f ' (1) = 15 , deci ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) ⇔ y = 15 x − 7 3p
2 2 
15 ⋅ − 7 = 3 , deci punctul A  ,3  aparține tangentei la graficul funcţiei f în punctul de
3 3  2p
abscisă x = 1 , situat pe graficul funcţiei f
c) 1  1 
x ∈  , +∞  ⇒ f ' ( x ) > 0 , deci f este strict crescătoare pe  , +∞  2p
4  4 
1 1 1 1 1  1  1
Cum < < < , obținem f   < f   < f  3p
4 3 7 2 3  7 2
2.a) 1 1
∫ ( x + 3) f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = ( x + 3x )
1
2
= 3p
0 0 0
=1+ 3 − 0 = 4 2p
b) 1 1 1 1 1
2x + 3  3 
∫ f ( x ) dx = ∫ x+3
dx = ∫  2 −  dx = 2 x − 3ln ( x + 3) =
x +3
3p
0 0 0 0 0
4
= 2 − 3 ( ln 4 − ln 3) = 2 − 3ln 2p
3
c) 1 1 1
n −1
I n = ∫ e x ( 2 x + 3) dx = e x ( 2 x + 3) − 2n ∫ e x ( 2 x + 3 )
n n
dx = 3p
0 0 0
= e ⋅ 5n − 3n − 2nI n−1 , deci I n + 2nI n−1 = e ⋅ 5n − 3n , pentru orice număr natural n , n ≥ 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
5p 1. Determinați numărul complex z , știind că 2 z − z = 1 − 3i , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − mx + 1 , unde m este număr real. Determinați
numerele reale m , știind că vârful parabolei asociate funcției f se află pe axa Ox .
lg x 1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia = .
lg ( x + 2 ) 2
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să aibă cifrele distincte și impare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( −5, 2 ) și dreapta d de ecuație y = x + 1 .
Determinaţi ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d .
π  π 
5p 6. Arătați că sin  + x  − cos  − x  = 0 , pentru orice număr real x .
 4   4 
 2m 1 1  2mx + y + z = −1

1. Se consideră matricea M ( m ) =  1 2m 1  și sistemul de ecuații

 x + 2my + z = 0 , unde
 1 1 2m   x + y + 2mz = 1
 
m este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( 0 ) ) = 2 .
5p b) Determinați numerele reale m , știind că det ( M ( m ) ) = 0 .
5p c) Pentru m = −1 , demonstrați că, dacă ( a , b, c ) este o soluţie a sistemului, cel mult unul dintre
numerele a , b și c este întreg.
3
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 4 xy + 3x + 3 y + .
2
 3  3 3
5p a) Demonstrați că x ∗ y = 4  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y .
 4  4 4
1
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care x ∗ x ∗ x = − .
2
5p c) Determina ţi numerele reale a , ș tiind c ă f ( ) ( ) = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și
x ∗ f y
y , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ae x − 3 .
4
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 8 x 2 − ln x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) =
( 4 x − 1)( 4 x + 1) ,
x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Demonstrați că punctul A  ,3  aparține tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă
2
3 
x = 1 , situat pe graficul funcţiei f .
1  1  1
5p c) Demonstrați că f   < f   < f  .
3  7 2
Pagina 1 din 2
2x + 3
2. Se consideră funcţia f : ( −3, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x+3
1
5p a) Arătaţi că ∫ ( x + 3) f ( x ) dx = 4 .
0
1
4
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 − 3ln 3 .
0
1
5p c) Pentru fiecare număr natural n , se consideră numărul I n = ∫ e x ( x + 3)
n
( f ( x ) )n dx . Demonstrați că
0
I n + 2nI n−1 = e ⋅ 5 − 3 , pentru orice număr natural n , n ≥ 1 .
n n

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z 2 − 2 z + 5 = (1 − 2i ) − 2 (1 − 2i ) + 5 =
2
2p
= 1 − 4i + 4i 2 − 2 + 4i + 5 = 1 − 4 − 2 + 5 = 0 3p
2. M ( 2,8 ) ∈ G f ⇒ f ( 2 ) = 8 ⇒ 4 + a = 8 ⇒ a = 4 3p
M ( 2,8 ) ∈ Gg ⇒ g ( 2 ) = 8 ⇒ 2b + 2 = 8 ⇒ b = 3 2p
3. log3 ( 4 x + 5 ) = log 3 3 ( x + 3) ⇒ 4 x + 5 = 3 x + 9 3p
x = 4 , care convine 2p
1p
posibile
Numărul numerelor naturale de două cifre, care au cifrele pare este egal cu 20 , deci sunt
2p
20 de cazuri favorabile
p= = = 2p
5. Punctul B este mijlocul segmentului AM , deci M ( 6, 0 ) 3p
CM = 10 2p
6. π
AABCD = 2A∆ABC = AB ⋅ AC ⋅ sin ( ∢BAC ) = 6 ⋅ 10 ⋅ sin = 3p
6
1
= 6 ⋅ 10 ⋅ = 30 2p
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( −1) =  0 −1 1 ⇒ det ( M ( −1) ) = 0 −1 1 = 2p
 1 1 1 1 1 1
 
= ( −1) + 0 + 1 − ( −1) − 0 − 1 = 0 3p
b) 1 1 1
det ( M ( a ) ) = a + 1 −1 1 = ( a + 1)( a + 2 ) , pentru orice număr real a 3p
1 1 −a
a = −2 sau a = −1 2p
c) Sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , deci a ∈ ℝ \ {−2, −1} și soluția sistemului este
 2a 2a 2 + 3a + 2 1  2p
 , , 
 ( a + 1)( a + 2 ) ( a + 1)( a + 2 ) a + 1 
4a 2a2 + 3a + 2 2 1
+ = 0 ⇔ 6a2 + 7 a + 2 = 0 , deci a = − sau a = − , care convin 3p
(a + 1)(a + 2) (a + 1) (a + 2)
2 3 2

Pagina 1 din 2
2.a) 1
x∗ y = xy − x − y + 10 + 10 = 2p
10
1 1
= x ( y − 10 ) − ( y − 10 ) + 10 = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y 3p
10 10
b) 1 101
( x − 10 )2 + 10 ≤ ⇔ ( x − 10 ) ≤ 1
2
3p
10 10
x ∈ [9,11] 2p
c) x ∗10 = 10 și 10 ∗ x = 10 , pentru orice număr real x 2p
log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ … ∗ log 2 2018 = ( ( log 2 1 ∗ … ∗ log 2 1023) ∗ 10 ) ∗ log 2 1025 ∗ … ∗ log 2 2018 =
3p
= 10 ∗ ( log 2 1025 ∗… ∗ log 2 2018 ) = 10
1.a) 6
f '( x ) = 6x2 − 6 x + 6 − = 3p
x +1
6 x 3 + 6 x 2 − 6 x 2 − 6 x + 6 x + 6 − 6 6 x3
= = , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) f '( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , deci f este descrescătoare pe ( −1,0] și f ' ( x ) ≥ 0 ,
2p
pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ )
f ( x ) ≥ f ( 0 ) , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 , valoarea minimă a funcției f
2p
este 0
c) f ( x) f '( x ) 3x2
lim = lim = lim =0 2p
x →0 x2 x →0 2x x →0 x + 1
f ( x) f ( x)
lim = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x x →0 x
2.a) 1 1  x3 x 2 1
∫ f ( x ) e −x
dx = ∫ x 2
+(x + 1 dx =  + ) + x =
 3p
0 0  3 2 0
1 1 11
= + +1− 0 = 2p
3 2 6
b)
( )
F : ℝ → ℝ este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) ⇒ F '' ( x ) = x 2 + 3 x + 2 e x , x ∈ ℝ 2p
F "( −2 ) = 0 , F "( −1) = 0 , F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) , F "( x ) < 0 pentru orice
x ∈ ( −2, −1) și F "( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci F are exact două puncte de 3p
inflexiune
c) 1
t
F (t ) − F ( 0) F '( t )
lim ∫ f ( x ) dx = lim = lim = 3p
t →0 t t →0 t t →0 1
0
= lim f ( t ) = 1 2p
t →0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − 2i . Arătați că z − 2 z + 5 = 0 . 2
5p 2. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + a și

g : ℝ → ℝ , g ( x ) = bx + 2 se intersectează în punctul M ( 2,8 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 4 x + 5 ) = 1 + log3 ( x + 3) .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă cifrele pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 2 ) , B ( 4,1) şi C ( 0,8 ) . Determinaţi lungimea
segmentului CM , știind că M este simetricul punctului A față de punctul B .
π
5p 6. Calculați aria paralelogramului ABCD , știind că AB = 6 , AC = 10 și m ( ∢BAC ) = .
6
 1 1 1   x+ y+z=2

1. Se consideră matricea M ( a ) =  a + 1 −1 1  și sistemul de ecuații

( a + 1) x − y + z = 0 , unde
 1 1 −a   x + y − az = 1
 
a este număr real.
5p a) Arătați că det ( M ( −1) ) = 0 .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( M ( a ) ) = 0 .
5p c) Determinați numerele reale a , știind că sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) și 2 x0 + y0 z0 = 0 .
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − ( x + y) + 20 .
10
1
5p a) Demonstrați că x ∗ y = ( x − 10 )( y − 10 ) + 10 , pentru orice numere reale x și y .
10
101
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ≤ .
10
5p c) Calculați log 2 1 ∗ log 2 2 ∗ log 2 3 ∗ … ∗ log 2 2018 .
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x3 − 3 x 2 + 6 x − 6ln ( x + 1) .
6 x3
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) .
x +1
5p b) Demonstrați că valoarea minimă a funcției f este 0 .
f ( x)
5p c) Calculați lim .
x →0 x
(
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 e x . )
1
11
∫ f ( x)e
−x
5p a) Arătaţi că dx = .
0
6
Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f are exact două puncte de inflexiune.
t
1
5p c) Arătați că lim
t →0 t
∫ f ( x ) dx = 1 .
0

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naţionale

Proba E. c)
Varianta 2
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1. 3 ( 3 − 2i ) = 9 − 6i 2p
2 ( 5 + 3i ) = 10 + 6i 2p
a = 19 ∈ ℝ 1p
2. f (1) + f ( 2 ) + ... + f (10 ) = 4 ⋅ (1 + 2 + ... + 10 ) − 10 = 3p
= 210 2p
3. 2x = 1 + x 3p
Rezultă x = 1 , care verifică ecuaţia 2p
4. Se notează cu x preţul iniţial x + 10% ⋅ x = 2200 2p
Preţul înainte de scumpire este 2000 de lei 3p
5. 2 a +1
= 3p
1 4
a=7 2p
6. 3sin x + cos x = 4sin x ⇒ sin x = cos x 3p
π
x= 2p
4
1.a) 1 1 1
D ( 2,3) = 2 4 1 = 2p
3 9 1
=2 3p
b) 0 0 1
D ( a, b ) = a − 1 a − 1 1 =
2
2p
b − 1 b2 − 1 1
1 a +1
= ( a − 1)( b − 1) = 2p
1 b +1
= ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a şi b 1p
c) 1 1 1
1
A∆P1P2 Pn = ⋅ ∆ , unde ∆ = 2 22 1 = ( n − 1)( n − 2 ) 2p
2
n n2 1
A∆P1P2 Pn = 1 ⇔ ( n − 1)( n − 2 ) = 2 ⇔ n = 3 3p
2.a) f = X 3 − 4 X 2 + 3X − 4 2p
f (4) = 43 − 4 ⋅ 42 + 3 ⋅ 4 − 4 = 8 3p
b) x1 + x2 + x3 = 4 1p
x1 + x2 = x3 ⇒ x3 = 2 2p
f (2) = 0 ⇔ m = −2 2p
1
c) x13 + x23 + x33 = 3m + 28 2p

x13 + x23 + x33 = 7( x1 + x2 + x3 ) ⇒ m = 0 1p
Dacă m = 0 , atunci f (3) = 0 , deci f se divide cu X − 3 2p
1.a)
 ′  x 2 ′
x2 
f ′ ( x ) =  cos x +  = ( cos x )′ +   = 2p
 2   2 
  
x
= − sin x + 2 ⋅ = x − sin x , pentru orice x ∈ ℝ 3p
2
b) y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) 2p
f ( 0) = 1 , f ′ ( 0) = 0 2p
Ecuaţia tangentei este y = 1 1p
c) f '' ( x ) = − cos x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ ℝ ⇒ f ' este crescătoare pe ℝ 2p
f '( x) ≤ 0 , pentru x ∈ ( −∞,0] şi f '( x) ≥ 0 , pentru x ∈ [ 0, +∞ ) 2p
f ( x ) ≥ f (0) ⇒ f ( x) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ℝ 1p
2.a) 1 1 1
I1 = ∫ xe x dx = xe x − ∫ e x dx = 3p
0
0 0
1
= e − ex =1 2p
0
b) 1 1
n +1 x 1
I n+1 = ∫ x n +1 x
e dx = x e − ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0
0 0
= e − ( n + 1) I n ⇒ I n +1 + ( n + 1) I n = e 2p
c) Pentru orice n ∈ ℕ* şi x ∈ [ 0 ,1] , avem 1 ≤ e x ≤ e şi x n ≥ 0 ⇒ x n ≤ x n e x ≤ x n e 2p
1 1 1
∫ x dx ≤ ∫ x e dx ≤ e∫ x dx ⇒ 1 ≤ ( n + 1) I n ≤ e
n n x n
3p
0 0 0

2

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. b = b q3 ⇒ q 3 = 27
4 1 3p
q=3 2p
2. xV = 3 2p
yV = −1 3p
3. 3x + 2 = 32(1− x ) ⇒ x + 2 = 2 − 2 x 3p
x=0 2p
4. Numerele de două cifre, pătrate perfecte, sunt 16, 25, 36, 49, 64 şi 81 ⇒ 6 cazuri favorabile 2p
Numărul de numere naturale de două cifre este 90 ⇒ 90 de cazuri posibile 1p
nr. cazuri favorabile 1
p= =
nr. cazuri posibile 15 2p
5. AC = AB + BC = 6i − 8 j 3p
AC = 62 + ( −8 ) = 10
2
2p
6. AB BC
= 2p
sin C sin A
sin A = 1 3p
1.a) 1 1 1  1 1 1
 
A (1) = 1 0 0  ⇒ det ( A (1) ) = 1 0 0 =
1 0 1  2p
  1 0 1
= −1 3p
b)  1 − 2m 1 1 − m 
 
A(m) ⋅ A(−m) =  m m m  3p
 2
m − m m m − m 
2
 1 − 2m 1 1 − m   −1 1 0 
   
 m m m  =  1 1 1 ⇒ m =1 2p
 2   0 1 0
m − m m m − m  
2

c) 1 1 1   1 1 1   1 1 1   101 101 101 
       
A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) =  1 0 0  +  2 0 0  + ... + 101 0 0  = 101 ⋅ 51 0 0  3p
1 0 1   2 0 2     
    101 0 101 101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
101 101 101
det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = 101 ⋅ 51 0 0 = −512 ⋅ 1013 2p
101 ⋅ 51 0 101 ⋅ 51
1
2.a) 3 4 = 3 ⋅ 4 − 4 ⋅ 3 − 4 ⋅ 4 + 20 = 3p
=4 2p
b) x y = x ( y − 4) − 4 ( y − 4) + 4 = 3p
= ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y 2p
c) x x = ( x − 4) + 4
2
1p
x x ... x = ( x − 4 )
2013
+4 2p
x de 2013 ori
( x − 4 )2013 + 4 = 5 ⇒ x = 5 2p
1.a)
f '( x) =
(
ex x + ex − ex 1 + ex
=
) ( )
3p
x+e x 2
( )
=
( x − 1) e x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
( )
2 2p
x + ex
b) ex
lim f ( x ) = lim =1 3p
x →+∞ x + ex x →+∞
Ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = 1 2p
c) f '(1) = 0 ; f '( x) ≤ 0 , pentru x ∈ ( 0,1] și f '( x) ≥ 0 , pentru x ∈ [1, +∞ ) 3p
e
f ( x) ≥ f (1) ⇒ f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
e +1
2.a) 1
x2 1
I 0 = ∫ xdx = = 3p
0
2 0
1
= 2p
2
( )
b) 1
I n+1 − I n = ∫ xe − nx e − x − 1 dx
2 2
2p
0
Pentru orice n ∈ ℕ şi x ∈ [ 0 ,1] avem e− nx > 0 şi e− x − 1 ≤ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n

2 2
3p
c) 1
1
1
Pentru orice n ∈ ℕ* avem I n = ∫ xe− nx dx = − (e− nx ) ' dx =
2 2
∫
2n 0
3p
0
1 2 1 1  1 
= − e − nx = 1 − n  2p
2n 0 2n  e 

2

Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Arătaţi că numărul a = 3 ( 3 − 2i ) + 2 ( 5 + 3i ) este real.
5p 2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x − 1 . Calculaţi f (1) + f ( 2 ) + ... + f (10 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( 2 x ) = log 2 (1 + x) .
5p 4. După o scumpire cu 10% preţul unui produs este 2200 de lei. Calculaţi preţul produsului înainte de
scumpire.
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii u = i + 4 j şi v = 2i + ( a + 1) j sunt coliniari.
 π 3sin x + cos x
5p 6. Determinaţi x ∈  0,  , ştiind că =4.
 2 sin x
1 1 1
1. Se consideră determinantul D ( a, b ) = a a 2 1 , unde a şi b sunt numere reale.
b b2 1
5p a) Arătaţi că D ( 2,3) = 2 .
5p b) Verificaţi dacă D ( a, b ) = ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a şi b .
( )
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele Pn n, n 2 , unde n este un număr natural nenul.
Determinaţi numărul natural n , n ≥ 3 , pentru care aria triunghiului P1 P2 Pn este egală cu 1.
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile complexe ale polinomului f = X 3 − 4 X 2 + 3 X − m , unde m este
număr real.
5p a) Pentru m = 4 , arătaţi că f ( 4 ) = 8 .
5p b) Determinaţi numărul real m pentru care rădăcinile polinomului f verifică relaţia x1 + x2 = x3 .
5p c) Dacă x13 + x23 + x33 = 7( x1 + x2 + x3 ) , arătaţi că f se divide cu X − 3 .
x2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = cos x + .
2
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 0 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstraţi că f ( x) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ℝ .
1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n e x dx .
0
5p a) Calculaţi I1 .
5p b) Arătaţi că I n+1 + ( n + 1) I n = e , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Arătaţi că 1 ≤ ( n + 1) I n ≤ e , pentru orice număr natural nenul n .

Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Determinaţi raţia progresiei geometrice ( bn ) cu termeni reali, ştiind că b1 = 1 şi b4 = 27 .
n≥1
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 6 x + 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 2 = 91− x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulțimea numerelor naturale de
două cifre, acesta să fie pătrat perfect.
5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = 4i − 3 j şi BC = 2i − 5 j . Determinaţi lungimea
vectorului AC .
4
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 4, BC = 5 şi sin C = .
5
1 1 1
1. Pentru fiecare număr real m se consideră matricea A ( m ) =  m 0 0  .
m 0 m
 
5p a) Calculaţi det ( A (1) ) .
 −1 1 0 
 
5p b) Determinaţi numerele reale m știind că A(m) ⋅ A(−m) =  1 1 1  .
 0 1 0
 
5p c) Arătaţi că det ( A (1) + A ( 2 ) + ... + A (101) ) = −51 ⋅ 101 .
2 3
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de

x y = xy − 4 x − 4 y + 20 .
5p a) Calculaţi 3 4 .
5p b) Arătaţi că x y = ( x − 4 )( y − 4 ) + 4 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x x ... x = 5 .
x de 2013 ori
x
e
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = .
x + ex
f '( x) =
( x − 1) e x
, pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p a) Arătaţi că
( )
2
x + ex
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f .
e
5p c) Demonstrați că f ( x) ≥ , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
e +1
1
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul I n = ∫ xe− nx dx .
2
0
5p a) Calculați I 0 .
5p b) Arătaţi că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural n .
1  1 
5p c) Demonstraţi că I n =  1− n  , pentru orice număr natural nenul n .
2n  e 

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. 1+ 7
2x + 2 = 3p
2
x =1 2p
2. f ( x ) = 0 ⇒ x = 1 sau x = 3 3p
Distanţa este egală cu 2 2p
3. x 2 + 4 = x 2 + 4 x + 4 3p
Rezultă x = 0 , care verifică ecuaţia 2p
4. b impar ⇒ b ∈ {3,5} ⇒ sunt două variante de alegere a lui b 2p
Pentru fiecare b impar sunt trei variante de alegere a lui a 2p
Se pot forma 2 ⋅ 3 = 6 numere 1p
5. v = AC + AO = 3 AO 3p
v = 15 2p
6. AB BC
= 2p
sin C sin A
sin A = 1 3p
1.a) 0 1 1 0 1 1
A ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
 1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b)  a 2 + 2 2a + 1 2a + 1 
 
( A ( a ) ) 2 =  2a + 1 a 2 + 2 2a + 1  2p
 2a + 1 2a + 1 a 2 + 2 
 
 5a − a 2 − 2 4 − 2a 4 − 2a 
 
5 A( a ) − ( A( a ))
2
=  4 − 2a 5a − a 2 − 2 4 − 2a  1p
 4 − 2a 4 − 2a 5a − a 2 − 2 
 
5 A ( a ) − ( A ( a ) ) = 4 I 3 ⇒ 5a − a 2 − 2 = 4 ș i 4 − 2 a = 0 ⇒ a = 2
2
2p
c) A ( 2 ) ⋅ ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) = 4 I 3 şi ( 5 I 3 − A ( 2 ) ) ⋅ A ( 2 ) = 4 I 3 2p
3 −1 −1
1 
Matricea A ( 2 ) este inversabilă şi inversa ei este B =
1
4
( 5I 3 − A ( 2 ) ) = −1 3 −1
4  −1 −1 3 
3p
 

1
2.a) f ( 2 ) = 8 − 4m + 6 − 1 = −4m + 13 2p
f ( −2 ) = −8 − 4m − 6 − 1 = −4m − 15 ⇒ f ( 2 ) − f ( −2 ) = 28 3p
b) Restul împărţirii lui f la X − 2 este f (2) ⇒ f (2) = 9 2p
Restul împărţirii lui f la X + 2 este f (−2) ⇒ f (−2) = −19 3p
c) x + x + x = m , x x + x x + x x = 3 ⇒ x 2 + x 2 + x 2 = m 2 − 6 2p
1 2 3 1 2 2 3 1 3 1 2 3
( )
x13 + x23 + x33 = m x12 + x22 + x32 − 3 ( x1 + x2 + x3 ) + 3 = m3 − 9m + 3 2p
x13 + x23 + x33 = 3 ⇔ m3 − 9m = 0 ⇔ m = −3 sau m = 0 sau m = 3 1p

1.a) 1+ x 1− x 
'
f ′( x) = ⋅ =
1 − x  1 + x 
3p
2 2
=− = 2 , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
1− x 2
x −1
b) x 2 − 1 < 0 , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
f ′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (−1,1) ⇒ f este descrescătoare pe ( −1,1) 3p
c) 4x
f '' ( x ) = − , pentru orice x ∈ (−1,1) 2p
( x − 1)2
2
f '' ( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , f '' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [ 0,1) , deci punctul de
2p
inflexiune este x = 0
2.a) 2
I 0 = ∫ e x dx = 2p
1
2 2 3p
= ex =e −e
1
b) 2
2
2
I1 = ∫ xe dx = xe − ∫ e x dx =
x x 3p
1
1 1
2p
=e 2
c)
( )
2 2
n +1 x
I n+1 = ∫ x e dx = ∫ x n+1 e x ' dx = 2p
1 1
− ( n + 1) I n ⇒ I n+1 + ( n + 1) I n = 2n +1 e 2 − e
2
= x n+1e x 3p
1

2
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naŃional 2013
Proba E. c)
Model
Filiera vocaŃională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
( )
2
5p 1. ArătaŃi că numărul n = 5 − 1 + 2 5 este natural.
5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care graficul funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + mx + 4

intersectează axa Ox în două puncte distincte.
5p 3. RezolvaŃi în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia log 2 ( 2 − x 2 ) = log 2 x .
5p 4. CalculaŃi probabilitatea ca, alegând la întâmplare una dintre submulŃimile mulŃimii A = {1, 2,3, 4,5,6,7} ,
aceasta să aibă cel mult un element.

5p 5. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB = i + 6 j şi BC = 4i + 6 j . DeterminaŃi lungimea
segmentului [ AC ] .
π
5p 6. Se consideră numerele reale a şi b astfel încât a + b = . ArătaŃi că 2cos b = cos a + 3 sin a .
3
 x 1 2
1. Se notează cu D( x, y ) determinantul matricei A ( x, y ) =  2 x 1  ∈ M 3( ℝ ) .
1 y x
 
5p a) CalculaŃi D(−1, 2) .
5p b) DeterminaŃi numărul real q pentru care matricea A(2, q ) are rangul egal cu 2.
5p c) ArătaŃi că există cel puŃin o pereche ( x, y ) de numere reale, cu x ≠ y , pentru care D( x, y ) = D( y , x) .
2. Se notează cu x1 , x2 , x3 rădăcinile din ℂ ale polinomului f = X 3 + X − m , unde m este un număr real.
5p a) DeterminaŃi m astfel încât restul împărŃirii polinomului f ( X ) la X − 1 să fie egal cu 8.
5p b) ArătaŃi că numărul x12 + x22 + x32 este întreg, pentru orice m ∈ ℝ .

5p c) În cazul m = 2 determinaŃi patru numere întregi a, b, c, d , cu a > 0 , astfel încât polinomul
1 1 1
g = aX 3 + bX 2 + cX + d să aibă rădăcinile , , .
x1 x2 x3
x
1. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ , f ( x) = e − x .
5p a) CalculaŃi f '(0) .
5p b) ArătaŃi că, pentru fiecare număr natural n ≥ 2 , ecuaŃia f ( x) = n are exact o soluŃie în intervalul ( 0,+∞ ) .
5p c) Fie xn unica soluŃie din intervalul ( 0,+∞ ) a ecuaŃiei f ( x) = n , unde n este număr natural, n ≥ 2 .
ArătaŃi că lim xn = +∞ .
n→+∞
2. Se consideră funcŃia f : ℝ → ℝ, f ( x) = cos x şi se notează cu S suprafaŃa plană delimitată de graficul
π
funcŃiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = 0 şi x = .
2
5p a) CalculaŃi aria suprafeŃei S.
5p b) CalculaŃi volumul corpului obŃinut prin rotaŃia suprafeŃei S în jurul axei Ox.
2π 2π
5p c) DemonstraŃi că ∫ f n (kx) dx = ∫ f n ( x) dx , pentru orice numere naturale n, k ≥ 1 .
0 0
Probă scrisă la matematică M_mate-info Model


Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Determinaţi numărul real x pentru care numerele 1 , 2 x + 2 şi 7 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
5p 2. Calculaţi distanţa dintre punctele de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x 2 − 4 x + 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 + 4 = x + 2 .
5p 4. Determinaţi câte numere naturale impare ab se pot forma, ştiind că a, b ∈ {2,3, 4,5} și a ≠ b .
5p 5. În dreptunghiul ABCD , cu AB = 8 şi BC = 6 , se consideră vectorul v = AB + AO + AD , unde
{O} = AC ∩ BD . Calculaţi lungimea vectorului v .
3
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 6, BC = 10 şi sin C = .
5
a 1 1
1. Pentru fiecare număr real a se consideră matricea A ( a ) =  1 a 1  .
1 1 a
 
5p a) Calculați det ( A ( 0 ) ) .
5p b) Determinaţi valorile reale ale lui a pentru care 5 A ( a ) − ( A ( a ) ) = 4 I3 .
2
5p c) Determinaţi inversa matricei A ( 2 ) .

2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX 2 + 3 X − 1 , unde m este număr real.
5p a) Calculați f ( 2 ) − f ( −2 ) .
5p b) Determinaţi restul împărţirii lui f la X + 2 , ştiind că restul împărţirii polinomului f la X − 2
este egal cu 9.
5p c) Determinaţi numerele reale m pentru care x13 + x23 + x33 = 3 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1− x
1. Se consideră funcţia f : ( −1,1) → ℝ , f ( x) = ln .
1+ x
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ (−1,1) .
5p b) Verificaţi dacă funcţia f este descrescătoare pe intervalul ( −1,1) .
5p c) Determinaţi punctele de inflexiune a funcţiei f .
2
2. Pentru fiecare număr natural n se consideră numărul I n = ∫ x n e x dx .
1
5p a) Calculaţi I 0 .
5p b) Arătaţi că I1 = e2 .
5p c) Demonstraţi că I n+1 + ( n + 1) I n = 2n+1 e2 − e , pentru orice număr natural n .

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 6 + 12i + 2 − 12i = 3p
=6+2=8 2p
2. ∆ =4−4= 3p
= 0 , deci parabola asociată funcției f este tangentă la axa Ox 2p
3. x2 + 4 = 4 x ⇔ x 2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 4 moduri 3p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în 3 moduri, deci se pot
2p
forma 4 ⋅ 3 = 12 numere
5. 1
Panta dreptei BC este mBC = ⇒ md = −2 2p
2
d : y = −2 x − 2 3p
6. π 2
sin = 2p
4 2
3π 2 π 3π
cos =− ⇒ sin + cos =0 3p
4 2 4 4
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 1 0 0 1 0 0
   
A (1) =  0 2 0  , A ( n ) ⋅ A (1) =  0 2 n +1
0 3p
0 1 1  n +1 
   0 2 −1 1 
1 0 0
 
A ( 3) =  0 23 0  și A ( n ) ⋅ A (1) = A ( 3) ⇒ n = 2 2p
 
 0 2 −1 1 
3
c) A ( p ) ⋅ A ( q ) = A ( p + q ) pentru orice numere naturale p și q 2p

A ( p + q ) = A ( pq ) ⇒ p + q = pq ⇒ ( p − 1)( q − 1) = 1 ⇒ p = q = 0 sau p = q = 2 3p
2.a) f ( 0 ) = 03 + 0 2 − 3 ⋅ 0 + 2 = 3p
=2 2p
b) Câtul este X + 1 3p
Restul este X + 6 2p
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = −1 , x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = −3 2p
( x 1 − x2 ) + ( x 2 − x3 ) + ( x 3 − x1 ) = 2 ( x1 + x2 + x3 ) − 6 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = 20
2 2 2 2
3p

1.a)
( )
'
f ' ( x ) = ( 3x ) + e x =
'
2p
= 3 + ex , x ∈ ℝ 3p
b) f ( x) 3x + e x
lim = lim =3 2p
x →−∞ x x →−∞ x
lim
x →−∞
( f ( x ) − 3x ) = xlim
→−∞
e x = 0 , deci dreapta de ecuație y = 3 x este asimptotă oblică spre
3p
−∞ la graficul funcţiei f
c) g ' ( 0 ) = 0 , g ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) și g ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , unde
3p
g : ℝ → ℝ , g ( x) = f ( x) − 4x −1 = ex − x −1
g ( x ) ≥ g ( 0 ) ⇒ g ( x ) ≥ 0 ⇒ f ( x) ≥ 4 x + 1 pentru orice număr real x 2p
2.a)
∫( )
1 1
x 2 + x + 1 f ( x ) dx = ∫ x3 dx = 2p
0 0
4
x 1 1
= = 3p
4 0 4
b) 1 1 1
2x + 1 1
∫ ( f ( x ) − x + 1) dx = ∫
1 1 2
dx = ∫ dx = arctg =
x2 + x + 1 0 1
2
3 3 3 0 3p
x+  +
0 0
 2 4
2  1  2 π π π
=  arctg 3 − arctg = 3 − 6= 2p
3 3 3  3 3
c) 1 t  f (t )
lim  4 ⋅ ∫ f ( x ) dx  = lim 3 = 3p
t →0  t  t →0 4 t
 0 
t3 1
= lim =
( )
2p
t →0 4t t + t + 1
3 2 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. z = i 2p
z = −i 1p
a = 0 , b = −1 2p
2. xV = −2 2p
yV = −16 3p
3. x 2 − 4 = 6 x − 12 ⇒ x 2 − 6 x + 8 = 0 2p
x1 = 2 nu convine şi x2 = 4 verifică ecuaţia 3p
4. Numerele divizibile cu 100 din mulţimea numerelor naturale de trei cifre sunt 100, 200, 300,
400, 500, 600, 700, 800 şi 900 ⇒ 9 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de trei cifre este 900 ⇒ 900 de cazuri posibile 1p
p= = 2p
nr. cazuri posibile 100

5. AC = 6i − 8 j ⇒ AC = 10 2p

Lungimea vectorului AB + AC + BC = 2 AC este egală cu 20 3p
6. π
B= 2p
6
BC AC
= ⇒ AC = 4 2 3p
sin A sin B
1.a)  x 1 2   −x 1 2 
   
A( x) + A( −x) =  2 1 1  +  2 1 1  = 2p
 1 0 −x   1 0 x 
   
 0 2 4
 
=  4 2 2  = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real x 3p
 2 0 0
 
b) x 1 2
det ( A( x ) ) = 2 1 1 = − x 2 + 2 x − 1 3p
1 0 −x
det ( A ( x ) ) = 0 ⇔ x = 1 2p
c) 1 1 2   x  0 x + y + 2z = 0
    
A (1) =  2 1 1  ; pentru X = y avem A (1) ⋅ X =  0  ⇔ 2 x + y + z = 0 care este
 
 1 0 −1 z  0  x−z =0 3p
      
sistem omogen
Determinantul sistemului este egal cu 0 ⇒ sistemul are o infinitate de soluţii ⇒ există o
2p
infinitate de matrice X
1
2.a) f ( −1) = ( −1) + m ⋅ ( −1) + m ⋅ ( −1) + 1 =
3 2
2p
= −1 + m − m + 1 = 0 3p
b) x1 + x2 + x3 = − m şi x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = m 2p
x12 + x22 + x32 = m 2 − 2m 1p
2
m − 2m = −1 ⇔ m = 1 2p
c)
(
f = ( X + 1) X 2 + ( m − 1) X + 1 ) 2p
f are toate rădăcinile reale ⇔ ( m − 1) − 4 ≥ 0 ⇔ m ∈ ( −∞, −1] ∪ [3, +∞ )

2
3p
1.a)
( )
1 '
f '( x) = ⋅ x2 + x + 1 = 2p
2 x2 + x + 1
2x + 1
= , pentru orice x ∈ ℝ 3p
2 x2 + x + 1
b) f ( x)
lim =1 2p
x →+∞ x
x +1 1
lim ( f ( x ) − x ) = lim = 2p
x →+∞ x →+∞ x + x + 1 + x
2 2
1
Dreapta de ecuaţie y = x + este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcţiei f 1p
2
c) 1
f '( x) = 0 ⇔ x = − 1p
2
 1   1 
f '( x) ≥ 0 pentru orice x ∈  − , +∞  ⇒ f este crescătoare pe  − , +∞  2p
 2   2 
 1  1
f '( x) ≤ 0 pentru orice x ∈  −∞, −  ⇒ f este descrescătoare pe  −∞, −  2p
 2  2
2.a) 1
1
1
I1 = ∫ (1 − x)e x dx = (1 − x)e x | + ∫ e x dx = 3p
0
0 0
=e−2 2p
b) 1 1
( ) ( )
' 1 '
I n +1 = ∫ (1 − x)n +1 e x dx = (1 − x )n +1 e x | − ∫ (1 − x) n +1 e x dx = 2p
0
0 0
1
= −1 + ( n + 1) ∫ (1 − x)n e x dx = −1 + (n + 1) I n , pentru orice număr natural nenul n 3p
0
c)  1
Demonstraţie prin inducţie matematică: I1 = 1! e − 1 −  = e − 2 , deci proprietatea este
 1! 
adevărată pentru n = 1 1p
Presupunem proprietatea adevărată pentru numărul natural nenul k . Avem
 1 1  1 1 
I k +1 = ( k + 1) I k − 1 = ( k + 1) k ! e − 1 − − ... −  − 1 = ( k + 1)! e − 1 − − ... −  , deci
 1! k!  1! ( k + 1)! 

proprietatea este adevărată pentru orice număr natural nenul n 4p

2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Arătaţi că 3 ( 2 + 4i ) + 2 (1 − 6i ) = 8 .
5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 + 2 x + 1 este tangentă la axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x + 4 = 54 x .
2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale de două cifre distincte se pot forma cu cifrele 1, 3, 5 și 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2, 2 ) , B ( −4, −2 ) şi C ( 4,2 ) . Determinați
ecuația dreptei d care trece prin A și este perpendiculară pe dreapta BC .
π 3π
5p 6. Arătați că sin + cos =0.
4 4
1 0 0
 
1. Se consideră matricea A ( n ) =  0 2n 0  , unde n este număr natural.
 0 2n − 1 1 
 
5p a) Arătaţi că det ( A ( 0 ) ) = 1 .
5p b) Determinaţi numărul natural n știind că A ( n ) ⋅ A (1) = A ( 3) .
5p c) Determinați numerele naturale p și q știind că A ( p ) ⋅ A ( q ) = A ( pq ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 − 3 X + 2 .
5p a) Calculați f ( 0 ) .
5p b) Determinaţi câtul și restul împărţirii polinomului f la X 2 − 4 .
5p c) Arătați că ( x 1 − x2 ) + ( x 2 − x3 ) + ( x 3 − x1 ) = 20 știind că x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile lui f .
2 2 2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3x + e x .
5p a) Calculați f ' ( x ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei oblice spre −∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Arătaţi că f ( x ) ≥ 4 x + 1 pentru orice număr real x .
x3
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x2 + x + 1
∫ (x )
1
1
5p a) Arătați că
2
+ x + 1 f ( x ) dx = .
0
4
1
π
5p b) Arătați că ∫ ( f ( x ) − x + 1) dx = 3 3
.
0
1 t  1
5p c) Arătați că lim  4 ⋅ ∫ f ( x ) dx  = .
t →0  t 
 0  4

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
1+ i
5p 1. Determinaţi numerele reale a şi b, ştiind că a + ib este conjugatul numărului complex z = .
1− i
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 4 x − 12 .
( )
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x − 4 = log3 ( 6 x − 12 ) .
2
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulţimea numerelor naturale de
trei cifre, acesta să fie divizibil cu 100.

5p 5. Se consideră punctele A , B şi C astfel încât AB = 4i − 3 j şi BC = 2i − 5 j . Determinaţi lungimea

vectorului AB + AC + BC .
π 7π
5p 6. Calculaţi lungimea laturii AC a triunghiului ABC , ştiind că BC = 8 , A = şi C = .
4 12
x 1 2 
1. Pentru fiecare număr real x se consideră matricea A ( x ) =  2 1 1  .
 
 1 0 −x 
 
5p a) Arătaţi că A( x ) + A(− x) = 2 A(0) , pentru orice număr real x .
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care det ( A ( x ) ) = 0 .
 0
5p c) Arătaţi că există o infinitate de matrice X ∈ M3,1 ( ℝ ) care verifică relaţia A (1) ⋅ X =  0  .
 
 0
 
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX 2 + mX + 1 , unde m este un număr real.
5p a) Calculaţi f ( −1) .
5p b) Determinaţi numărul real m ştiind că x12 + x22 + x32 = −1 , unde x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile complexe
ale polinomului f .
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care toate rădăcinile polinomului f sunt reale.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 + x + 1 .
5p a) Calculaţi f '( x ) , x ∈ ℝ .
5p c) Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f .
1
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ (1 − x ) e x dx .
n
0
5p a) Calculaţi I1 .
5p b) Arătaţi că I n +1 = ( n + 1) I n − 1 , pentru orice număr natural nenul n .
 1 1
5p c) Demonstraţi că I n = n ! e − 1 − − ... −  , pentru orice număr natural nenul n .
 1! n! 

Proba E. c) – 2 iulie 2014
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 2 ⋅ ( x + 5 ) = 42 2p
x=3 3p
2. ∆ = 1 − 16 = −15 2p
a = 1 > 0 și ∆ < 0 ⇒ parabola asociată funcţiei f este situată deasupra axei Ox 3p
3. x2 − 1 = 8 ⇔ x 2 − 9 = 0 3p
x1 = −3 și x2 = 3 2p
4. Sunt 7 numere de două cifre care au suma cifrelor egală cu 7, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
Sunt 90 de numere de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
p= = 2p
5. M ( 0,3) 2p
OM = 3 3p
6. π
x= 2p
6
π 3
sin 2 x = sin = 3p
3 2
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) 1 2x 0  1 2y 0 1 2 x + 2 y + 8 xy 0
     
A( x) ⋅ A( y ) =  0 4x + 1 0  ⋅  0 4 y + 1 0  =  0 4 x + 4 y + 16 xy + 1 0  3p
0 3x 1   0 3y 1   0 3 x + 3 y + 12 xy 1 

1 2 ( x + y + 4 xy ) 0
 
=  0 4 ( x + y + 4 xy ) + 1 0  = A ( x + y + 4 xy ) pentru orice numere reale x şi y 2p
0
 3 ( x + y + 4 xy ) 1 
c)
( )
A ( x ) ⋅ A ( x ) = I3 ⇒ A 2 x + 4 x 2 = A ( 0 ) ⇒ 2 x + 4 x 2 = 0 3p
1
x1 = 0 și x2 = − 2p
2
2.a) f ( 0 ) = 03 + 0 2 − 4 ⋅ 0 + 2 a = 2p
= 2a 3p
b) x1 = 1 + i ⇒ x2 = 1 − i 1p
x1 + x2 + x3 = −1 ⇒ x3 = −3 2p
x1 x2 x3 = −2a ⇒ a = 3 2p
Pagina 1 din 2
x13 + x23 + x33 = (1 + i ) + (1 − i ) + ( −3) =

c) 3 3 3
3p
= ( 2i − 2 ) + ( −2i − 2 ) − 27 = −31 2p
1.a)
( )
'
x2 ⋅ ( x − 2) − x2 ⋅ ( x − 2)
'
f ′( x) = = 2p
( x − 2 )2
2 x ( x − 2) − x2 x ( x − 4)
= = , x ∈ ( 2, +∞ ) 3p
( x − 2) 2
( x − 2 )2
b) y − f ( 4 ) = f ' ( 4 )( x − 4 ) 2p
f ( 4 ) = 8 , f ' ( 4 ) = 0 , deci ecuaţia tangentei este y = 8 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 4 1p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( 2, 4] ⇒ f este descrescătoare pe ( 2, 4] 2p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ 4, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 4, +∞ ) 2p
2.a) 1
x2
1
1 3x 2
I2 = ∫
3 ∫0 x3 + 1
dx = dx = 2p
0 x3 + 1
( )
1 1 1
= ln x3 + 1 = ln 2 3p
3 0 3
b)
I n+3 + I n = ∫
1
x n+3
1
dx + ∫
xn
1
dx = ∫
(
x n x3 + 1) dx = 3p
0 x +1 0 x +1 x +1
3 3 3
0
1 n +11
x 1
= ∫ x n dx = = pentru orice număr natural nenul n 2p
0
n +1 0 n +1
c) Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [ 0,1] avem x n ≥ 0, x3 + 1 > 0 ⇒ I ≥ 0 2p
n
1 1
I n + 3 ≥ 0 și I n + 3 + I n = ⇒ 0 ≤ In ≤ ⇒ lim I n = 0 3p
n +1 n + 1 n→+∞

Pagina 2 din 2
Varianta 1
pentru lucrare.
1. a3 = 18 2p
a1 + a2 + a3 = 36 3p
2. xV = −1 2p
yV = 3 3p
3.3x = 1 sau 3x = 3 2p
x = 0 sau x = 1 3p
4. Sunt 18 numere de două cifre care conțin cifra 1, deci sunt 18 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. AB + BC = AC 2p
∆ABC echilateral ⇒ AC = 2 3p
6. ∆ABC dreptunghic isoscel ⇒ AB = 4 2p
4⋅4
A∆ABC = =8 3p
2
1.a) 2 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 2 2 = 2p
0 0 2
=8+0+0−0−0−0 =8 3p
b) 2 a a
det ( A ( a ) ) = a 2 2 = ( a − 2 ) ( a + 2 )
2
3p
a a 2
( a − 2 )2 ( a + 2 ) = 0 ⇔ a = −2 sau a = 2 2p
c)  2 1 1   x   4   2x + y + z = 4
 1 2 2  ⋅  y  =  5  ⇒  x + 2 y + 2z = 5
       2p
 1 1 2   z   4   x + y + 2z = 4
      
 1
X = 1 3p
 
1
 
2.a) f (1) = 13 − 2 ⋅ 12 + 3 ⋅ 1 + m = 2p
=m+2 3p
b) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 3 2p
x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 22 − 2 ⋅ 3 = −2
2
3p
Pagina 1 din 2
c)
(x 3
1 ) ( )
+ x23 + x33 − 2 x12 + x22 + x32 + 3 ( x1 + x2 + x3 ) + 3m = 0 2p
x13 + x23 + x33 = −3m − 10 ⇒ m = −6 3p

1.a)
f ′( x ) =
( ln x )' ⋅ x − ln x ⋅ x' =
2p
x2
1
⋅ x − ln x
1 − ln x
= x
2
= , x ∈ ( 0 ,+ ∞ ) 3p
x x2
b) ln x 1
lim f ( x ) = lim = lim = 0 3p
x →+∞ x → +∞ x x → +∞ x
Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( e ) = 0 , f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0 ,e ) și f ′ ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( e,+ ∞ ) 3p
1
f ( x ) ≤ f (e) ⇒ f ( x ) ≤ pentru orice x ∈ ( 0 ,+ ∞ ) 2p
e
2.a) 1 1
 x3 x 2 1
∫ f ( x ) dx = ∫ ( )
x 2 + x + 1 dx =  +
 3 2
+ x =
 3p
0 0  0
1 1 11
= + +1 = 2p
3 2 6
b) 1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ dx pentru orice număr natural nenul n 2p
0 x2 + x + 1
Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [ 0,1] avem x n ≥ 0 , x − 1 ≤ 0 și x 2 + x + 1 > 0 ⇒ I n+1 ≤ I n 3p
( ( )) 0 = ln ( a2 + a + 1)
c) a
2x + 1
a
2x + 1 a
∫ f ( x ) dx = ∫ x2 + x + 1 dx = ln x + x + 1
2
3p
0 0
( )
ln a 2 + a + 1 = ln 3 ⇔ a 2 + a + 1 = 3 care are soluția pozitivă a = 1 2p

Pagina 2 din 2
Varianta 5
5p 1. Determinaţi numărul real x știind că numerele 2 , 4 și x + 5 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii geometrice.
5p 2. Arătați că parabola asociată funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 4 este situată deasupra axei Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x 2 − 1 = 2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să
aibă suma cifrelor egală cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,4 ) și B (1, 2 ) . Determinați lungimea vectorului
OM , unde punctul M este mijlocul segmentului AB .
π
5p 6. Știind că x ∈  0,  și cos x =
3
, calculați sin 2x .
 2  2
1 2x 0
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 4 x + 1 0  , unde x este număr real.
0 3x 1 

5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = 1 .
5p b) Arătați că A ( x )· A ( y ) = A ( x + y + 4 xy ) pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Determinaţi numerele reale x , x ≠ − 1 , pentru care matricea A ( x ) este egală cu inversa ei.
4
2. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 − 4 X + 2a , unde a este număr real.
5p a) Calculați f ( 0 ) .
5p b) Determinaţi numărul real a ştiind că 1 + i este rădăcină a polinomului f .
5p c) Pentru a = 3 , arătați că x13 + x23 + x33 = −31 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x2
1. Se consideră funcția f : ( 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x−2
x ( x − 4)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 2, +∞ ) .
( x − 2 )2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 = 4 , situat pe
graficul funcției f .
5p c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
1
xn
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ dx .
0 x3 + 1
1
5p a) Arătați că I 2 = ln 2 .
3
1
5p b) Arătați că I n + 3 + I n = pentru orice număr natural nenul n .
n +1
5p c) Calculați lim I n .
n→+∞
Pagina 1 din 1
Varianta 1
5p 1. Calculați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( an )n≥1 știind că a1 = 6 și a2 = 12 .
5p 2. Determinaţi coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 x + 4 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x − 1 3x − 3 = 0 . )( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să conțină cifra 1.
5p 5. Se consideră triunghiul echilateral ABC cu AB = 2 . Calculați lungimea vectorului AB + BC .
π
5p 6. Calculați aria triunghiului isoscel ABC știind că A = și AC = 4 .
2
2 a a
1. Se consideră matricea A ( a ) =  a 2 2  , unde a este număr real.
a a 2
 
5p b) Determinaţi numerele reale a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
 x  4
5p c) Determinați matricea X = y știind că A (1) ⋅ X =  5  .
 
z  4
   
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f = X 3 − 2 X 2 + 3 X + m , unde m este număr real.
5p a) Calculați f (1) .
5p b) Arătaţi că x12 + x22 + x32 = −2 .
5p c) Determinați numărul real m știind că x13 + x23 + x33 = 8 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) =
ln x
.
x
1 − ln x
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) = , x ∈ ( 0 ,+∞ ) .
x2
5p b) Determinați ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției f .
5p c) Arătaţi că f ( x ) ≤ pentru orice x ∈ ( 0 ,+∞ ) .
1
e
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + x + 1 .
1
∫ f ( x ) dx = 6 .
11
5p a) Arătaţi că
0
1
xn
5p b) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ dx . Arătaţi că I n +1 ≤ I n
0
f ( x)
pentru orice număr natural nenul n .
a
2x + 1
5p c) Determinaţi numărul real pozitiv a ştiind că ∫ f ( x ) dx = ln 3 .
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. z = −2 + 2i 2p
Partea reală a numărului z este egală cu −2 3p
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ x − 1 = 3 x − 5 3p
x = 2 și y = 1 2p
3. x 2 − x = 2 x ⇔ x 2 − 3x = 0 3p
x1 = 0 și x2 = 3 2p
4. Cifra unităților poate fi 0 sau 2 2p
Cifra zecilor poate fi aleasă în câte 3 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 2 = 6 numere 3p
(
5. ( m + 1) i + 4 j = 2 3i + 2 j
) 2p
m=5 3p
6. ∆ABC este dreptunghic isoscel 3p
2
cos C = 2p
2
1.a) 1 0 0
det ( A ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 0 0
 
A( x + y ) =  x+ y 1 0 2p
 2 ( x + y )2 − 2 ( x + y ) 4 ( x + y ) 1 
 
 1 0 0
 
A( x) ⋅ A( y ) =  x+ y 1 0  = A ( x + y ) pentru orice numere
 2  3p
 2 x + 4 xy + 2 y − 2 x − 2 y 4 x + 4 y 1 
2
reale x și y
c) A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) = A ( 3x ) 2p
x2 + 2 = 3x ⇒ x1 = 1 și x2 = 2 3p
2.a) f ( 2 ) = 23 − 3 ⋅ 2 2 + a ⋅ 2 − 2 = 2p
= 2a − 6 = 2 ( a − 3) 3p
b)
( )
f = ( X − 2 ) X 2 − X + 1 + ( a − 3) X 3p
a =3 2p

Pagina 1 din 2
c)
(
f = ( X − 2) X 2 − X + 1 ) 2p
(2 x
− 2 )( 22 x − 2 x + 1) = 0 ⇔ x = 1 3p

1.a)
f '( x ) =
( xe x ) ' ⋅ ( x + 2 ) − xe x ⋅ ( x + 2 ) '
= 2p
( x + 2) 2
=
( e x + xe x ) ⋅ ( x + 2 ) − xe x ( x 2 + 2 x + 2 ) e x
= , x ∈ ( −2, +∞ ) 3p
( x + 2) 2
( x + 2) 2
b) y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) 2p
1 1
f ( 0) = 0 , f '( 0) =
, deci ecuaţia tangentei este y = x 3p
2 2
c) Funcţia g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 1 este continuă pe [1, 2] 2p
e − 3 e2 − 2
g (1) ⋅ g ( 2 ) = ⋅ < 0 , deci există c ∈ (1, 2 ) astfel încât g ( c ) = 0 , adică f ( c ) = 1 3p
3 2
2.a) 1 1
x  1 
I1 = ∫ dx = ∫ 1 −  dx = 2p
0
1 + x 0  1 + x 
1 1
= x − ln (1 + x ) = 1 − ln 2 3p
0 0
b) 1
 x 1 
1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ x n  − = ∫ 1 + x n 1 + x n+1 dx
( )( )
n +1  dx 2p
0 1+ x 1 + xn  0
Pentru orice x ∈ [ 0,1] avem x − 1 ≤ 0 , x n ≥ 0 , 1 + x n > 0 și 1 + x n+1 > 0 , deci I n+1 − I n ≤ 0 3p

c) xn
Pentru orice x ∈ [ 0,1] şi orice n ∈ ℕ* avem 0 ≤ ≤ xn 2p
1 + xn
1 xn 1 1
0≤ ∫ dx ≤ ∫ x n dx ⇒ 0 ≤ I n ≤ , deci lim I n = 0 3p
0 1 + xn 0 n +1 n→+∞

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z 2 = (1 + i ) = 1 + 2i + i 2 =
2
2p
= 2i 3p
2. ∆ = 16 − 24 = −8 3p
∆ < 0 , deci parabola asociată funcției f nu intersectează axa Ox 2p
3. 2 x − 3 = x + 1 2p
x = 4 care verifică ecuația 3p
4. Sunt 45 de numere impare de două cifre, deci sunt 45 de cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. 1 1 1
AM + BN + CP = AB + BC + CA = 2p
2 2 2
1
(
= AB + BC + CA = 0
2
) 3p
cos a  − 1
6. sin a
sin a − cos a
=  cos a  = tga − 1 =
3p
cos a + sin a sin a  1 + tga
cos a  1 +
 cos a 
3 −1
= =2− 3 2p
1+ 3
1.a) 1 1 1
det ( A (1) ) = 1 1 2 = 2p
1 2 1
= 1 + 2 + 2 − 1 − 4 − 1 = −1 3p
b) 1 1 1
det ( A ( m ) ) = 1 m 2 = m 2 − 2m 3p
1 2 m
m 2 − 2m = 0 ⇔ m1 = 0 și m2 = 2 2p
c)  3 a+3 a+3  1 1 1
 2 
 a + 3 4a + 1 a 2 + 5 
2
( )
A ( a ) ⋅ A ( a ) =  a + 3 a + 5 4a + 1  , A a =  1 a 2
1 2
2  3p
   a 2 
 2 a + 2 a + 2  2 1 1 
a + 2 5 4a − 1 =  1 5 −5  ⇔ a = −1 2p
 a + 2 4a − 1 5   1 −5 5 


Pagina 1 din 2
2.a) 1 ∗ 3 = 3 ⋅1 + 3 ⋅ 3 − 1 ⋅ 3 − 6 = 3p
=3 2p
b) x ∗ y = 3 − xy + 3 x + 3 y − 9 = 2p
= 3 − x ( y − 3) + 3 ( y − 3) = 3 − ( x − 3)( y − 3) pentru orice numere reale x și y 3p
c) 3 − ( x − 3)
2014
=x 3p
x1 = 3 și x2 = 2 2p
( x − 2 )′ ( x 2 − 4 x + 5) − ( x − 2 ) ( x 2 − 4 x + 5 )′
1.a)
f ′( x) = = 2p
( )
2
x2 − 4x + 5
=
− x2 + 4 x − 3
=
(1 − x )( x − 3) , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 3p
x2 − 4 x + 5 x2 − 4x + 5
b) x−2
lim f ( x ) = lim =0 3p
x →+∞ x − 4x + 5
x →+∞ 2
Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p

c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 3 2p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,1] 1p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [1,3] ⇒ f este crescătoare pe [1,3] 1p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [3, +∞ ) 1p
2.a) e
x2 e 1 e
I1 = ∫ x ln x dx = ln x − ∫ x dx = 3p
1
2 1 21
e 2 e 2 1 e2 + 1
= − + = 2p
2 4 4 4
b) e
I n+1 − I n = ∫ x ( ln x − 1) ln n x dx 2p
1
Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [1,e] avem ln x ≥ 0 și ln x − 1 ≤ 0 ⇒ I n +1 ≤ I n 3p

c) e
x 2 n +1 e
e 2
x 1
I n+1 = ∫ x ln n+1 x dx = ln x − ∫ ⋅ ( n + 1) ln n x dx = 3p
1
2 1 1 2 x
e
e2 n + 1
= − ∫ x ln n x dx ⇒ 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e2 pentru orice număr natural nenul n 2p
2 2 1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Determinaţi partea reală a numărului complex z = 1 + 2i + 3i .
2
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1

și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 3 x − 5 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x − x = 32 x .
2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale pare, de două cifre, se pot forma cu cifrele 0, 1, 2 și 3.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii AB = 3i + 2 j şi AC = ( m + 1) i + 4 j , unde m este
număr real. Determinaţi numărul real m știind că AC = 2 AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = AC = 3 și BC = 3 2 . Determinați cosC .
 1 0 0
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  x 1 0  , unde x este număr real.
 2 x2 − 2 x 4 x 1 

5p b) Arătaţi că A ( x + y ) = A ( x ) ⋅ A ( y ) pentru orice numere reale x și y .
( )
5p c) Determinați numerele reale x știind că A x + 2 = A ( x ) ⋅ A ( x ) ⋅ A ( x ) .
2
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + aX − 2 , unde a este număr real.

5p a) Arătaţi că f ( 2 ) = 2 ( a − 3) .
5p b) Determinaţi numărul real a ştiind că polinomul f este divizibil prin X 2 − X + 1 .
5p c) Pentru a = 3 , rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia f 2 = 0 .
x
( )
x
xe
1. Se consideră funcţia f : ( −2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x+2
5p a) Arătați că f '( x ) =
( x2 + 2 x + 2) e x
, x ∈ ( −2, +∞ ) .
( x + 2 )2
funcţiei f .
5p c) Arătaţi că ecuaţia f ( x ) = 1 are cel puțin o soluţie în intervalul (1, 2 ) .
1
xn
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ dx .
0 1+ x
n
5p a) Arătați că I1 = 1 − ln 2 .
5p b) Arătaţi că I n+1 ≤ I n pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstraţi că lim I n = 0 .
n→+∞

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Calculați z .
2
5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 − 4 x + 6 nu intersectează axa Ox .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( 2 x − 3) = log 2 ( x + 1) .
să fie impar.
5p 5. În triunghiul ABC punctele M , N și P sunt mijloacele laturilor AB, BC și, respectiv, AC .
Arătați că AM + BN + CP = 0 .
sin a − cos a
5p 6. Știind că tg a = 3 și a ∈ ℝ , arătați că =2− 3.
cos a + sin a
1 1 1 
 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 a 2  , unde a este număr real.
1 2 a 
 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = −1 .
5p b) Determinaţi numerele reale m știind că det ( A ( m ) ) = 0 .
2 1 1 
 
5p c) Determinaţi numerele reale a astfel încât A ( a ) ⋅ A ( a ) − A a =  1 5 −5  . ( )
2
 1 −5 5 
 
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = 3 x + 3 y − xy − 6 .
5p a) Calculaţi 1 ∗ 3 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = 3 − ( x − 3)( y − 3) pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ ... ∗ x = x .
x de 2014 ori
x−2
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x2 − 4 x + 5
5p a) Arătați că f ' ( x ) =
(1 − x )( x − 3) , x∈ℝ .
( )
2
x2 − 4 x + 5
5p c) Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f .
e
2. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x ln n x dx .
1
e +1 2
5p a) Arătați că I1 = .
4
5p b) Arătați că I n+1 ≤ I n pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstraţi că 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 pentru orice număr natural nenul n .

Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Varianta 9
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
1. z1 + z2 = ( 2 + 3i ) + (1 − 3i ) = 3p
= 3 , care este număr real 2p
2. g (1) = 3 2p
(f g )(1) = f ( g (1) ) = f ( 3) = 2 3p
3. 4 x = 43 2p
x=3 3p
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 13 numere naturale de două cifre care sunt divizibile cu 7, deci sunt 13 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Dreapta paralelă cu dreapta d are panta egală cu 4 2p
Ecuația paralelei duse prin punctul A la dreapta d este y = 4 x − 8 3p
6. sin ( π − x ) sin x − cos ( π − x ) cos x = − cos (π − x + x ) = 3p
= − cos π = 1 2p
1.a) 1 0 1
det A = 0 1 0 = 2p
1 0 1
= 1 + 0 + 0 −1 − 0 − 0 = 0 3p
b)  0 2x 0  0 x 0
   
A ⋅ B ( x ) =  x 0 x  , B ( x) ⋅ A =  2x 0 2x  2p
 0 2x 0  0 x 0 
  
 0 3x 0   0 x 0
   
A ⋅ B ( x ) + B ( x ) ⋅ A =  3 x 0 3x  = 3  x 0 x  = 3B ( x ) , pentru orice număr real x 3p
 0 3x 0   0 x 0 
  
c)  0 2 x3 0   0 x2 + x − 2 0 
   
B ( x ) B ( x ) B ( x ) =  2 x3

0

( )
2 x 3  și B x 2 + x − 2 =  x 2 + x − 2

0 x2 + x − 2 

3p
 0 2x 3
0   0 x2 + x − 2 0 
   
2 x3 = x 2 + x − 2, x ∈ ℝ ⇔ x = −1 2p
2.a) f ( 0 ) = 03 − 2 ⋅ 02 + 2 ⋅ 0 + m = 3p
=0−0+0+m = m 2p
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 2 , x1 x2 x3 = 1 3p
1 1 1  ( x + x + x )( x x + x x + x x ) 2 ⋅ 2
( x1 + x2 + x3 )  + + = 1 2 3 2 3 1 3 1 2 = =4 2p
 x1 x2 x3  x1 x2 x3 1
c) x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 22 − 2 ⋅ 2 = 0
2
2p
Dacă polinomul f ar avea toate rădăcinile reale, am obține x1 = x2 = x3 = 0 , contradicție cu
3p
x1 + x2 + x3 = 2
1.a)
( 2 x − 1) ( x 2 + x + 1) − ( 2 x + 1) ( x 2 − x + 1)
f '( x ) = = 3p
(x )
2
2
+ x +1
2 x2 − 2 2 ( x − 1)( x + 1)
= = , x∈ℝ
(x ) (x )
2 2 2p
2
+ x +1 2
+ x +1
b) f ( 0 ) = 1 , f ' ( 0 ) = −2 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = −2 x + 1 3p
c) x
 x2 − x + 1   
x
( f ( x)) x 2x
lim = lim  2  = lim  1 − 2  = 2p
x →+∞ x →+∞  x + x + 1  x →+∞  x + x +1
 
−2 x 2
lim 3p
+ x +1 = e −2
2
= e x →+∞ x
2.a) 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = ∫ e dx =
x
2p
0 0
1
= ex = e −1 3p
0
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = e x − x 2 + c , unde c ∈ ℝ 2p
F (1) = e − 3 ⇒ c = −2 , deci F ( x ) = e x − x 2 − 2 3p
c) 1 1 1
( ) ( )
2
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ e x − 2 x dx = π ∫ e 2 x − 4 xe x + 4 x 2 dx = 2p
0 0 0
 1 2x x3  1 π 3e − 19
= π  e − 4 ( x − 1) e + 4  =
x
2
( ) 3p
2 3  0 6


Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1.
( z − 1)2 = i 2 = 2p
= −1 3p
2. x1 + x2 = 5 2p
x1 ⋅ x2 = 3 ⇒ 3 ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 3 ⋅ 5 − 4 ⋅ 3 = 3 3p
3.
( 2x − 1)( 2x − 2 ) = 0 ⇔ 2x = 1 sau 2 x
=2 3p
x = 0 sau x = 1 2p
4. Sunt 7 numere de două cifre care sunt divizibile cu 13, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Panta paralelei duse prin punctul A la dreapta d este m = 3 3p
6. 1
sin C = 2p
2
AB
= 2 R ⇒ R = 12 3p
sin C
1.a) 1 1 1
det ( A ( a ) ) = 0 a a +1 = 2p
2 a+2 a+3
1 1 1
= 0 a a +1 = 0 3p
2 2 2
b) 1 1 1  1 1 1
 
( )
2
2 A n − A(n) =  0

2
2n − n 2n − n + 1  , A ( 6 ) =  0 6 7 
2

3p
2 2 2 8 9
 2 2n − n + 2 2n − n + 3   
3
2n 2 − n − 6 = 0 ⇒ n = − ∉ ℕ , n = 2 ∈ ℕ 2p
2

Pagina 1 din 2
c)  x  0  x+ y+z=0
  
Pentru X = y , avem A ( 2015 ) ⋅ X =  0  ⇔  2015 y + 2016 z = 0
  2p
z   2 x + 2017 y + 2018 z = 0
   0 
Determinantul sistemului omogen este egal cu 0 ⇒ sistemul are o infinitate de soluţii, deci
3p
există o infinitate de matrice X
2.a) f = X 3 + 2X − 3 2p
f (1) = 1 + 2 − 3 = 0 3p
b) f = X 3 + mX − 3 este divizibil cu X + 1 ⇔ f ( −1) = 0 2p
m = −4 3p
c) x12 + x22 + x32 = −2m < 0 ⇒ f are cel puţin o rădăcină din ℂ \ ℝ 2p
f ∈ ℝ [ X ] ⇒ f are două rădăcini conjugate din ℂ \ ℝ , care au modulele egale 3p
1.a)
f ′( x) =
e x − x − ( x + 1) e x − 1 ( )=
2p
( ex − x )
2
1 − xe x
= , x∈ℝ
(e )
x 2 3p
−x
b) y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) 2p
f ( 0 ) = 1 , f ' ( 0 ) = 1 , deci ecuaţia tangentei este y = x + 1 3p
c) −x +1
lim f ( − x ) = lim = 2p
x → +∞ x → +∞ e − x +x
−1
= lim = −1 3p
x → +∞ 1 − e − x
2.a) 2 2
1 1 x
2
∫ f 2 ( x ) dx = ∫ 2
dx = arctg = 3p
0 x +4
0
2 20
1 π
= ( arctg1 − arctg 0 ) = 2p
2 8
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) 2p
1
F ′( x) = > 0 pentru orice număr real x , deci F este crescătoare pe ℝ 3p
2
x +4
c)
In = ∫
1
xn
dx = x n −1
1
x + 4 − ( n − 1) ∫ x
2
1
n−2
1
x + 4 dx = 5 − ( n − 1) ∫
2 (
x n−2 x 2 + 4 ) dx = 3p
0 x2 + 4 0 0 0 x2 + 4
= 5 − ( n − 1) I n − 4 ( n − 1) I n− 2 ⇒ nI n = 5 − 4 ( n − 1) I n −2 pentru orice număr natural n , n ≥ 3 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 2 + 3i și z2 = 1 − 3i . Arătați că numărul z1 + z2 este real.
5p 2. Calculați ( f g )(1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 3 x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x − 64 = 0 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să fie divizibil cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 4 x + 1 și punctul A ( 2,0 ) .
Determinați ecuația paralelei duse prin punctul A la dreapta d .
5p 6. Arătaţi că sin ( π − x ) sin x − cos (π − x ) cos x = 1 , pentru orice număr real x .
1 0 1 0 x 0
1. Se consideră matricele A = 0 1 0 și B ( x ) =  x 0 x  , unde x este număr real.
 
   
1 0 1 0 x 0
5p a) Arătați că det A = 0 .
5p b) Arătați că A ⋅ B ( x ) + B ( x ) ⋅ A = 3B ( x ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care B ( x ) ⋅ B ( x ) ⋅ B ( x ) = B x + x − 2 .
2
( )
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 + 2 X + m , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = m .
 
5p b) Pentru m = −1 , demonstrați că ( x1 + x2 + x3 )  1 + 1 + 1  = 4 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
x
 1 x2 x3
polinomului f .
5p c) Arătați că polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
x2 − x + 1
x2 + x + 1
2 ( x − 1)( x + 1)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
( )
2
x2 + x + 1
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Calculați lim
x →+∞
( f ( x))x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x −2 x .
1
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) + 2 x ) dx = e − 1
0
5p b) Determinaţi primitiva F a funcției f pentru care F (1) = e − 3 .
5p c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotirea în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) , este egal cu
π
6 (3e2 − 19) .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Calculați ( z − 1) . 2
5p 2. Arătați că 3 ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 3 , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 5 x + 3 = 0 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x − 3 ⋅ 2 x + 2 = 0 .
să fie divizibil cu 13.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 3x + 4 și punctul A (1,0 ) .
π
5p 6. Calculaţi raza cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că AB = 12 şi C = .
6
1 1 1 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  0 a a + 1  , unde a este număr real.
 2 a + 2 a + 3
 
5p a) Calculați det ( A ( a ) ) .
( )
5p b) Determinați numărul natural n , știind că 2 A n − A ( n ) = A ( 6 ) .
2
0
5p c) Arătaţi că există o infinitate de matrice X ∈ M3,1 ( ℝ ) care verifică relaţia A ( 2015 ) ⋅ X =  0  .
0
 
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX − 3 , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 2 , arătaţi că f (1) = 0 .
5p b) Determinaţi numărul real m , ştiind că polinomul f este divizibil cu X + 1 .
5p c) Arătaţi că, pentru orice număr real strict pozitiv m , polinomul f are două rădăcini de module egale.
x +1
ex − x
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ ℝ .
funcţiei f .
5p c) Calculaţi lim f ( − x ) .
x → +∞
1
2
x +4
2
∫ f ( x ) dx .
2
5p a) Calculați
0
5p b) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este funcție crescătoare pe ℝ .
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n f ( x ) dx . Arătaţi că
0
nI n = 5 − 4 ( n − 1) I n− 2 pentru orice număr natural n , n ≥ 3 .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
( ) =6+2
1. 2
5 +1 5 2p
( 5 − 1) = 6 − 2 ( ) ( )
2
5 ⇒ 6 + 2 5 + 6 − 2 5 = 12 3p
2. f ( 3) = 0 3p
f (1) f ( 2 ) f ( 3) f ( 4 ) = 0 2p
3. x − 4x + 4 = 1 ⇔ x − 4x + 3 = 0
2 2
2p
x1 = 1 și x2 = 3 , care verifică ecuația dată 3p
4. Cifra unităților este 3 2p
Numerele sunt 243 și 423, deci se pot forma două astfel de numere 3p
5. m AB = 1 și md ⋅ m AB = −1 ⇒ md = −1 3p
Ecuația dreptei d este y = − x + 3 2p
6. sin ( π − x ) = sin x 2p
sin (π + x ) = − sin x ⇒ sin (π − x ) + sin (π + x ) = sin x − sin x = 0 , pentru orice număr real x 3p
1.a) 1 0 0 1 0 0
 
B ( 0 ) =  0 1 0  ⇒ det ( B ( 0 ) ) = 0 1 0 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 0 x  1 0 y  2 0 x + y
     
B ( x) + B ( y) =  0 1 0  +  0 1 0  =  0 2 0 = 3p
 3x 0 1   3 y 0 1   3x + 3 y 0 2 
    
 x+ y
 1 0
2 
   x+ y
= 2 0 1 0  = 2B   , pentru orice numere reale x și y 2p
 x+ y   2 
3⋅ 0 1 
 2 
c)  3   
 3 x + 3x + 1 0 x + x + 1  0 x 2 + x + 1
2
 1
(
B x +1 B ( x) =
2
)


0 1 0 

, B x + x +1 =
2
(


0 ) 1 0 

3p
 ( )
 3 x 2 + x + 1 0 3 x 3 + 3 x + 1

 3 x2 + x + 1
 ( ) 0 1 

3x3 + 3 x + 1 = 1 ⇔ x = 0 2p

Pagina 1 din 2
2.a) 1
( −3) ( −3 − 3)( 3 − 3) + 3 =
3= 3p
2
=0+3=3 2p
b) 1
n n = ( n − 3) + 3
2
2p
2
( n − 3)2 = 16 ⇔ n1 = −1 , care nu convine, și n2 = 7 , care convine 3p
c) x 3 = 3 și 3 y = 3 , pentru x și y numere reale 2p
1 2 3 … 2015 = (1 2 ) 3 (4 5 … 2015 ) = 3 (4 5 … 2015 ) = 3 3p
1.a) 1 ⋅ ( x − 1) − ( x + 2 ) ⋅ 1
f ′( x) = = 3p
( x − 1)2
x −1 − x − 2 3
= =− , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1) 2
( x − 1)2
b) 6
f ′′ ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) 3p
( x − 1)3
f ′′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , deci funcția f este convexă pe intervalul (1, +∞ ) 2p
c) f ' ( x ) = −3 ⇔ ( x − 1) = 1
2
3p
Cum x ∈ (1, +∞ ) , coordonatele punctului sunt x = 2 și y = 4 2p
2.a) 2
1
2
2
∫ x f ( x ) dx = ∫ e dx = e x =
x
3p
1 1
1
= e2 − e = e ( e − 1) 2p
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x − 1) e x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 0 ⇒ c = 0 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x 2p
c) 1 1
In = ∫ x n +1 x
e dx = x ( n +1 x
e ) 1
0
− ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0 0
= e − ( n + 1) I n−1 , deci I n + ( n + 1) I n−1 = e , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. r =5−2=3 3p
a3 = 5 + 3 = 8 2p
2. f ( 3) = 5 ⇔ a − 3 = 5 3p
a =8 2p
2 ( ) = 22 x + 2 ⇔ 12 − 3 x = 2 x + 2
3. 3 4− x 3p
x=2 2p
Sunt 9 numere naturale de două cifre care au produsul cifrelor egal cu 0, deci sunt 9 cazuri
2p
favorabile
p= = = 2p
5. y − yM = 2 ( x − xM ) 2p
y = 2x −1 3p
6. 132 = 52 + 122 , deci triunghiul ABC este dreptunghic în A 2p
AB 5
sin C = = 3p
BC 13
1.a)  0 0 2 0 0 2
 
A (1) =  0 1 0  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 0= 2p
 −1 0 3  −1 0 3
 
= 0 + 0 + 0 − ( −2 ) − 0 − 0 = 2 3p
b)  (1 − x )(1 − y ) − 2 xy 0 (1 − x ) 2 y + 2 x (1 + 2 y ) 
 
A( x) A( y ) =  0 1 0 = 3p
 − x (1 − y ) − (1 + 2 x ) y 0 −2 xy + (1 + 2 x )(1 + 2 y ) 

1 − ( xy + x + y ) 0 2 ( xy + x + y ) 
=  0 1 0  = A ( xy + x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 
 − ( xy + x + y ) 0 1 + 2 ( xy + x + y ) 
c)
( 3
)
A ( x ) A ( x ) A ( x ) = A ( x + 1) − 1 , pentru orice număr real x 3p
( x + 1)3 − 1 = 7 ⇔ x = 1 2p
2.a) f ( 0 ) = 03 + 2 ⋅ 02 + 0 + m = 3p
=0+0+0+m=m 2p
Pagina 1 din 2
b) x1 + x2 + x3 = −2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 , x1 x2 x3 = −1 3p
( ) ( )
x13 + x23 + x33 = −2 x12 + x22 + x32 − ( x1 + x2 + x3 ) − 3 = −2 ( −2 ) − 2 ⋅ 1 − ( −2 ) − 3 = −5 = 5 x1 x2 x3
2
2p
c) x1 ∈ ℤ și f ( x1 ) = 0 ⇔ m = − x1 ( x1 + 1)
2
2p
Deoarece m este prim, obținem ( x1 + 1) = 1 ⇔ x1 = 0 , care nu convine, sau x1 = −2 , pentru

2
3p
care m = 2
1.a)
f '( x ) = 1 −
2 x
1
2
+1
( x 2 + 1) ' = 3p
2x x
=1− =1− , x∈ℝ 2p
2 x2 + 1 x2 + 1
b)
( )=
( )
x2 − x2 + 1 −1
lim f ( x ) = lim x − x + 1 = lim 2
lim =0 3p
x →+∞ x →+∞ x →+∞ x →+∞
x + x +1 x + x +1 2 2
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
( ) =−
c) x 2
x ' x2 + 1 − x x2 + 1 ' x2 + 1 −
f '' ( x ) = − x2 + 1 = − 1
, x∈ℝ 3p
x +1
2
x +12
(
x 2 + 1 x2 + 1 )
f '' ( x ) < 0 , pentru orice număr real x , deci funcția f ' este descrescătoare pe ℝ 2p
2.a) e
1 e
∫ x dx = ln x 1 = 3p
1
= ln e − ln1 = 1 2p
b) e e
e e
1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ln x dx = x ln x − ∫ x ⋅ dx = 3p
1 1
1 1
x
e
= e − x = e − e +1 =1 2p
1
c) e e
n +1 e
( )
1 1 n 1 1
( )
n
∫x f x dx = ∫ x ln x dx = n + 1 ln x 1 = n + 1 3p
1 1
1 1
= ⇔ n = 2014 2p
n + 1 2015

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
( ) ( )
2 2
5p 1. Arătați că 5 +1 + 5 −1 = 12 .
5p 2. Calculați produsul f (1) f ( 2 ) f ( 3) f ( 4 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x − 4 x + 4 = 0 .

2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale impare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 2 , 3 și 4 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) și B ( 2,3) . Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta AB .
5p 6. Arătați că sin ( π − x ) + sin (π + x ) = 0 , pentru orice număr real x .
 1 0 x
 
1. Se consideră matricea B ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
 3x 0 1 
 
5p a) Arătați că det ( B ( 0 ) ) = 1 .
x+ y
5p b) Arătați că B ( x ) + B ( y ) = 2 B   , pentru orice numere reale x și y .
 2 
( )
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care B x 2 + 1 B ( x ) = B x 2 + x + 1 . ( )
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y =
1
2
( x − 3)( y − 3) + 3 .
5p a) Arătați că ( −3) 3 = 3 .
5p b) Determinaţi numerele naturale n pentru care n n = 11 .
5p c) Calculaţi 1 2 3 … 2015 .
x+2
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = − , x ∈ (1, +∞ ) .

3
( x − 1)2
5p b) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul (1, +∞ ) .
5p c) Determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcției
f este paralelă cu dreapta de ecuație y = −3x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x e x .
2
∫ x f ( x ) dx = e ( e − 1) .
1
5p a) Arătați că
1
5p b) Determinaţi primitiva F a funcţiei f pentru care F (1) = 0 .
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul I n = ∫ x n f ( x ) dx . Arătați că
0
I n + ( n + 1) I n−1 = e , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinaţi al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 2 și a2 = 5 .
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A ( 3,5 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x) = a − x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 84− x = 22 x + 2 .
acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 0.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul M (1,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin
punctul M şi are panta egală cu 2.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 5 , AC = 12 și BC = 13 . Arătaţi că sin C = 5 .
13
 1 − x 0 2 x 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0

1 0  , unde x este număr real.
 −x 0 1 + 2x 
 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = 2 .
5p b) Arătați că A ( x ) A ( y ) = A ( xy + x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale x , știind că A ( x ) A ( x ) A ( x ) = A ( 7 ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + X + m , unde m este număr real.
5p a) Arătaţi că f ( 0 ) = m .
5p b) Pentru m = 1 , arătați că x13 + x23 + x33 = 5 x1 x2 x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
5p c) Determinaţi numărul natural prim m , știind că polinomul f are o rădăcină întreagă.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − x + 1 . 2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 1 −
x
, x∈ℝ .
x2 + 1
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Arătaţi că derivata funcţiei f este descrescătoare pe ℝ .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
e
1
5p a) Arătaţi că ∫ x dx = 1 .
1
5p b) Calculați aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 și x = e .
e
∫ x ( f ( x))
1 n 1
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n , ştiind că dx = .
1
2015

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. r = a2 − a1 = 2015 − 1 = 3p
= 2014 2p
2. Valoarea maximă a funcției f este f ( 4 ) = 3p
= 4 +1 = 5 2p
3. x 2 − 8 x = 9 ⇔ x 2 − 8 x − 9 = 0 3p
x1 = −1 și x2 = 9 , care verifică ecuația 2p
4. Prima cifră se poate alege în 4 moduri, a doua cifră se poate alege în câte 3 moduri 2p
Ultima cifră se poate alege, pentru fiecare mod de alegere a primelor două cifre, în câte 2
3p
moduri, deci se pot forma 4 ⋅ 3 ⋅ 2 = 24 de numere
5. x A + xC = xB + xD ⇒ xD = 1 3p
y A + yC = yB + yD ⇒ yD = 0 2p
6. π
A= 2p
2
BC = 2 3p
1.a)  1 1 2 1 1 2
 
A (1) =  0 1 3  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 3= 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 2a a 2 + 4a + 2   2 2a 2a + 2 
   
A2 ( a ) =  0 1 2a + 4  , 2 A ( a ) =  0 2 2a + 4  2p
0 0 1  0 0 2 
  
 0 0 a 2 + 2a 
 
A2 ( a ) − 2 A ( a ) + I 3 =  0 0 0  1p
0 0 0 
 
 0 0 a 2 + 2a   0 0 0
   
0 0 0  = 0 0 0  ⇔ a 2 + 2a = 0 ⇔ a1 = −2 și a2 = 0 2p
0 0 0   0 0 0 
 
c) A ( 2 ) + A (100 ) = 2 A ( 51) , A ( 4 ) + A ( 98 ) = 2 A ( 51) , ..., A ( 50 ) + A ( 52 ) = 2 A ( 51) 3p
A ( 2 ) + A ( 4 ) + A ( 6 ) + … + A (100 ) = 25 ⋅ 2 A ( 51) = 50 A ( 51) 2p

Pagina 1 din 2
2.a) f ( 0 ) = 03 − 4 ⋅ 02 + m ⋅ 0 + 2 = 3p
=2 2p
b) x1 + x2 + x3 = 4 , x1 = x2 + x3 ⇔ x1 = 2 2p
f ( 2 ) = 0 ⇔ 2m − 6 = 0 ⇔ m = 3 3p
c) f = X − 4 X + 8 X + 2 , x1 + x2 + x3 = 4 și x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 8
3 2
2p
Cum x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 16 − 16 = 0 , dacă polinomul f
2
3p
ar avea toate rădăcinile reale, am obține x1 = x2 = x3 = 0 , contradicție cu f ( 0 ) = 2

1.a)
(
f '( x ) = ex x2 − 6x + 9 + ex ( 2x − 6) = ) 3p
(
= ex x2 − 6x + 9 + 2 x − 6 = e x x2 − 4x + 3 , x ∈ ℝ ) ( ) 2p
b) f ' ( x ) = 0 ⇔ x1 = 1 şi x2 = 3 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,1] ⇒ f este crescătoare pe ( −∞,1] 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1,3] ⇒ f este descrescătoare pe [1,3] 1p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [3, +∞ ) 1p
c) f ( x ) ≤ f (1) , pentru orice x ∈ ( −∞, 3] 3p
Cum f (1) = 4e , obținem e x ( x − 3) ≤ 4e , pentru orice x ∈ ( −∞, 3]
2
2p
2.a) 1  x4  1
(  )
I1 = ∫ 1 − x3 dx =  x −  =
4  0
3p
0 
1 3
=1 − = 2p
4 4
b) 1
( )( )
n
I n+1 − I n = ∫ − x3 1 − x3 dx , pentru orice număr natural nenul n 2p
0
( )
n
Pentru orice număr natural nenul n și x ∈ [ 0,1] avem − x3 ≤ 0 și 1 − x3 ≥ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n 3p
c) 1 1
( ) ( ) ( ) ( −3x2 ) dx =
n +1 n +1 1 n
I n+1 = ∫ x ' 1 − x3 dx = x 1 − x3 − ∫ x ( n + 1) 1 − x3 2p
0
0 0
1 1
( 3 n
) ( )( )
n
= 3 ( n + 1) ∫ x 1 − x 3
dx = − 3 ( n + 1) ∫ 1 − x3 − 1 1 − x3 dx = − 3 ( n + 1) ( I n+1 − I n ) , deci
0 0 3p
3 ( n + 1)
I n+1 = I n , pentru orice număr natural nenul n
3n + 4

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1.
( )
2
2 − 3 = 11 − 6 2 2p
( 2 + 3) = 11 + 6 ( ) +( )
2 2 2
2⇒ 2 −3 2 +3 = 11 − 6 2 + 11 + 6 2 = 22 3p
2. f ( −1) = 0 3p
f ( −1) f ( 0 ) f (1) = 0 2p
3.x − 6x + 6 = 1 ⇒ x − 6x + 5 = 0
2 2
2p
x = 1 sau x = 5 , care verifică ecuația dată 3p
4. Cifra unităților este 8 2p
Cum cifrele sunt distincte, cifra zecilor poate fi aleasă în 3 moduri și, pentru fiecare alegere
a acesteia, cifra sutelor poate fi aleasă în câte 2 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 2 ⋅ 1 = 6 astfel 3p
de numere
5. m AB = 1 și md = m AB ⇒ md = 1 3p
Ecuația dreptei d este y = x 2p
6.  3π   3π    3π    3π   3π 
sin  − x  = sin  3π − − x  = sin  3π −  + x   = sin  π −  + x   = sin  + x 3p
 2   2    2    2   2 
 3π   3π   3π   3π 
sin  + x  − sin  − x  = sin  + x  − sin  + x  = 0 , pentru orice număr real x 2p
 2   2   2   2 
1.a) 1 1 2 1 1 2
 
A (1) =  0 1 2  ⇒ det ( A (1) ) = 0 1 2 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b)  1 x x 2 + x  1 y y + y 1
2
y+x y + y + 2 xy + x + x 
2 2
    
A( x ) A( y ) =  0 1 2 x  0 1 2y  = 0 1 2 y + 2x = 3p
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
    
 1 x + y ( x + y )2 + ( x + y ) 
 
= 0 1 2( x + y)  = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 0 0 1 
 
c)  1   1   1   1 1 1 
A  A  ⋅… ⋅ A   = A + +… + =
 1 ⋅ 2   2 ⋅ 3   2016 ⋅ 2017   1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 2016 ⋅ 2017 
3p
1 1 1 1 1 1   2016 
= A − + − + … + −  = A 
 1 2 2 3 2016 2017   2017 
 2016   a 
A = A  ⇔ a = 2016 2p
 2017   a +1
Pagina 1 din 2
2.a) f (1) = 0 ⇔ 14 + m ⋅ 12 + 2 = 0 2p
m = −3 3p
b) x1 + x2 + x3 + x4 = 0 2p
x12 + x22 + x32 + x42 + 2 x1 x2 + 2 x1 x3 + 2 x1 x4 + 2 x2 x3 + 2 x2 x4 + 2 x3 x4 = ( x1 + x2 + x3 + x4 ) = 0 ,
2
3p
pentru orice număr real m
c) f = X 4 + 3X 2 + 2 = X 2 + 1 X 2 + 2( )( ) 3p
Polinoamele X 2 + 1 și X 2 + 2 au coeficienți reali, au gradul 2 și nu au rădăcini reale, deci

2p
sunt ireductibile în ℝ [ X ]
1.a) x ⋅ 2x
x2 + 1 −
f '( x ) = 2 x2 + 1 = 3p
x2 + 1
x2 + 1 − x2 1
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2p
x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1
b) f ( 0) = 0 , f '( 0) = 1 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x 3p
c) f ′ ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ℝ , deci f este strict crescătoare pe ℝ 2p
x x
Cum lim f ( x) = lim = −1, lim f ( x) = lim = 1 și funcția f este
x →−∞ x →−∞ 1 x →+∞ x →+∞ 1
−x 1+ x 1+ 2 3p
x2 x
continuă, atunci pentru orice a ∈ ( −1,1) , ecuația f ( x ) = a are soluție unică
2.a) 2 2 2  x2 2
∫ f ( x ) e dx = ∫ e
−x x
( x − 1) e −x
dx = ∫ ( x − 1) dx =  − x  = 3p
 2 
0 0 0  0
4
= −2=0 2p
2
b) 2 2 2
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ( x − 1) e x dx = ( x − 2 ) e x = 3p
1 1 1
= 0 − ( −1) e = e 2p
c) 1 1
∫( )
1
f ( x ) + e x dx = ∫ x e x dx = ( x − 1) e x = ( n + 1) e−n 3p
−n −n −n
1
∫ ( f ( x) + e ) dx = nlim n +1
lim x
=0 2p
n→+∞ →+∞ e n
−n

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Calculați rația progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și a2 = 2015 .
5p 2. Determinați valoarea maximă a funcției f : [1,4] → ℝ , f ( x ) = x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 x − 8x = log3 9 .
2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii
A = {1, 2, 3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,3) , B ( 6,3) şi C ( 4,0 ) . Determinaţi
coordonatele punctului D , știind că ABCD este paralelogram.
π π
5p 6. Calculaţi lungimea laturii BC a triunghiului ABC în care AB = 1 , B = și C = .
3 6
1 0 0 0 0 0 1 a a +1
     
1. Se consideră matricele I 3 =  0 1 0  , O3 =  0 0 0  și A ( a ) =  0 1 a + 2  , unde a este
0 0 1 0 0 0 0 0 1 
    
număr real.
5p b) Determinați numerele reale a , știind că A2 ( a ) − 2 A ( a ) + I3 = O3 , unde A2 ( a ) = A ( a ) A ( a ) .
5p c) Arătați că A ( 2 ) + A ( 4 ) + A ( 6 ) + … + A (100 ) = 50 A ( 51) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + mX + 2 , unde m este număr real.
5p a) Arătaţi că f ( 0 ) = 2 .
5p b) Determinați numărul real m pentru care x1 = x2 + x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Pentru m = 8 , arătați că polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
(
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x x 2 − 6 x + 9 . )
(
5p a) Arătați că f ' ( x ) = e x − 4 x + 3 , x ∈ ℝ .
x 2
)
5p b) Determinaţi intervalele de monotonie a funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că e x ( x − 3) ≤ 4e , pentru orice x ∈ ( −∞, 3] .
2
1
( )
n
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 1 − x3 dx .
0
3
4
5p b) Arătați că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n .
3 ( n + 1)
5p c) Demonstrați că I n+1 = I n , pentru orice număr natural nenul n .
3n + 4
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 01
5p 1. Determinaţi al patrulea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și a2 = 4 .
5p 2. Determinați numărul real a , știind că punctul A (1, a ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x ) = x2 + 4 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 9 x −2 = 32− x .
acesta să fie mai mic sau egal cu 30.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,3) . Determinaţi ecuaţia dreptei care trece prin
punctul A şi are panta egală cu 1.
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , cu AB = 10 , AC = 10 și BC = 12 . Arătaţi că sin B = 4 .
5
 −m 1 1  −mx + y + z = −1
  
1. Se consideră matricea A ( m ) =  1 −m 1  și sistemul de ecuații  x − my + z = −1 , unde m
 1 1 − m   x + y − mz = m
 
este număr real.
5p b) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m , m ≠ −1 și m ≠ 2 .
5p c) Pentru m = 2 , determinați soluția ( x0 , y0 , z0 ) a sistemului pentru care x0 + 2 y0 + 3z0 = 9 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă
x ∗ y = −2 xy + 10 x + 10 y − 45 .
5p a) Arătați că x ∗ y = −2 ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ 4 ∗ 5 ∗ 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 = 5 .
5p c) Determinaţi numerele naturale m și n , pentru care m ∗ n = 27 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 − 8ln x .
2 ( x − 2 )( x + 2 )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Demonstraţi că ecuaţia f ( x ) = 0 are două soluţii reale distincte.
1
2. Se consideră funcţia f : ( 4, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x ( x − 4)
10
5p a) Arătați că ∫ ( x − 4) f ( x ) dx = ln 2 .
5
5p b) Determinați volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [5,6] → ℝ , g ( x ) = x f ( x ) .
 2 n +1 
5p c) Demonstraţi că lim  n ∫ f ( x ) dx  = 1 .
n→+∞  
 n 
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 8
( ) +( )
2 2
5p 1. Arătați că 2 −3 2 +3 = 22 .
5p 2. Calculați produsul f ( −1) f ( 0 ) f (1) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 3 x − 6 x + 6 = log 3 1 .

2
( )
5p 4. Determinați câte numere naturale pare, de trei cifre distincte, se pot forma cu cifrele 5, 7 , 8 și 9 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,0 ) și B (1, 2 ) . Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul O și este paralelă cu dreapta AB .
 3π   3π 
5p 6. Arătați că sin  + x  − sin  − x  = 0 , pentru orice număr real x .
 2   2 
1 x x2 + x 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 2 x  , unde x este număr real.
0 0 1 
 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
 1   1   1   a 
5p c) Determinați numărul real a , a ≠ −1 , știind că A   A  ⋅… ⋅ A = A .
1 ⋅ 2   2 ⋅ 3   2016 ⋅ 2017   a + 1
2. Se consideră polinomul f = X 4 + mX 2 + 2 , unde m este număr real.
5p a) Determinați numărul real m , știind că f (1) = 0 .
5p b) Demonstrați că x12 + x22 + x32 + x42 + 2 ( x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 ) = 0 , pentru orice
număr real m , unde x1 , x2 , x3 și x4 sunt rădăcinile polinomului f .
5p c) Pentru m = 3 , descompuneți polinomul f în factori ireductibili în ℝ [ X ] .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =
x
.
x +1
2
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) =
1
, x∈ℝ .
( x + 1)
2
x +1
2
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul

funcţiei f .
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real a , a ∈ ( −1,1) , ecuația f ( x ) = a are soluție unică.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x ( x − 1) .
2
∫ f ( x) e
−x
5p a) Arătați că dx = 0 .
0

Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 şi x = 2 are aria egală cu e .
1
∫ ( f ( x) + e ) dx = 0 .
x
5p c) Demonstrați că lim
n→+∞
−n

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 01
pentru lucrare.
1. r = 4 −1 = 3 2p
a4 = 1 + 3 ⋅ 3 = 10 3p
2. f (1) = a ⇒ 12 + 4 = a 3p
a=5 2p
3 ( ) = 32− x ⇔ 2 x − 4 = 2 − x
3. 2 x−2 3p
x=2 2p
Sunt 21 de numere naturale de două cifre care sunt mai mici sau egale cu 30, deci sunt 21 de
2p
cazuri favorabile
p= = = 2p
5. y − 3 = 1 ⋅ ( x − 0 ) 3p
y = x+3 2p
6. AD = 8 , unde AD ⊥ BC , D ∈ BC 2p
AD 4
sin B = = 3p
AB 5
1.a) 0 1 1 0 1 1
 
A ( 0 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 0 1 = 2p
1 1 0 1 1 0
 
= 0 +1+1− 0 − 0 − 0 = 2 3p
b) −m 1 1
det ( A ( m ) ) = 1 −m 1 = ( 2 − m )( m + 1)
2
3p
1 1 −m
Pentru orice număr real m , m ≠ −1 și m ≠ 2 , obţinem det ( A ( m ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( m )
2p
este inversabilă
c) Pentru m = 2 , sistemul este compatibil nedeterminat și soluțiile sistemului sunt de forma
(1 + α ,1 + α ,α ) , unde α ∈ R 3p
Cum x0 + 2 y0 + 3 z0 = 9 ⇔ 1 + α + 2 (1 + α ) + 3α = 9 ⇔ α = 1 , soluția sistemului care verifică

2p
relația este ( 2, 2,1)
2.a) x ∗ y = −2 xy + 10 x + 10 y − 50 + 5 = 2p
= −2 x ( y − 5) + 10( y − 5) + 5 = −2( x − 5)( y − 5) + 5 , pentru orice numere reale x și y 3p

Pagina 1 din 2
b) x ∗ 5 = 5 ∗ y = 5 , pentru x și y numere reale 2p

( (1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ 4 ) ∗ 5 ) ∗ 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 = 5 ∗ ( 6 ∗ 7 ∗ 8 ∗ 9 ∗ 10 ) = 5 3p
c) −2 ( m − 5 )( n − 5 ) + 5 = 27 ⇔ ( m − 5 )( n − 5 ) = −11 2p
Cum m și n sunt numere naturale, obținem m = 4 , n = 16 sau m = 16 , n = 4 3p
1.a) 8
f ′( x ) = 2x − = 2p
x
2x2 − 8 2 ( x − 2 )( x + 2 )
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) Cum x ∈ ( 0, +∞ ) , f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 1p
x ∈ ( 0, 2] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0, 2] 2p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2, +∞ ) 2p
( )  8ln x 
c)
lim f ( x ) = lim x 2 − 8ln x = +∞ , lim f ( x ) = lim x 2  1 − 2  = +∞ 2p
x →0 x →0 x →+∞ x →+∞  x 
x >0 x >0
Cum f ( 2 ) < 0 , ecuaţia f ( x ) = 0 are două soluţii reale distincte 3p

2.a) 10 10 10
1
∫ ( x − 4 ) f ( x ) dx = ∫ x
dx = ln x =
5
3p
5 5
= ln10 − ln 5 = ln 2 2p
b) 1
6
1
6
g ( x) = , deci V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = 2p
5 ( x − 4)
x−4 5
2
 1 6 π
=π −  = 3p
 x−4 5 2
c) n +1 n +1 n +1
1 1  1 1 1 n 2 − 3n
Pentru n > 4 , ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ∫  −  dx = ln 2p
n n
x ( x − 4) 4 n  x−4 x 4 n 2 − 3n − 4
4 n2
 2 n +1 


n 2

(
− 3n − 4  4 n − 3n − 4
2
)
4 
lim  n ∫ f ( x ) dx  = lim ln   1 + 2
4 3p
  = ln e = 1
n→+∞   n→+∞
 n    n − 3n − 4  
 

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. 24 + a = 2 ⋅ 1020 3p
a = 2016 2p
2. ∆ = 16 − 4m 3p
16 − 4m = 0 ⇒ m = 4 2p
(3−1 )
3. 2 x −3
= 33 ⇔ −2 x + 3 = 3 3p
x=0 2p
4. Mulțimea A are 25 de elemente, deci sunt 25 de cazuri posibile 1p
Sunt 5 numere raționale în mulțimea A , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. d ⊥ BC ⇒ md ⋅ mBC = −1 și, cum mBC = 1 , obținem md = −1 2p
Deoarece A ∈ d , ecuația dreptei d este y − y A = md ( x − x A ) , adică y = − x + 1 3p
6. BC 2 2
= 2R ⇒ R = =
sin A 2 3p
2⋅
2
=2 2p
1.a) 1 0 0  1 0 0
 
A ( 0 ) =  1 −1 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 −1 1 = 2p
1 1 0  1 1 0
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 1 − 0 = −1 3p
b) 1 a a 2
det ( A ( a ) ) = 1 −1 1 = ( 3a − 1)( a + 1) 2p
1 1 −a
Pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ , obţinem det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( a )

1
3 3p
este inversabilă
c) 1
Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ ; pentru fiecare număr real a , a ≠ −1 și
3
1 − 4a 2 ( − 3a )
2 2p
a ≠ , obținem x0 = şi y0 =
3 ( 3a − 1)( a + 1) 3a − 1
2
Cum x0 = y0 ⇔ 3a 2 − a − 2 = 0 , obținem a = − sau a = 1 3p
3

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = − xy + 2 x + 2 y − 4 + 2 = 2p
= − x ( y − 2 ) + 2 ( y − 2 ) + 2 = 2 − ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x ∗ x = 2 − ( x − 2)
2
2p
2 − ( x − 2 ) = 1 ⇔ ( x − 2 ) = 1 ⇔ x = 1 sau x = 3
2 2
3p
c) Cum m ∗ n ∗ p = 2 + ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) , obținem ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) = 0 2p
m = 2 sau n = 2 sau p = 2 , deci produsul numerelor m , n și p este divizibil cu 2 3p
1.a)
( )
f ' ( x ) = e x '+ ( ln x ) '+ 1' = 2p
1 1
= ex + + 0 = e x + , x ∈ ( 0, + ∞ ) 3p
x x
b) f (1) = e + 1 , f ' (1) = e + 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = ( e + 1) x 3p
c) f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) 2p
( )
Cum lim f ( x ) = lim e x + ln x + 1 = − ∞ , f (1) > 0 și f este continuă, atunci ecuația
x →0 x →0
x >0 x >0 3p
f ( x ) = 0 are soluție unică în intervalul ( 0, 1)
2.a) 1 1 1
 3 
( )
x
I0 = ∫ dx = ∫  1 −  dx = x − 3ln ( x + 3 ) = 3p
0
x+3 0
x+3 0
3
= 1 − 3ln4 + 3ln3 = 1 + 3ln 2p
4
b) 1
x n + 2 + 3x n+1 x ( x + 3)
1 n +1 1
I n+1 + 3I n = ∫ dx = ∫ dx = ∫ x n+1dx = 3p
0
x + 3 0
x + 3 0
x n+ 2 1 1
= = , pentru orice număr natural n 2p
n+2 0 n+2
c)  9 
1 n +1 1 2 1 1 1
( ) n x + 6x
2 2
x n ' x n x 1
nI n = n ∫ dx = ∫ x dx = x ⋅ −∫x ⋅ dx = − ∫ x n
1 −  dx
0
x + 3 0
x + 3 x + 3 0 0 ( )
x + 3
2 4 0  (
 x + 3) 
2 2p
pentru orice număr natural nenul n
1  9  1
1
Cum 0 ≤ ∫ x n  1 −  dx ≤ ∫ x n dx = pentru orice număr natural nenul n , obţinem
 ( x + 3) 2  n + 1
0   0 3p
1
lim nI n =
n→+∞ 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Determinați numărul real a , știind că numerele 24, 1020 și a sunt, în această ordine, termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 4 x + m
este tangentă axei Ox .
2 x−3
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia  
1
= 27 .
3
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = { }
1, 2, 3, … , 25 , acesta să
fie număr rațional.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 1) , B ( −2, − 1) și C ( 2, 3 ) . Determinaţi
ecuaţia dreptei care trece prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta BC .
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris unui triunghi ABC , în care m ( ∢A ) = 45° şi
BC = 2 2 .
1 a a 2   x + ay + a 2 z = 0
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 −1 1  și sistemul de ecuații  x − y + z = 2 , unde a este
1 1 −a   x + y − az = −4
  
număr real.
5p a) Arătaţi că det ( A ( 0 ) ) = −1 .
1
5p b) Demonstrați că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ .
3
5p c) Determinați numerele reale a , pentru care sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , iar x0 = y0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = − xy + 2 x + 2 y − 2 .
5p a) Arătați că x ∗ y = 2 − ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , pentru care x ∗ x = 1 .
5p c) Demonstrați că, dacă m , n și p sunt numere întregi astfel încât m ∗ n ∗ p = 2 , atunci produsul
numerelor m , n și p este divizibil cu 2.
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x + ln x + 1 .
1
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = e x +
, x ∈ ( 0, + ∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 0 are soluție unică în intervalul ( 0,1) .

Pagina 1 din 2
xn +1
1
2. Pentru fiecare număr natural n , se consideră numărul I n = ∫ dx .
0
x + 3
3
5p a) Arătaţi că I 0 = 1 + 3ln .
4
1
5p b) Demonstraţi că I n+1 + 3I n = , pentru orice număr natural n .
n+2
5p c) Arătaţi că lim nI = 1 .
n
n→ +∞ 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 7 + x2 + 2 = 2 ⋅ 3x 3p
x − 6x + 9 = 0 ⇔ x = 3
2
2p
2. ∆ = 0 ⇔ 4 − 4m = 0 3p
m =1 2p
( 2 −1 )
3. 4 x −9
= 25 x ⇔ −4 x + 9 = 5 x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea A are C 0 + C1 + C 2 + C 3 + C 4 + C 5 + C 6 = 26 = 64 de submulțimi, deci sunt 64 de
6 6 6 6 6 6 6 2p
cazuri posibile
Mulțimea A are C60 + C61 + C62 = 1 + 6 + 15 = 22 de submulțimi cu cel mult două elemente,
2p
deci sunt 22 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Punctul M (1, 2 ) este mijlocul laturii BC 1p
2−0
m AM = =1 2p
1 − ( −1)
Ecuația dreptei care trece prin punctul B şi este paralelă cu dreapta AM este y = x − 1 2p
6. BC 2
= 2R ⇒ R = =
sin A 3π 3p
2 sin
4
=1 2p
1.a) 1 10 0  1 10 0
 
A (10 ) =  0 1 0  ⇒ det ( A (10 ) ) = 0 1 0 = 2p
 
0 0 210  0 0 210
= 210 = 1024 3p
b) A ( x ) ⋅ A ( 2 x ) = A (3x ) 2p
( 2
)
A ( 3x ) = A x + 2 ⇔ x − 3 x + 2 = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 2
2
3p
c) Deoarece A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y , obținem A ( n ) =
3p
= A (1) ⋅ A ( 2 ) ⋅ A ( 3) ⋅… ⋅ A ( 2016 ) = A (1 + 2 + 3 + … + 2016 ) = A ( 2017 ⋅1008 )
n = 2017 ⋅ 1008 , deci n este număr natural divizibil cu 2017 2p

Pagina 1 din 2
2.a) f ( 0 ) = 03 − 5 ⋅ 0 + a = 3p
=0−0+a = a 2p
b) + + = 5 ( x1 + x2 + x3 ) − 3a = −3a
x1 + x2 + x3 = 0 , x13 x23 x33 3p
−3a = 2016 − 4a ⇔ a = 2016 2p
c) Presupunem că f are cel puțin două rădăcini întregi x1 și x2 ; cum x1 + x2 + x3 = 0 ⇒ x3 ∈ ℤ 1p
Știind că x12 + x22 + x32 = 10 , dacă x12 ≥ x22 ≥ x32 , obținem x12 = 9 , x22 = 1 și x32 = 0 2p
Deoarece pentru valorile pe care le obținem pentru x1 , x2 și x3 , relația x1 + x2 + x3 = 0 nu
2p
este verificată, polinomul f are cel mult o rădăcină întreagă
( ) 1 '
1.a)
f ' ( x ) = e x '−  x 2  − x '− 1' = 2p
2 
1
= ex − ⋅ 2x − 1 = ex − x − 1 , x ∈ ℝ 3p
2
b) ex − x −1 ex − 1
Aplicând succesiv teorema lui l’Hospital, obținem lim = lim x = 3p
1
x →+∞
e x − x 2 − x − 1 x→+∞ e − x − 1
2
ex
= lim =1 2p
x →+∞ e x −1
c) f "( x ) = e x − 1 > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f ' strict crescătoare pe ( 0, + ∞ ) și cum
3p
f ' ( 0 ) = 0 , obținem f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f strict crescătoare pe ( 0, + ∞ )
0<2 3 <3 2 ⇒ f 2 3 < f 3 2 ( ) ( ) 2p
2.a) 1  x3  1
(  )
I1 = ∫ 1 − x 2 dx =  x −  =
3  0
3p
0 
1 2
=1 − = 2p
3 3
b) 1
( )( )
n
I n +1 − I n = ∫ − x 2 1 − x 2 dx , pentru orice număr natural nenul n 2p
0
( )
n
Pentru orice număr natural nenul n și x ∈ [ 0,1] avem − x 2 ≤ 0 și 1 − x 2 ≥ 0 , deci I n +1 ≤ I n 3p
c) 1
1 1
( )
2 n +1
( )
2 n +1
( )
n
I n +1 = ∫ x ' 1 − x − x ( n + 1) 1 − x 2 ( −2 x ) dx =
0 ∫0
dx = x 1 − x 2p
0
1 1
( 2 n
) ( )( )
n
= 2 ( n + 1) ∫ x 1 − x 2
dx = − 2 ( n + 1) ∫ 1 − x 2 − 1 1 − x 2 dx = − 2 ( n + 1) ( I n +1 − I n ) , deci
0 0 3p
( 2n + 3) I n+1 = 2 ( n + 1) I n , pentru orice număr natural nenul n

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
5p 1. Determinați numărul real x , știind că numerele 7, 3x și x 2 + 2 sunt, în această ordine, termeni

consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + m
este tangentă axei Ox .
4 x −9
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia  1  = 32 x .
2
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând o submulțime a mulțimii A = { }
1, 2, 3, 4, 5, 6 , aceasta
să aibă cel mult două elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, 0 ) , B (1, 0 ) și C (1, 4 ) . Determinaţi
ecuaţia dreptei care trece prin punctul B şi este paralelă cu mediana din A a triunghiului ABC .
3π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care A = şi BC = 2 .
4
1 x 0
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
0 0 2 x 

5p a) Arătați că det ( A (10 ) ) = 1024 .
5p b) Determinați numerele reale x , știind că A ( x ) ⋅ A ( 2 x ) = A x + 2 .
2
( )
5p c) Știind că A ( n ) = A (1) ⋅ A ( 2 ) ⋅ A ( 3) ⋅… ⋅ A ( 2016 ) , demonstrați că n este număr natural divizibil cu
2017.
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 5 X + a , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = a .
5p b) Determinați numărul real a pentru care x13 + x23 + x33 = 2016 − 4a , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
5p c) Demonstrați că polinomul f are cel mult o rădăcină în mulțimea numerelor întregi.
1 2
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x − x − x − 1.
2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = e x − x − 1 , x ∈ ℝ .
f ' ( x)
5p b) Calculați lim .
x →+∞ f ( x)
(
5p c) Demonstraţi că f 2 3 < f 3 2 . ) ( )
Pagina 1 din 2
1
( )
n
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 1 − x 2 dx .
0
2
3
5p b) Demonstrați că I n +1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstrați că ( 2n + 3) I n +1 = 2 ( n + 1) I n , pentru orice număr natural nenul n .

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. a3 = 2016 + 2 ⋅ 2 = 3p
= 2020 2p
2. f (1) = 2 ⇒ 1 + m = 2 3p
m =1 2p
( )
3. 3x−4
24 x −6 = 22 ⇔ 4x − 6 = 6x − 8 3p
x =1 2p
4. Mulțimea A are 40 de elemente, deci sunt 40 de cazuri posibile 1p
Numerele din mulțimea A care conțin cifra 4 sunt 4, 14, 24, 34 și 40, deci sunt 5 cazuri
2p
favorabile
p= = = 2p
5. 5−2
y−2= ( x − 1) 3p
4 −1
y = x +1 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obţinem cos x = 1 − sin 2 x = 3p
 2 5
4 3 24
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 2p
5 5 25
1.a) 1 0 1  1 0 1
 
A ( 0 ) =  0 1 −1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 0 1 −1 = 2p
 1 1 −2  1 1 −2
 
= −2 + 0 + 0 − 1 − ( −1) − 0 = −2 3p
b) 1 a 1
det ( A ( a ) ) = a 1 −1 = 2 ( a − 1)( a + 1) 3p
1 1 −2
Pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ 1 , obţinem det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( a )
2p
este inversabilă
c) Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ 1 ; pentru fiecare număr a , a ≠ −1 și a ≠ 1 ,
 1 1  3p
soluția sistemului este de forma  − , ,0 
 a − 1 a − 1 
1
Cum a este număr întreg, ∈ ℤ ⇔ a − 1 este divizor al lui 1, deci a = 0 sau a = 2 2p
a −1
Pagina 1 din 2
2.a) x y = 3 xy + 3x + 3 y + 3 − 1 = 3p
= 3 x ( y + 1) + 3 ( y + 1) − 1 = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 2p
b) f ( x y ) = 3 ( x y ) + 3 = 3 ( 3 ( x + 1)( y + 1) − 1) + 3 = 9 ( x + 1)( y + 1) = 3p
= ( 3x + 3)( 3 y + 3) = f ( x ) f ( y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
c)  
 de 2016 ori a 
(
f  a a ... a  = f 32015 − 1 ⇔ ( f (a)))
2016
(
= 3 ⋅ 32015 − 1 + 3 ⇔ ( f (a))
2016
)= 32016 ⇔ f (a) = −3
3p
 
sau f ( a ) = 3
a = −2 sau a = 0 2p
1.a) Cum x ∈ (1, +∞ ) , f ( x ) = ln ( x + 1) − ln ( x − 1) ⇒ f ′ ( x ) = ( ln ( x + 1) − ln ( x − 1) ) ' = 2p
= ( ln ( x + 1) ) '− ( ln ( x − 1) ) ' =
1 1
− 3p
x + 1 x −1
b) 4x
f "( x ) = 2p
( x − 1)2 ( x + 1)2
Pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , f "( x ) > 0 , deci funcția f este convexă pe (1, +∞ ) 3p
c)  1 1  1 1   1 1   1 1 
(
limf '( 2 ) + f '( 3) +…+ f '( n ) ) = lim   −  +  −  +  −  +…+  −
n + 1 n −1
 = 3p
n→+∞ n→+∞ 3 1 
4 2 5 3       
 1 1 1 1  3
= lim  − − + + =− 2p
n → +∞  1 2 n n + 1  2
2.a) 2 2
 x2 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx = 
 2
+ x  = 3p
1 1  1
3 5
=4− = 2p
2 2
b) e2 e2 e2 e2
∫ ( f ( x) − ) 1 1
x ln x dx = ∫ x
⋅ ln x dx = 2 x ⋅ ln x
1
−2∫
x
dx = 3p
1 1 1
e2
(
= 2 x ⋅ ln x − 4 x ) 1 = 4e − 4e + 4 = 4 2p
c)  x2 a  a2 5
a a
 1
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫  x + 2 +  dx = π  + 2 x + ln x  = π  + 2a + ln a −  3p
 2   2 2 
1
1
x  1 
 a2 5  7
π  + 2a + ln a −  = π  ln a +  ⇔ a 2 + 4a − 12 = 0 și, cum a > 1 , obținem a = 2
 2p
 2 2   2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 2016 și rația r = 2 .
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul A (1, 2 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + m .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 24 x −6 = 43 x − 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2,3,…, 40} , acesta să conţină
cifra 4.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) și B ( 4,5 ) . Determinaţi ecuaţia dreptei
AB .
 π 4 24
5p 6. Dacă x ∈  0,  și sin x = , arătați că sin 2x = .
 2 5 25
1 a 1   x + ay + z = 1
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  a 1 −1  și sistemul de ecuații ax + y − z = −1 , unde a este
 1 1 −2   x + y − 2z = 0
  
număr real.
5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = −2 .
5p b) Demonstrați că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ 1 .
5p c) Determinați numerele întregi a , pentru care sistemul are soluție unică ( x0 , y0 , z0 ) , iar x0 , y0 și
z0 sunt numere întregi.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că x y = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x + 3 . Demonstrați că f ( x y ) = f ( x ) f ( y ) , pentru
orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale a , pentru care a a … a = 32015 − 1 .
de 2016 ori a

x +1
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
1 1
−
x +1 x −1
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe (1, +∞ ) .
( f ' ( 2 ) + f ' ( 3) + f ' ( 4 ) + …+ f ' ( n ) ) = − 2 .

3
5p c) Demonstrați că lim
n→ +∞
1
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x
2
5
5p a) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = .
1
2
Pagina 1 din 2
e2
5p b) Arătați că ∫ ( f ( x ) − x ) ln x dx = 4 .
1
5p c) Determinați numărul real a , a > 1 , știind că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox
a graficului funcției g : [1, a ] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) este egal cu π  ln a +  .
7
 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE $OTARE
Model
• $u se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. $ota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z1 z2 + 2 z1 + z2 = ( 2 + 3i )( 4 − 6i ) + 2 ( 2 + 3i ) + 4 − 6i = 2p
= 8 − 12i + 12i − 18i 2 + 4 + 6i + 4 − 6i = 34 , care este număr real 3p
2. g (0) = 1 2p
( f g )( 0 ) = f ( g ( 0 ) ) = f (1) = 1 3p
3. x2 − 4 = 5x − 8 ⇒ x 2 − 5x + 4 = 0 3p
x = 1 , care nu verifică ecuația; x = 4 , care verifică ecuația 2p
Sunt 13 numere naturale de două cifre, multipli de 7, deci sunt 13 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. Dreapta paralelă cu dreapta d are panta egală cu 3 2p
6. π  π  π 
sin  + x  sin x + cos  + x  cos x = cos  + x − x  = 3p
2  2  2 
π
= cos = 0 , pentru orice număr real x 2p
2
1.a)  2 0 0 2 0 0
 
A ( 2 ) =  0 2 0  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 2 0 = 2p
0 0 1 0 0 1
 
=4 3p
b)  x 0 x x 0 x
 
A ( x ) + B ( x ) =  0 2 x 0  ⇒ det ( A ( x ) + B ( x ) ) = 0 2 x 0 = 2 x 2 − 4 x 2 = 3p
2 0 1 2 0 1
 
= −2 x 2 = det ( B ( x ) ) , pentru orice număr real x 2p
c)  n 0 0  0 0 p   0 0 np  0 0 3
      
A ( n ) B ( p ) =  0 n 0  0 p 0  =  0 np 0  , B ( 3) =  0 3 0 2p
 0 0 1  2 0 0   2 0 0  2 0 0 
  
A ( n ) B ( p ) = B ( 3) ⇔ np = 3 și, cum n și p sunt numere naturale, obținem n = 1 , p = 3
3p
sau n = 3 , p = 1
2.a) f (1) = 0 ⇔ 13 + a ⋅ 12 + 8 ⋅ 1 + 3 = 0 2p
a = −12 3p

Pagina 1 din 2
b) a = 6 ⇒ f = X 3 + 6 X 2 + 8 X + 3 și câtul este X + 1 3p
Restul este 0 2p
c) x1 + x2 + x3 = − a , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 8 ⇒ x12 + x22 + x32 = a 2 − 16 3p
Pentru a ∈ ( −4, 4 ) , obținem a 2 − 16 < 0 , deci x12 + x22 + x32 < 0 , adică polinomul f nu are
2p
toate rădăcinile reale
1.a)
( )
f ' ( x ) = x 2018 '+ ( 2018 x ) '+ 2 ' = 2p
(
= 2018 x 2017 + 2018 = 2018 x 2017 + 1 , x ∈ ℝ ) 3p
b) Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = 2018 x + 2 3p
2020 = 2018a + 2 ⇔ a = 1 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 2p
Cum lim f ( x ) = +∞ , f ( −1) = −2015 , lim f ( x ) = +∞ , ecuaţia f ( x ) = 0 are exact două
x →−∞ x →+∞ 3p
soluţii reale distincte
2.a) 1
 x3 1
x2
∫ x 2
(+ 2 x + 2 dx = )
 3
+ 2 ⋅
2
+ 2 x  = 3p
0   0
1 10
= +1+ 2 = 2p
3 3
b) x n +1 + 2 x n + 2 x n−1
1
I n+1 + 2 I n +2 I n−1 = ∫ dx = 2p
0 x2 + 2x + 2
=∫
1
(
x n−1 x 2 + 2 x + 2 ) dx = 1 xn−1dx = xn 1 = 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2
x2 + 2 x + 2
∫ n 0 n
3p
0 0
c) 1
x n ( x − 1)
I n+1 − I n = ∫ dx ≤ 0 , deci I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n 1p
0 x2 + 2 x + 2
1
5I n+1 ≤ I n+1 + 2 I n +2 I n−1 ≤ 5 I n−1 ⇒ 5 I n +1 ≤
≤ 5 I n−1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p
n
n n
Pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , ≤ nI n ≤ , deci lim nI n = 1 2p
5(n + 1) 5(n − 1) n→+∞ 5

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. z + z + zz = 2 + i + 2 − i + ( 2 + i )( 2 − i ) = 3p
= 4+4−i =9 2 2p
2. f (1) = m ⇒ 1 + 2 − 3 = m 3p
m=0 2p
3. 1 − log 2 x = 0 sau 2 − log 2 x = 0 3p
x = 2 sau x = 4 , care convin 2p
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care au cifra zecilor strict mai mică decât cifra
2p
unităților are 36 de elemente, deci sunt 36 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 3, 2 ) , unde punctul M este mijlocul segmentului AB 3p
CM = 3 2p
6.  sin 2 x  2  cos 2 x  2
( ) ( )
1 + tg 2 x cos 2 x − 1 + ctg 2 x sin 2 x =  1 +
 cos 2 x   cos x −  1+
 sin 2 x 
sin x = 3p
   
 π
( )
= cos 2 x + sin 2 x − sin 2 x + cos 2 x = 0 , pentru orice x ∈  0, 
 2
2p

1.a) 1 1 2 1 1 2
 
A ( 9 ) =  1 2 9  ⇒ det ( A ( 9 ) ) = 1 2 9 = 2p
 −2 −1 3  −2 −1 3
 
= 6 + ( −2 ) + ( −18 ) − ( −8 ) − ( −9 ) − 3 = 0 3p
b) 1 1 2
det ( A ( a ) ) = 1 2 a =9−a 3p
−2 −1 3
Sistemul are soluție unică ⇔ det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci a ∈ ℝ \ {9} 2p
c) Sistemul are soluția ( x0 , y0 , z0 ) , cu x0 , y0 și z0 numere reale nenule, deci a = 9 și soluția
3p
sistemului este de forma ( 5α , −7α , α ) , α ∈ ℝ
− x0 + y0 + z0 = −5α + ( −7α ) + α = −11α = 11( 5α + ( −7α ) + α ) = 11( x0 + y0 + z0 ) 2p
2.a) x y = xy + 7 x + 7 y + 49 − 7 = 2p
= x ( y + 7 ) + 7 ( y + 7 ) − 7 = ( x + 7 )( y + 7 ) − 7 , pentru orice numere reale x și y 3p
Pagina 1 din 2
b) x x = ( x + 7 ) − 7 , deci ( x + 7 ) − 7 = x
2 2
2p
( x + 7 )( x + 6 ) = 0 ⇔ x = −7 sau x = −6 3p
c)
( 2017a + 7 ) ( −6 + 7 ) − 7 = 1 ⇔ 2017a + 7 − 7 = 1 3p
2017 a = 1 ⇔ a = 0 2p
1.a) 1
⋅ (1 − x ) − ln x ⋅ ( −1)
f '( x ) = x = 3p
(1 − x )2
1− x
+ ln x
1 − x + x ln x
= x = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
(1 − x ) 2
x (1 − x )
2
b) 1
ln x
lim f ( x ) = lim = lim x = 0 3p
x → +∞ x → +∞ 1 − x x → +∞ −1
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) g : (1, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = x ln x − x + 1 ⇒ g ' ( x ) = ln x , deci g ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 3p
Funcția g este strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum lim g ( x ) = 0 , obținem g ( x ) > 0 , deci
x →1
2p
x ln x > x − 1 , pentru orice x ∈ (1, +∞ )
2.a) 1 1 1
∫( ) ( )
f ( x ) − 3 x 2 dx = ∫ e x + 3x 2 − 3 x 2 dx = ∫ e x dx = 2p
0 0 0
1
= ex = e −1 3p
0
b) 1 1
( )
1 3x 4 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ xe x + 3x3 dx = ( x − 1) e x + = 3p
0 0 0 4 0
3 7
= 1 ⋅ e0 + = 2p
4 4
c) n n n
g ( x ) = 3 x ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ 3 x 2 dx = x3
2
= n3 3p
0 0 0
(
n3 = n 2 − n + 1 ⇔ ( n − 1) n 2 + 1 = 0 ⇔ n = 1 ) 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 2 + 3i și z2 = 4 − 6i . Arătați că numărul z1 z2 + 2 z1 + z2 este
real.
5p 2. Calculați ( f g )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x 2 + x + 1 .
(
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log5 x − 4 = log 5 ( 5 x − 8 ) .
2
)
acesta să fie multiplu de 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație y = 3 x − 2017 și punctul A (1,0 ) .
π π
5p 6. Arătaţi că sin  + x  sin x + cos  + x  cos x = 0 , pentru orice număr real x .
2  2 
 x 0 0 0 0 x
   
1. Se consideră matricele A ( x ) =  0 x 0  și B ( x ) =  0 x 0  , unde x este număr real.
 0 0 1 2 0 0
   
5p a) Calculați det ( A ( 2 ) ) .
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) + B ( x ) ) = det ( B ( x ) ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinaţi numerele naturale n și p , știind că A ( n ) B ( p ) = B ( 3) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + 8 X + 3 , unde a este număr real.
5p a) Determinați numărul real a , știind că f (1) = 0 .
5p b) Pentru a = 6 , determinați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + 5 X + 3 .
5p c) Demonstrați că, dacă a ∈ ( −4, 4 ) , atunci polinomul f nu are toate rădăcinile reale.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2018 + 2018 x + 2 .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 2018 x

2017
(
+1 , x∈ℝ . )
5p b) Determinaţi numărul real a , știind că punctul A ( a, 2020 ) aparține tangentei la graficul funcţiei
f care trece prin punctul de abscisă x = 0 situat pe graficul funcţiei f .
5p c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 0 are exact două soluții reale distincte.
1
xn
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ 2
dx .
0 x + 2x + 2
1
∫(x )
2
5p a) Calculați + 2 x + 2 dx .
0
1
5p b) Demonstrați că I n+1 + 2 I n +2 I n−1 = , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
n
5p c) Demonstrați că lim nI n = 1 .
n→+∞ 5
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Se consideră numărul complex z = 2 + i . Arătați că z + z + zz = 9 , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul A (1, m ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 + 2x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia (1 − log 2 x )( 2 − log 2 x ) = 0 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să aibă cifra zecilor strict mai mică decât cifra unităților.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3,1) , B ( 3,3) și C ( 0, 2 ) . Determinaţi lungimea
medianei din C a triunghiului ABC .
 π
( ) ( )
5p 6. Arătați că 1 + tg 2 x cos 2 x − 1 + ctg 2 x sin 2 x = 0 , pentru orice x ∈  0,  .
 2
 1 1 2   x + y + 2 z = 0
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 2 a  și sistemul de ecuații  x + 2 y + az = 0 , unde a este
 −2 −1 3  −2 x − y + 3 z = 0
  
număr real.
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.
5p c) Demonstrați că, dacă sistemul are soluția ( x0 , y0 , z0 ) , cu x0 , y0 și z0 numere reale nenule, atunci
− x0 + y0 + z0 = 11( x0 + y0 + z0 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy + 7 x + 7 y + 42 .
5p a) Arătați că x y = ( x + 7 )( y + 7 ) − 7 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , știind că x x = x .
5p c) Determinați numărul real a , știind că 2017 a ( −6 ) = 1 .
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
1− x
− + , x ∈ (1, +∞ ) .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) =
1 x x ln x
x (1 − x )
2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .

5p c) Demonstrați că x ln x > x − 1 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x + 3 x 2 .
1
∫ ( f ( x ) − 3x ) dx = e − 1 .
2
5p a) Arătați că
0
1
7
5p b) Arătaţi că ∫ x f ( x ) dx = 4 .
0
5p c) Determinați numărul natural nenul n , pentru care suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei
g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − e x , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 și x = n are aria egală cu
n2 − n + 1 .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3z1 + 2 z2 = 3 ( 5 + 2i ) + 2 ( 3 − 3i ) = 15 + 6i + 6 − 6i = 3p
= 15 + 6 = 21 2p
2. x + 1 = x2 − x + 2 ⇔ x2 − 2x + 1 = 0 2p
x =1 3p
3.
3x +3 = 31+3 x ⇔ x 2 + 3 = 1 + 3x ⇔ x 2 − 3x + 2 = 0
2
3p
x = 1 sau x = 2 2p
2p
posibile
Mulțimea numerelor naturale de două cifre, care sunt divizibile cu 3 și cu 5 , are 6
2p
elemente, deci sunt 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Ecuația dreptei AB este y = x + 2 2p
Punctul C aparține dreptei AB ⇔ m = −2 3p
6. 1
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A = 16 + 64 − 2 ⋅ 4 ⋅ 8 ⋅ = 48 3p
2
BC = 4 3 2p
1.a)  0 0 1 0 0 1
 
A ( 2 ) =  0 1 0  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 1 0 = 3p
 −2 0 3  −2 0 3
 
= 0 + 0 + 0 − ( −2 ) − 0 − 0 = 2 2p
b)  2 + x2 0 − x2 − 1  2 + x2 0 − x2 − 1
 
A( x ) A( − x) =  0 1 0  ⇒ det ( A ( x ) A ( − x ) ) = 0 1 0 = 3p
 
 2 + 2x 0 −2 x − 1 2 + 2 x2 0 −2 x − 1
2 2 2
( )( ) ( )( )
= x 2 + 2 −2 x 2 − 1 − − x 2 − 1 2 x 2 + 2 = − x 2 ≤ 0 , pentru orice număr real x 2p
c)  2 − mn 0 mn − 1 
 
A( m) A( n) =  0 1 0  = A ( mn ) 3p
 2 (1 − mn ) 0 2mn − 1
 
A ( mn ) = A ( 2 ) , deci mn = 2 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem m + n = 3 2p
2.a) f (1) = 0 ⇔ 13 + 2 ⋅ 12 + a ⋅ 1 + 1 = 0 2p
a = −4 3p

Pagina 1 din 2
b) f = X 3 + 2 X 2 + 2 X + 1 și câtul este X + 1 3p
Restul este 0 2p
c) x1 x2 x3 = −1 și x1 = x2 = x3 ⇒ x1 = x2 = x3 = 1 2p
Cum f are cel puțin o rădăcină reală, una dintre rădăcini este egală cu −1 sau cu 1 1p
Dacă x1 = −1 , obținem f ( −1) = 0 , deci a = 2 , ceea ce convine, deoarece x2 = x3 = 1 1p
Dacă x1 = 1 , obținem f (1) = 0 , deci a = −4 , ceea ce nu convine, deoarece x2 ≠ x3 1p
1.a)
( )
f ' ( x ) = e x '− 1'− ( ln ( x + 2 ) ) ' = 2p
= ex − 0 −
( x + 2) ' = ex − 1
, x ∈ ( −2, +∞ ) 3p
x+2 x+2
b) 1
f "( x ) = e x + , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
( x + 2 )2
f "( x ) ≥ 0 , deci funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) 3p
c) ex −1
lim = lim e x = +∞ 2p
x →+∞ x x →+∞
ln ( x + 2 ) 1
lim = lim =0 2p
x →+∞ x x →+∞ x + 2
f ( x)  e x − 1 ln ( x + 2 ) 
lim = lim  −  = +∞ 1p
x →+∞ x x →+∞  x x
 
2.a) e
x2 e
∫ x dx =
2 1
= 3p
1
e2 1 e2 − 1
= − = 2p
2 2 2
b) x ∈ [1, e] ⇒ 0 ≤ ln x ≤ 1 ⇒ ln x − 1 ≤ 0 2p
e
I n+1 − I n = ∫ x ln n x ( ln x − 1) dx ≤ 0 , deci I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n 3p
1
c) e e
x 2 n +1 e n + 1
I n+1 = ∫ x ln n+1 x dx = ln x − ∫ x ln n x dx = 3p
1
2 1 2 1
e2
n +1
= − I n , deci 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 , pentru orice număr natural nenul n 2p
2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. ( −4 ) + ( −3) + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 = 3p
=0 2p
2. f (1) = 0 2p
(f f )(1) = f ( f (1) ) = f ( 0 ) = −1 3p
3. x + 3 = x2 − 6 x + 9 ⇒ x2 − 7 x + 6 = 0 3p
x = 1 care nu convine, x = 6 care convine 2p
4. În mulțimea A sunt 100 de numere, deci sunt 100 de cazuri posibile 2p
În mulțimea A sunt 9 numere care sunt multipli de 11 , deci sunt 9 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
5. P ∈ Ox ⇒ yP = 0 2p
PM = PN ⇔ ( 2 − xP ) + ( 2 − 0 ) = ( 4 − xP ) + ( 2 − 0 ) ⇔ xP = 3
2 2 2 2
3p
6. AB 6 2
= 2R ⇒ R = =
sin C 2 3p
2⋅
2
=6 2p
1.a) 1 1 1  1 1 1
 
A (1) = 1 2 4  ⇒ det ( A (1) ) = 1 2 4 = 2p
1 1 2  1 1 2
 
= 4 +1+ 4 − 2 − 4 − 2 =1 3p
b) 1 1 1 1 1 1
det ( A ( x ) ) = 1 2 x 4x = 0 2x − 1 4x − 1 = 2x − 1 ( ) x 1− 1 2x + 1
2x − 1
= 3p
1 x 2x 0 x −1 2x −1
( )( ) ( )( )
= 2 x − 1 2 x − 1 − x ⋅ 2 x + 2 x − x + 1 = 2 x − 1 2 x + x − x ⋅ 2 x , pentru orice număr real x 2p
c)  2017 2017 2017 
 2017 
A (1) + A ( 2 ) + A ( 3) + … + A ( 2017 ) =  2017 2 + 2 + … + 2
1 2 2017
4 + 4 +…+ 4
1 2
= 3p
 2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018 
 
 2017 2017 2017 
   2017 2017 2017 
 ( ) (
2 22017 − 1 4 42017 − 1   ) 
=  2017
 2 −1 4 −1  

 = 2017 2 2
2017
−1( 4 2017
3
4 ) (
−1 

) 2p
 2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018   2017 2017 ⋅ 1009 2017 ⋅ 2018 
 
 

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = 7 xy + 7 x + 7 y + 7 − 1 = 2p
= 7 x ( y + 1) + 7 ( y + 1) − 1 = 7 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x∗ x∗ x = 7 2
( x + 1) 3
− 1 , deci 7 2
( x + 1) 3
−1 = x 2p
( x + 1) ( 7 ( x + 1) − 1) = 0 ⇔ x = − 87 sau x = −1 sau x = − 76
2 2
3p
c) 49 ( a + 1)( b + 1)( c + 1) − 1 = 48 ⇔ ( a + 1)( b + 1)( c + 1) = 1 2p
Cum a , b și c sunt numere naturale, obținem a + 1 = b + 1 = c + 1 = 1 , deci a = b = c 3p
1.a)
f ′( x) =
2
( x 2
)
x − 3 ⋅e − x − 3 ⋅ e
' x '
=
(
2 xe − x − 3 e
x 2 x
)( )
=
( )
3p
e x 2
( ) e x 2
( )
=
(
e x 2 x − x2 + 3 ) = − x2 + 2 x + 3 , x ∈ ℝ
2p
(ex )
2
ex
b) f ( −1) = −2e , f ' ( −1) = 0 2p

Ecuația tangentei este y − f ( −1) = f ' ( −1)( x + 1) , adică y = −2e 3p
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 3 1p
x ∈ [ −1,3] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ −1,3] și x ∈ [3, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci
2p
f este descrescătoare pe [3, +∞ )
6 6
Cum f ( −1) = −2e , f ( 3) = 3
, lim f ( x ) = 0 , obținem −2e ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice
e x →+∞ e3 2p
x ∈ [ −1, +∞ )
2.a) 2
x +1
2
x +1 x
2
1
∫ f ( x ) dx = ∫ ⋅ dx = ∫ dx = 2p
1
x 1
x ( x + 1) 2
1
x + 1
2 3
= ln ( x + 1) = ln 3 − ln 2 = ln 3p
1 2
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
F ′( x) = > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este strict crescătoare pe ( 0,+∞ ) 3p
( x + 1)2
c) 2 2 2 2
x x 3
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = x − ln ( x + 1) = 1 − ln 3p
x +1 1 1
x +1 1 1 2
m +1 3
1 − ln = 1 − ln ⇒ m = 2 2p
m 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Calculați suma numerelor întregi din intervalul ( −5, 5 ) .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 . Calculați ( f f )(1) .

2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x + 3 = x − 3.

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
multiplu de 11.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 2, 2 ) și N ( 4,2 ) . Determinați coordonatele
punctului P , situat pe axa Ox , astfel încât PM = PN .
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris unui triunghi ABC , în care AB = 6 2 şi C = π .
4
1 1 1
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  1 2 x 4 x  , unde x este număr real.
1 x 2x 
 
5p a) Arătaţi că det ( A (1) ) = 1 .
( )( )
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) ) = 2 − 1 2 + x − x ⋅ 2 , pentru orice număr real x .
x x x
 2017 2017  2017

 
5p c) Arătați că A (1) + A ( 2 ) + A ( 3) + … + A ( 2017 ) =  2017 2 2
2017 4 2017
−1
3
4 ( −1  .

) ( )
 2017 2017 ⋅ 1009
2017 ⋅ 2018 

2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 7 xy + 7 x + 7 y + 6 .
5p a) Arătați că x ∗ y = 7 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ x = x .
5p c) Demonstrați că, dacă a , b și c sunt numere naturale astfel încât a ∗ b ∗ c = 48 , atunci numerele
a , b și c sunt egale.
x2 − 3
ex
− x2 + 2 x + 3
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
ex
5p b) Determinați ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe
graficul funcției f .
6
5p c) Demonstrați că −2e ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) .
e3

Pagina 1 din 2
x
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
( x + 1)2
2
x +1 3
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = ln .
1
x 2
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe intervalul ( 0,+∞ ) .
5p c) Determinați numărul real m , m > 0 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției
g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = x ( x + 1) f ( x ) , axa Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = 2 are aria egală
m +1
cu 1 − ln .
m

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 5 + 2i și z2 = 3 − 3i . Arătați că 3z1 + 2 z2 = 21 .
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − x + 2 . Determinați
2
abscisa punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x +3 = 3 ⋅ 33 x .
2
acesta să fie divizibil cu 3 și cu 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B ( 2, 4 ) și C ( m,0 ) , unde m este număr
real. Determinați numărul real m , știind că punctele A , B și C sunt coliniare.
5p 6. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC , ştiind că AB = 4 , AC = 8 și A = π .
3
 2− x 0 x −1 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 1 0  , unde x este număr real.
 2 (1 − x ) 0 2 x − 1
 
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) A ( − x ) ) ≤ 0 , pentru orice număr real x .
5p c) Arătați că, dacă numerele naturale m și n verifică relația A ( m ) A ( n ) = A ( 2 ) , atunci m + n = 3 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + aX + 1 , unde a este număr real.
5p a) Determinați numărul real a , știind că f (1) = 0 .
5p b) Pentru a = 2 , calculați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + X + 1 .
5p c) Determinați numerele reale a pentru care rădăcinile polinomului f au modulele egale.
1. Se consideră funcţia f : ( −2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e x − 1 − ln ( x + 2 ) .
1
5p a) Arătați că f ' ( x ) = e x −, x ∈ ( −2, +∞ ) .
x+2
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( −2, +∞ ) .
f ( x)
5p c) Calculați lim .
x →+∞ x
e
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ x ln n x dx .
1
e
e −1
2
5p a) Arătaţi că ∫ x dx = 2
.
1
5p b) Demonstraţi că I n+1 ≤ I n , pentru orice număr natural nenul n .
5p c) Demonstraţi că 2 I n+1 + ( n + 1) I n = e 2 , pentru orice număr natural nenul n .

Pagina 1 din 1
Examenul de bacalaureat naŃional 2013
Proba E. c)
Model
• Pentru orice soluŃie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
(
1. ( 5 − 1)2 + 2 5 = 5 − 2 5 + 1 + 2 5 =
) 3p
= 6∈ℕ 2p
2. f ( x ) = 0 are două soluŃii reale distincte 2p
2
∆ = m − 16 > 0 1p
m ∈ ( −∞, −4 ) ∪ ( 4, +∞ ) 2p
3. 2 − x2 = x 1p
x1 = 1, x2 = −2 2p
x1 convine şi x2 nu convine 2p
4. nr. cazuri favorabile 1p
p=
nr. cazuri posibile
Numărul submulŃimilor cu cel mult un element este egal cu C70 + C71 = 8 ⇒ 8 cazuri favorabile 2p
7
Numărul submulŃimilor mulŃimii A este 2 = 128 ⇒ 128 de cazuri posibile 1p
1
p= 1p
16

5. AC = AB + BC = 5i + 12 j 3p
AC = 52 + 122 = 13 2p
6. π π  2p
b= − a ⇒ cos b = cos  − a  =
3  3 
1 3
= cos a + sin a , de unde concluzia 3p
2 2
1.a) −1 1 2
D (−1, 2) = 2 −1 1
1 2 −1 1p
D (−1, 2) = −1 + 1 + 8 + 2 + 2 + 2 3p
D (−1, 2) = 14 1p
b)  2 1 2
A(2, q ) =  2 2 1  1p
1 q 2
 
Există minorul d = 2 1 = 2 ≠ 0 ⇒ rang A(2, q ) ≥ 2 1p
2 2
rang A(2, q ) = 2 ⇒ D (2, q ) = 0 1p
1 2p
q=−
2

1
c) D ( x, y ) = x3 + 4 y − 4 x − xy + 1 1p
3
D ( y, x) = y + 4 x − 4 y − yx + 1 1p
D ( x, y ) = D( y, x) ⇒ ( x − y )( x 2 + xy + y 2 − 8) = 0 ⇒ x 2 + xy + y 2 − 8 = 0 2p
Finalizare: de exemplu ( x, y ) = (0, 2 2) 1p
2.a) f (1) = 2 − m 2p
f (1) = 8 2p
Finalizare: m = −6 1p
b) x1 + x2 + x3 = 0 şi x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 1 2p
x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = −2 ∈ ℤ
2
3p
c) x1 , x2 , x3 rădăcinile polinomului f = X 3 + X − 2 ⇒ polinomul −2 X 3 + X 2 + 1 are rădăcinile

1 1 1
, , 2p
x1 x2 x3
1 1 1 2p
a, b, c, d ∈ ℤ cu a > 0 ⇒ g = 2 X 3 − X 2 + 0 ⋅ X − 1 are rădăcinile , ,
x1 x2 x3
un exemplu este a = 2, b = −1, c = 0, d = −1 1p
1.a) f '( x) = e x − 1 , pentru orice x ∈ ℝ 3p
f '(0) = 0 2p
b) f (0) = 1 , lim f ( x) = +∞ şi f este continuă pe [ 0,+∞ ) , deci ecuaŃia dată are cel puŃin o soluŃie 3p
x →+∞
f '( x) > 0 pentru orice x > 0 ⇒ f este strict crescătoare pe [ 0, +∞ ) ⇒ f este injectivă pe [ 0,+∞ ) ,
deci soluŃia este unică 2p
c)
f ( xn ) = n ⇒ e xn = n + xn ⇒ e xn > n pentru că xn > 0 , oricare ar fi n ≥ 2 2p
xn > ln n ⇒ lim xn = +∞ 3p
n→+∞
2.a) π π
2 2
A = ∫ | f ( x) | dx = ∫ cos x dx = 2p
0 0
π
2 3p
= sin x =1
0
b) π π
2 2 1p
V = π ∫ f 2 ( x) dx = π ∫ cos 2 x dx =
0 0
π
 π π 
π 2
π 1 =π
2
∫ (1 + cos 2 x) dx =  x
2 2
= + sin 2 x 4p
2 2  2  4
0
 0 0 
c) 2π 2k π
1
t = kx ⇒ ∫ f n (kx) dx =
k ∫ cos n t dt 2p
0 0
2k π 2π 4π 2kπ
∫ ∫ cos t dt + ∫ cos t dt + ... + ∫

n n n
cos t dt = cos n t dt = 2p
0 0 2π 2( k −1) π

2
2π
∫ cos
n
=k t dt , deoarece g n : ℝ → ℝ, g n ( x) = cos n x este periodică de perioadă 2π , de unde
1p
0
concluzia

3

Mate-Info 2013 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate-Info 2013 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

= e ⋅ 5n − 3n − 2nI n−1 , deci I n + 2nI n−1 = e ⋅ 5n − 3n , pentru orice număr natural n , n ≥ 1 2p

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 2

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 2

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

5p 2. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + a și

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Examenul de bacalaureat naţional 2013

c) x13 + x23 + x33 = 3m + 28 2p

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 2

Examenul de bacalaureat naţional 2013

Pentru orice n ∈ ℕ şi x ∈ [ 0 ,1] avem e− nx > 0 şi e− x − 1 ≤ 0 ⇒ I n+1 ≤ I n

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 9

Examenul de bacalaureat naţional 2013

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 2

2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă dată de

Examenul de bacalaureat naţional 2013

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

x13 + x23 + x33 = 3 ⇔ m3 − 9m = 0 ⇔ m = −3 sau m = 0 sau m = 3 1p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

5p 2. DeterminaŃi valorile reale ale lui m pentru care graficul funcŃiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + mx + 4

5p b) ArătaŃi că numărul x12 + x22 + x32 este întreg, pentru orice m ∈ ℝ .

Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

Examenul de bacalaureat naţional 2013

5p c) Determinaţi inversa matricei A ( 2 ) .

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

c) A ( p ) ⋅ A ( q ) = A ( p + q ) pentru orice numere naturale p și q 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 9

f are toate rădăcinile reale ⇔ ( m − 1) − 4 ≥ 0 ⇔ m ∈ ( −∞, −1] ∪ [3, +∞ )

Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 9

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

x13 + x23 + x33 = (1 + i ) + (1 − i ) + ( −3) =

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 5

x13 + x23 + x33 = −3m − 10 ⇒ m = −6 3p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [ 0,1] avem x n ≥ 0 , x − 1 ≤ 0 și x 2 + x + 1 > 0 ⇒ I n+1 ≤ I n 3p

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 1

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 1

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 7

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Pentru orice x ∈ [ 0,1] avem x − 1 ≤ 0 , x n ≥ 0 , 1 + x n > 0 și 1 + x n+1 > 0 , deci I n+1 − I n ≤ 0 3p

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 7

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Dreapta de ecuaţie y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p

Pentru orice n ∈ ℕ∗ și x ∈ [1,e] avem ln x ≥ 0 și ln x − 1 ≤ 0 ⇒ I n +1 ≤ I n 3p

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1

2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + aX − 2 , unde a este număr real.

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 7

5p 2. Arătați că parabola asociată funcției f : ℝ → ℝ , f ( x) = x 2 − 4 x + 6 nu intersectează axa Ox .

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 3

Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 9

Examenul de bacalaureat naţional 2015

Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

Probă scrisă la matematică M_mate-info Model

5p 2. Arătați că 3 ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 3 , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2 − 5 x + 3 = 0 .