RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

POLITICI ECONOMICE EUROPENE

ADOPTAREA MONEDEI EURO IN ROMÂNIA –

IMPLICAȚII ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC – CAZ
RAIFFEISEN BANK S.A.

Student:
Ionică Eliza
Cuprins
1.Uniunea Monetară Europeană ........................................................................................ 3
1.1.Cadrul general al introducerii EURO ............................................................................. 4
1.2.Criterii de convergență la zona EURO ........................................................................... 5
1.3.Consecințele majore ale introducerii monedei EURO – avantaje si dezavantaje ......... 6
2. Implicaţiile unificării monetare europene asupra sistemului bancar din România ...... 11
2.1. Integrarea juridică a BNR în Eurosistem ................................................................... 11
2.1.1 Misiuni ..................................................................................................................... 11
2.1.2 Politica valutară ....................................................................................................... 12
2.2. Moneda EURO în sistemul bancar românesc – cazul Raiffeisen Bank S.A. ................ 13
2.2.1. TARGET 2 ................................................................................................................. 14
2.2.2. Costuri aferente introducerii monedei euro.......................................................... 15
2.3. Alte implicaţii ale unificării monetare europene ....................................................... 16
Concluzii ............................................................................................................................ 17
Bibliografie ........................................................................................................................ 19
 1.Uniunea Monetară Europeană

Uniunea Monetară Europeană scoate în evidenţă unul din principiile de bază

ale funcţionării unei comunităţi monetare: comunitatea monetară necesită o convergenţă a
economiilor naţionale.
Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă, fără îndoială, o condiţie de intrare
în Uniunea Monetară Europeană. Noile state membre participă la Uniunea Economică şi
Monetară de la data aderării, dar nu au putut adopta euro imediat deoarece Tratatul de la
Maastricht solicită efectuarea unei evaluări privind capacitatea acestor ţări de a-si
menţine poziţia financiară şi participarea la Mecanismul Ratelor de Schimb - ERM II,
timp de cel puţin doi ani după aderare.
De asemenea, Tratatul asupra Uniunii Europene a creat criteriile de
convergenţă drept o condiţie pentru intrarea în Uniunea Economică şi Monetară, pentru a
se asigura că ţările care doresc să participe la zona euro trebuie să demonstreze, înainte de
a li se permite aderarea, cel puţin un grad minim de convergenţă ce poate fi susţinută.
În momentul în care o ţară îndeplineste criteriile de convergenţă, ea poate
adopta euro iar banca centrală devine componentă a Eurosistemului.
Încă de la început, Eurosistemul a recunoscut importanţa preschimbării rapide a
monedelor naţionale, cu scopul de a contribui la menţinerea şi sporirea încrederii
publicului şi a pieţelor financiare în moneda unică.
După introducerea euro, criteriile de convergenţă oferă destul de puţin confort,
semnele evidente de divergenţă reprezentând o provocare pentru Banca Centrală
Europeană mulţi ani de acum înainte. Dacă aplicarea Tratatului de la Maastricht s-a
materializat printr-o puternică convergenţă a ratelor inflaţiei şi a deficitelor bugetare ale
ţărilor membre, diferenţele între state rămân importante, mai ales în ceea ce priveşte
standardele de viaţă, nivelul şomajului şi competitivitatea.
De asemenea lucrul cel mai important care trebuie reţinut în legătură cu Banca
Centrală Europeană este acela că ea este răspunzătoare pentru stabilitatea preţurilor în
întreaga zonă a monedei unice.1

1
https://www.ecb.europa.eu/ecb/history/emu/html/index.ro.html
 1.1.Cadrul general al introducerii EURO

În 1989, Consiliul European de la Madrid a aprobat raportul Delors, care

propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape. În acest scop se
convoaca o conferinta interguvernamentala pentru a discuta problema. Tratatul este
semnat la Maastricht în februarie 1992 si intra în vigoare la 1 noiembrie 1993.
Tratatul prevedea 3 etape:
- etapa 1 durează din 1 iulie 1990 până la 31 decembrie 1993. Ea prevede
liberalizarea completă a mișcării de capital (1990) și punerea la punct în mod progresiv a
unei coordonări a politicilor monetare;
- etapa 2 durează din 1 ianuarie 1994 până în 31 decembrie 1998. Ea presupune
crearea unui Institut Monetar European (IME), devenit apoi (la 1 iulie 1998) Banca
Centrala Europeana (BCE). Etapa se bazează pe o coordonare a politicii monetare;
- etapa 3 a început la 1 ianuarie 1999. Exista totusi o politica monetara unica,
dirijata în EURO de catre Banca Centrala Europeana, o fixare definitiva si irevocabila a
ratelor de schimb între tarile participante si o introducere rapida a monedei unice.
Obiectivul principal al UEM este de a grabi crearea unei economii europene
prospere si dinamice, configurând o zona cu un înalt standard de stabilitate. Realitatea
arata cu pregnanta ca stabilitatea este o conditie prealabila pentru o crestere economica
sustinuta si pentru reducerea somajului.
Cadrul legislativ bine conturat, reprezinta pe de alta parte o conditie esentiala
pentru cresterea încrederii si securitatii utilizatorilor EURO. Cadrul legal al UEM a fost
prefigurat în cadrul sedintei Consiliului Europei de la Amsterdam din iunie 1997. Acesta
presupunea mai multe etape si procese:
- înlocuirea referirii la ECU prin utilizarea EURO la o rata de 1/1 la începutul
etapei III;
- continuitatea contractelor : introducerea EURO nu constituie un eveniment care
sa duca la încetarea contractelor sau la modificarea conditiilor si partilor contractuale sa
produca modificari unilaterale în cazul respectivelor contracte;
- reguli tehnice cu privire la ratele de schimb în EURO;
 - definirea statutului legal al EURO si statutului monedelor nationale pentru
perioada de tranzitie;
- folosirea EURO în dreptul privat si public.
Lansarea EURO a fost privita ca o ,,sansa istorica” de succes economic, pe un
continent unde somajul si crearea de noi locuri de munca reprezinta probleme majore.
Crearea unei vaste piete a capitalurilor în EURO ,,va modifica în profunzime “ pietele
financiare în avantajul întreprinderilor, datorita concurentei si îmbunatatirii calitatii
serviciilor oferite. Mentinerea stabilitatii preturilor, datorita unei Banci Centrale
Europene independente la nivel comunitar, va garanta functionarea eficienta a politicilor
economice nationale. 2

1.2.Criterii de convergență la zona EURO

Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte
moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul
membru respectiv sau pentru zona euro în ansamblu. Criteriile sunt stabilite la articolul
140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Există 4 criterii
economice de convergență:
1. Stabilitatea prețurilor
Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3
state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
2. Finanțe publice solide și sustenabile
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu
poate fi mai mare decât 60 % din PIB.
3. Stabilitatea cursului de schimb
Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp
de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și fără o
devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași
perioadă.
4. Ratele dobânzilor pe termen lung

2
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_2.6.1.html
 Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale
peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de
stabilitate a prețurilor.
Cerințe pentru adaptarea legislației naționale
Candidații pentru aderarea la zona euro trebuie totodată să se asigure că legislația
și normele lor naționale prevăd independența băncilor lor centrale naționale și că statutele
acestora respectă dispozițiile tratatelor și sunt compatibile cu statutul Băncii Centrale
Europene (BCE) și cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).3

1.3.Consecințele majore ale introducerii monedei EURO – avantaje si

dezavantaje
Conceperea si realizarea EURO reprezinta în primul rând un eveniment politic,
constituie o abandonare a suveranitatii nationale prin care se asteapta obtinerea unor
beneficii privind:
• reducerea costurilor privind schimburile valutare;
• reducerea riscului valutar;
• prevenirea devalorizarilor competitive;
• preîntâmpinarea unor atacuri speculative;
• o politica monetara coordonata.
Introducerea EURO va facilita în mod amplu schimburile comerciale cu avantaje
pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, deoarece întreprinderile mari au la dispozitie
mijloace mai sofisticate pentru gestionarea operatiilor financiare internationale.
Întreprinderile Mici si Mijlocii trebuie sa abordeze problematica legata de trecerea
la EURO în 3 moduri:
• ca pe o constrângere externa - având ca obiect reducerea costurilor si timpul de
adaptare;
• ca pe o provocare tehnica - necesitând îmbunatatirea organizarii intreprinderii;
• ca pe o oportunitate strategica - EURO va afecta fundamental activitatea
intreprinderii.

3
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-area/convergence-criteria/
 Efectele pozitive ale introducerii EURO:
• facilitarea fluxului de bunuri si servicii;
• costurile tranzactiilor sunt mai mici;
• rata medie a inflatiei în spatiul UME 1,5%;
• politica monetara va fi transferata catre BCE, catre statutul unei institutii
independente.
Necesitatea introducerii EURO deriva din faptul ca economia Europei se bazeaza
pe o piata unica care va functiona mult mai bine cu o singura moneda. Membrii Uniunii
Europene realizeaza mai mult din 70% din comert între ei, si o vor face mult mai bine cu
o moneda unica si stabila. Dar EURO nu poate rezolva de una singura toate problemele,
dar o moneda stabila va ajuta la crearea unei economii mai puternice, capabila sa creasca
cu o rata mai rapida. Aceasta crestere mai rapida este necesara pentru a crea mai multe
locuri de munca si pentru a obtine un standard mai ridicat de viata pentru populatie.
EURO va ajuta la crearea de noi locuri de munca si la cresterea nivelului de
prosperitate în trei moduri:
• va elimina perioadele de instabilitate a cursurilor monedelor care afecteaza
comertul dintre statele membre precum si cresterea somajului ce va afecta cresterea
economica. În 1995, datorita unei instabilitati foarte puternice, Uniunea Europeana a
înregistrat o scadere economica cu 2% si o crestere a somajului cu 1,5 milioane locuri de
munca.
• EURO va crea prosperitate prin reducerea costului tranzactiilor. Companiile vor
avea mai putin de cheltuit cu eliminarea diferentelor de curs, si fiecare reducere a
costurilor poate face companiile mai competitive si în mod curent vor putea sa obtina
beneficii pentru clientii lor;
• în al treilea rând, si foarte important este stilul ,,sanatos” de management al
finantelor publice care va conduce la o scadere a ratei medii a dobânzii ceea ce va
influenta pozitiv investitiile, ducând la cresterea locurilor de munca, la cresterea
creditului si favorizarea proprietarilor de case care au ipoteci.
Tragem concluzia ca EURO prezinta în mod evident o serie de atuuri cum ar fi:
moneda unica europeana va fi pe acelasi plan cu dolarul si cu yenul pe scena financiara si
monetara mondiala, va întari dinamismul si competitivitatea întreprinderilor europene;
piata unica va fi consolidata si mai trasparenta, iar crizele monetare vor fi mai usor de
evitat, dupã cum apreciaza unii specialisti.

EURO si piata unica

a) EURO este cea mai importanta realizare a pietei unice, avantajele unei piete
unice fiind:
- permite sectorului productiv sa faca economii mari si permite alocarea acestora
catre investitiile cele mai eficiente;
- creste transparenta pe piata;
- creste competitia si inovarea în beneficiul consumatorilor.
Ultimul obiectiv al pietei unice nu putea fi realizat în conditiile unor bariere
monetare ce împiedicau fluxul liber al bunurilor, serviciilor, capitalului si într-un fel, al
populatiei, prin impunerea unor miscari neasteptate ale ratelor de schimb si costurilor
tranzactiilor.

b) Introducerea EURO aduce o schimbare semnificativa în mediul economic si

financiar. Lansarea EURO a fost de la început un catalizator pentru achizitii si fuziuni în
zona europeana. Piata europeana a achizitiilor si fuziunilor pare a fi printre cele mai
dinamice din lume totalizând aproape 1000 miliarde euro în 1999.
EURO a adus schimbari semnificative pentru participantii la pietele financiare si a
stimulat dezvoltari structurale în industria financiara, aceasta atât pe pietele monetare ale
zonei euro cât si pe pietele de capital. De la începutul etapei 3 a UEM, tranzactiile
externe pe pietele monetare au crescut si reprezinta în prezent mai mult de 50% din
totalul activitatii tuturor segmentelor pietelor monetare.
Cu privire la pietele de capital, investitorii europeni si-au diversificat substantial
portofoliul de obligatiuni de la lansarea EURO, încurajati de înlaturarea riscului ratei de
schimb. Acest lucru le permite sa obtina dobânzi mai mari pentru un anumit nivel al
riscului portofoliului. Este evident ca lansarea EURO a stimulat restructurarea la scara a
pietelor în Europa.
Prin trecerea la moneda unica – EURO – Uniunea Europeana s-a lansat într-o
adevarata aventura. Aceasta prezinta o serie de avantaje :
 • reducerea costurilor legate de rata de schimb;
• economiile ce se pot realiza la tranzactiile ce au loc între firme;
• reducerea timpului si a costului platilor la frontiera;
• realizarea de economii la costurile interne ale firmelor;
• suprimarea speculatiei monetare si valutare;
• permite o alocare mai judicioasa a resurselor;
• preturi mai transparente, se accentueaza concurenta;
• este un factor major de integrare economica si politica.

Impactul EURO asupra cetatenilor

Avantajele trecerii la EURO pentru acestia vor fi numeroase:
• cresterea gradului de ocupare a fortei de munca;
• persoanele care calatoresc în interiorul Comunitatii EURO nu vor mai trebui sa
schimbe banii de fiecare data când trec în alta tara.
• se vor putea compara preturile reale ale bunurilor de acelasi fel din tari diferite
ale Uniunii Europene, existând posibilitatea achizitionarii bunului celui mai convenabil;
• comisioanele la banci pentru tranzactiile între tarile aderante la EURO vor
disparea.
În ceea ce priveste avantajele palpabile ale introducerii EURO pentru cetatenii
români, acestea se vor face simtite treptat, odata cu adâncirea procesului de integrare
europeana, proces în cadrul caruia se va ajunge si la adoptarea EURO de catre tara
noastra. Pentru firmele care desfãsoara activitati de comert exterior cu tari din zona
EURO, un efect pozitiv imediat îl va reprezenta simplificarea evidentelor, a contractelor
si procedurilor financiar-contabile, nemaifiind necesara întocmirea unor documente
distincte pe fiecare moneda în parte.

Dezavantajele aduse de EURO sunt:

• Costul introducerii
Firmele si consumatorii vor trebui sa-si converteasca atât bancnotele si monedele,
cât si toate preturile si salariile în EURO. Bancile si firmele vor trebui sa-si înlocuiasca
soft-ul pentru bancomate, computere, sa faca noi liste de preturi.
 • Inexistenta devalorizarilor competitive
În cazul unei recesiuni o tara nu va mai putea sa-si încurajeze economia sa prin
devalorizarea monedei si cresterea exporturilor. Unii analisti afirma ca daca Franta ar fi
lasat francul sa oscileze liber în anii '90, ar fi beneficiat de o redresare economica mult
mai puternica în '93 si '94. În opinia euroscepticilor, criteriile de convergenta si pietele
financiare integrate reprezinta o reteta pentru inflatie scazuta, dar si pentru o crestere
economica scazuta.
• Rigiditatea monetara si fiscala
În conditiile unei salarizari mai putin flexibile decât în SUA, cu care UEM se
compara tot timpul, si cu sanse reale de a se înaspri în viitor, rigiditatea monetara si
fiscala este în masura sa complice strategia monedei unice.
• Diferente în politica fiscala
Într-o Europa cu o rata unica a dobânzii, tarile cu o datorie în crestere vor
determina cresterea dobânzilor în toate tarile zonei EURO. Tarile UEM vor trebui sa
creasca fluxurile interne de plati pentru a ajuta regiunile ce au nevoie de sprijin financiar.
Pierderea identitatii nationale
Moneda reprezinta un simbol al suveranitatii nationale, europesimistii invocând
implicatiile monedei unice asupra suveranitatii si identitatii nationale. Întrebarea ce se
pune este daca unele state ca Franta, Germania ar fi interesate sa renunte la moneda lor
nationala si sa gestioneze un patrimoniu comun numai în vederea pastrarii unei
suveranitati iluzorii.
• Existenta unei politici monetare si a unei rate a inflatiei pe toata comunitatea
O politica monetara unica ar presupune sacrificii, dar si riscuri din partea tarilor
dezvoltate concretizate în transferuri de resurse în favoarea tarilor mai sarace. Moneda
unica va duce la o mai mare internationalizare a pietei valorilor mobiliare. Sectorul
bancar va fi cel mai afectat de trecerea la ultima etapa de realizare a UEM.
 2. Implicaţiile unificării monetare europene asupra sistemului
bancar din România
Sistemul bancar românesc este reprezentat prin Banca Naţională a României
şi prin cele 42 de instituţii de credit.
Sistemul bancar cuprinde:
 cadrul instituţional, format din banca centrală cu rol de coordonare şi
supraveghere, băncile comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora;
 cadrul juridic, format din ansamblul reglementărilor care guvernează
activitatea bancară.
Începând cu anul 2007, activitatea bancară este reglementată de Ordonanta de
Urgenţă nr. 99 / 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, care
realizează armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană.4

2.1. Integrarea juridică a BNR în Eurosistem

Dispoziţiile legislaţiei naţionale (îndeosebi ale statutului BNR, dar şi ale altor
acte normative) de natură să împiedice îndeplinirea misiunilor legate de Eurosistem sau
respectarea deciziilor BCE sunt incompatibile cu funcţionarea eficientă a Eurosistemului
după adoptarea euro de către statul român. În consecinţă, legislaţia naţională trebuie
adaptată pentru a se asigura compatibilitatea cu Tratatul şi cu Statutul din perspectiva
misiunilor legate de Eurosistem.
Cu toate acestea, obligaţiile statutare referitoare la integrarea juridică deplină a
BNR în Eurosistem intră în vigoare atunci când integrarea devine efectivă, respectiv la
data la care statul român adoptă moneda euro.

2.1.1 Misiuni
După ce România va adopta euro misiunile BNR vor fi stabilite cu precădere
prin Tratat şi Statut, având în vedere că Banca Naţională a României va fi parte integrantă
a Eurosistemului. În consecinţă, în scopul respectării articolului 131 din Tratat,
dispoziţiile referitoare la atribuţiile BNR trebuie comparate cu dispoziţiile

4
http://www.bnro.ro/Home.aspx
 corespunzătoare din Tratat şi din Statut, iar eventualele incompatibilităţi trebuie
eliminate.
În contextul recentelor iniţiative legislative naţionale destinate contracarării
turbulenţelor de pe pieţele financiare, BCE a subliniat că ar trebui evitate orice distorsiuni
pe segmentele naţionale ale pieţei monetare din zona euro, întrucât acestea ar putea afecta
implementarea politicii monetare unice. Aceasta vizează în special extinderea garanţiilor
statului în vederea acoperirii depozitelor interbancare.
Dispoziţiile legislative naţionale care conferă Băncii Naţionale a României
dreptul exclusiv de a emite bancnote trebuie să menţioneze că, odată cu adoptarea euro,
Consiliul guvernatorilor BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emisiunea de bancnote
euro, în timp ce dreptul de emisiune a bancnotelor euro aparţine BCE şi BNR. Totodată,
dispoziţiile legislative naţionale care permit guvernului român să influenţeze elemente
precum cupiurile, producţia, volumul şi retragerea din circulaţie a bancnotelor euro
trebuie să fie abrogate sau, după caz, să recunoască prerogativele BCE în ceea ce priveşte
bancnotele euro. Odată cu adoptarea euro, dispoziţiile aplicabile trebuie să prevadă
competenţa BCE de a aproba volumul de emisiune a monedelor euro.
În ceea ce priveşte administrarea rezervelor valutare orice drept al unui terţ (de
exemplu, guvernul sau parlamentul) de a influenţa deciziile Băncii Naţionale a României
în legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu articolul
127, din Tratat. În plus, BNR trebuie să furnizeze BCE active din rezervele valutare
proporţional cu cotele deţinute din capitalul subscris al BCE.
Aceasta implică eliminarea oricăror obstacole cu caracter juridic care ar putea
afecta transferul de active din rezervele valutare de la BNR către BCE.
2.1.2 Politica valutară
Statul român membru al UE îşi poate menţine legislaţia naţională care prevede
responsabilitatea guvernului pentru politica valutară, BNR având în acest caz un rol
consultativ şi/sau executiv. Totuşi, la momentul adoptării euro de către statul român,
legislaţia în cauză trebuie să reflecte faptul că responsabilitatea pentru politica valutară a
zonei euro a fost transferată la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolele 138 şi 219
din Tratat.5

5
http://www.bnro.ro/Home.aspx
 2.2. Moneda EURO în sistemul bancar românesc – cazul Raiffeisen
Bank S.A.
Odată cu adoptarea monedei euro, banca Raiffeisen trebui să îşi alinieze
comisioanele pentru plăţile naţionale la nivelul celor pentru plăţile transfrontaliere.
Acest fapt conduce la creşterea comisioanelor naţionale cu efecte negative
asupra consumatorilor, Raiffeisen putând decide chiar să-şi modifice oferta de servicii.
Această problemă poate fi rezolvată prin ajustarea progresivă a preţurilor într-un interval
de timp mai lung, concomitent cu scăderea costurilor.
Una din implicaţiile unificării monetare europene asupra sistemului bancar
românesc vizează faptul că toate ţările din zona euro participă la TARGET 2, utilizarea
acestuia fiind obligatorie pentru decontarea ordinelor de plată rezultate direct sau asociate
operaţiunilor de politică monetară ale Eurosistemului.
Deşi implementarea unei componente naţionale a sistemului TARGET 2
reprezintă o obligaţie doar pentru statele membre care adoptă moneda euro, Banca
Naţională a României a decis în luna ianuarie 2010 conectarea comunităţii naţionale la
TARGET 2 înainte de adoptarea monedei euro.
Totodată, prin implementarea acestui sistem, BNR a răspuns necesităţilor
sectorului bancar şi mediului de afaceri pentru implementarea unui canal sigur, rapid, mai
eficient şi mai ieftin pentru procesarea interbancară a plăţilor în euro, atât a celor
efectuate în nume propriu de către bănci, cât şi a celor efectuate în numele clienţilor.
Componenta naţională a sistemului TARGET2 din România se numeşte
TARGET 2-România şi a fost operaţionalizată cu succes de Banca Naţională a României
la data de 4 iulie 2011.
TARGET 2-România are 23 participanţi direcţi, respectiv Banca Naţională a
României şi 22 instituţii de credit din România.
Participanţii la sistemul Target2-România sunt:
 Alpha Bank Romania S.A.
 ATE Bank România S.A.
 Banca C.R. Firenze Romania S.A.
  Banca Comercială Carpatica S.A.
 Banca Comercială Feroviara S.A.
 Banca de Export Import a României EXIMBANK S.A.
 Banca Transilvania S.A.
 Banca Leumi România S.A.
 CEC Bank S.A.
 Citibank Europe plc. Dublin - Sucursala Romania
 Credit Europe (Romania) S.A.
 Emporiki Bank - Romania S.A.
 Garanti Bank S.A.
 Libra Bank S.A.
 Marfin Bank (Romania) S.A.
 MKB Romexterra Bank S.A.
 OTP Bank România S.A.
 Piraeus Bank România S.A.
 ProCredit Bank S.A.
 Raiffesen Bank S.A.
 RBS Bank Romania S.A.
 UniCredit Ţiriac Bank S.A.
Celelalte 20 de instituţii de credit din sistemul bancar românesc care nu
utilizează încă sistemul Target2 vor trebui să se conformeze şi ele odata cu adoptarea
monedei euro de către statul român.
De asemenea se consideră că pentru o funcţionare optimă a sistemelor de plăţi
este necesară, la nivelul zonei euro, promovarea plăţilor prin transfer-credit
transfrontaliere şi a plăţilor prin carduri.

2.2.1. TARGET 2
TARGET 2 este un sistem de plăți deținut și operat de Eurosistem. Acesta
reprezintă principala platformă europeană de procesare a plăților de mare valoare și este
utilizat atât de băncile centrale, cât și de băncile comerciale pentru procesarea în timp real
a plăților în euro.
 Ce sunt sistemele de plăți?
Economiile moderne se bazează pe fluxul sigur și eficient de operațiuni. Sistemele
de plăți furnizează infrastructura care asigură circulația banilor în economie. TARGET2
este un sistem de plăți care permite băncilor din UE să transfere fonduri de la una la alta
în timp real. Acest proces este cunoscut sub denumirea „decontare pe bază brută în timp
real” (real-time gross settlement – RTGS).
De ce este TARGET 2 important?
BCE manifestă un interes deosebit pentru asigurarea bunei funcționări și a
eficacității sistemelor de plăți și a altor infrastructuri de piață, în vederea menținerii
stabilității financiare în zona euro. TARGET2 reprezintă astfel o componentă esențială a
integrării financiare în UE, permițând libera circulație a banilor la nivel transfrontalier și
sprijinind implementarea politicii monetare unice a BCE.
Cum funcționează TARGET 2?
Platforma este deținută și gestionată de Eurosistem. În termeni simpli, aceasta
funcționează după cum urmează:
 banca A și banca B dețin, ambele, conturi la o bancă centrală;
 banca A trebuie să efectueze o plată în euro către banca B;
 banca A inițiază instrucțiunile de plată în TARGET2;
 contul băncii A este debitat, iar cel al băncii B este creditat – plata este
decontată;
 TARGET 2 transferă informațiile legate de plată băncii B.6

2.2.2. Costuri aferente introducerii monedei euro

Costurile tranziţiei- atunci când statul român va adopta euro, Raiffeisen va
avea cheltuieli pentru a modifica: listele de preţuri (deschidere cont curent, comisioane
pentru plăţi interbancare, emitere card de debit, administrare card de debit, interogare
sold ATM, mini extras ATM, etc.), formularele utilizate în birouri, ştatele de plată,

6
https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me/html/target2.ro.html
conturile bancare, automatele bancare, bazele de date, programe informatice utilizate de
instituţiile de credit,etc
Reducerea veniturilor instituţiilor de credit- o mare parte din veniturile
realizate de bănci provin din schimbul de devize precum şi din operaţiunile de arbitraj
financiar realizate de acestea
Dispariţia autonomiei politicilor monetare, valutare şi fiscale- la momentul
adoptării euro de către statul român, legislaţia în cauză trebuie să reflecte faptul că
responsabilitatea pentru politica valutară,monetară a zonei euro a fost transferată la
nivelul Uniunii.

2.3. Alte implicaţii ale unificării monetare europene

 BNR trebuie să renunţe la propria suveranitate monetară, prin acceptarea
Euro ca monedă comunitară şi recunoaşterea BCE ca autoritate monetarã unică, deciziile
acesteia având o putere normativă supranaţională, recunoscută pe întreg teritoriul Uniunii
Monetare Europene.
 Cadrul legal al monedei unice stabileste că euro reprezintă moneda statelor
din UE participante la Uniunea Monetară si nu poate fi considerată în acelasi timp
monedă şi valută din perspectivă naţională.
 În concordanţă cu prevederile Tratatului asupra Uniunii Europene, atunci
cand statul român adoptă moneda euro, Banca Naţională a României devine parte
componentă a Eurosistemului. În consecinţă, obiectivele specifice Eurosistemului trebuie
îndeplinite într-o manieră colectivă. Eurosistemul susţine decizii centralizate şi coerente
şi oferă cadrul organizatoric şi instituţional pentru aplicarea principiului descentralizării.
În consecinţă, BNR va juca un rol important în realizarea obiectivelor şi funcţiilor
Eurosistemului.
 Introducerea euro a accelerat integrarea pieţelor financiare în Europa,
deoarece prin eliminarea riscului valutar au dispărut si o serie de obstacole din calea
mişcării libere a activelor şi serviciilor financiare.
 Creşterea transparenţei preţurilor- moneda unică asigură o mult mai mare
transparenţă a preţurilor bunurilor şi serviciilor oferite de instituţiile de credit; Ea face
mai evidente diferenţele de preţ (preţurile exprimate în euro oferă un etalon simplu şi
 comun pentru a se efectua comparaţii ) îmbunătăţind astfel competiţia între instituţile de
credit din cadrul sistemului bancar.
 Odată cu adoptarea euro BNR devine „acţionar” a BCE şi trebuie să
subscrie la capitalul acesteia şi să-i pună la dispoziţie active din rezervele valutare; De
asemenea BNR participă la repartizarea profiturilor şi pierderilor nete ale BCE.
 BCE este “banca centrală mamă” a tuturor băncilor centrale naţionale
membre ale Eurosistemului. Astfel: necesarul rezervei minime poate fi modificat de BCE
în orice moment, nivelul ţintă al BCE situându-se între 1,5% si 2,5% din pasivele bancare
relevante (pasivele folosite în acest calcul sunt cunoscute sub numele de bază de rezervă
a unei bănci, care este formată din depozitele pe termen de o zi, depozitele cu o scadenţă
de până la 2 ani, titlurile de credit emise, titlurile de credit cu scadenţă de până la 2 ani şi
hârtiile de valoare). BNR, membră a Eurosistemului nu trebuie să îndeplinească
necesarul rezervei minime în fiecare zi a săptămânii deoarece Banca Centrală Europeană
analizează evoluţia acestuia ca medie lunară. Rezervele deţinute la Banca Centrală
Europeană vor aduce un venit mic din dobândă (în prezent acest venit este echivalentul
ratei dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare).7

Concluzii

7
http://www.bnro.ro/Home.aspx
 În concluzie, adoptarea monedei euro de către statul român implică anumite
schimbări asupra sistemului bancar. Cele mai importante dintre acestea vizează faptul că:
 legislaţia bancară naţională trebuie să fie armonizată cu legislaţia bancară
europeană
 apar costuri aferente introducerii monedei euro
 riscului valutar este eliminat
 BNR trebuie să renunţe la propria suveranitate monetară
 utilizarea TARGET 2 este obligatorie pentru decontarea ordinelor de plată
 Odată cu adoptarea euro BNR devine „acţionar” a BCE şi trebuie să
subscrie la capitalul acesteia şi să-i pună la dispoziţie active din rezervele valutare
 Evitarea necesitatii de schimb a banilor si a cheltuielilor care le însotesc
(comisionul bancar, costul cu plata celor angajati în gestionarea valutei). Aceste costuri
sunt diferentiate pe categorii de operatiuni, dar oricum ele reprezinta un procent mai
însemnat în cazul firmelor cu cifra de afaceri mica;
 Absenta variabilitatii cursurilor elimina implicit riscul valutar. Numai
firmele foarte mari au posibilitatea, prin diferite tehnici, de altfel imperfecte si foarte
costisitoare, sa se acopere contra expunerii la risc valutar, fie prin management de
trezorerie, fie prin operatiuni la termen, fie în caz deosebit prin constituirea unei retele de
filiale în diferite tari si schimbând sursa de aprovizionare, respectiv pietele de desfacere.
 Contabilitatea in interiorul firmelor ar deveni mult mai simpla decât cea
existenta în cazul operatiunilor în mai multe monede. Ar fi înlaturata incertitudinea
decurgând din modificarea neasteptata a cursului valutar si ar fi astfel stimulat comertul
si investitiile.
 Usurinta în compararea preturilor produselor si serviciilor; preturilor si de
consolidare a cursului valutar real. Aceasta elimina costurile provocate de inflatie: rate
înalte a dobânzilor care descurajeaza investitiile, prima de risc pe care pietele financiare o
aplica asupra monedelor considerate insuficient de antiinflationiste, ar fi eliminata
incertitudinea;
 Stimularea plasamentelor în diferite categorii de titluri exprimate în
EURO, acestea fiind privite la fel cu plasamentele în exterior;
  Pentru guverne vor dispărea constrângerile traditionale în privinta
balantelor de plati, piata financiara fiind capabila sa finanteze usor aceste deficite
deoarece nu mai exista riscul valutar.

Bibliografie
1. Albu, C., Euro-între dorinta si realitate, Tribuna Economica nr. 42, octombrie 2000
2. Danila, N., Euro-bipolarizarea monetara, Ed. Economica, Bucuresti, 1995
3. Ionita, L., Jocul de-a europenii, Piata financiara, nr. 10, 2000
4. Ignat, I., Pohoata, I., Economie politica, Ed. Economica, Bucuresti, 1998
5. Jinga, I., Uniunea Europeana. Realitate si perspective, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 1999
6. Nechita, V., Integrare Europeana, Ed. Desteptarea, Bacau, 1996
7. Nicolae Danila - ,,Euro – bipolarizarea monetara”
Parvu, Gh., Uniunea Europeana
8. Ramona Orăştean, Economie monetară şi financiară europeană, Editura Universităţii
Lucian Blaga, Sibiu, 2012
9. https://www.ecb.europa.eu/ecb/history/emu/html/index.ro.html
10. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_2.6.1.html
11. http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-area/convergence-criteria/
12. http://www.bnro.ro/Home.aspx
13. https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me/html/target2.ro.html