ERGONOMIA MUNCII partea II

• SARCINI de MUNCĂ corespunzătoare

• REDUCEREA
– erorilor
– accidentelor
– afectiunilor, bolilor profesionale
– stresului
• Creşterea PRODUCTIVITATII

ing. Adrian BUJOR © 3.2008

Notă: Acest material nu este şi nici nu poate fi considerat un substitut al reglementarilor legale sau al standardelor.
El reflecta experienta şi bunele practici cunoscute de autor, fiind elaborat pentru cursurile de securitate şi sănătate în muncă.
1

Maduva spinarii si nervii spinali

– Nervii spinali ai maduvei spinării sunt protejati de orificiul vertebral

– Inervează corpul prin nervi motori sau senzitivi ce trec prin orificiile
intervetebrale

2
Zone dureroase

DOURERI CU NEVRALGII
DORSALGII ORIGINE CERVICO-
CERVICALĂ BRACHIALE

DURERI DURERI
LOMBARE SCIATICE
3

Muschi, tendoane

Tendon

Muschi
4
 Muschii
Artere
Fibra musculara
Vene

Fascicol muscular

Aponevroze

• unitate motorie = celule musculare +

celule nervoase
• mişcări fine - efectuate de unităţi motorii
formate din 5-10 celule
• mişcări grosiere - efectuate de unităţi
motorii formate din peste 1000 celule

Muschiul, functionare

• unităţi motorii cu contracţie rapidă

– execută mişcări de intensitate scăzută
– intră primele în acţiune şi rămân contractate până la finalizarea
mişcării
• solicitări musculare STATICE
• obosire, afecţiuni
• unităţi motorii cu contracţie lentă
– execută mişcări de intensitate ridicată
• solicitări musculare DINAMICE 6
 Solicitări dinamice - statice
solicitare DINAMICĂ
- circulaţia sanguină normală
- aport adecvat de O2
- proces aerob
- consum glicogen, glucoză, acizi graşi
- rezultă CO2 + H2O + energie
Solicitări dinamice - statice
solicitare STATICĂ
- circulaţia sanguină îngreunată, stopată
- aport inadecvat de O2
- proces anaerob
- consum glicogen, glicoizi
- rezultă acid lactic + energie
- creierul recepţionează semnale de
oboseală, disconfort, durere
8
Solicitari multiple

SUPRASOLICITARE
STATICĂ

FRECĂRI ÎMBĂTRÂNIRE

TULBURĂRI
CIRCULATORII

MICROLEZIUNI

INFLAMAŢIE

TENDINITĂ

Nervii, vasele de sange

Artera

Nervul BRAHIAL Vena

Nerv

Bursita

Clavicula
Nervul AXIAL

Ligament

Nervul MEDIAN Nervul ULNAR

10
 Domenii problematice

Ridicari
Ridicari Pozitii
Pozitiivicioase
vicioase Prindere,
Prindere,stangere
stangereinin
forta
forta

Miscari
Miscarirepetitive
repetitive Tastare
Tastareintensiva
intensiva Vibratii
Vibratiimana
manabrat
brat

11

Ridicări grele

• Se impune efort fizic mare pentru

realizarea sarcinii
• Efort necesar pentru controlul şi
comanda echipamentelor şi
uneltelor
• Efort de prindere
• Greutate mare a sarcinii
• Durata mare a sarcinii

12
 Ridicări grele prin aplecare

• Ridicări grele, la distanţă faţă de corp, în special ridicări

repetate pe o perioadă lungă de timp
• Sunt solicitate
– braţele,
– spatele, care trebuie sa lucreze ca o parghie deşi nu este construit
adecvat pentru aceasta

13

Ridicări grele

• Factori favorizanţi
– Amenajarea locului de muncă
– Aglomerarea pardoselei
– Comoditatea manipulantului
– Accesul dificil aproapre de sarcină
– Forma sarcinii, posibilităţi de prindere
– Instruire, deprinderi necorespunzătoare

14
 Ridicări grele

• Activitate cu risc mare de manipulare

manuală
– greutatea mare poate să producă afecţiuni

• Activitate ce poate prezenta risc de

manipulare manuală
– sunt necesare informţii suplimentare privind
• durata sarcinii,
• modul de transport al sarcinii,
• distaţa de transport,etc.

15

Limite maxime admise pentru manipularea manuala a maselor

Tip de Frecventa Barbati Femei

manipulare operatiilor
vârsta (ani) vârsta (ani)
16-19 19-45 > 45 16-19 19-45 > 45
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5

• NOTA:
• - rar: sub 5% din durata schimbului;
• - frecvent: între 6 – 10% din durata schimbului;
• - foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului.

16
 Riscograf

Distanţa faţă de zona lombară

Greutatea sarcinii Cel mult lungimea antebraţilui (30 cm) Cel mult ¾ din lungimea antebraţului (45
cm)

25

15

17

Răsucirea taliei

• Răsucirea taliei în timp ce ridicăm

sau susţinem greutăţi

18
 Extensii, aplecari

• Întinderea şi ridicarea peste nivelul capului, peste o masă

sau peste un obstacol înalt

19

Stivuirea si depozitarea

• Obiectele grele se depozitează jos iar cele

uşoare în vârful stivei
• Obiectele mari nu se depozitează pe
rafturile superioare
• Marcaţi greutatea pe ambalaje
• Păstraţi căile de acces libere
• Folosiţi mijloace mecanice ajutătoare

20
Extensii, aplecari

21

Extensii, aplecari

22
 Prindere dificilă, presiune de contact

• Ridicarea sau transportul

obiectelor dificil de prins sau
forme dificile, cu folosirea de
poziţii stânjenitoare, dificile de
lucru

23

Tensionare

• Presarea peste o suprafaţă dură

sau ascuţită
– corpului
– nervilor,
– tendoanelor,
– vaselor de sînge
• Poziţii extreme ale membrelor
• Prinderea prea strînsă cu mâna
• Munca în poziţii (îngenunchiere,
poziţie culcat, aplecat înainte)
– stânjenitoare ,
– inconfortabile ,
– încordate,
– extreme

24
Tensionare

25

Posturi dificile

26
 Posturi dificile

27

Munca stând jos - în picioare

• Şezând
• Intins
• Răsucit
• Aplecat
• În genunchi
• Statul pe vine
• Munca peste cap
• Poziţii fixe

28
Munca stând jos - în picioare

• Stat jos pentru o durată lungă de timp

într-o singură poziţie

29

Munca stând jos - în picioare

30
Munca stând jos - în picioare

31

Munca stând jos - în picioare

adecvat puţin adecvat

32
 Munca stând jos - în picioare

33

Evaluare, stand jos, în picioare, mergând

Poziţia de lucru Într-o perioada importantă Din când în când în timpul Într-o perioadă importantă
a schimbului schimbului a schimbului

Stat în -aplecat fără libertate de -aplecat fără libertate de -poziţie verticala, cu

picioare, mişcare mişcare posibilitatea efectuării de
mergând mişcare

-contorsionat, fără libertate -contorsionat, fără libertate

de emişcare de emişcare

-aplecat şi contorsionat în -aplecat şi contorsionat în

acelaşi timp acelaşi timp

-libertatea de mişcare este -libertatea de mişcare este -posibilitate de a trece în

foate limitată, foate limitată, poziţia stat jos

-baza este instabilă sau -baza este instabilă sau

limitată limitată

34
 Evaluare, stand jos, în picioare, mergând

• Roşu = inadecvat
• Toţi sau majoritatea sunt expuşi riscului apariţiei unor
afecţiuni musculo-scheletale
• Se vor lua măsuri imediate dacă nu există anumite motive
pentru a amâna adoptarea acestora
evaluaţi mai în detaliu
• Galben = evaluaţ
număr însemnat de persoane sunt expuse riscului
• Un numă
apariţiei unor afecţ
apariţ afecţiuni musculo-
musculo-scheletale
• Analize şi evaluă
evaluări atente
• Verde = acceptabil
• Pentru majoritatea nici un risc
• Oarecare precauţie pentru anumite grupuri

35

Prinderi, stangeri dificile, presiune de contact

36
 37

Tras - impins

38
 Munca monotonă, repetitivă

• Repetarea sistematică a unor mişcări tensionează

– musculatura şi
– tendoanele
• Factori favorizanţi:
– Cât de des se repetă mişcarea
– Viteza mişcării
– Numărul muşchilor implicaţi
– Forţa necesară
– Poziţiile de muncă
– Timpul de odihnă
– Vibraţii
– Forma sculelor, obiectelor
– Microclimatul

39

Exemple

• La muncă
– ridicări, aplecări, manipulări
– înşurubare, manipulare foarfeci, patent, ciocan, chei
– împingeri, tractări
– dactilografiat
• Acasă
– tricotat, cusut, cântat la instrumente
• Sporturi
– tenis, golf, baseball, bowling

NU este muncă repetitivă

folosirea în exces a creierului!

40
 Muncile monotone, repetitive

• Pot afecta
– Membrele inferioare şi superioare, cotul
– Încheieturi, mâini, degete
– Umerii şi gâtul
– Pieptul, abdomenul
– Zona lombară, spatele
• Urmările pot fi
– Foarte costisitoare, afectând stilul de viaţă
– Permanente, netratabile
• Produc afecţiuni cum ar fi:
– Tendinite, tendosinovite
– Sindromul carpal tunel
– Probleme circulatorii

41

Simptome comune ale afecţiunilor

• De regulă afecţiunile apar după un timp (luni, ani)

• Amorţeli
• Furnicături, înţepături, dureri
• Dificultăţi în a mânca, conduce, scrie
• Pălirea pielii sau răcirea ei
• Dificultăţi în mişcarea degetelor, umerilor, coatelor,
încheieturilor
42
 Afecţiuni

Munci monotone şi repetitive

Tulburări şi
Tulburări şi afecţiuni
afecţiuni fizice
psihice

43

Evaluare munci monotone şi repetitive

Ciclu de lucru De mai multe ori pe minut, De mai multe ori pe minut, în De câ
câteva ori
în decursul a cel puţin decurs de cel puţ
puţin o oră
oră. De pe oră
oră
jumătate din schimbul de mai multe ori pe oră
oră, în
lucru decursul a cel puţ
puţin jumă
jumătate
din schimb
Poziţii şi Fixe, incomode Posibilităţ
Posibilităţii limitate de a Posibilităţ
Posibilităţii
mişcări de varia bune de a varia
lucru

Spaţiul de Complet controlat Parţ

Parţial controlat Auto-
Auto-controlat
manevră

Conţinutul O singură sarcină de lucru Mai multe sarcini de lucru Conţ

Conţinut larg
muncii

Instruire / Instruire de scurtă durată Instruire

Cerinţe de constantă
constantă
competenţă

44
 Prevenirea afecţiunilor muncilor repetitive

• Este importantă detectarea precoce şi îngrijirea

• Semnalaţi imediat problemele responsabilului cu protecţia muncii,
sefilor ierarhici, conducerii
• Sugeraţi schimbări, îmbunătăţiţi confortul, rotirea sarcinii
• Urmaţi procedurile de securitate, folositi EIP
• Consultaţi medicul de medicina muncii
• Descreşteţi intensitatea muncii, restrângeţi mişcările, reduceţi
repetările, răsucirile, schimbaţi pozitiile de lucru
• Ajustaţi scaunul, suprafaţa de lucru, comenzile
• Tratament medical
• Exerciţii
• Schimbarea uneltelor, a tehnicilor de lucru, rotirea sarcinilor, locului
de muncă, automatizare

45