Sintaxa propoziției

Împarte propozițiile în părți de propoziție:

-stabilește funcțiile sintactice (deasupra)
-numește părțile de vorbire prin care se exprimă (dedesupt)

a. În mijlocul drumului picotește câinele învățătorului Zaharia Herdelea, cu ochii întredeschiși, suflând greu.

b. Cei trei lăutari cântă lângă șopron.

c. De tropotele jucătorilor se hurducă pământul.

d. Câțiva băiețandri, îngăduiți de curând la horă, amețiți de atâta învârteală, se clatină ici-colo.

e. Tocmai atunci se târăște pe poartă, printre picioarele oamenilor, Savista, oloaga satului.

f. — Dar acasă nu puteai sta, măi femeie?

 Sintaxa propoziției

g. Ion, feciorul Glanetașului, ținând de mijloc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutari.

h. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut.

i. Ion trecu încet pârleazul de lângă grajd, întorcând capul spre Ana.

j. Deodată toată lumea se întoarse spre uliță.

k. Venea preotul Belciug împreună cu doamna Maria Herdelea, soția învățătorului, cu domnișoara Laura și cu Titu.

l. Primarul și fruntașii satului ieșiră în poartă pentru a întâmpina domnii.

m. Sora lui Titu se făcu deodată serioasă, agățată de brațul mamei sale.
 Sintaxa propoziției

n. Vorbele lui Ilie loviseră pe George drept în suflet.

o. Lăutarii își potriveau zgomotos instrumentele pentru a da de știre tuturor.

p. Doamna Herdelea asculta foarte serioasă, cu capul sus, cu buzele strânse.

q. O scăpărare furioasă îi țâșni din ochii negri, lucitori ca două mărgele vii.

r. Baciu se zvârcolea în brațele oamenilor, răcnind neîncetat.

s. George rămase cu ai săi lângă șură, furios, neîndrăznind a se împotrivi.

ș. Lângă prispă, aproape de poartă, Savista ședea ghemuită, speriată de răcnetele oamenilor, ferindu-se de a nu fi călcată-n picioare.