Ciclul II – MASTER I.G.

_ Fundatii speciale

Partea introductiva - NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII

Definitii
Teren de fundare Pământ, rocă sau material de umplutură care există pe amplasament înainte de execuţia
lucrărilor de construcţii.

Fundaţie Partea inferioară a unei construcţii care are rolul de a transmite încărcările la teren şi de
a participa, alături de celelalte elemente structutale, la asigurarea rezistenţei, stabilităţii,
exploatării şi durabilităţii construcţiei.

Adancimea de Adâncimea de fundare este distanţa măsurată de la nivelul terenului (natural sau
fundare, D sistematizat / amenajat) până la baza fundaţiei.

Sistemul Ansamblul elementelor care asigură rezistenţa şi stabilitatea unei construcţii sub
structural acţiunea încărcărilor statice şi dinamice, inclusiv cele seismice.
Sistemul structural este alcătuit din trei subsisteme: suprastructura (S), infrastructura
(I) şi terenul de fundare (T).

1
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Suprastructura Ansamblul elementelor structurale situate deasupra infrastructurii; poziţionată, de

regulă, peste cota zero a construcţiei.

Infrastructura Ansamblul elementelor structurale situate, de regulă, sub cota zero a construcţiei; este
alcătuită din substructură şi fundaţii; la construcţiile care nu au substructură,
infrastructura este alcătuită din fundaţii.

Substructura Parte a infrastructurii poziţionată între suprastructură şi fundaţii.

Substructura este alcătuită, de regulă, din elemente structurale verticale (pereţi, stâlpi)
şi elemente orizontale sau înclinate (plăci, grinzi etc.).
În raport cu suprastructura, aceasta prezintă diferenţe de alcătuire şi conformare, care
conduc la capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate.
În unele cazuri substructura include şi primul sau primele niveluri de peste cota zero.

2
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

S LEGENDA
S=Suprastructura
S I=Infrastructura
B=Substructura
F F
T T T T T T T T T T F=Fundatii
a) T=Teren de fundare
b)

S
S

S ±0.00
CTA ±0.00 CTA ±0.00 CTA
B I
B I B I
F F F

T T T

c) d) e)

3
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Infrastructura se proiecteaza astfel încât să fie solicitată, de regulă, în domeniul elastic de comportare.

Se admite proiectarea mecanismului de plastificare a structurii la acţiuni seismice severe cu dezvoltarea de

articulaţii plastice şi în substructură. In aceste situaţii se vor lua măsuri care să asigure o comportare ductilă a
substructurii şi accesul pentru intervenţii post seismice.

Solicitări transmise infrastructurilor

Solicitările transmise infrastructurilor se determină considerând eforturile transmise de suprastructură,

încărcările aplicate direct infrastructurii (încărcări din greutatea proprie, din încărcări de exploatare,
forţe seismice etc.), presiuni sau împingeri ale pământului, presiunea apei etc.

Solicitările transmise infrastructurilor se determină pentru:

- grupările de acţiuni pentru situaţii de proiectare permanente sau tranzitorii (grupări fundamentale, GF);
- grupările de acţiuni pentru situaţii de proiectare seismice (GS).

• stabilirea solicitărilor transmise infrastructurilor este condiţionată de dimensionarea completă a suprastructurii;

• pentru structurile considerate avand o comportare liniar-elastica, se recomandă calculul ansamblului constituit
din suprastructură, infrastructură şi teren de fundare;
• se recomanda acceptarea dezvoltarii mecanismului de disipare a energiei induse de cutremur prin
formarea articulatiilor plastice dirijate;
• eforturile din acţiunile seismice se asociaza mecanismului de plastificare al suprastructurii.
• proiectarea infrastructurii trebuie să ţină cont de interactiunea cu suprastructura şi terenul de fundare.
4
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Perete

Stâlp Articulaţii plastice

Grindă

S
S

F
SS I
TF
F
TF

Sisteme structurale cu mecanisme de plastificare în suprastructură

5
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

CLASIFICAREA FUNDATIILOR

1. Dupa adancimea de fundare

Fundaţii de suprafaţă
D ≤ 3,00m
In cazul construcţiilor prevăzute cu 2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), fundaţiile sunt considerate de
suprafata, desi D > 3m.

Fundatii de adancime
Fundatiile care nu se incadreaza in categoria fundatiilor de suprafata.

6
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

2. Dupa modul de transmitere a incarcarilor la terenul de fundare

Fundatii directe
Incarcarile se transmit exclusiv prin suprafata bazei fundatiei.

1 – umplutura
2 - sapatura taluzata

7
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii indirecte

Incarcarile se transmit prin suprafata bazei si prin fortele de frecare mobilizate pe suprafata laterala.

a, b, c, d:

diferite tipuri de
elemente de fundare

8
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

3. Dupa tipul actiunilor predominante

Fundatii solicitate static – fundatiile constructiilor

Fundatii solicitate dinamic – fundatiile unor masini sau utilaje tehnologice

9
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

4. Dupa tipul elementului structural care sta pe fundatie

Fundatii sub stalpi
Fundatii sub pereti (ziduri)

5. Dupa alcatuirea constructiva

Fundatii izolate (sub stalpi)

Fundatie de suprafata Fundatie de adancime (pe piloti)

Sectiune verticala Vedere in plan Sectiune verticala

10
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii continue (sub stalpi)

Fundatie de suprafata
bs
L0
50 mm b

Hc Lc
Hc
Ht
Beton de egalizare B
Vedere longitudinala Sectiune transversala

11
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii continue (sub pereti de zidarie)

Fundatie de suprafata

Sectiune transversala
12
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii continue (sub pereti de beton armat)

Fundatie de suprafata

Sectiune verticala

Vedere in plan

13
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii generale (sub stalpi si sub pereti)

Fundatie de suprafata - Radier

Vedere in
plan 1 1

Radier tip dala

groasa

Sectiune 1-1
verticala hr

Beton de
egalizare
14
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatie de adancime – Radier pe piloti

Vedere in plan

15
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

6. Dupa procedeul de executie (pentru fundatiile de suprafata)

Fundatii executate in sapatura taluzata

16
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Fundatii executate in sprijinita

17
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

ETAPELE ELABORARII PROIECTULUI DE FUNDATII – Proiectarea geotehnica

1. Cercetarea terenului de fundare ⇒ Studiu geotehnic si hidrologic
2. Stabilirea adâncimii de fundare
3. Alegerea sistemului de fundare
- FUNDATII DE SUPRAFATA
- FUNDATII DE ADANCIME

4. Predimensionarea fundatiei
5. Alegerea metodei de calcul
- Metode prescriptive/simplificate – NU se ţine cont de interactiunea cu suprastructura şi terenul de
fundare
- Metode exacte
6. Calculul TERENULUI DE FUNDARE LA STARI LIMITA
- Starea limita ultima (SLU)
- Starea limita de exploatare (SLE)
7. Elaborarea proiectului de executie – (Proiectarea structurala)

18
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

Reglementata prin N O R M A T I V privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
NP 074/ 2011.
Diferenţierea documentaţiilor geotehnice
Natura şi conţinutul documentaţiilor geotehnice se diferenţiază în funcţie de:

- etapele de realizare a lucrării

- categoria geotehnică a lucrării.

Documentaţiile geotehnice pentru diferitele etape de realizare a lucrării

Avizul geotehnic preliminar pentru fazele preliminare de proiectare, pentru obiective importante cu dezvoltare
mare în plan şi/sau în adâncime.

Studiul geotehnic reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru proiectarea oricărei construcţii si
face parte din Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (D.T.A.C.), care se
include în Proiectul tehnic (P.Th.).

19
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Studiul geotehnic are două capitole principale:

− prezentarea informaţiilor geotehnice, cu includerea fişelor sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj
deschis

− evaluarea informaţiilor geotehnice, cu includerea recomandărilor asupra sistemului de fundare

Studiul geotehnic de detaliu se elaborează pentru faza de detalii de execuţie (D.E.), în cazul în care pentru
această fază de proiectare sunt necesare elemente suplimentare faţă de cele furnizate de Studiul geotehnic
elaborat pentru faza de Proiect tehnic (P.Th.) şi care a făcut parte din D.T.A.C.

Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică, în cazul în care proiectul se elaborează în fază unică (P.Th.
+ D.E.).

Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei care cuprinde notele de sinteză ale monitorizării geotehnice
(în primul rând natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea acestora cu previziunile) precum şi
note privind comportarea lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţilor.

20
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Investigarea terenului de fundare

Documentaţiile geotehnice se bazează pe investigarea terenului de fundare.

Investigarea terenului de fundare se efectuează ţinând seama de categoria geotehnică a lucrării.

Categoriile geotehnice

În vederea stabilirii exigenţelor proiectării geotehnice se introduc trei Categorii geotehnice: 1, 2 şi 3.

Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă înainte de investigarea
terenului de fundare, putand fi schimbată ulterior.

Categoria geotehnică este asociată cu riscul geotehnic:

Categoria geotehnică 1 Risc REDUS
Categoria geotehnică 1I Risc MODERAT
Categoria geotehnică 1II Risc MAJOR

21
 Ciclul II – MASTER I.G. _ Fundatii speciale

Riscul geotehnic depinde de:

Condiţiile de teren: terenuri bune, medii, dificile

Apa subterană: nu sunt necesare epuizmente, epuizmente directe sau drenare, epuizmente indirecte (riscuri de
degradare a unor structuri alăturate)
Clasificarea construcţiilor după importanţă; excepţională, deosebită, normală, redusă
Conditiile privind vecinătăţile
Zona de incadrare seismica

Corelarea între tipurile de lucrări şi categoriile geotehnice

Categoria geotehnică 1 include doar lucrări mici şi relativ simple care nu necesita excavaţii sub nivelul apei
subterane.
Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de lucrări şi fundaţii, fără riscuri majore sau condiţii de
teren şi de solicitare neobişnuite sau excepţional de dificile.
Categoria geotehnică 3 cuprinde obiecte care nu se încadrează în Categoriile geotehnice 1 şi 2, reprezentate prin
structuri implicând riscuri majore sau încărcări excepţional de severe, amplasate în condiţii de teren dificile.

22