6.

CONSTRUCŢIA TURBINELOR CU ABUR

OBIECTIVE

1. Analizeze elementele constructive ale unei turbine cu abur

2. Explice forţele care acţionează asupra pieselor componente şi eforturile care iau
naştere în ele
3. Justifice efectele fluidului de lucru asupra pieselor componente ale turbinei
4. Explice cauzele şi efectele vibraţiilor paletelor şi rotoarelor
5. Analizeze fenomenul de rezonanţă
6. Compare tipurile de lagăre şi să argumenteze utilizarea lor
7. Analizeze cauzele şi efectele solicitărilor termice
8. Deosebească tipurile de dilatări ale pieselor şi modul de preluare a acestora.
6.1. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ALE
TURBINELOR CU ABUR
Soluţia constructivă a unei turbine cu abur depinde de:
– destinaţie
– puterea turbinei
– mărimea parametrilor aburului la intrare şi la ieşire
– turaţia turbinei
– felul prizelor (fixe sau reglabile)
– tradiţia de fabricaţie
– tehnologia de fabricaţie a carcaselor şi rotoarelor

Criteriile importante de diferenţiere sunt:

a – tipul constructiv al rotorului corelat cu modul de producere a forţei asupra
paletelor
1 – turbine cu rotor cu discuri – cu acţiune
– cu reacţiune redusă
– cu reacţiune crescătoare spre ieşire
2 –turbine cu rotor tambur – cu grad mare de reacţiune
b – numărul de corpuri şi organizarea curgerii în fluxuri unice, opuse sau dublu flux
c – valoarea turaţiei – normală 3000 rot/min
– coborâtă 1500 rot/min
– ridicată peste 3000 rot/min
d – existenţa şi felul prizelor – fără prize – turbine de antrenare
– prize fixe – turbine energetice sau de antrenare
– prize reglabile – turbine de termoficare
urbană sau/şi industrială
e – tehnologia de obţinere a rotoarelor – fretate, monobloc sau sudate
f – tehnologia de obţinere a carcaselor – turnate sau sudate
ELEMENTELE CONSTRUCTIVE DE BAZA ALE UNEI
TURBINE CU ABUR

rotorice statorice auxiliare

– palete – ajutaje – sistemul de reglare şi protecţie
– arbore – diafragme – instalaţia de ungere
– discuri – carcasa – aparatura de măsură şi control
– cupla – lagăre – circuitul etanşărilor (abur – labirinţi)
– viror – plăci de fundaţie – instalaţia de răcire (condensator)
– etanşări – circuitul regenerativ
FORTE SI SOLICITARI IN TURBINELE CU ABUR
– Forţe datorate agentului de lucru
– ex. – forţa de impuls a aburului asupra paletelor
– forţe datorate diferenţelor de presiune (forţa axială în rotor
forţa asupra diafragmelor, forţa asupra carcasei)
– Forţe de greutate
– Forţe de inerţie (dinamice) – ex. – forţa centrifugă
– Forţe de dilatare (solicită piesele a căror dilatare este împiedicată)
– Forţe accidentale – ex. – forţe provocate de: dezechilibrări, ruperea paletelor
ruperea capelor generatorului, frecări, cutremure

Solicitările din piesele turbinelor

– constante Poziţia forţei faţă de Repartiţia forţei
suprafaţa pe care se exercită uniformă neuniformă
perpendiculară întindere, încovoiere
compresiune
paralelă forfecare torsiune
– periodice (la oboseală) – oscilante
– pulsatorii
– alternate
După numărul de cicluri (N) solicitarea la oboseală mecanică şi termică poate fi:
– oboseală prin cicluri cu frevenţă mică de apariţie (N<105)
– oboseală multiciclică (N>105)
– termice – datorate diferenţelor de temperatură – pot fi staţionare sau ciclice
– la şoc – când durata acţiunii forţei este foarte scurtă.
După comportarea în timp solicitările sunt:
– staţionare – constante în timp
– nestaţionare – variabile în timp
– periodice (ciclice)
 FORTE SI SOLICITARI IN TURBINELE CU ABUR
METODE DE PRELUARE A SOLICITĂRILOR
– dimensionare corectă
– utilizarea de materiale cu caracteristici mecanice corespunzătoare
– utilizarea de tehnologii adecvate
– piesele intens solicitate se obţin prin forjare (rotor, discuri, lagăre, paletele
lungi.
– piesele mai puţin solicitate se obţin prin turnare (carcase, diafragme).
Presiunea şi diferenţa de presiune produc solicitări mecanice.
Temperatura şi diferenţa de temperatură produc dilatarea şi solicitările
termice.
– Asigurarea liberei dilatări – constituie un principiu de bază în
construcţia turbinelor cu abur şi în general al maşinilor termice.
Libera dilatare se asigură prin:
– prevederea de spaţii (jocuri) între piese (ex. – jocul diafragmelor în
carcasă, jocul ajutaj – paletă)
– modul de fixare a pieselor astfel încât în procesul de dilatare să se
păstreze concentricitate şi colinearitate acestora (centrajul)
(ex. – sprijinirea carcaselor pe cutiile lagăr
– fixarea diafragmelor în carcasă)
FORTE SI SOLICITARI IN TURBINELE CU ABUR
CONDITII DE LUCRU SPECIFICE TURBINELOR CU ABUR
Turaţia – normală n = 3000 rot/min ( sau 3600 rot/min) P ≤ 1000 MW
– redusă n = 1500 rot/min ( sau 1500 rot/min) P ≥ 700 MW

Valoarea turaţiei se stabileşte din condiţia de sincronism cu sistemul energetic

np
f = [Hz] n = turaţia [rot/min]
60
p = numărul perechilor de poli la generator

Valoarea relativ mare a turaţiei duce la – solicitări mecanice ridicate

– viteze periferice mari
Reducerea turaţiei are ca efect – creşterea gabaritului

Parametrii aburului
Comparativ cu turbinele clasice, la turbinele pentru CNE parametrii aburului viu sunt mai scăzuţi:

Turbine cu abur
clasice nucleare
parametrii
Supracritici

Ultrasupra
Ridicaţi

PHWR
ridicaţi
Foarte

Critici

BWR
Presiune [bar] 90÷130 130÷200 240÷300 300÷360 65÷72 38÷44
Temperatură [oC] 535 ÷ 565 600÷650 Saturat saturat
 EFECTELE FLUIDULUI DE LUCRU

Eroziunea se produce prin

– frecarea abur – piesă(ex. – muchia de ieşire a ajutajelor, labirinţii)
– lovirea de către picăturile de apă (ex. – muchia de intrare a paletelor)
– antrenarea de particule dure (ex. – bucăţi de palete rupte, rugină)

Coroziunea
– ruginire – acoperirea suprafeţelor metalice cu un strat de oxizi de fier.
– coroziune fisurantă – prin pătrunderea sărurilor în fisurile metalice
apar canale filiforme care slăbesc rezistenţa mecanică;
– coroziune peliculară – la turbinele pentru CNE prin radioliză se
produce disocierea vaporilor de apă care vor conţine oxigen în stare nativă.
La oprire vaporii se condensează şi corodează intens suprafeţele metalice.
– coroziune chimică – datorită ionilor activi care se găsesc în apa
provenită accidental de la generatorul de abur
 EFECTELE FLUIDULUI DE LUCRU
Depunerile de săruri
Se depun îndeosebi săruri de sodiu (silicat de sodiu Na2SiO3) şi
oxizi de siliciu (dioxid de siliciu SiO2), oxid de fier trivalent (Fe2O3),
oxid de cupru (CuO) rezultaţi ca urmare a tratării necorespunzătoare
a apei.
Depunerile au loc cu predilecţie
– pe tijele şi scaunele ventilelor
– pe paletele primei trepte
– în zona trecerii peste curba limită, în treptele în care se iniţiază
condensarea, (pe suprafaţa ajutajelor şi paletelor, spre vârf, sub
bandaj, labirinţi)

Efectul depunerilor
– reduc randamentul deoarece prin micşora secţiunilor de curgere se
modifică variaţia presiunii în lungul turbinei, aerodinamica profilelor şi
gradul de reacţiune.
– solicită suplimentar paletele
– modifică forţa axială în rotor şi încărcarea lagărului axial
– favorizează coroziunea fisurantă.
PROBLEMA MATERIALELOR
 MATERIALE PENTRU TURBINE
Rezistenţa mecanică se asigură prin
– utilizarea de oţeluri aliate cu: Cr, Mo, V, W, Nb
ex: – rotoarele de IP – oţel feritic Cr-Mo-V
– rotoarele de JP – oţel Ni-Cr-Mo-V (Ni 2,3÷3,5%) rezistent la eforturile mari date de forţa
centrifugă, la şoc pentru a preveni ruperea fragilă, la rupere prin coroziune.
– palete – oţeluri inoxidabile (Cr≈13%)
– aliaje de titan – uşoare, rezistente mecanic şi la eroziune
– durificarea suplimentară a suprafeţelor sau inserţia de materiale dure (stelit). (ex. scaunele
ventilelor solicitate la şoc şi uzură (provocată de curgerea intensă a aburului)
– încălzirea materialelor peste temperatura de tranziţie de la nemaleabilitate, la oţelurile pentru
turbine cu abur (50÷100) 0C.
Rezistenţa la oboseală – rezistă bine la oboseală
– oţelurile aliate cu 12÷14 % Cr
– oţelurile cu o structură internă cu granulaţie fină, obţinută prin diferite
tratamente termice (călire, îmbunătăţire)
Rezistenţa la acţiunea mediului de lucru
Rezistenţa la acţiunea erozivă a umidităţii se realizează prin
– durificarea suplimentară a suprafeţelor
– placarea cu materiale rezistente
 PALETE

nit bandaj

cap Construcţia paletelor

Piciorul
profil Asigură prinderea paletei pe rotor (disc sau tambur). Prinderea
trebuie să fie:
– rezistentă
– rigidă
– demontabilă
picior Forma piciorului depinde de mărimea solicitărilor

Profilul
Interacţionează cu fluidul de lucru. Forţa cu care aburul acţionează
asupra profilului pune în mişcare rotorul.
Profilul are formă aerodinamică putând fi:
– constant în lungul paletei (palete cilindrice sau răsucite legic)
–variabil în lungul paletei (palete răsucite spaţial)
 PALETE
Capul
Zona de la vârful paletei, care poate fi prevăzută cu bandaj (la paletele scurte şi medii) sau alte
elemente de legătură (la paletele lungi).
Bandajul – închide canalul dintre palete la periferia acestora şi împiedică scurgerile de fluid
de lucru peste vârful acestora
– rigidizează paletele prin legarea între ele
– măreşte starea de solicitări în paletă
Constructiv bandajul poate fi realizat:
– din platbande nituite care leagă între ele grupuri de palete
– monobloc, legătura între palete realizându-se printr-o uşoară răsucire a paletelor la
montare. Se obţine o legătură elastică, continuă.

Elemente de legătură
Sârme de legătură între palete. Se pot utiliza 1÷3 sârme plasate la diferite înălţimi în lungul
paletei. După efectul lor sârmele sunt:
– sârme de amortizare a vibraţiilor. Sârma trece liber prin gaura din paletă. Prin frecarea
dintre sârmă şi paletă energia de vibraţie este parţial disipată, obţinându-se efectul de
amortizare.
– sârme de rigidizare. Sârma este lipită de profilul paletei. Prin rigidizarea frecvenţa proprie a
paletelor creşte şi se evită fenomenul de vibraţie în rezonanţă.
 PALETE

Forme de prindere a paletelor pe disc

a – picior în T; b – picior în T cu consolidări laterale; c, e – paletă călare pe obadă
cu consolidări laterale; d, e, f – prindere cu ştifturi (nituri); h –con de brad
 PALETE

Bandaje
a –nituit; b – monobloc; c – torsionarea paletelor cu
bandaj monobloc pentru a realiza legătura elastică
 PALETE

Forte si solicitari in palete

Forţa Solicitarea
profil picior bandaj sârmă
centrifugă întindere întindere încovoiere încovoiere
încovoiere compresiune
încovoiere
forfecare
aburului încovoiere – – –
 ROTORUL
Rotoare cu discuri
– monobloc – discurile sunt din aceeaşi bucată cu arborele. Rotorul se obţine dintr-un
semifabricat forjat, cu o bună rezistenţă mecanică, dar prin tăierea discurilor, întrerupând fibrajul,
rezistenţa scade. (d< 2,7 m)

– fretat – discurile sunt piese distincte faţă de arbore, fiind forjate independent. Rezistenţa lor
este foarte bună. Principalul dezavantaj îl constituie slăbirea în timp a fretajului şi apariţia în zona
fretată a fenomenului de coroziune sub efort. Sunt utilizaţi numai la joasă presiune.

– sudat – discuri sau grupuri de discuri forjate independent sunt sudate formând rotorul.
Soluţia elimină dezavantajele fretări dar necesită o tehnologie avansată de sudare. Starea de
solicitări în discuri este mai redusă iar rotorul este mai rigid, săgeata statică a rotorului sudat fiind
mai redusă decât a celui fretat, cu consecinţe pozitive asupra vibraţiilor.

Rotoare tambur

Rotorul este un corp de revoluţie cilindric sau conic, plin sau gol la interior. Fiind lipsit de discuri paletele sunt
prinse direct pe suprafaţa tamburului. Se utilizează la turbinele cu reacţiune (ρ = 0,5 la toate treptele), la
care existenţa discurilor ar da naştere unor forţe axiale foarte mari.
 CARCASA TURNATA DE IP SI MP

Carcasa simpla

Carcasa dubla Carcasa hibrida

CARCASA SUDATA de JP
 ROTORUL

Tipuri constructive de rotoare

de turbină cu abur
a – rotor cu discuri fretate:
b – rotor cu discuri monobloc;
c – rotor cu discuri sudate;
e – rotor tambur
ROTORUL

Forte si solicitari in rotor

Forţe care acţionează asupra rotorului

– greutatea
– forţa centrifugă
– forţa dezechilibrantă – admisă maxim 20% din
greutate

Solicitări
– încovoiere datorată – greutăţii
– preluării asimetrice a forţei
axiale de către lagărul axial
– torsiune datorată – momentului transmis de palete
– momentului rezistent opus de
generatorului electric
(maxim la scurtcircuit)
– oboseală – datorită vibraţiilor date de forţa
dezechilibrantă şi alte forţe periodice
– termice – datorită câmpului neuniform de
temperatură sau dilatării împiedicate.
 DISCURILE

Sub acţiunea forţei centrifuge în disc iau

naştere eforturi radiale şi tangenţiale. care
depind de forma discurilor.
La discurile fretate se adaugă şi efortul
introdus de presiunea de fretaj (strângere),
eforturi prezente si in starea de repaos..
Eforturile totale in disc se obtin prin
suprapunerae eforturilor termice peste cele
mecanice.

Starea de eforturi în discul fretat [N/mm2]

 DIMENSIONAREA PRINCIPALELOR PIESE
Solicitările pentru dimensionare
Rotor Palete Carcasă

de separaţie
Piesa

ansamblu

suprafaţa
bandaj
obada

flanşă
picior
profil

corp
disc
Forţa

1. Forţa centrifugă X X X X X
2. Forţa static X X X X
aburului dinamic X X X
3. Eroziune X
4. Torsiune X X
5. Scurt circuit X
6. Încovoiere X
7. Vibraţii torsionale X
8. Diferenţa de presiune X X
interior – exterior
9. Forţe externe X X X
10. Diferenţa de staţionar X X X X
temperatură nestaţionar X X X