1

BUGET ŞI FISCALITATE EUROPEAN

Conf. univ. dr. Rada Postolache

1
Referinţe bibliografice. Prezentele informaţii au la baz urm toarele resurse bibliografice:
Dornean A., Gestiunea fondurilor structurale europene, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013; Lazăr, I., Dreptul
finanţelor publice. Drept bugetar, vol. I, edi ia 2, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016; Neagu, N.,
Fraudarea bugetului comunitar, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008; Postolache, R., Drept financiar, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2014; Vătăman, D., Institu iile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2011; Toplicianu, V., Gestionarea fondurilor europene, note de curs, 2008-2009; Bostan I., Drept fiscal
comunitar, suport de curs, disponibil la:
http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/III_Drept_financiar.pdf, reglementări din
dreptul bugetar al Uniunii Europene, în esen ă: Tratatul privind Uniunea Europeană (J.O., L. nr. 115 din 9
mai 2008, p. 13); Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (J.O., L. nr. 115 din 9 mai 2008, p. 47);
Regulament al Parlamentului European si al Consiliului (UE, EURATOM) nr. 966/2012 privind normele
financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogarea a Regulamentului (CE, EURATOM)
Consiliului nr. 1605/2020 al Consiliului, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L. nr. 298 din 26
octombrie 2012, dispobibil la: http://www.research.ro/uploads/programe-internationale/orizont-
2020/pe00045-re01-ro12.PDF; Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie
2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, disponibil la
http://www.research.ro/uploads/programe-internationale/orizont-2020/pe00045-re01-ro12.PDF; Decizia
ConsiliuluiUniunii Europene nr. 335/2014 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene (pentru
perioada 2014-2020), dipsonibilă la: http://lege5.ro/Gratuit/gm4tsmbtga/decizia-nr-335-2014-privind-sistemul-
de-resurse-proprii-ale-uniunii-europene; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 609/2014 cu
privire la punerea la dispozi ie a veniturilor proprii, disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32014R0609&from=RO; http://europa.eu/pol/financ/index_ro.htm
Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar
multianual pentru perioada 2014 – 2020, disponibil la: http://www.fonduri-
structurale.ro/Document_Files//fs2014-
2020/00010115/ntjqb_Regulamentul%201311%20pe%202013%20%28RO%29.pdf;
http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf

1
 I Repere generale privind finanţele publice potrivit sistemului juridic financiar
intern (românesc)2

1. Componentele structurale ale finanţelor publice

Finan ele publice au în structura lor mai multe componente care au apărut şi au
evoluat cu asemănări şi deosebiri fireşti de la un stat la altul, precum şi în decursul
timpului, condi ionat de evolu ia trebuin elor băneşti publice şi a posibilită ilor de
realizare a veniturilor publice oferite de dezvoltarea economiilor na ionale.
Finanţele publice româneşti sunt reglementate prin Legea nr. 500/2002 privind
finan ele publice3 şi prin Legea nr. 273/2006 privind finan ele publice locale4, elaborate
pe baza tradi iilor din cele mai dezvoltate state ale lumii şi ancorate în realitatea
economică românească.
Potrivit celor două acte normative, componentele finan elor publice sunt
următoarele:
- bugetul public naţional, având în structura sa bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele unită ilor administrativ-teritoriale;
- cheltuielile publice bugetare, clasificarea şi obiectul lor, condi iile generale de
efectuare a lor;
- veniturile bugetare, gruparea şi principalele condi ii de realizare a lor;
- creditul public;
- finanţele instituţiilor publice;
- controlul financiar.

2. Reglementare juridic
La baza procesului bugetar stau, în raport cu gradul de generalitate:
- reglementări juridice comune sau generale;
- reglementări juridice speciale.

2
Pentru o abordare completă a domeniului bugetar, a se vedea: Rada Postolache, Drept financiar,
edi ia 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014; Ioan Lazăr, Dreptul finanţelor publice. Drept bugetar, editia 2,
vol. I., Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016.
3
M. Of. nr. 597 din 13 august 2002.
4
M. Of. nr. 618 din 18 iulie 2006.

2
 Din prima categorie fac parte:
a) Constituţia. Ocupă primul loc în ierarhia izvoarelor dreptului, dispozi iile sale
constituind temeiul de maximă generalitate pentru adoptarea legilor ordinare din
domeniul financiar (Titlul IV – „Economia şi finan ele publice”, art. 135-140);
b) Legile, ex. Legea nr. 215/2001 (lege organică) privind administra ia publică
locală, ce con ine şi dispozi ii referen iale pentru domeniul financiar;
c) Ordonanţele Guvernului, ex. Ordonan a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraven iilor, ce con ine şi reglementări aplicabile domeniului supus aici
analizei, precum plata, încasarea, urmărirea executării amenzilor care sunt venit al
bugetului public;
d) Hotărârile Guvernului.
În cadrul izvoarelor specifice, avem:
a) Legile5. Cadrul legislativ general pentru finan ele publice este asigurat de Legea
finan elor publice nr. 500/2002 şi de Legea nr. 273/2006 cu privire la finan ele publice
locale, adevărate „constitu ii financiare”. Un loc esen ial îl ocupă legile de instituire a
veniturilor bugetare (exemplu, Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal al României, Legea nr.
86/2006 - Codul vamal al României), legile bugetare anuale care, pe lângă „programul”
de venituri şi cheltuieli, con in dispozi ii generale privind încasarea unor venituri şi
efectuarea cheltuielilor bugetare, Codul de procedură fiscală – Legea nr. 207/2015, legile
privind controlul financiar, precum Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi func ionarea
Cur ii de Conturi).
b) Ordonanţele Guvernului. Sunt adoptate într-un număr foarte mare, prin ele fiind
instituite unele impozite, taxe şi contribu ii, datoria publică, unele forme ale controlului
financiar. Reprezentativă pentru domeniul nostru, în categoria acestor acte normative,
sunt: Ordonan a Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar
preventiv; Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 64/2007 cu privire la datoria publică.
c) Hotărârile guvernamentale. Sunt adoptate pentru organizarea executării
dispozi iilor generale din Legea finan elor publice şi din celelalte legi cu caracter

5
Domeniul financiar nu este men ionat între domeniile prevăzute la art. 73 alin. 3 din Constitu ie, a
căror reglementare este realizată prin lege organică, cu unele excep ii, ex. organizarea şi func ionarea Cur ii
de Conturi (Legea nr. 92/1994 ).

3
financiar, ex. H.G. nr. 707/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal român.
d) Instrucţiunile, ordinele şi celelalte acte normative emise de ministrul finan elor
publice. Sunt acte normative care dezvoltă şi detaliază cuprinsul dispozi iilor generale cu
caracter financiar din cadrul actelor normative având o for ă juridică superioară acestora
şi au menirea de asigura o aplicare uniformă a lor. Au caracter executiv - dispozitiv,
neputând, însă, să adauge sau să fie contrare legii.
e) Hotărârile consiliilor judeţene şi locale. Consiliile jude ene/Mun. Bucureşti şi
locale (comunale, orăşeneşti, comunale/sect. Mun. Bucureşti) adoptă hotărâri prin care
aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al unită ii administrativ-teritoriale,
măsurile privind executarea acestor bugete, conturile anuale de execu ie a acestor bugete.
În baza autonomiei financiare locale, consiliile locale au dreptul să stabilească
impozite şi taxe locale, taxe speciale şi să le dimensioneze, în condi iile legii.

3. Noţiunea de buget
Potrivit Legii nr. 500/2002, art. 2 pct. 6, bugetul (public – n.a.) este „documentul
prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz,
numai cheltuielile, în func ie de sistemul de finan are a institu iilor publice”.
Potrivit doctrinei financiare, „a face un buget înseamnă a enumera, evalua şi
compara în mod periodic, dinainte şi pentru o perioadă de timp viitor, cheltuielile de făcut
şi veniturile de perceput”.
Apreciem că bugetul este actul în care sunt prevăzute veniturile de încasat şi
cheltuielile de efectuat pentru o perioada de timp, de regulă, un an, ale unei instituţii
publice, în accepţiunea normelor juridice financiare.

4. Principiile bugetare
Dreptul bugetar grupează normele juridice privind cuprinsul şi procedura
elaborării, aprobării, executării şi raportării bugetelor din sistemul unitar de bugete.
Aplicarea normelor Dreptului bugetar interferează, fără a se suprapune, cu normele
juridice reglementând celelalte componente structurale ale finan elor publice.
La baza Dreptului bugetar stau următoarele principii, legale sau doctrinare:

4
  principiul universalită ii;
 principiul publicită ii;
 principiul unită ii;
 principiul anualită ii;
 principiul specializării bugetare;
 principiul unită ii monetare;
 principiul echilibrului bugetar;
 principiul realită ii;
 principiul neafectării bugetare,
ultimele două fiind doctrinare.
Acestea se aplică tuturor bugetelor din sistemul bugetar, din moment ce legea
(500/2002) nu diferen iază, limitându-se la a le intitula Principii şi reguli bugetare –
Capitolul II, Sec iunea 1.

4. Procesul bugetar (Bugetul de stat)

Procesul bugetar constă în etape consecutive de elaborare, aprobare, executare,
control şi raportare ale bugetului şi se încheie cu aprobarea contului general de execu ie a
acestuia (art. 2 pct. 36 din Legea nr. 500/2002).

4.1. Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar

Sunt, potrivit legii, competente în materie bugetară (vizând bugetul de stat):
Parlamentul, Guvernul, Ministerul Finan elor Publice, ordonatorii de credite,
compartimentele financiar-contabile.
Ordonatorii de credite. Sunt cei care au calitatea de conducători ai institu iilor
publice, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 şi art. 2 pct. 39 din
Legea nr. 273/2006.
a. Ordonatorii principali. Sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, conducătorii altor autorită i publice şi
conducătorii institu iilor publice autonome. În cazurile prevăzute de legi speciale,
ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin
aceste legi.

5
 Ei au competen a de a repartiza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu
şi pentru bugetele institu iilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt
ordonatori secundari sau ter iari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora,
potrivit legii. Pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarior generali sau
altor persoane împuternicite în acest scop, prin actul de delegare stabilind limitele şi
condi iile delegării.
b. Ordonatorii secundari. Conducătorii institu iilor publice cu personalitate juridică
din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau ter iari de
credite. Ordonatorii secundari repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul
propriu şi pentru bugetele institu iilor publice subordonate, ai căror conducători sunt
ordonatori ter iari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
c. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare care le-au fost
repartizate, numai pentru realizarea sarcinilor institu iilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele aprobate şi în condi iile stabilite prin dispozi iile legale.
Responsabilităţile ordonatorilor de credite. Ei to i au obliga ia de a angaja şi de a
utiliza creditele bugetare numai în limita şi potrivit destina iei aprobate, pentru cheltuieli
strict legate de activitatea instiu iilor pe care le conduc şi cu respectarea dispozi iilor
legale.
Ei răspund, potrivit legii, de:
- angajarea, lichidarea şi ordonan area cheltuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate şi aprobate potrivit legii;
- realizarea veniturilor;
- angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
- integritatea bunurilor încredin ate institu iei pe care o conduc;
- organizarea şi inerea la zi a contabilită ii şi prezentarea la termen a situa iilor
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare şi execu iei bugetare;
- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizi ii publice şi a
programului de lucrări de investi ii publice;
- organizarea eviden ei programelor, inclusiv a indicatorilor aferen i acestora;
- organizarea şi inerea la zi a eviden ei patrimoniului, conform legii.

6
 Compartimentele financiar- contabile. Sunt structuri organizatorice în cadrul
institu iei publice, în care este organizată execu ia bugetară (serviciu, birou,
compartiment); din cadrul acestuia, legea se ocupă de contabil, acestuia revenindu-i
obliga ia de a verifica documentele justificative şi de a întocmi instrumentele de plată a
cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice. Atribu iunile acestuia nu se confundă
cu cele ale ordonatorilor de credite, acestea fiind separate de lege; în timp ce atribu iunile
ordonatorilor de credite se plasează în primele trei faze ale execu iei cheltuielilor
bugetare -angajament, lichidare, ordonanţare-, atribu iunile contabilului se plasează în
ultima fază, de plată a cheltuielilor bugetare.

4.2. Etapele procesului bugetar

Procesul bugetar constă într-o succesiune de etape: elaborare, aprobare, executare,
control si raportare a execu iei bugetare, supuse analizei în continuare.
a) Elaborarea bugetului de stat. Elaborarea proiectului se face de Guvern (sistemul
ini iativei guvernamentale), prin Ministerul Finanţelor Publice, ca organ central al
administra iei centrale de specialitate financiară. În această etapă, ca şi în celelalte, un rol
esen ial îl au ordonatorii de credite.
b) Aprobarea. Actul prin care bugetul de stat este aprobat este o lege6, numită legea
bugetară anuală, care prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi
cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerci iului bugetar; are un
conţinut adecvat domeniului de reglementare, specific financiar.

6
Bugetele din sistemul bugetar se aprobă astfel:
a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
b) bugetele institu iilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;
c) bugetele institu iilor finan ate par ial din bugetele prevăzute la lit. a, prin lege, ca anexe la
bugetele ordonatorilor principali de credite;
d) bugetele institu iilor finan ate integral din bugetele prevăzute la lit. a, de către ordonatorul de
credite ierarhic superior al acestora;
e) bugetele institu iilor care se finan ează integral din venituri proprii, de către organul de conducere
al institu iei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului;
g) bugetele locale, prin hotărâre a consiliului local.
Sintagma “legi bugetare” are în vedere: legile de aprobare a bugetelor sus-men ionate, legile de
rectificare a acestora, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie, legile de aprobare a rezultatelor
fiecărui exerci iu bugetar - legea de aprobare a contului general anual de execu ie a bugetului de stat, legea
de aprobare a contului general anual de execu ie a bugetului asigurărilor sociale de stat.

7
 Regula o constituie aprobarea bugetului de stat cu cel puţin trei zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar. Dacă nu s-a reuşit încadrarea în acest termen, Legea
finan elor publice oferă două posibilită i:
- încredinţării Guvernului de a îndruma execuţia bugetară, comform cifrelor de
venituri şi cheltuieli din exerciţiul bugetar anterior, până la adoptarea noului buget,
limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile bugetului
anului precedent, cu excep ia cazurilor deosebite, temeinic justificate de ordonatorii
principali de credite de stat. Solu ia juridică oferită pune problema ultraactivităţii legii
bugetare;
- încredin area Guvernului de a îndruma execu ia bugetară, până la adoptarea noului
buget, limitele lunare de cheltuieli fiind de 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget,
în situa ia în care acestea sunt mai mici decât acelea din anul precedent, după caz. Aici se
pune problema retroactivităţii legii noi, pentru perioada din noul an bugetar, în care
bugetul de stat nu a fost aprobat, dar s-au încasat venituri şi s-au efectuat cheltuieli.
c) Execuţia bugetului de stat. Execu ia bugetară reprezintă cea de-a treia etapă în
cadrul procedurii bugetare şi înseamnă „activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi
de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget” (art. 2 pct. 24 din Legea nr.
500/2002).
Execu ia are la bază repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului
de stat, având semnifica ia „programării” acesteia, în func ie de: termenele legale de
încasare a veniturilor; termenele şi posibilită ile de asigurare a surselor de finan are a
deficitului bugetar; perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor se aprobă de către Ministrul
Economiei şi Finan elor şi ordonatorii principali şi secundari de credite, după
diferen ierile făcute în lege.
Repartizarea trimestrială a veniturilor şi cheltuielilor poate fi schimbată, întrucât
legea nu o interzice, însă numai pentru situa iile şi în condi iile strict prevăzute de lege.
Realizarea părţii de venituri. Realizarea păr ii de venituri este o condi ie a relizării
păr ii de cheltuieli. Execu ia acesteia este mai rigidă, statutul juridic al veniturilor
bugetare trebuind sa fie respectat întocmai. Partea de venituri este evaluativă, ordonatorii
de credite nefiind inu i de sumele prognozate.

8
 Realizarea părţii de cheltuieli. Creditele bugetare. Execu ia cheltuielilor se face cu
respectarea strictă a legii, în condi ii de eficien ă socială şi/sau economică şi are la bază
institu ia creditelor bugetare - „sumele aprobate prin buget, reprezentând limita maximă
până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru
angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare
pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget
pentru celelalte acţiuni” (art. 2 pct. 16 din Legea nr. 500/2002).
Creditele bugetare au regimul juridic instituit prin legea finan elor publice:
- au caracter temporar, fiind aprobate pentru un an de zile, cel al exerci iului
bugetar căruia îi sunt afectate;
- creditele bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite,
angajarea cheltuielilor putându-se face numai în limita lor;
- creditele bugetare au o destina ie prestabilită prin legea bugetară anuală,
ordonatorii de credite având obliga ia de a le angaja şi utiliza numai în limita prevederilor
şi destina iilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institu iilor publice
respective şi cu respectarea dispozi iilor legale.
- pot fi modificate pe parcursul execu iei bugetare (majorare sau diminuare), prin
modalită ile (virări, retrageri, anulări, rectificarea legii bugetare, utilizarea fondului de
rezervă bugetară aprobat în bugetul de stat), pentru situa iile şi în condi iile strict
prevăzute de lege7.
Baza legală a cheltuielilor legale. Efectuarea cheltuielilor publice este condi ionată
de existen a bazei legale, prin aceasta în elegând:
a) cuprinderea cheltuielii în bugetul institu iei respective -„să aibă prevederi
bugetare”; cuprinderea ca atare trebuie să aibă la bază reglementările juridice primare
care să permită efectuarea acestora, „autorizările conţinute în legi specifice şi în legile
bugetare anuale”, în caz contrar, fiind nelegală;
b) deschiderea de credite bugetare, aprobare comunicată ordonatorului principal de
credite de către MFP, prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de
credite bugetare şi plă i ce are la bază repartizarea pe trimestre a cheltuielilor bugetare.

7
A se vedea dispozi iile Legii finan elor publice.

9
 Prin „deschidere”, creditele bugetare sunt puse la dispoziţia ordonatorilor principali
de credite care, în exercitarea atribu iunilor prevăzute de lege, le vor repartiza institu iilor
subordonate, în limita dispozi iilor bugetare şi vor aproba efectuarea cheltuielilor pentru
bugetul propriu al insitu iei pe care o conduc;
c) aprobarea efectuării cheltuielii, în sensul de angajare, lichidare, ordonan are - de
către ordonatorul de credite, în limita prevederilor şi destina iilor aprobate creditelor
bugetare, potrivit legii.
Etape în efectuarea cheltuielilor bugetare. În procesul execu iei bugetare,
cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:
- angajament;
- lichidare;
- ordonan are;
- plată.
Execu ia bugetară se bazează pe principiul separării atribu iilor persoanelor care au
calitatea de ordonator de credite, acesta realizând primele trei faze, pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale institu iei publice respective, de atribu iile
persoanelor care au calitatea de contabil, acestea realizând plata efectivă a cheltuielilor.
Angajarea cheltuielilor este faza în procesul execu iei bugetare, prin care institu ia
publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii
condi iilor stipulate într-un angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de
lucrări, prestarea de servicii şi onorarea obligaţiilor de plată rezultate în baza legilor,
hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor judecătoreşti, în limita creditelor de
angajament aprobate prin legea bugetara anuală.
Angajarea cheltuielilor din bugetele sistemului bugetar [prevăzute la art. 1 alin. (2)
Legea nr 500/2002] se face numai în limita creditelor de angajament şi în scopurile
pentru care au fost aprobate8. Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi

8
Chiar dacă sunt reglementate în contextul elaborării bugetelor, men ionăm aici, fiind relevante –
constituind un imperativ sub aspectul execu iei bugetare – dispozi iile art. 283 („Obliga iile de plată
înregistrate la nivelul unui an”): „Obliga iile de plată înregistrate la nivelul unui an trebuie să fie cel mult
egale cu creditele bugetare aprobate, cu excep ia serviciilor privind furnizarea de utilită i şi a drepturilor
salariale la care obliga iile înregistrate pot depăşi creditul bugetar, cu diferen a dintre cheltuielile lunii
decembrie a anului curent şi cheltuielile lunii decembrie a anului precedent, precum şi a altor cauze
independente de voin a ordonatorilor de credite”.

10
utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor
vinova i, în condi iile legii.
Lichidarea este o fază a execu iei cheltuielilor bugetare, în care se verifică existen a
angajamentelor, se determină şi se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condi iile
de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste
opera iunile respective.
Ordonanţarea cheltuielilor este o fază în execu ia bugetară, în care se confirmă că
livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte crean e au fost verificate şi că
plata poate fi efectuată.
Plata reprezintă actul final, prin care institu ia publică achită obliga iile sale fa ă de
ter i. Efectuarea acesteia presupune, pe lângă opera iunile precedente:
- exercitarea controlului financiar-preventiv şi a auditului intern, opera iune
certificată prin viza de „control financiar-preventiv” (sunt supuse acestuia toate
opera iunile care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public, acesta fiind
organizat şi exercitându-se conform dispozi iilor de specialiatate);
- existen a actelor justificative, întocmite în conformitate cu dispozi iile legale, care
să confirme exactitatea sumelor de plată, recep ia bunurilor şi executarea serviciilor,
conform angajamentelor legale încheiate, achitarea salariilor şi a altor drepturi băneşti,
plata obliga iilor către buget, precum şi a altor obliga ii, potrivit dispozi iilor legale.
Plăţile în avans se pot face condi ionat de respectarea dispozi iilor legale privind
ac iunile şi categoriile de cheltuieli pentru care acestea se pot efectua, criteriile,
procedurile şi limitele care se vor folosi în acest scop (până la 30% din fondurile publice).
Nejustificarea acestora prin presta iile efectuate până la sfârşitul anului va conduce la
recupararea lor de către institu ia publică care a acordat avansul, inclusiv a dobânzilor
prevăzute pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi
până când s-au recuperat, şi la restituirea lor bugetului de unde provin (aici, bugetul de
stat);
Execuţia de casă a bugetului de stat. Are semnifica ia unui complex de opera iuni
care se referă la încasarea veniturilor şi la plata cheltuielilor bugetare. Se realizează
printr-un sistem organizat, care să permită derularea fluxurilor bugetare în numerar şi fără
numerar - Trezoreria statului. Este organizată la nivel central - Direc ia Generală a

11
Trezoreriei din cadrul Ministerului Finan elor Publice; la nivel regional – ca o direc ie în
cadrul Direc iei generale regionale a finan elor publice, a cărei activitate de bază o
constituie coordonarea, controlul şi sintetizarea fluxurilor financiare ale trezoreriilor din
teritoriu, având şi structuri teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale, după caz).
d) Încheierea execuţiei, control şi raportare. Exerci iul bugetar este anual, coincide
cu anul calendaristic şi se încheie la 31 decembrie, pe baza normelor metodologice
elaborate de Ministerul Finan elor Publice.
Contul anual general de execuţie a bugetului de stat. Încheierea execu iei bugetere
implică anumite acte şi operaţiuni, după care se elaborează contul anual general de
execu ie a bugetului de stat9.
Contul anual de execu ie a bugetului de stat este elaborat de Ministerul Finan elor
Publice, pe baza situa iilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite şi a
conturilor privind execu ia de casă a bugetului de stat şi a bugetelor fondurilor speciale,
prezentate de organele care, potrivit legii, au această sarcină, după verificarea şi
analizarea lor, pe care îl prezintă apoi Guvernului.
Contul general anual de execu ie a bugetului de stat se aprobă prin lege după
verificarea acestora de către Curtea de Conturi, având o structură şi un cuprins
asemănător bugetului pe care îl exprimă.
Efectele încheierii exerciţiului bugetar:
a) toate operaţiunile efectuate în cursul unui an (venituri încasate, cheltuieli
efectuate) în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului
respectiv, ca atare:
- orice venit neîncasat se va încasa în contul bugetului pe anul următor;
- orice cheltuială nerealizată, dar angajată, lichidată şi ordonanţată în cadrul
prevederilor bugetare până la data de 31 decembrie se va plăti în contul bugetului pe anul
următor. Legea realizează un plus de claritate acum, reuşind să elimine incertudinile
legate de angajarea unor cheltuieli în cursul unui an bugetar şi neplătite până la finele
acestuia, când, de regulă, se refuza executarea lor în exerci iul bugetar următor,
aducându-se ca argument lipsa dispozi iilor bugetare.

9
Pentru o informare completă, a se vedea art. 56-58 din Legea finan elor publice.

12
 Acest efect este intim legat de principiul anualită ii bugetare, motiv pentru care
uneori este abordat în cadrul acestuia;
b) creditele bugetare neutilizate până la sfârşitul anului sunt anulate de drept, ca
atare, vor trebui virate bugetului public din care provin, neputându-se finan a cheltuielile
aferente altui exerci iu bugetar; este aici reflec ia dispozi iilor art. 47 alin. (2) din Legea
finan elor publice, conform cărora „creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata
exerciţiului bugetar”;
c) excedentele rezultate din execuţia bugetelor fondurilor speciale, echilibrate prin
subven ii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile10, se regularizează
la sfârşitul exerci iului bugetar cu bugetul de stat, în limita subven iilor primite;
d) disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile
publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la
finele exerci iului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul
următor, urmând a fi utilizate cu respectarea Legii finan elor publice şi în condi iile
acordurilor încheiate cu partenerii externi.

10
Consolidare – opera iunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două bugete componente
ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei eviden ieri a acestora (art. 2 pct. 19 din Legea nr.
500/2002).

13
 II Sistemul financiar al Uniunii Europene

1. Evoluţia bugetar european

1.1 Repere generale cu privire la integrarea europeană
Planul Marshall. „Ideea europeană” şi „comunitatea” au apărut la finele celui de-al
doilea război mondial (1939-1945), atunci când, în mod paradoxal, Europa se scinda în
două: pe de o parte, Europa occidentală, de altă parte, Europa comunistă.
Europa era o ruină - situa ie economică, socială şi politică alarmantă, încât se trăia
cu teama că partea occidentală a continentului ar putea să intre sub controlul URSS. În
acest context, SUA prezintă „Planul de Reconstrucţie Europeană” („Planul Marshall”).
George Marshall sugerează statelor europene să se pună de acord asupra priorităţilor de
dezvoltare şi asupra unui program apt să pună în mişcare economia europeană pe
ansamblul ei.
Răspunsul a fost imediat, 16 state europene reunindu-se în iulie 1947. Au lipsit
Germania, Spania şi ările de Est11. S-a decis, astfel, gestiunea în comun a ajutorului
american prin crearea Organizaţiei Europene de Cooperare Economică (OECE, 1948), la
care SUA şi Canada participau doar ca asociaţi, fără drept de vot12.
„Congresul Europei”, mai 1948. În această perioadă au avut loc şi alte evenimente
semnificative, precum „Congresul Europei”, convocat de către „Comitetul de Coordonare
al Mişcărilor pentru Uniunea Europeană”, reunit la Haga între 7 şi 11 mai 1948, la care
au participat zeci de organiza ii federaliste proeuropeniste şi peste 750 de delega i. În
aceea Adunare, au fost exprimate, desigur, cele două paradigme ale dezvoltării europene:
- cea care pretindea continuarea cooperării interguvernamentale;
- cea care, deopotrivă, viza o integrare de tip federal.
Prin deciziile luate, Congresul a înclinat balan a spre tendinţa federalistă.
Crearea CECO. Procesul de integrare europeană a fost declanşat prin declaraţia13
istorică a ministrului de Externe francez Robert Schuman, la 9 mai 1950, concepută şi

11
Acestea nu au putut participa din cauza opozi iei URSS, în pofida interesului manifestat de către
Cehoslovacia şi Polonia.
12
În 1960, aceasta s-a transformat în Organiza ia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),
cuprinzând toate ţările industrializate din lumea occidentală.
13
Aceasta con ine (este stabilit) un plan pentru o Comunitate Europeană cu scopul de a aduna
membri într-o pia ă comună.

14
elaborată de către Jean Monnet, comisar al Planului de modernizare şi dezvoltare
economică. La „chemarea” lui Schuman au răspuns Franţa, Germania, Italia şi cele trei
state care formau Beneluxul (Marea Britanie a declinat invita ia, motivând interesul său
pentru colonii).
Tratatul a fost semnat la 18 aprilie 1951, la Paris, şi a intrat în vigoare la 23 iunie
1952, Jean Monnet devenind Preşedintele Înaltei Autorităţi (Comisia de astăzi).
Cu planul Schuman se punea punct regimului de industrializare a Bazinului Ruhr,
Germania fiind adusă pe „picior de egalitate”14 în exploatarea acestuia (autorită ile
germane transferă administrarea sistemului); ulterior are loc procesul de
„interna ionalizare” a acesteia, prin participarea mai multor state, inclusiv a Germaniei, la
exploatarea şi controlul cărbunelui şi al o elului.
Însă, şi mai important, se creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului
(CECO) şi se deschide drumul construc iei comunitare (construc ia europeană).
CECO a fost prima dintre Comunită ile Europene şi, dacă avem în vedere situa ia
dificilă din acea epocă, cea mai curajoasă din punct de vedere politic, chiar dacă limitată
sectorial. CECO a fost prima organiza ie interna ională15 care s-a bazat pe principii
supranaţionale şi a fost, prin instituirea unei pie e comune pentru cărbune şi o el,
destinata să extindă economia, creşterea for ei de muncă, şi să ridice nivelul de trai în
cadrul Comunită ii.
Crearea CEE şi CEEA (prin Tratatele din 1957, în vigoare – la 1 ianuarie 1958). În
iunie 1955, reprezentan ii statelor membre CECO s-au reunit la Messina şi i-au însărcinat
pe olandezul Johan Willhem Beyen şi pe belgianul Paul - Henri Spaak cu realizarea unui
proiect de relansare a integrării europene. În acest scop, s-a creat un Comitet
Interguvernamental de Exper i, 6 iunie 1955, prezidat de Paul-Henri Spaak. Raportul
acestuia („Raportul Spaak”), împreună cu un proiect de tratat (prezentate, la 21 aprilie
1956, la Vene ia) au constituit baza negocierilor desfăşurate la Castelul Van Duchese

14
Sistem de distribuire a produc iei cărbunelului şi o elului din regiunea Ruhr, conceput la finele
celui de-al doilea război mondial, avea drept scop punerea în practică a sistemului generalizat de repara ii
pentru daunele provocate de război, cât şi a celui general de reconstruc ie europeană.
15
În baza acestui tratat, CECO are patru institu ii: a) Înalta Autoritate, organ interna ional, având
obliga ia de a degaja şi de a face să prevaleze interesul comunitar; b) Consiliul Special de Miniştri, organ
cu caracter interguvernamental; c) Adunarea Comună, ce trebuia să fie aleasă prin vot universal direct şi
având drept sarcina controlul democratic; d) Curtea de Justiţie, ca organ jurisdic ional, a cărei sarcină era
de a asigura respectarea normelor juridice instituite în cadrul comunită ii.

15
(Bruxelles) şi au condus la semnarea, la Roma, pe 25 martie 1957 a Tratatului Constitutiv
al Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Tratatului Constitutiv al Comunităţii
Europene a Energiei Atomice (CEEA).
Aceste două tratate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, cuprinzând aceleaşi şase
ţări ca şi CECO. De aici înainte, vom avea trei Comunită i Europene16: CECO (ea se va
dizolva prin absorb ia unora dintre func iile sale de către CE, la expirarea termenului de
50 de ani pentru care fusese gandită), CEE (ulterior va deveni CE) şi CEEA.

1.2 Aspecte ale integrării bugetare europene, în diacronia sa

1.2.1 Perioada de început al integrării. Pentru ca o entitate să fie autonomă şi să îşi
poată atinge obiectivele (scopul) pentru care a fost constituită, aceasta trebuie să dispună
de existen a anumitor mijloace, inclusiv cu caracter financiar. La începutul procesului de
integrare, fiecare dintre cele trei Comunită i Europene dispunea, potrivit Tratatelor
europene fondatoare, de bugete proprii sau specifice, prezentate succint în continuare.
a) Bugetul CECO. La început, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului
avea două bugete:
- un buget administrativ;
- un buget opera ional.
Acestea au fost finan ate din taxe pe produc ia de cărbune şi o el şi din contractarea
de credite. Acestea au avut drept destina ie acoperirea cheltuielilor administrative,
acordarea de ajutoare nerambursabile pentru reconversia profesională, precum şi
finan area cercetării tehnice şi economice. Înalta Autoritate putea ob ine un procent de
maximum 1% din cifra de afaceri a întreprinderilor din sectorul cărbunelui şi o elului,
permi ându-i astfel să intervină cu mijloace solide în via a economică şi socială.
b) Bugetul CEEA
CEEA a avut (şi are încă) drept obiectiv general stabilirea condi ilor necesare
pentru formarea şi dezvoltarea rapidă a industriilor nucleare.
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, a avut două bugete:
- un buget administrativ;

16
Lor li se va adăuga (în 1992, odată cu semnarea Tratatului Constitutiv al UE - TUE) Uniunea
Europeană.

16
 - un buget pentru cercetare şi investi ii.
Bugetele CEEA au fost finan ate prin contribuţiile statelor membre: Fran a,
Germania (Germania de Vest) şi Italia, o contribu ie de 28%, Olanda şi Belgia, o
contribu ie de 7,9 %, iar Luxemburg, 0,2%.
Sistemul instituţinal al acestei organiza i era independent, având comisie, consiliu,
adunare parlamentară, precum şi propria curte de justi ie.
c) bugetul CEE
Comunitatea Economică Europeană a avut un singur buget, distinct de cele două
bugete ale CEEA şi CECO.
Primul buget al CEE a fost foarte redus, acoperind exclusiv cheltuielile
administrative şi a fost finan at prin contribu iile statelor membre, ca şi în situa ia
bugetului CEEA.

1.2.2 Perioada de consolidare a integrării bugetare europene.

a) Fuzionarea bugetelor instituţiilor comunitare. Prin Tratatul de fuziune din 1967,
institu iile comunitare au devenit unice pentru toate cele trei Comunită i Europene şi, în
acelaşi timp, s-a produs şi fuzionarea bugetelor acestora.
Începând cu anul 1970, au avut loc adaptări succesive ale principiilor ce
guvernează bugetul comunitar.
Ulterior, au fost adoptate două Tratate bugetare - etape decisive în evolu ia
bugetară:
- primul, la 22 aprilie 1970, la Luxemburg;
- al doilea, la 22 iulie 1975, la Bruxelles, în vigoare la 1 iunie 1977.
Cele două tratate instituie pentru Comunitatea Europeană resurse financiare
proprii, permi ându-i, astfel, o autonomie financiară (1970) şi redefinesc rolul diferitelor
institu ii comunitare în cadrul procedurii bugetare, deschizând, în acest sens,
Parlamentului, pentru prima oară, puteri decizionale (1977).
În baza acestor Tratate, elaborarea bugetului, administrarea lui, precum şi controlul
execu iei bugetare au un caracter uniform pentru cele trei Comunităţi (acestea au la bază
prevederi unitare), cu excep ia cheltuielilor neadministrative, opera ionale, şi a activită ii
financiare a Băncii Europene de Investi ii.

17
 Cele două Tratate bugetare menţionate au adus modificări vizând, în special,
procedura bugetară, competen a Parlamentului, controlul bugetar (înfiin area Cur ii de
Conturi).
Finele anului 1970 şi debutul anului 1980 vor fi teatrul unor tensiuni puternice, atât
între institu iile comunitare, cât şi între statele membre, ele însele. Alegerea
Parlamentului European prin vot universal, întărind legitimitatea sa, va constitui aici, un
factor de poten ial conflict.
b) Reformarea globală a sistemului bugetar european. Consiliul UE, Bruxelles,
1998, avea să adopte o reformă globală a sistemului bugetar european, ce va purta asupra
a trei puncte principale:
- reamenajarea resurselor proprii,
- punerea în operă a unei discipline bugetare întărite,
- şi adoptarea unei programări multianuale17 (cadre financiare multianuale - CFM,
n.ns.), care trebuie să facă obiectul unui acord între diferitele institu ii (interinstitu ional).
Programarea multianuală 2000 – 2006. Pe acest temei, Consiliul UE, Berlin, 24-25
martie 1999, a adoptat o programare a bugetului comunitar pentru perioada 2000-2006,
aici inând cont de perspectivele de lărgire şi procedând la amendamente asupra
procedurii, cât şi asupra resurselor. Acest dispozitiv a fost confirmat (aprobat) prin
Acordul interinstituţional din 6 mai 1999.
Printr-o decizie, Parlamentul European şi a Consiliul din 19 mai 2003 au adaptat
această programare, justificat de primirea de noi membri cu 1 ianuarie 2004. Deşi bugetul
pentru 2004 a inut cont de primirea a 10 noi state în UE, în fapt, doar cel pentru 2005 a
fost primul care a privit ansamblul unui exerci iu bugetar pentru cele 25 state membre.
Programarea multianuală 2007 – 2013. Cu privire la 2007-2013, bugetul a
constituit obiectul acordului interinstituţional din 17 mai 2006.
Priorităţile acestei perioade – asigurarea creşterii economice substan iale, creşterea
gradului de ocupare a for ei de muncă, asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale
oamenilor, asigurarea unui spa iu de liberate, securitate şi justit ie pentru cetă eni.

17
De-a lungul timpului, avem ca programare multianuală: 1988-1992; 1993-1999; 2000-2006;
2007-2013; 2014-2020. Pentru unele detalii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene

18
 Anumite probleme de ordin politic au influen at atingerea obiectivelor men ionate:
eşecul înregistrat de UE în adoptarea Constitu iei pentru Europa; participarea Uniunii la
aplanarea războiului din Irak, ce a dat naştere la discu ii contradictorii între statele
membre ale UE.
De asemenea, financiar, efectele primirii de noi state nu au încetat să apară: au
crescut cheltuielile Uniunii, în contextul în care economiile acestor state aduceau un plus
de doar 5% la produsul intern al Uniunii; creşterea popula iei Uniunii cu peste 30% şi a
popula iei agricole (nr. agricultori) cu peste 4 mil., generând, de asemenea cheltuieli
bugetare.
Disparităţile existente la nivelul statelor membre s-au amplificat, atingerea
obiectivelor Uniunii având ca efect împovărarea excesivă a statelor contibutori neţi ai
bugetului unional (Fran a, Germania, Olanda, Austria, Suedia, Regatul Unit).
În acest context, solu ia pusă în vedere de Uniune a fost aceea a creşterii
contribuţiilor statelor membre în bugetul UE, pentru a compensa stagnarea creşterii
economice.
Capitolele de cheltuieli ale bugetului unional reflectă obiectivele men ionate în
cadrul agendei Lisabona reformate: sus inerea competitivită ii Uniunii pe plan mondial;
asigurarea creşterii economice sustenabile; creşterea gradului de ocupare a for ei de
muncă; prezervarea resurselor naturale; sus inerea activită ilor de cercetare;
îmbunătăt irea infrastructurii de transport; securizarea frontierelor externe ale Uniunii;
dezvoltarea rela iilor interna ionale ale Uniunii etc.
În acelaşi timp, decizia de a efectua o revizuire a confirmat necesitatea unei
evaluări mai fundamentale, care să ofere un context pe termen lung în vederea definirii
de propuneri pentru următorul cadru financiar şi în viitorul mai îndepărtat. Provocarea
constă în elaborarea unui buget pentru viitor, care să anticipeze problemele viitoare într-o
lume care se confruntă cu schimbări rapide.
După cum bugetul evoluează de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste
cadre este caracterizat, de asemenea, de a o anumită flexibilitate. În timp ce unele
programe de cheltuieli beneficiază de continuitate, schimbările survenite în situa ia
politică pot testa, de asemenea, capacitatea bugetului UE de a se adapta pentru a produce
rezultate optime şi pentru a spori capacitatea de reac ie politică.

19
 Cadrul financiar multianual 2014-2020. A fost aprobat de actorii implica i în
procesul bugetar, fiind în plin proces de implementare (execu ie).

III Instrumente juridice ale finanţelor publice europene (izvoare)

Avem în vedere aici principalele reglementări care stau la baza procesului bugetar
unional şi al “integrării” fiscale europene.

A. Legislaţia primar
Legisla ia primară constituie dreptul originar sau dreptul suprem al Uniunii
Europene, ce prevalează asupra oricărui alt izvor de drept şi se situează în vârful ierarhiei
ordinii juridice europene.
1) Tratatele constitutive
Tratatele constitutive ale Comunită ilor18 con in şi dispozi ii cu caracter financiar,
suportând, de-a lungul timpului, numeroase modificări.
Interesează dispozi iile financiare actuale, inclusiv cele alocate fondurilor
structurale, care se regăsesc în: Tratatul privind Uniunea Europeană19; Tratatul privind
Func ionarea Uniunii Europene20 (versiunea consolidată, 201221), în special: art. 110,
162-164, 175-179, 285-324, analizate de noi în cadrul procedurii bugetare, în măsura în
care sunt incidente.
Prin ratificare, potrivit dispozi iilor constitu ionale interne, dispozi iile acestor
tratate angajează statele membre ratificante.
2 Tratatele de aderare a statelor membre la Uniunea European – dispozi iile
cu impact financiar.

18
Tratatele fondatoare, de instituire sunt: Tratatul de la Paris, 1951; Tratatele de la Roma, 1957;
Tratatul de la Maastricht, 1992.
19
Jurnalul Oficial, L. nr. 115 din 09.05.2008, p. 13.
20
Jurnalul Oficial, L. nr. 115 din 09.05.2008, p. 47.
21
https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/c_32620121026ro.pdf, accesat la 23.01.2017.

20
 B. Legislaţia derivat (secundar - actele adoptate în scopul aplicării prevederilor
din legisla ia primară; poate fi unilaterală22; conven ională23). Legisla ia secundară are
caracter obligatoriu24.
Din aria acestora au relevan ă, sub aspect financiar: regulamentele şi directivele.
1) Regulamentele
Regulamentul are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale
și se aplic direct în fiecare stat membru, nefiind necesară luarea unor măsuri pentru
transpunerea lor în legisla ia statelor membre.
Regulamentul reclamă voin a autorită ii Uniunii Europene. Totodată, Regulamentul
este un act legislativ doar dacă este aprobat în modul stabilit conform procedurii
legislative ordinare ori speciale.
Efectele juridice ale regulamentului prevalează asupra legisla iilor na ionale ale
statelor membre în mod simultan, automat şi uniform.
Regulamentul este de două feluri: de bază, care con ine dispozi ii esen iale de
reglementare; de punere în plicare sau executare, care con ine dispozi ii tehnice ale
măsurilor de punere în aplicare.
Aici, avem în vedere regulamentele financiare adoptate de Parlament, Consiliu şi
Comisie, după caz, potrivit competenţei lor.
Actualmente, în concret, au relevan ă pentru aria noastră tematică:
a) Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (UE, EURATOM)
nr. 966/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de
abrogare a Regulamentului (CE, EURATOM) Consiliului nr. 1605/2020 al Consiliului,
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L. nr. 298 din 26 octombrie 201225.
Regulamentul con ine principiile generale (directoare) şi normele de bază care
reglementează întregul sector bugetar prevăzut de tratat. Regulamentul reafirmă
principiile bugetare şi limitează excep iile la strictul necesar, sub rezerva unor condi ii
stricte.

22
Include: regulamentul; directiva; decizia; avizul; recomandarea.
23
Include: acorduri interna ionale; acorduri între statele membre; acorduri interinstituţionale.
24
Potrivit art. 288 alin. (5) TFUE, „Recomandările și avizele nu sunt obligatorii”.
25
Disponibil la: http://www.research.ro/uploads/programe-internationale/orizont-2020/pe00045-
re01-ro12.PDF

21
 Domeniu de aplicare. Normele Regulamentului se aplică întocmirii şi executării
bugetului general al Uniunii Europene, precum şi prezentării şi auditării conturilor
integrate execu iei bugetare unionale (domeniul Regulamentului).
Pe lângă normele de bază ale gestiunii bugetare şi financiare, acest regulament
stabileşte normele privind inerea contabilită ii şi prezentarea conturilor, achiziţiile
publice şi acordarea subvenţiilor.
Regulamentul stabileşte, totodată, normele privind responsabilitatea ordonatorilor
de credite, a contabililor şi auditorilor interni.
Actul legislativ stabileşte şi modalită ile de control extern şi ale procedurii de
descărcare de gestiune.
De asemenea, regulamentul stabileşte dispoziţiile specifice aplicabile Fondului
european de garantare agricolă, fondurilor structurale, cercetării şi ac iunii externe.
Regulamentul satisface cerin ele de simplificare legislativă şi administrativă şi de
rigoare în gestionarea finanţelor europene.
b) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului şi Consiliului de stabilire
a unor dispoziţii comune şi a unor dispoziţii generale privind Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de coeziune
(FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1083/2006 al Consiliului26. Acesta constituie cadrul juridic de bază pentru fondurile
europene structurale şi de investi ii, instituind dispozi ii comune şi generale cu privire la
acestea.
c) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei27 din 29 octombrie 2012
privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii28 (acte fără caracter legislativ). Prin acest Regulament, Comisia a

26
JOUE L. 347 din 20 decembrie 2012, p. .... disponibil la:
http://www.poscce.research.ro/uploads/programare-2014-2020/1_regulamentul_1303_2013_general.pdf:
27
28
Disponibil la: http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Legislatie/europeana/3_Regulamente_Europene_%28RO%29/26.02.2013/Regulamentul_delegat_UE_
%20nr_1268_2012.pdf

22
prevăzut dispozi iile tehnice şi detaliile de aplicare a Regulamentului susmen ionat –
dreptul comun în materie de proces bugetar;
d) Regulamentul Consiliului (UE, EURATOM) nr. 1311/2013 de stabilire a
cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 202029;
e) Includem în această categorie de reglementări şi şi regulamentele interioare ale
organelor Uniunii, ce con in dispozi ii tehnice referitoare la executarea de către fiecare
instituţie a sec iunii proprii din buget. Acestea sunt obligatorii pentru institu iile care le-
au adoptat.
2. Directivele
Directiva este actul şi instrumentul juridic al institu iilor europene de punere în
aplicare a politicilor atribuite, fiind utilizat în vederea armonizării legisla iilor na ionale,
de depăşire a diferen elor dintre reglementările interne ale statelor membre.
Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la
rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește
forma și mijloacele.
Au aplicabilitate directă, însă, numai după expirarea termenului de transpunere.
Din categoria directivelor, au relevan ă cu privire la tematica noastră Directivele cu
privire la impozitele indirecte – TVA, accize etc.

3 Deciziile (instituţiilor UE)

Decizia este actul juridic adoptat de institu iile europene în baza tratatelor
fondatoare şi este obligatorie în toate elementele sale. Se poate adresa unuia sau mai
multor destinatari, ori să nu indice nici un destinatar precis (destinatar al deciziei pot fi
statele membre sau persoanele juridice. Decizia intră în vigoare din momentul notificării
destinatarului).
Avem în vedere aici numai deciziile “resurse proprii”. Potrivit art 311 TFUE (ex-
articolul 269 TCE), Uniunea îşi asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor
sale şi pentru realizarea politicilor sale. Bugetul este finan at integral din resurse proprii,
fără a aduce atingere altor venituri. Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu

29
Disponibil la: http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs2014-
2020/00010115/ntjqb_Regulamentul%201311%20pe%202013%20%28RO%29.pdf

23
o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European, adoptă o
decizie care prevede dispozițiile aplicabile sistemului de resurse proprii ale Uniunii. În
acest cadru, se pot stabili categorii de resurse noi sau se poate abroga o categorie
existentă. Această decizie intră în vigoare numai după aprobarea de către statele
membre, în conformitate cu normele lor constituționale.
Ca expresie a acestei dispozi ii din TFUE, avem deciziile Consiliului cu privire la
sistemul de resurse proprii, adoptate de-a lungul timpului, prin ele fiind reexaminat
regimul juridic al resurselor proprii, astfel:
- prima Decizie a Consiliului – din 24 ianuarie 1988, urmată de
- Decizia Consiliului privind sistemul resurselor proprii ale Comunită ilor nr.
728/1994 din 31 oct. 1994, urmată de
- Decizia Consiliului – 597/2000, urmată de
- Decizia Consiliului nr. 436/2007 privind sistemul de resurse proprii al
Comunitătilor Europene30 (pentru perioada 2007-2013 – cadrul financiar multianual
precedent), pe care Romania a ratificat-o (Decizia „resurse propii”) prin Legea nr.
286/200831, urmată de
- Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 335/2014 privind sistemul de
resurse proprii al Uniunii Europene (pentru perioada 2014-2020)32, în vigoare şi vizând
cadrul financiar multianual actual.
Pentru perioada următoare, se propune o reformare a sistemului de resurse proprii,
care să diminueze actuala resursă proprie bazată pe TVA şi să creeze noi resurse proprii,
din care să fie una bazată pe o parte din încasările unei taxe pe tranzactiile financiare
(TTF).

4) Actele interinsituţionale (de factură conven ională)

Sunt rezultatul practicii institu ionale. Actualmente sunt consacrate ca posibilitate
relativ recent, de Tratatul de la Lisabona.

30
Jurnalul Oficial L, 163, 23.06.2007, p. 17 (a şasea Decizie „resurse propii”).
31
M. Of., Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008.
32
Dipsonibilă la: http://lege5.ro/Gratuit/gm4tsmbtga/decizia-nr-335-2014-privind-sistemul-de-resurse-
proprii-ale-uniunii-europene

24
 Potrivit art. 295 TFUE, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se consultă
reciproc și organizează, de comun acord, condițiile cooperării lor. În acest scop, acestea
pot, cu respectarea tratatelor, să încheie acorduri interinstituționale care pot avea un
caracter obligatoriu.
Raportat la domeniul supus analizei noastre aici, actele interinstitu ionale au ca
obiectiv principal limitarea riscurilor unor conflicte bugetare între Comisie, Consiliu şi
Parlamentul European, ca principali actori ai procesului bugetar unional, potrivit
competen elor deferite de cele două tratate. Prin aceste acte interinstitu ionale, cei trei se
pun de acord asupra unor chestiuni bugetare, evitând astfel unele poten iale conflicte de
natură bugetară.
Men ionăm (selectiv, de-a lungul timpului):
- Declaraţia comună din 30 iunie 198233, care a adus precizări importante în ceea ce
priveşte procedura bugetară, definind şi clasificând cheltuielile obligatorii (CO) şi cheltuielile
facultative (CF sau neobligatorii). Această distinc ie CO/CF comportă o dimensiune politică
esen ială, deoarece reglementează partajarea atribu iilor bugetare între Consiliu şi Parlamentul
European;
- Acordul încheiat la 29 iunie 1988 de către Consiliu, Comisia şi Parlamentul European -
ce viza, mai ales, să asigure o evolu ie ordonată a cheltuielilor în perioada 1993-199934;
- Acordul interinstituţional din 29 octombrie 1993 privind disciplina bugetară şi
ameliorarea procedurii bugetare;
- Declaraţia comună din 6 martie 1995 privind inserarea dispozi iilor financiare în acte
legislative35;
- Acordul interinstituţional din 6 mai 1999 privind disciplina bugetară şi ameliorarea
procedurii bugetare36. În esen ă, acest nou acord interinstitu ional nu aduce modificări de
substan ă, dar prezintă interesul consolidării într-un text unic al ansamblului de principii şi de
reguli fixate în textele cărora li s-a substituit.
Prin intermediul acestui Acord interinstitu ional, Parlamentul European, Consiliul şi
Comisia Europeană convin în avans asupra marilor priorită i bugetare ale perioadei

33
JO C 194 din 28 iulie 1982.
34
JO C 331/1 din 7 decembrie 1993.
35
Declara ia nr. 95/C 293/03, JO C 293 din 8 noiembrie 1995, p. 4.
36
JO C 172 din 18 iunie 1999, p. 1.

25
următoare şi stabilesc cadrul comun al perspectivelor financiare. Perspectivele financiare
indică amploarea maximă şi structura cheltuielilor anticipate ale Uniunii Europene pe o
perioadă multianuală, cu detalierea creditelor bugetare pentru fiecare an.
- de asemenea, men ionăm Acordul interinstituţional nr. 139/200637 dintre
Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană privind disciplina bugetară şi buna
gestiune financiară;
- Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European,
Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna
gestiune financiară38.
- Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European,
Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna
gestiune financiară39, în vigoare, realizat pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, în
plină derulare.
În mod firesc, ar trebui să men ionăm că aceste reglementări vizează, în egală
măsură, şi statele membre ale UE, dat fiind că ele sunt principalele beneficiare ale
resurselor financiare aprobate prin CFM, cât şi anual, prin Bugetul Uniunii Europene, în
baza instrumentelor juridice financiare - cunoscute ca fonduri structurale şi de investiţii.
Statele membre sunt implicate, în special, în procesul ob inerii şi utilizării
fondurilor europene puse la dispozi ia lor prin bugetul UE. În acest context, ele trebuie să
respecte disciplina bugetară instituită prin reglementările unionale men ionate (nu
numai!), însă, utilizarea internă a fondurilor europene aflându-se şi sub inciden a
reglementărilor na ionale adoptate în acest sens – aspecte studiate în cadrul altei
discipline, complementară acesteia.

C Izvoarele complementare (legislaţia complementar )

37
JO C 139, 14.6.2006, p. 1, modificat prin Decizia 2008/29/CE Parlamentului European şi a
Consiliului din 18 decembrie 2007, JO L 6 din 10 ianuarie 2008.
38
JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
39
JOUE C 373 din 20.12.2012, disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013Q1220%2801%29&qid=1420805677817&from=EN;
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/documents/budg/pr/1047/1047195/1047195ro.pdf

26
 Izvoarele complementare cuprind izvoarele nescrise ale dreptului institu ional
european. Izvoarele complementare sunt utilizate pentru a acoperi lacunele din legisla ia
primară şi/sau legisla ia secundară.
Din categoria izvoarelor complementare fac parte:
- jurispruden a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene40;
- dreptul interna ional;
- principiile generale ale dreptului European.

40
Jurispruden a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene are statutul de izvor esen ial de drept. Curtea
de Justi ie a Uniunii Europene are competen a interpretării prevederilor din legisla ia primară şi/sau
secundară), asigurând complinirea, perfec ionarea şi respectarea acestora.
În acest sens: http://studiieu.org/files/publications/Vasile%20Cucerescu.pdf

27
 IV Necesitatea, noţiunea şi principiile dreptului bugetar unional. Principii
comune

1. Necesitatea şi noţiunea bugetului unional

Vom avea în vedere, în continuare, cadrul juridic bugetar şi fiscal în contextul
european actual41, analizând atât procesul bugetar european, cât şi aspecte ale fiscalită ii
europene, inând de politica fiscală europeană.
Necesitatea bugetului unional. Potrivit art. 3 TUE, scopul Uniunii este acela de a
„promova pacea, valorile și bunăstarea statelor membre”, oferind cetățenilor săi un spațiu
de libertate, securitate și justiție, în interiorul căruia este garantată libera circulație a
persoanelor, în corelare cu adecvate măsuri privind controlul la frontierele externe ale
U.E., dreptul de azil, imigrarea dar și prevenirea și combaterea criminalității.
Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a statelor membre, s-a instituit o piață internă,
întemeiată pe o creștere economică echilibrată, pe o economie de piață cu un grad ridicat
de competitivitate, dar si pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității
mediului.
Pe plan extern, Uniunea Europeană, în relațiile cu celelalte comunități
internaționale, afirmă și promovează valorile și interesele cetățenilor săi, contribuind la
pacea, securitatea, dezvoltarea cu caracter durabil a planetei, solidaritate, respectul
reciproc între popoare, eliminarea sărăciei, protecția drepturilor omului, dar și
respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite, situație ce conduce la
respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional.
Realizarea acestui deziderat legiferat presupune derularea unui proces bugetar
complex, în care sunt implica i o diversitate de factori şi actori – de la Comisia UE, ca
principal al actor al proiectiei şi execu iei bugetare, Parlamantul UE, Consiliul – ca
principali actori ai aprobării documentelor bugetare şi reglementărilor de bază alocate
acestora, Curtea de Conturi a UE – ca structură de auditare şi certificare a cheltuielilor
bugetare, la statele membre ca principali sus inători financiari (contributori) ai bugetului,
dar şi beneficiari ai destina iilor cheltuielilor aprobate prin acest buget, în principal, sub

41
Ne raportăm la Uniunea Europeană – prerogativele bugetare şi fiscale ale institu iilor acesteia, cu
raportare la statele membre, acolo unde se impune.

28
forma programelor opera ionale, până la beneficiarii concre i ai resurselor financiare – ca
păr i ai contractelor de finan are sub forma asisten ei financiare europene nerambursabile.
Este un proces complex, în care sunt incidente o diversitate de reglementări, dar şi de
acte juridice încheiate şi integrate în procesul bugetar, privit în integralitatea etapelor
sale.
La modul practic, pentru realizarea obiectivelor unionale, trebuie elaborat şi aprobat
un buget - un program financiar - act juridic prin care sunt prevăzute atât veniturile de
încasat, cât și cheltuielile de efectuat, pe o perioadă determinată de timp, orientat către
domeniile în care finanțarea europeană poate aduce schimbări reale astfel, încât, fiecare
dintre cei 508 milioane de cetățeni ai U.E., într-un fel sau altul, să beneficiaze de acest
instrument42.
Noţiunea bugetului unional. Bugetul general UE reprezintă actul care prevede şi
autorizează în prealabil, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile previzibile ale Uniunii;
bugetul este ansamblul resurselor financiare de care aceasta dispune anual pentru
îndeplinirea de către institu iile comunitare a obiectivelor sale politice.
Bugetul este un instrument esen ial în realizarea obiectivelor politice ale
UE. Bugetul permite Uniunii Europene (UE) să facă fa ă nevoilor de finan are ale
programelor şi proiectelor pe care le derulează în diferite domenii politice.
Bugetul UE este adesea în eles greşit. Important ca valoare absolută, acesta
este redus când este exprimat ca procentaj din cheltuielile publice totale ale UE.
Bugetul a provocat crize politice periodice, însă a func ionat totodată ca vector
de stabilitate pentru dezvoltarea UE, conceput sub forma unor cadre financiare
succesive.

2 Principiile dreptului bugetar unional

Principiile dreptului bugetar unional sunt reglementate de Regulamentul
Parlamentului şi al Consiliului nr. 966/2012 precit., detaliate de Regulamentul delegat
(UE) al Comisiei nr. 1268/2012 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului
susmen ionat, titlul II, art. 2 şi urm.

42
Sursa:

29
 Regulamentul financiar reconfirmă principiile bugetare înscrise în Tratatul privind
func ionarea UE şi limitează excepţiile la strictul necesar, într-o încadrare riguroasă.
Potrivit Regulamentului 966/2012, art. 6, „Întocmirea şi executarea bugetului
respectă principiile fundamentale ale dreptului bugetar: principiile unită ii, exactită ii
bugetare, anualită ii, echilibrului, unită ii de cont, universalită ii, specificită ii, bunei
gestiuni financiare, care necesită un control intern eficace şi eficient, şi al transparen ei,
în conformitate cu acest regulament”.
a) Unitatea şi exactitatea bugetar
Unitatea bugetară. Bugetul este un instrument care, pentru fiecare exerci iu financiar,
prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Uniunea
Europeană.
Principiul unită ii este reglementat de art. 310 alin. (1) TFUE – „Toate veniturile şi
cheltuielile Uniunii trebuie estimate pentru fiecare exerci iu bugetar şi trebuie înscrise în
buget”, precum şi de art. 7 din Regulamentul Consiliului nr. 966/2012, având ca obiect de
reglemenetare „Domeniul de aplicare a bugetului”43.
Potrivit art. 7 din acest Regulament, „Bugetul cuprinde:
(a) veniturile şi cheltuielile Uniunii, inclusiv cheltuielile administrative care revin
institu iilor în temeiul dispozi iilor TUE referitoare la politica externă şi de securitate
comună şi cheltuielile operaţionale generate de punerea în aplicare a dispozi iilor
respective, atunci când acestea sunt efectuate de la buget;
(b) veniturile şi cheltuielile Comunită ii Europene a Energiei Atomice.
(2) În buget se înscriu garanţiile pentru opera iunile de împrumut şi de creditare
efectuate de Uniune, inclusiv în cadrul Mecanismului european de stabilitate financiar şi
al Mecanismului de asisten ă financiară pentru balan ele de plă i ale statelor membre, în
conformitate cu articolul 49 alineatul (1) litera (d).
În economia legii, unitatea are în vedere existen a unui singur document bugetar
(unicitatea), cuprinzând toate veniturile şi cheltuielile (universalitatea) bugetului UE.

43
Potrivit argument 5 tz 2, “Principiul unității și exactității bugetare implică înregistrarea în buget a
tuturor veniturilor și cheltuielilor Comunităților și ale Uniunii, în cazul în care acestea sunt prevăzute de
buget.”

30
 Obliga ia de a înregistra într-un document unic ansamblul opera iunilor privind
veniturile şi cheltuielile Comunită ii garantează transparenţa acestor opera iuni, care trebuie
apreciate de o manieră globală şi exhaustivă.
Instrumentele de flexibilitate pt. CFM 2014-2020 (de exemplu44, rezerva pentru ajutoare
de urgen ă45; fondul european de ajustare la globalizare46; fondul de solidaritate al Uniunii
Europene47) constituie doar o aparentă excepţie de la principiul men ionat. In realitate, deşi nu
pot fi programabile, veniturile acestor bugete („sateli i”) provin dintr-o subvenţie înscrisă în
bugetul general al Uniunii; prin urmare, existen a lor nu aduce atingere principiului.
Putem men iona drept opera iuni care sunt efectuate în afara bugetului comunitar şi care
constituie, în consecin ă, o excepţie de la principiul unită ii:
- interven iile financiare ale Fondului European de Dezvoltare (FED). A fost creat în
1959 şi gândit ca un instrument al politicii de ajutorare a ărilor în curs de dezvoltare, fiind
finan at prin contribu ii ale statelor membre. Fondul european de dezvoltare (FED) este
principalul instrument al ajutorului comunitar destinat cooperării pentru dezvoltare,
acordat statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și țărilor și teritoriilor de
peste mări (TTPM). Tratatul de la Roma din 1957 a prevăzut crearea FED în scopul
acordării de asistență tehnică și financiară, inițial țărilor africane cu care unele state
membre au avut legături istorice.
Actualmente, avem al unsprezecelea FED, pentru CFM 2014-2020 (Acordul de la
Cotonou revizuit).
FED i s-a atribuit un regim financiar autonom şi este administrat de un comitet specific
potrivit unor proceduri specifice. Motivul pentru care interven iile FED nu au fost înscrise în
bugetul general al UE este de ordin politic, deoarece statele membre doresc să „afişeze”
sumele acordate cu titlu de ajutor ărilor în curs de dezvoltare. Identificarea participării
financiare a fiecărui Stat Membru nu ar fi posibilă dacă ansamblul subven iilor ar fi
consolidat în bugetul general al Uniunii. Altfel spus, „are o cheie diferită de finan are”;
- ITER – fondul alocat reactorului termonuclear experimental internaţional®48.
Proiectul este finan at şi gestionat de şapte entită i membre: Uniunea Europeană (45%),

44
Pentru mai multe detalii – Regulamentul alocat CFM 2014-2020.
45
Reglementată la art. 9 din Regulamentul alocat CFM 2014-2020.
46
Dispozi ii cu privire la acesta avem şi la art. 12 din Regulamentul alocat CFM2014-2020.
47
Dispozi ii cu privire la acesta avem şi la art. 10 din Regulamentul alocat CFM 2014-2020.
48
Deoarece la finan are participă şi ter e state) (2014-2020).

31
dar şi ări ter e (cu aproximativ 9 procente fiecare), precum India, Japonia, Republica
Populară Chineză, Rusia, Coreea de Sud şi Statele Unite. Uniunea Europeană, ca parte
gazdă a complexului ITER, contribuie cu aprope 45 de procente din costul total, celelalte
şase păr i contribuind câte aproximativ 9 procente fiecare.
Exactitatea bugetară. Potrivit art. 8 (Norme speciale care reglementează principiile
unității și exactității bugetare”) Reg. 966/2012:
„(1) Nu se colectează venituri şi nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt
înregistrate într-o linie bugetară (cu unele excep ii expres reglementate).
(2) Nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste creditele autorizate.
(3) Nici un credit nu poate fi înregistrat în buget decât dacă se referă la un articol de
cheltuieli considerat necesar.
(4) Dobânzile generate de plăţile de prefinanţare efectuate de la buget nu sunt
datorate Uniunii, cu excep ia cazului în care se prevede altfel în acordurile de delegare,
cu excep ia contractelor încheiate cu ări ter e sau cu organisme desemnate. În cazurile în
care se prevede astfel, dobânzile respective se reutilizează în favoarea ac iunii
corespunzătoare, sunt deduse din cererile de plată în conformitate cu articolul 23 alineatul
(1) primul paragraf litera (c) sau se recuperează.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210
prin care se stabilesc norme detaliate privind contabilizarea dobânzii rezultate din
prefinan are”.
Ceea ce regulamentul numeşte „Norme speciale care reglementează principiile
unității și exactității bugetare” semnifică, mai degrabă, bază legală în programarea şi
efectuarea cheltuielilor.

b) Anualitatea bugetar
Conform art. 313 TFUE, „Exerci iul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie”.
Principiul anualită ii implică afectarea opera iunilor bugetare unui exerci iu anual, care
începe la 1 ianuarie şi se sfârşeşte la 31 decembrie, pentru a facilita controlul activită ii
executivului comunitar.

32
 Creditele înregistrate în buget se autorizează pentru un exerciţiu financiar.
Comunitatea trebuie să concilieze respectarea acestui principiu, cu:
- necesitatea de a administra activită i plurianuale;
- necesitatea reportării creditelor neutilizate la sfârşitul anului;
- situa ia neaprobării bugetului până la finele anului.

A. Necesitatea de a administra activităţi plurianuale;

Este motivul pentru care, începând din 1973, au fost utilizate alocările de fonduri
disociate, generalizate în 1977. Aceste alocări disociate sunt cele pentru care se face distinc ia
(dau naştere alocărilor) între angajamente şi plăţi. Alocările de angajament acoperă, în
exerci iul bugetar în curs, costul total al ac iunilor a căror realizare se întinde asupra mai
multor exerci ii; alocările de plă i acoperă, până la concuren a sumei înscrise în buget,
cheltuielile care rezultă din executarea angajamentelor contractate în cursul exerci iului sau
exerci iilor anterioare.
Dimpotrivă, alocările nedisociate sunt cele pentru care există identitate între
angajamente şi plă i. Altfel spus, este vorba de alocări de fonduri destinate să acopere
opera iuni a căror executare trebuie realizată în totalitate în cursul unui singur exerci iu
bugetar.
Actualmente, necesitatea de a întreprinde acţiuni multianuale face obligatorie
utilizarea noţiunii de credite diferenţiate care, spre deosebire de creditele nediferenţiate,
dau naştere creditelor de angajament şi creditelor de plată (alocări de plăţi).
Creditele de angajament sunt credite care acoperă, în timpul exerci iului în curs,
costul total al angajamentelor juridice asumate pentru ac iuni a căror realizare se
derulează pe o perioadă care depăşeşte un exerci iu financiar.
Creditele de plată49 acoperă cheltuielile care decurg din execuţia acestor
angajamente pe perioada exerci iului în curs sau a exerci iilor anterioare.
În acest sens, potrivit art. 7 din Regulament, bugetul con ine credite diferenţiate
(formate din credite de angajament şi credite de plată) şi credite nediferenţiate.
Creditele de angajament acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice
asumate în cursul exerci iului financiar curent, cu unele excep ii.

49
În sistemul juridic intern, denumite, cu acelaşi în eles, credite bugetare.

33
 Creditele de plată acoperă plăţi efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice
asumate în cursul exerci iului financiar curent şi/sau al exercişiilor financiare anterioare
(executate, n.n.).
Veniturile unui exerci iu financiar se înregistrează în contabilitate pentru exerci iul
financiar pe baza sumelor încasate în cursul exerciţiului financiar. Cu toate acestea,
resursele proprii (provenite din taxa pe valoarea adăugată, resursele de echilibrare bazate
pe venitul na ional brut (VNB) şi alte contribu ii financiare) ale lunii ianuarie a
următorului exerciţiu financiar pot fi plătite în avans, conform regulamentului
Consiliului de punere în aplicare a deciziei privind sistemul resurselor proprii ale
Comunită ilor. Înregistrările referitoare aferente acestor plă i pot fi adaptate.
Creditele autorizate pentru un anumit exerci iu financiar pot fi utilizate numai
pentru acoperirea cheltuielilor angajate şi executate în exerci iul financiar în cauză şi
pentru acoperirea sumelor datorate pentru angajamente din exerci iile financiare
anterioare (executate, neplătite, n.n.).
Angajamentele se înregistrează în contabilitate pe baza angajamentelor juridice
asumate până la data de 31 decembrie, sub rezerva angajamentelor globale şi a
acordurilor de finan are men ionate de Regulament, care se înregistrează în contabilitate
pe baza angajamentelor bugetare individuale asumate până la data de 31 decembrie a
anului n + 1.
Plăţile se înregistrează în contabilitatea unui exerci iu financiar pe baza plăţilor
efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exerci iului în cauză.

B. Necesitatea reportării creditelor neutilizate la sfârşitul anului

În principiu, creditele neutilizate la sfârşitul exerci iului bugetar pentru care au fost
înregistrate sunt anulate. Dacă regula anualită ii ar fi respectată strict, toate alocările
neutilizate în cursul unui exerci iu bugetar ar trebui anulate.
Pentru a evita acest inconvenient, regulamentul a prevăzut posibilitatea de a efectua
reportarea alocărilor care vor putea fi folosite numai în exerci iul financiar următor.
Procedura de reportare este aplicabilă, în special, în raport cu alocările disociate (credite
diferen iate) decât cu cele nedisociate (nediferen iate).
Regulamentul stabileşte condiţiile acestui report şi limitele sale.

34
 Reportarea creditelor diferenţiate.
Reportarea creditelor de angajament. Pot fi reportate creditele de angajament ale
creditelor diferen iate şi nediferen iate care nu au fost încă angajate la închiderea
exerci iului şi pentru care majoritatea etapelor pregătitoare din procedura de angajare
sunt finalizate la 31 decembrie sau al căror act de bază a fost adoptat în cursul ultimului
trimestru al exerciţiului.
Reportarea creditelor de plată. Creditele de plată pot, de asemenea, să fie reportate
pentru a acoperi angajamente anterioare.
Reportarea creditelor nediferenţiate. Creditele nediferenţiate care corespund unor
obliga ii contractate în mod corespunzător la închiderea exerciţiului financiar
beneficiază de un report automat doar pentru exerciţiul următor.

C. Situaţia neaprobării bugetului până la finele anului

În cazul în care bugetul nu este adoptat în forma sa finală la deschiderea exerci iului
financiar, adică la 1 ianuarie, regulamentul prevede posibilitatea de a apela la sistemul
denumit „sistemul celor douăsprezecimi provizorii”.
Potrivit Regulamentului, „Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum
un sfert din creditele totale autorizate în capitolul respectiv pentru exerci iul financiar
anterior, plus o douăsprezecime pentru fiecare lună scursă.
În acest caz, cheltuielile (plă ile) pot fi efectuate lunar, pe capitole, până la cel mult
o douăsprezecime din creditele autorizate în capitolul respectiv pentru exerci iul financiar
anterior.
Nu se poate depăşi limita creditelor prevăzute în proiectul de buget aflat în
pregătire.

c) Universalitatea bugetar
Acest principiu implică faptul că venituri determinate nu sunt atribuite pentru
sus inerea unor cheltuieli determinate (regula neatribuirii veniturilor/cheltuielilor) şi că nu
există constrângere (compensare) între venituri şi cheltuieli (regula produsului brut). Altfel
spus, principiul se se bazează pe două reguli:

35
 a) regula neafectării (nedirecţionării, “nealocării”), ce afirmă că veniturile bugetare
nu pot fi alocate unor anume cheltuieli specifice, în al i termeni, veniturile totale acoperă
creditele totale de plată, sub rezerva men ionată de Regulament/un venit bugetar nu
poate sus ine o cheltuială specifică.
Regulamentul financiar prevede derogări de la acest principiu. Este cazul:
- în principal, pentru contribu ia financiară a statelor membre la unele programe
de cercetare, sau pentru participarea ărilor ter e la activită ile UE, în cadrul Spa iului
Economic European;
- ori (trimi ând la art. 17 teza 1) al finan ării unor cheltuieli specifice, ca
excep ie de la această regulă, de exemplu, veniturile alocate pentru un anumit scop,
precum veniturile din funda ii, subven ii, dona ii şi moşteniri, inclusiv veniturile alocate
specifice fiecărei institu ii)].
b) regula necompensării sau regula bugetului brut (”neregularizării”), potrivit
căreia toate veniturile şi cheltuielile trebuie men ionate în întregime în cadrul bugetului,
fără nici o ajustare (Toate veniturile şi cheltuielile se înregistrează integral fără a fi
regularizate între ele, cu unele excep ii prevăzute de Regulament).
Nu poate exista o regularizare între venituri şi cheltuieli, pentru a asigura o
prezentare exhaustivă şi completă a bugetului. Astfel, veniturile şi cheltuielile sunt
înscrise în buget la valoarea lor integrală (brută, nu compensată).
Excepţii. Se admit doar excep iile autorizate de regulamentul financiar sau de
normele sale de aplicare. Potrivit Regulamentului, „(1)Normele de aplicare pot preciza
cazurile în care anumite venituri pot fi deduse din facturi sau cereri de plată, care apoi
sunt ordonan ate în suma netă. (2)Costul produselor şi serviciilor furnizate Comunită ilor
care includ taxe rambursate de statele membre în temeiul Protocolului privind privilegiile
şi imunită ile Comunită ilor Europene sau de ări ter e în temeiul altor acorduri relevante
se impută bugetului cu suma fără taxe. (3)Se pot face regularizări cu privire la diferen ele
de curs de schimb apărute în execu ia bugetară. Rezultatul final, profit sau pierdere, se
înregistrează în soldul exerci iului”.

d) Specificitatea bugetar

36
 Potrivit dispozi iilor bugetare, „alocările de fonduri vor fi clasificate pe capitole,
grupând cheltuielile după natura sau destinaţia acestora şi subdivizate, în măsura în care este
necesar”. Specializarea alocărilor de fonduri garantează autorită ii bugetare că autorizarea
cheltuielilor va fi executată în conformitate cu obiectivul pentru care au fost prevăzute. Este
evident că o prezentare prea centralizată a alocărilor de fonduri nu ar oferi această garan ie.
În Regulamentul Consiliului, principiul specificită ii cheltuielilor este reglementat –
potrivit acestuia, fiecare aloca ie bugetară are un scop precis şi este destinată unui
obiectiv specific, în scopul prevenirii poten ialelor confuzii, atât în etapa de autorizare,
cât şi în etapa de realizare.
În al i termeni, pentru a se evita orice confuzie între diferitele credite, fiecare credit
trebuie să aibă o destinaţie bine stabilită şi să fie alocat unei cheltuieli specifice.
Bugetul UE este structurat potrivit nomenclatorului instituit de Regulament –
aşanumita clasifica ie bugetară.
Derogări. Cu toată clasificarea, un oarecare grad de flexibilitate în gestiunea
bugetară este indispensabil institu iilor, regulamentul financiar con inând unele derogări
de la principiul specialită ii: transferul alocărilor de fonduri şi alocările globale.
Transferul alocărilor de fonduri. Regula - potrivit Regulamentului, orice institu ie,
respectiv Comisia, poate efectua, în cadrul propriei sec iuni de buget, transferuri de
credite, transferul având strict regimul juridic prevăzut de această reglementare.
Transferurile pot fi efectuate în temeiul dreptului autonom al institu iei sau pot fi
supuse unei informări prealabile sau deciziei autorită ii bugetare (Consiliul şi
Parlamentul).
Comisia poate opera transferul alocărilor în cadrul bugetului fie dintr-un capitol în
altul, fie dintr-o subdiviziune în alta.
Aceste transferuri ale alocărilor permit corectarea imperfecţiunilor previziunii
bugetare ini iale în curs de gestionare, excedentul de la un capitol fiind utilizat pentru a
compensa insuficienţa care se regăseşte în altul.
Alocările globale. Alocările globale sunt alocări provizionale înscrise într-o „rezervă” care
este posibil să fie disponibilizată în cursul gestiunii sub un capitol introductiv. Aceasta
permite, în special, finan area în cursul anului a unor ac iuni pentru care nu există încă bază
legală în momentul votării bugetului.

37
 e) Echilibrul bugetar
Potrivit art. 310 alin. (1) parag. 3 TFUE, “Veniturile şi cheltuielile bugetare trebuie
să fie echilibrate”.
Potrivit Regulamentului Consiliului, “veniturile estimate pentru un an bugetar
trebuie să fie egale cu aloca iile de plată pentru acel an”.
Uniunea şi organismele men ionate la articolul 208 TFUE nu pot realiza
împrumuturi în cadrul bugetului.
Soldul fiecărui an financiar va fi inclus în bugetul anului următor în categoria
corespunzătoare veniturilor în cazul unui surplus bugetar sau în categoria
corespunzătoare aloca iilor de plată în cazul unui deficit bugetar50.
În practică, bugetul general al UE respectă un echilibru strict la nivelul autorizării
cheltuielilor, dar veniturile pot fi superioare sau inferioare cheltuielilor la nivelul execu iei
bugetare.
Orice cheltuială suplimentară neprevăzută ce apare în timpul unui an bugetar este
finan ată prin rectificarea bugetului.

f) Buna gestiune financiar

Potrivit art. 310 TFUE, „(5)Bugetul Uniunii se execută în conformitate cu principiul
bunei gestiuni financiare. Statele membre şi Uniunea cooperează pentru a face posibilă
utilizarea alocărilor înscrise în buget, în conformitate cu acest principiu. (6)Uniunea şi
statele membre, în conformitate cu articolul 325, combat frauda şi orice altă activitate
ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii”.
Deşi în legisla ia internă a mai multor state membre acest principiu nu este expres
prevăzut, fiind de la sine în eles, legislativul comunitar, mai prudent, a estimat că este mai

50
Potrivit art. 15 Regulament, (1) Soldul fiecărui exerci iu financiar se înscrie în bugetul exerci iului
următor ca venit, în cazul unui excedent, sau ca şi credit de plată, în cazul unui deficit.
(2) Estimările acestor venituri sau credite de plată se înregistrează în buget în cursul procedurii
bugetare şi printr-o scrisoare rectificativă prezentată în conformitate cu articolul 34. Acestea se stabilesc în
conformitate cu regulamentul Consiliului de punere în aplicare a deciziei privind sistemul resurselor proprii
ale Comunită ilor.
(3) După prezentarea conturilor pentru fiecare exerci iu financiar, diferenţele fa ă de estimările
făcute se înregistrează în bugetul exerci iului următor cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv
acestor diferen e. În acest caz, proiectul preliminar al bugetului rectificativ trebuie prezentat de Comisie în
termen de 15 zile de la prezentarea conturilor provizorii.

38
bine să prevadă această regulă explicit. De aceea a precizat-o şi în Regulamentul financiar,
stipulând „Creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare, adică în conformitate cu principiile economiei, eficien ei şi eficacită ii”.
Principiul economiei prevede că resursele utilizate de institu ie pentru desfăşurarea
activită ilor sale să fie puse la dispozi ie în timp util, în cantitatea şi la calitatea adecvate
şi la cel mai bun preţ.
Principiul eficienţei vizează cel mai bun raport între resursele utilizate şi rezultatele
ob inute.
Principiul eficacităţii vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite şi o inerea
rezultatelor scontate.
Pentru toate sectoarele de activitate incluse în buget se stabilesc obiective specifice,
măsurabile, realizabile, relevante şi datate51.
Realizarea acestor obiective se monitorizează prin indicatori de performanţă pentru
fiecare activitate, iar fiecare autoritate însărcinată cu efectuarea cheltuielilor transmite
informaţii autorită ii bugetare în această privin ă, pentru a se trece de la o gestiune axată
pe mijloace la o gestiune orientată spre rezultate. Aceste informa ii sunt furnizate anual
şi, cel mai târziu, în documentele care înso esc proiectul preliminar de buget.
Pentru a îmbunătă i procesul decizional, institu iile procedează la evaluări ex ante şi
ex post, conform orientărilor furnizate de Comisie.
Aceste evaluări se aplică tuturor programelor şi activită ilor care implică cheltuieli
semnificative, iar rezultatele evaluării sunt comunicate autorită ilor însărcinate cu
efectuarea cheltuielilor, autorită ilor legislative şi bugetare.

51
Ca aspect practic, mentionăm fişele care însoţesc proiectul de buget. Fisele de activitate prezintă
informaţii mai detaliate privind obiectivele, indicatorii, scopurile si rezultatele. Aceste documente
regrupează informaţiile relevante privind rezultatele diverselor activită i ale Comisiei si se bazează pe
rapoartele anuale de activitate 2011, pe planurile de gestionare anuale 2012 si pe orientările politice
prezentate în strategia politică anuală 2013, corelând aceste informaţii cu resursele necesare fiecărei
activită i în 2013. Se prezintă fise de activitate pentru toate activităţile operaţionale ale Comisiei, punându-
se astfel accentul pe realizarea efectivă a politicilor UE.
Comisia a perseverat în eforturile depuse pentru a îmbunătă i în continuare fisele de activitate cu
scopul de a le spori utilitatea în cadrul procedurii bugetare. În acest context, în 2013 se introduce un nou
„Memorandum bugetar”, care prezintă o viziune de ansamblu asupra principalelor realizări care au fost
sau vor fi înfăptuite cu ajutorul bugetului UE, în ceea ce priveste relansarea activită ii economice în Europa.
Consiliul si Parlamentul European sunt invitate să folosească fisele de activitate ca un instrument în
vederea unei mai bune informări în cadrul dezbaterii bugetare si să îsi prezinte observaţiile privind
calitatea fişelor de activitate si utilitatea acestora în cadrul procedurii bugetare.

39
 Orice propunere sau ini iativă înaintată autorită ii bugetare de către Comisie sau de
către un stat membru, în conformitate cu dispozi iile relevante ale Tratatului privind
Uniunea Europeană (TUE), care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv
schimbarea numărului de posturi, trebuie să fie înso ită de o declara ie financiară şi de
evaluarea prevăzută de Regulament.
Pentru a preveni riscurile de fraudă şi neregularită ile, declara ia financiară
men ionată sus mentionata include toate informa iile cu privire la măsurile existente sau
planificate de prevenire a fraudei şi de protecţie împotriva ei.
În timpul procedurii bugetare, Comisia furnizează informaţiile necesare pentru o
comparaţie între evolu ia nevoilor de credite şi estimările iniţiale făcute în situa iile
financiare. Aceste informa ii includ progresele înregistrate şi stadiul atins de autoritatea
legislativă în eforturile sale de evaluare a propunerilor prezentate. Nevoile de credite sunt
revizuite, dacă este cazul, în func ie de evolu ia deliberărilor cu privire la actul de bază.
Bunei gestiuni i se asociază şi controlul intern, supus, de asemenea, cerin elor de a
fi eficace şi eficient, în conformitate cu reglementările sectoriale relevante.
În scopul execu iei bugetului, controlul intern este definit drept un proces aplicabil
la toate nivelurile gestiunii şi menit să asigure în mod rezonabil realizarea următoarelor
obiective:
(a) eficacitatea, eficien a şi economia opera iunilor;
(b) fiabilitatea informa iilor;
(c) protec ia activelor şi a informa iilor;
(d) prevenirea şi depistarea fraudelor şi a neregularită ilor;
(e) gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea tranzac iilor
secundare, inând seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura
plă ilor respective.

g) Transparenţa bugetar
Bugetul este stabilit, executat şi controlat potrivit principiului transparen ei. Publicarea
bugetului şi a bugetelor rectificative se face în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Sunt, de
asemenea, publicate în JOUE conturile, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele de
gestiune financiară pentru fiecare din institu ii.

40
 h) Principiul unit ţii de cont
Potrivit art. 320 TFUE, “Cadrul financiar multianual şi bugetul anual se stabilesc în
euro”.
Potrivit art. 321 TFUE, „Sub rezerva informării autorită ilor competente ale statelor
interesate, Comisia poate transforma în moneda unuia dintre statele membre activele pe
care le de ine în moneda unui alt stat membru, în măsura necesară utilizării lor pentru
obiectivele cărora le sunt destinate prin tratate. Comisia evită, în măsura în care este
posibil, să efectueze astfel de transferuri, în cazul în care de ine active disponibile sau
care pot fi mobilizate în monedele de care are nevoie.
Comisia comunică cu fiecare dintre statele membre prin intermediul autorită ii
desemnate de statul în cauză. Pentru efectuarea opera iunilor financiare, Comisia poate
recurge la serviciile băncii de emisiune a statului membru în cauză sau la o altă institu ie
financiară autorizată de acesta.
În principiu, euro este unitatea de cont utilizată la întocmirea, execu ia şi
prezentarea conturilor din bugetul european. Cu toate acestea, unele opera iuni pot fi
efectuate în monedele na ionale, în conformitate cu condi iile prevăzute în normele de
aplicare a Regulamentului financiar. Potrvit Regulamentului, ”Bugetul se întocmeşte şi se
execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru fluxurile de
numerar men ionate men ionate de acesta, contabilul şi, în cazul conturilor de avans,
administratorii conturilor de avans, şi, pentru gestionarea administrativă a Comisiei şi a
SEAE (Serviciul European de Ac iune Externă), ordonatorul de credite responsabil sunt
autoriza i să efectueze opera iuni în monede na ionale în conformitate cu normele de
aplicare”.

41
 IV PROCESUL BUGETAR UNIONAL

1 Reglementarea juridic de baz

a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 966/2012 cu privire
la normele aplicabile bugetului general al UE. Acesta abrogă Regulamentul (CE,
Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului [Jurnalul Oficial L 298 din 26.10.2012]52.
Regulamentul financiar este principalul document care conține normele financiare
ale UE. Acesta stabilește principiile bugetului UE și guvernează modalitatea de alocare a
bugetului UE.
Noul Regulament, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, permite beneficiarilor
finanțării din partea UE (ex. companii, ONG - uri, cercetători, studenți, municipalități
etc.) să aplice norme mai ușoare și mai clare și proceduri mai simple.
UE își modernizează procedurile financiare pentru a putea contribui mai bine la
atingerea obiectivelor Europa 2020.
În mare, în raport cu vechea reglementare, modificările aduse vizează trei aspecte
esenţiale:
- simplificare: reducerea birocrației, accelerarea procedurilor (simplificarea
procedurilor, urgentarea plăților către beneficiari - 30, 60 sau 90 de zile, în funcție de
complexitatea predărilor) și mutarea accentului dinspre documentație (reducerea
documentației de completat) spre performanță - o concentrare sporită asupra rezultatelor;
- responsabilitate: asigurarea unei și mai bune gestiuni financiare și a protejării
intereselor financiare ale UE; noile norme vor mări responsabilitatea statelor membre, în
special în domeniul politicii regionale;
- inovare: introducerea unor mecanisme financiare care vor permite mobilizarea
unor fonduri terțe în completarea fondurilor UE53.
b) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012
privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al
52
Ulterior modificat.
53
Cu privire la “Sinteza” asupra noii reglementări, a se vedea:
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l34015&from=RO

42
Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii54
.................

2 Entit ţile implicate în procesul bugetar

Din perspectiva prerogativelor55 bugetare, actorii procesului bugetar sunt:
A) Parlamentul European. Func ia bugetară a Parlamentului este consacrată la art. 314
TFUE. În esen ă:
- Parlamentul, împreună cu Consiliul, adoptă bugetul anual al Uniunii, potrivit unei
proceduri legislative speciale, pe baza propunerii de proiect înaintată de Comisie (votul decisiv
revine Parlamentului, aşa cum TFUE lasă să se în eleagă);
- în exercitarea acestei func ii, potrivit art. 322 TFUE, Parlamentul şi Consiliul, hotărând
în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Cur ii de Conturi, adoptă
prin Regulamente normele financiare care definesc, în special, procedura care trebuie
adoptată pentru stabilirea şi execu ia bugetului şi pentru predarea şi verificarea conturilor,
precum şi normele de organizare a controlului răspunderii participan ilor la execu ia
bugetului, în special, a ordonatorilor şi contabililor;
- de asemenea, Parlamentul controlează execuţia bugetară – prin comisiile competente
pentru buget şi control bugetar ori alte comisii interesate, potrivit Regulamentului său de
procedură (art. 78);
- acesta examinează în fiecare an, înainte de prima lectură a proiectului de buget aferent
exerci iului bugetar următor, problemele privind execuţia bugetară în curs, dacă este necesar,
pe baza unei propuneri de rezolu ie prezentate de comisia competentă;
- la recomandarea consiliului, aprobă descărcarea de gestiune a Comisiei (pe baza
conturilor, a bilan ului financiar, raportului de evaluare a finan elor Uniunii bazat pe rezultatele
ob inute, prezentate de Comisie, cât şi a raportului anual prezentat de Curtea de Conturi înso it
de răspunsurile institu iilor controlate la observa iile CC, declaraţia de certificare a CC

54
Act fără caracter legislative, ulterior modificat. JOUE L 362 din 31 decembrie 2012, disponibil la:
http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Legislatie/europeana/3_Regulamente_Europene_(RO)/26.02.2013/Regulamentul_delegat_UE_%20nr_1
268_2012.pdf.
55
Func iile institu iilor UE sunt: legislativă; executivă; bugetară; de control; de reprezentare pe plan
interna ional.

43
referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea opera iunilor şi înregistratea
acestora în conturi, precum şi rapoartele speciale corespunzătoare ale Cur ii de Conturi).
În cadrul Parlamentului European (vezi organizarea acestuia!) func ionează56 şi comisia
pentru bugete şi comisia pentru control bugetar (comisii interparlamentare, permanente).
a) Comisia pentru bugete, având compen e vizând următoarea problematică:
- cadrul financiar multianual de venituri şi cheltuieli al UE şi sistemul de venituri
proprii ale Uniunii;
- competen ele bugetare ale Parlamentulu European - bugetul Uniunii, precum şi
negocierea şi aplicarea acordurilor interinstitu ionale în acest domeniu);
- bugetul organelor descentralizate;
- activită ile financiare ale BEI;
- implica iile financiare ale tuturor actelor Uniunii şi compatibilitatea acestora cu
cadrul financiar multuanual, fără a aduce atingere competen elor comisiilor permanente;
- monitorizarea şi evaluarea execu iei bugetului pentru exerci iul financiar curent,
transferurile de credite, procedurile privind organigramele, creditele de func ionare şi avizele cu
privire la proiecte imobiliare cu implica ii financiare importante;
- Regulamentul financiar, cu excep ia chestiunilor privind execu ia, gestiunea şi
controlul bugetar;
b) Comisia pentru control bugetar - având compen e vizând următoarea problematică:
- controlul execu iei bugetului Uniunii şi al FED (Fondul European de Dezvoltare),
precum şi deciziile privind descărcarea de gestiune care trebuie luate de Parlamentul European,
inclusiv procedura internă de descărcare de gestiune şi orice altă măsură de înso ire sau de
executare a acestor decizii;
- închiderea, prezentarea şi controlul conturilor şi bilan urilor Uniunii, ale institu iilor
acesteia, şi ale oricărui organism care beneficiază de finan area acesteia, inclusiv stabilirea
creditelor care urmează a fi reportate şi fixarea soldurilor;
- controlul activită ilor financiare ale BEI;
- evaluarea raportului costuri - beneficii al diferitelor finan ări ale Uniunii pentru
executarea politicii Uniunii;

56
Comisii şi delegaţii interparlamentare [comisii permanente (ex. comisia pentru bugete, comisia de
control bugetar), comisii speciale, comisii de anchetă, comisii mixte, delega ii interparlamentare], grupuri
politice, servicii administrative (ex. Direc ia generală finan e).

44
 - examinarea fraudelor şi neregulilor care aduc atingere execu iei bugetului Uniunii,
ac iunile care vizează prevenirea acestor acte şi declanşarea procedurii judiciare, precum şi
protec ia intereselor financiare ale Uniunii in general;
- rela ia cu CC, numirea membrilor şi analizarea rapoartelor acesteia;
- Regulamentul financiar pentru chestiunile privind execu ia, gestiunea şi controlul
bugetar.
Direcţia generală finanţe. În cadrul serviciilor administrative are relevan ă pentru aria
noastră tematică Direc ia generală finan e, având drept atribu ii principale:
- pregătirea, monitorizarea execu iei, controlul şi încheierea exerci iului bugetar al
institu iei, inerea de eviden e contabile şi administrarea trezoreriei;
- furnizarea de sprijin şi expertiză financiară şi bugetară tuturor ordonatorilor delega i
ai Parlamentului;
- adminstrarea Unită ii de audit intern, care beneficiază de autonomie func ională,
garantată prin Regulamentul financiar etc..

B) Consiliul Uniunii Europene. Împreună cu Parlamentul, Consiliul adoptă bugetul UE,

în conformitate cu o procedură legislativă specială.
În cadrul acestei proceduri, deşi Parlamentul are votul decisiv, Consiliului îi revin
următoarele atribuţiuni:
- adoptă poziţia sa asupra proiectului de buget prezentat de către Comisie şi
informează Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la această pozi ie;
- în cazul în care sunt aduse de Parlament amendamente proiectului de buget,
Consiliul participă în cadrul comitetului de conciliere, având misiunea de a ajunge la un acord
asupra unui proiect comun, pe baza propunerilor Parlamentului şi ale Consiliului.

C) Comisia
Este organul executiv al UE, având înalta responsabilitate a implementării şi coordonării
politicilor Uniunii. În această calitate, Comisia gestionează bugetul Uniunii.
Potrivit art. 314 TFUE Comisia întocmeşte un proiect de buget con inând veniturile şi
cheltuielile estimate pentru exerci iul bugetar următor (prezentate Parlamentului şi
Consiliului…..)

45
 Potrivit art. 17 TUE (...) execută bugetul şi gestionează programele; potrivit art. 317
TFUE, în cooperare cu statele membre, execută bugetul, în conformitate cu dispozi iile57
regulamentelor adoptate pentru punerea în aplicare a dispozi iilor art. 322 TFUE, pe
propria răspundere şi în limita creditelor alocate, în conformitate cu principiul bunei
gestiuni financiare.
Prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului conturile exerci iului încheiat,
eferente opera iunilor bugetare şi le comunică un bilan financiar care descrie activul şi
pasivul Uniunii
Împreună cu Curtea de Conturi veghează asupra modului în care sunt cheltuite resursele
bugetare ale Uniunii de către beneficiarii acestora.

D) Curtea Europeană de Conturi

CC nu a fost prevăzută în cele trei tratate institutive ale comunită ilor europene,
fiind creată la cererea Parlamentului European. A fost instituită prin Tratatul de revizuire
a dispozi iilor bugetare (Bruxelles, 22 iulie 1975) şi şi-a început activitatea în anul 1977.
Actualmente, este o instituie independentă, aflându-se pe o pozi ie de egalitate fa ă de
celelalte institu ii ale UE58.
Pozi ia sa a fost consolidată prin Tratatul de la Lisabona, ce i-a atribuit ca sarcină
principală auditarea conturilor UE, cu scopul îmbunătă irii gestiunii financiare şi de
informare a cetă enilor UE cu privire la modul de utilizare a fondurilor publice de către
autorită ile responsabile cu gestionarea acestora59.
CC sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea controlului execu iei
bugetare, potrivit art. 287 TFUE.
Este organizată pe cinci camere: patru cu caracter vertical, competente pentru
diferite domenii de cheltuieli şi pentru venituri; o cameră cu caracter orizontal – Camera
Coordonare, evaluare, asigurare şi dezvoltare (CEAD).

57
Potrivit Regulamentelor prin care s-au adoptat normele financiare care definesc, în special,
procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea şi execu ia bugetului şi pentru predarea şi verificarea
conturilor, precum şi normele de organizare a controlului răspunderii participan ilor la execu ia bugetului,
în special, a ordonatorilor şi contabililor.
58
Cu privire la evolu ia acesteia, a se vedea Dan Vătăman, Instituţiile Uniunii Europene, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2011, pp. 176-177.
59
Vezi www.eca.europa.eu

46
 Func ionează ca un organ colegial, activitatea sa fiind exercitată potrivit
Regulamentului de procedură al Cur ii de Conturi a UE60 şi Normelor de aplicare a
acestuisa, adoptate prin Decizia 26/2010 a CCUE .

D) Statele membre
Cooperează cu Comisia sub aspectul execu iei bugetare; ele au potrivit acestor
regulamente, obliga ia de control şi audit în execu ia bugetului, purtând răspunderea
pentru îndeplinirea conformă a acestei obliga ii.

E) Instituţiile UE
Regulamentele stabilesc răspunderile şi normele potrivit cărora fiecare institu ie
participă la execu ia propriilor cheltuieli.
Execu ia bugetului se face pe propria răspundere şi în limita creditelor alocate, în
conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

3. Elaborarea bugetului Uniunii Europene

3.1. Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene – premisă fundamentală
Reglementare. TFUE, art. 312, reglementează, la nivel principial (general) Cadrul
financiar multianual al Uniunii Europene.
Aprobare. Cadrul financiar multianual este aprobat prin Regulament, de către
Consiliu61, în conformitate cu o procedură legislativă specială. Consiliul hotărăşte în
unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronun ă cu majoritatea
membrilor care îl compun. Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie
care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă
regulamentul men ionat la primul paragraf62.

60
JOUE L. 103 din 23 aprilie 2010.
61
Potrivit Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 1311/2013 al Consiliului, aplicabil CFM 2013-
2020.
din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020,
JOUE L. 347 din 20 decembrie 2013, p. 884.
62
Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor au fost consultate și au adoptat avize (au
avizat): Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Consiliului
de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (OJ C 229, 31.7.2012, p. 32); Avizul
Comitetului Regiunilor — Noul cadru financiar multianual pentru perioada de după 2013 (OJ C 391,
18.12.2012, p. 31).

47
 CFM actual (2014-2020) este aprobat prin Regulamentul (UE, EURATOM) nr.
311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual
pentru perioada 2014 – 2020 (JOUE L. 347 din 20 decembrie 2013, p. 884). Acesta este
obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
În cazul în care regulamentul Consiliului de stabilire a unui nou cadru financiar nu a
fost adoptat la încheierea cadrului financiar precedent, plafoanele şi celelalte dispozi ii
corespunzătoare ultimului an al acestui cadru se prorogă până la adoptarea acestui act
(comparabil cu solu ia în cazul neadoptării în termen a bugetului anual – solu ia
douăsprezecimilor).
Pe tot parcursul procedurii care conduce la adoptarea cadrului financiar,
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia iau toate măsurile necesare pentru a facilita
adoptarea”.
Potrivit TFUE, art. 312 alin. (1) parag 2, CFM se adoptă pentru o perioadă de, cel
pu in, cinci ani. Actualmente, se aplică cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru o
durată de 7 ani, „având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru
pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu” (motive, Reg.).
Conţinut. Potrivit art. 312 alin. (1) parag 1 TFUE, cadrul financiar multianual „vizează
asigurarea evoluţiei ordonate a cheltuielilor Uniunii în limita resurselor proprii”. Cadrul
financiar stabileşte valorile plafoanelor anuale ale alocărilor pentru angajamente, pe
categorii de cheltuieli şi ale plafonului anual de credite pentru plă i.
Categoriile de cheltuieli, al căror număr este limitat, corespund marilor sectoare de
activitate ale Uniunii.
Cadrul financiar prevede orice alte dispoziţii utile bunei desfăşurări a procedurii
bugetare anuale.
Alocările pentru creditele de angajament şi pentru cele de plată (CFM) sunt
prevăzute în Anexa I a Regulamentului (CFM – UE-28) Consiliului nr. 1311/2013:
A. Credite de angajament (959 988 mil EUR – 1%VNB, repartizate pe ani de
execuţie):
1 Creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii;
2 Creştere durabilă: resurse naturale, din care: cheltuieli de pia ă şi plă i directe
3 Securitate şi cetă enie

48
 4 Europa in lume
5 Administra ie, din care: cheltuieli administrative ale institu iilor
6 Compensări.
B. Credite de plat (908 400 – 0,95% VNB)
(marjă disponibilă 0,28%; plafonul resurselor proprii ca procent din VNB – 1,23%)
CFM şi anualitatea bugetară. CFM este un document previzional, nu încalcă regula
anualită ii bugetare (exerci iul bugetar al UE începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie, art. 313 TFUE).
Bugetul anual al Uniunii trebuie să se încadreze în limitele valorice ale CFM. În
acest sens, potrivit art. 312 alin. (1) pragraf 3 TFUE, „Bugetul anual al Uniunii respectă
cadrul financiar multianual”.
Se apreciază ca acest cadru financiar multianual aprobat „controlează evoluția
bugetului UE în funcție de categorii de cheltuieli pentru operioadă de timp determinată”.
Respectarea plafoanelor anuale de cheltuieli. Potrivit art. 3 Reg. 1311/2013 – CFM
(„Respectarea plafoanelor stabilite în CFM”), „(1) Pe durata fiecărei proceduri bugetare
și pe parcursul execuției bugetului pentru exercițiul în cauză, Parlamentul European,
Consiliul și Comisia respectă plafoanele anuale de cheltuieli, stabilite în CFM”.
Respectarea plafonului resurselor proprii. Potrivit art. 4 Reg. CFM, „(1)Pentru
fiecare dintre anii cuprinși în CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea
anuală și ținând seama de orice alte ajustări și revizuiri, precum și de aplicarea articolului
3 alineatele (2) și (3), nu permit realizarea unui procent al contribuției din resurse proprii
care să depășească plafonul resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia
2007/43663/EC, Euratom.
(2) Dacă este necesar, plafoanele stabilite în CFM sunt reduse prin revizuire pentru
a se asigura respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia
2007/436/EC, Euratom.
Flexibilitate. CFM nu trebuie în eles ca un document static, imuabil, rigid,
exactitatea bugetară neavând această semnifica ie. Nu trebuie omis că documentul
programatic analizat este proiectat cu mult înainte de aprobarea şi intrarea sa în vigoare

63
Actualmente, este în vigoare Decizia Consiliului nr. 335/2014 privind sistemul de resurse proprii
al Uniunii Europene (pentru perioada 2014-2020), în vigoare şi vizând cadrul financiar multianual actual.

49
(2011), că pe parcursul implementării sale au loc alegeri europarlamentare, pot avea loc
evenimente imprevizibile, crize economice etc..., de natură să conducă la o nevoie mai
mare sau mai mică de resurse financiare/cheltuieli bugetare, după caz.
Sub acest aspect, Regulamentul con ine în Capitolul 2, având titlul indicativ
„Instrumente speciale”, avem mai multe instrumente financiare, având menirea asigurării
flexibilită ii CFM, de a permite o bună derulare a procedurii bugetare, astfel:
a) Rezerva pentru ajutoare de urgență (art. 9). Rezerva pentru ajutoare de urgență
este destinată să permită un răspuns rapid la solicitările specifice de ajutor ale țărilor
terțe, ca urmare a unor evenimente care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii
bugetului, în primul rând pentru operațiuni cu caracter umanitar, dar și pentru
gestionarea civilă a crizelor și protecția civilă și, dacă situația o cere, în cazul unor
presiuni deosebite exercitate de fluxurile migratorii la frontierele externe ale Uniunii.
Suma anuală a rezervei este fixată la 280 de milioane EUR (la prețurile din 2011)
și poate fi utilizată până în exercițiul n+1 în conformitate cu regulamentul financiar.
Rezerva este înscrisă în bugetul general al Uniunii ca provizion. Mai întâi se utilizează
părțile din suma anuală rezultate din exercițiile precedente. Partea din suma anuală
pentru exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.
b)Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (art. 10). Acesta este destinat să
permită acordarea de asistență financiară în cazul unor dezastre majore produse pe
teritoriul unui stat membru sau al unei țări candidate, astfel cum sunt definite în actul de
bază relevant. Plafonul sumei anuale puse la dispoziția fondului este de 500 de milioane
EUR (la prețurile din 2011). La data de 1 octombrie a fiecărui an, cel puțin un sfert din
suma anuală rămâne disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul anului.
Partea din suma anuală neînscrisă în buget poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai
întâi se utilizează părțile din suma anuală rezultate din exercițiul precedent. Partea din
suma anuală pentru exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.
În cazuri excepționale și dacă resursele financiare disponibile rămase în Fondul de
solidaritate al Uniunii Europene în anul în care s-a produs dezastrul, astfel cum este
definit în actul de bază relevant, nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea ajutorului
financiar considerată necesară de către Parlamentul European și Consiliu, Comisia poate

50
propune ca diferența să fie finanțată din sumele anuale disponibile pentru exercițiul
următor.
c) Instrumentul de flexibilitate (art. 11). Este astfel intitulat chiar de Regulament şi
este destinat să permită finanțarea, pentru un exercițiu financiar dat și în limita valorilor
indicate, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele
plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici. Plafonul sumei anuale
disponibile pentru instrumentul de flexibilitate este de 471 de milioane EUR (la prețurile
din 2011).
Partea neutilizată din suma anuală a Instrumentului de flexibilitate poate fi folosită
până în exercițiul n+3. Sunt utilizate mai întâi părțile din suma anuală rezultate din
exercițiile precedente, în ordinea vechimii lor. Partea din suma anuală pentru exercițiul n
care nu este utilizată în exercițiul n+3 se anulează.
d) Fondul european de ajustare la globalizare (art. 12). Fondul european de
ajustare la globalizare, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt definite într-un
Regulament special, alocat acestuia, (….), nu depășește o sumă anuală maximă de 150 de
milioane EUR (la prețurile din 2011).
Creditele pentru Fondul european de ajustare la globalizare sunt înscrise în bugetul
general al Uniunii ca provizion.
e) Marja pentru situații neprevăzute (art. 13) Se constituie o marjă pentru situații
neprevăzute de până la 0,03 % din venitul național brut al Uniunii în afara plafoanelor
CFM, ca instrument ultim de reacție la situații neprevăzute. Aceasta poate fi mobilizată
numai în legătură cu un buget rectificativ sau cu bugetul anual.
……………..
f) Marja globală pentru angajamentele destinate creșterii economice și ocupării
forței de muncă, în special, în rândul tinerilor (art. 14)
(1) Marjele păstrate disponibile sub plafoanele CFM pentru credite de angajament
pe perioada 2014 - 2017 constituie o marjă CFM globală pentru angajamente, care se
disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016 - 2020 pentru
obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în
special în rândul tinerilor.

51
 (2) În fiecare an, ca parte a ajustării tehnice prevăzute la articolul 6, Comisia
calculează suma disponibilă. Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza marja CFM
globală sau o parte din aceasta în cadrul procedurii bugetare în temeiul articolului 314 din
TFUE.
g) Flexibilitate specială în vederea abordării șomajului în rândul tinerilor și
consolidării cercetării (art. 15). O sumă de până la 2 543 de milioane EUR (la prețurile
din 2011) poate fi concentrată la începutul perioadei, în 2014 și 2015, ca parte a
procedurii bugetare anuale, pentru anumite obiective de politică referitoare la ocuparea
forței de muncă în rândul tinerilor, cercetare, ERASMUS în special pentru ucenicii și
întreprinderi mici și mijlocii. Această sumă se compensează integral prin credite în cadrul
rubricilor și/sau între acestea pentru a se lăsa neschimbate plafoanele anuale totale pentru
perioada 2014 - 2020 și alocarea totală pentru fiecare rubrică sau subrubrică pe parcursul
perioadei.
h) Contribuția la finanțarea proiectelor de mare anvergură (art. 16) (programele
europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo; proiectul ITER (reactorul
termonuclear experimental internațional); Programului european de monitorizare a
Pământului (Copernicus).
Revizuirea CFM.
Evaluarea/revizuirea CFM la jumătatea perioadei. „Până cel târziu la sfârșitul
anului 2016, Comisia prezintă o evaluare a funcționării CFM, ținând seama pe deplin de
situația economică la momentul respectiv și de cele mai recente proiecții
macroeconomice. Această evaluare obligatorie este însoțită, după caz, de o propunere
legislativă de revizuire a prezentului regulament în conformitate cu procedurile prevăzute
în TFUE. Fără a aduce atingere articolului 7 din prezentul regulament, pachetele
naționale deja alocate nu se reduc prin această revizuire” (art. 2, Reg CFM).
Revizuirea CFM potrivit art. 17-22 Reg. Potrivit art. 17 Reg., în cazul unor
împrejurări neprevăzute, CFM poate fi revizuit cu respectarea plafonului resurselor
proprii stabilit în conformitate cu Decizia Consiliului „Resurse proprii”. Ca regulă
generală, orice propunere de revizuire a CFM în aceste condi ii este prezentată și
adoptată înainte de începerea procedurii bugetare pentru exercițiul în cauză sau pentru
primul dintre exercițiile în cauză.

52
 Orice propunere de revizuire în aceste condi ii analizează posibilitatea unei
realocări a cheltuielilor între programele incluse în rubrica revizuită, ținându-se seama,
în mod special, de orice subutilizare preconizată a creditelor. Obiectivul ar trebui să fie
acela ca, în plafonul existent al rubricii, să se încadreze o sumă semnificativă atât în
valoare absolută, cât și ca procent din noua cheltuială planificată.
Orice revizuire a CFM în aceste condi ii ia în considerare posibilitatea unei
compensări a oricărei creșteri a plafonului unei rubrici prin reducerea plafonului unei alte
rubrici.
Orice revizuire a CFM în aceste condi ii garantează menținerea unei relații
corespunzătoare între angajamente și plăți.
La art. 18-22, Regulamentul prevede situa iile care permit revizuirea CFM, precum:
- Revizuirea legată de execuție, art. 18. Este ipoteza ajustărilor tehnice aduse
CFM, stabilite de Comisie, în condi iile art. 664 din Regulament.

64
Potrivit art. 6 Reg. CFM (“Ajust ri tehnice”):
(1) În fiecare an, acționând anticipat față de procedura bugetară pentru exercițiul n+1, Comisia
efectuează următoarele ajustări tehnice ale CFM:
(a) reevaluarea, pe baza prețurilor exercițiului n+1, a plafoanelor și cuantumurilor totale pentru
creditele de angajament și creditele de plată;
(b) calcularea marjei disponibile în limita plafonului resurselor proprii, stabilit în conformitate cu
Decizia 2007/436/CE, Euratom;
(c) calcularea sumei absolute a marjei pentru situații neprevăzute, menționată la articolul 13;
(d) calcularea marjei globale pentru plăți, menționată la articolul 5;
(e) calcularea marjei globale pentru angajamente, menționată la articolul 14.
(2) Comisia efectuează ajustările tehnice menționate la alineatul (1) pe baza unui deflator fix de 2 %
pe an.
(3) Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice
menționate la alineatul (1) și previziunile economice care au stat la baza acestora.
(4) Fără a aduce atingere articolelor 7 și 8, nu se efectuează nicio altă ajustare tehnică cu privire la
exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici ca ajustare ex post în cursul exercițiilor ulterioare.

Distinct, este reglementată:

- “Ajustarea pachetelor privind politica de coeziune” [art. 7: (1)Pentru a lua în considerare situația
deosebit de dificilă a statelor membre afectate de criză, Comisia va evalua, în 2016, împreună cu ajustarea
tehnică pentru exercițiul 2017, alocările totale ale tuturor statelor membre pentru obiectivul „investiții
pentru creștere economică și locuri de muncă” al politicii de coeziune pentru perioada 2017 - 2020,
aplicând metoda alocării definită în actul de bază relevant, pe baza celor mai recente statistici disponibile la
momentul respectiv și a comparației, în cazul statelor membre supuse plafoanelor, între PIB cumulat
observat în exercițiile 2014 și 2015 și PIB cumulat estimat în 2012. Comisia ajustează aceste alocări totale
ori de câte ori există o divergență cumulată de peste +/-5 %.
(2) Ajustările necesare se împart în cote egale pentru perioada 2017 - 2020, iar plafoanele
corespunzătoare din cadrul CFM se modifică în consecință. De asemenea, plafoanele pentru plăți se
modifică în consecință pentru a asigura o evoluție ordonată în raport cu creditele de angajament.
(3) În ajustarea tehnică pentru exercițiul 2017, în urma evaluării la jumătatea perioadei a eligibilității
statelor membre pentru Fondul de coeziune, prevăzută la articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE)

53
 Potrivit art. 18, Reg., “atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului
rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM, Comisia prezintă eventualele propuneri de
revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând
seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale pentru plăți și,
în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament. Parlamentul
European și Consiliul decid cu privire la aceste propuneri înainte de data de 1 mai a
exercițiului n.
- Revizuire în urma instituirii unor norme sau programe noi pentru fondurile
structurale, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală,
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație și
Fondul pentru securitate internă, art. 19.
În situația adoptării după 1 ianuarie 2014 a unor noi norme sau programe în
gestiune partajată pentru fondurile structurale, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă, CFM se revizuiește în
vederea transferării pentru exercițiile următoare, peste plafoanele corespunzătoare
pentru cheltuieli, alocările neutilizate în 2014.
Revizuirea referitoare la transferul alocărilor neutilizate pentru exercițiul 2014 se
adoptă înainte de 1 mai 2015.

nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ) în cazul în care un stat membru fie devine
pentru prima dată eligibil pentru Fondul de coeziune, fie își pierde eligibilitatea existentă, Comisia adună
sau scade sumele rezultate la/din fondurile alocate statului membru în cauză pentru perioada 2017 - 2020.
(4) Ajustările necesare rezultate în urma aplicării alineatului (3) se împart în cote egale pentru
perioada 2017 - 2020, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se modifică în consecință. Plafoanele pentru
plăți se modifică în consecință, pentru a asigura o evoluție ordonată în raport cu creditele de angajament.
(5) Efectul total net, pozitiv sau negativ, al ajustărilor menționate la alineatele (1) și (3) nu poate
depăși 4 miliarde EUR.),
- cât şi “Ajustări privind măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor și buna guvernanță
economică” (art. 8: “În cazul ridicării de către Comisie a unei suspendări a angajamentelor bugetare
referitoare la Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală sau la Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
în contextul măsurilor de corelare între eficacitatea acestor fonduri și buna guvernanță economică,
Comisia, în conformitate cu actul de bază relevant, transferă angajamentele suspendate către exercițiile
următoare. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reincluse în buget mai târziu de exercițiul
n+3)”.

54
 - Revizuirea CFM în cazul revizuirii tratatelor (art. 20). În cazul efectuării, în
perioada 2014-2020, a unei revizuiri cu implicații bugetare a tratatelor, CFM se
revizuiește în consecință.
- Revizuirea CFM în situația unei extinderi a Uniunii (art. 21). Dacă în perioada
2014 - 2020 se produc una sau mai multe aderări la Uniunea, CFM se revizuiește pentru a
ține seama de cheltuielile necesare generate de rezultate.
- Revizuirea CFM în situația reunificării Ciprului (art. 22). În situația reunificării
Ciprului în perioada 2014- 2020, CFM se revizuiește pentru a ține seama de soluționarea
globală a problemei Ciprului și de necesitățile financiare suplimentare apărute în urma
reunificării.
În sinteză, „cadrul financiar asigură atât planificarea cheltuielilor pe termen lung,
cât și flexibilitatea bugetară”.

3.2. Elaborarea proiectului de buget al UE65

În toate etapele, bugetul UE este decis în mod democratic.
Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare (art. 23 CFM).
Parlamentul European, Consiliul și Comisia („instituțiile”) iau toate măsurile necesare
pentru facilitarea procedurii bugetare anuale.
Instituțiile cooperează cu bună-credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și
apropia pozițiile. Instituțiile cooperează pe parcursul tuturor etapelor procedurii, prin
intermediul contactelor interinstituționale corespunzătoare, pentru a monitoriza progresul
lucrărilor și pentru a analiza gradul de convergență.
Instituțiile se asigură că există, în măsura posibilului, o coordonare a calendarelor
lor de lucru care să permită derularea procedurilor într-un mod coerent și convergent,
conducând la adoptarea finală a bugetului general al Uniunii.
Pot fi organizate triloguri în toate etapele procedurii și la diferite niveluri de
reprezentare, în funcție de natura discuțiilor prevăzute. Fiecare instituție, în conformitate
cu propriul său regulament de procedură, își desemnează participanții la fiecare reuniune,

65
Pentru o abordarea sintetică a sistemului financiar al Uniunii Europene, a se vedea, Ioan Lazăr, op.
cit, pp. 302-331.

55
își definește mandatul de negociere și informează în timp util celelalte instituții cu privire
la aspectele practice ale reuniunilor.
Procedura bugetară anuală se derulează prin parcurgerea mai multor etape, care ar
trebui să conducă, în principiu, la solu ionarea poziţiilor divergente ale autorită ilor
bugetare, dacă acestea există sau se manifestă, finalizându-se cu aprobarea bugetului
propus. Reglementările financiare prevăd şi limitele de timp pe care trebuie să le respecte
institu iile abilitate (responsabile) în domeniu.
Procedura bugetară propriu-zisă, aşa cum este ea definită în Tratat, se întinde de la 1
septembrie până la 31 decembrie al anului care precede anul financiar în cauză. În practică,
alcătuirea bugetului se întinde pe o perioadă mult mai lungă. Potrivit art. 314 alin. (1) TFUE,
fiecare institu ie66, cu excep ia Băncii Centrale Europene, întocmeşte, înainte de 1 iulie, o
situaţie estimativă a cheltuielilor sale pentru exerci iul bugetar următor.
Procedura elaborării proiectului de buget al UE asociază trei actori principali:
Comisia, Consiliul, Parlamentul European.
Proiectul preliminar. În domeniul bugetar, ca şi în alte domenii, Comisia de ine
monopolul iniţiativei, puterea decizională fiind partajată între Consiliu şi Parlament.
Comisiei îi apar ine dreptul de a elabora un proiect preliminar de buget (propunere)
[anteproiectul de buget (APB)], urmând regimul juridic prevăzut de lege.
Acesta con ine o situa ie generală rezumativă a cheltuielilor şi veniturilor
Comunită ilor şi consolidează estimările (situa ii estimative) de buget ale institu iilor sus-
men ionate (vezi art. 31)67, putând con ine şi previziuni divergente.
Proiectului i se anexează:
a) o analiză a gestiunii financiare din anul precedent şi angajamentele restante;
b) dacă este cazul, un aviz privind estimările celorlalte institu ii, care pot con ine
previziuni diferite, şi justificarea acestora;

66
În sensul Regulamentului, termenul „institu ie” se referă la Parlamentul European, Consiliul
European şi Consiliu, Comisia Europeană, Curtea de Justi ie a Uniunii Europene şi Curtea de Conturi
Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European,
Autoritatea Europeană pentru Protec ia Datelor şi Serviciul European de Ac iune Externă (denumit în
continuare „SEAE”) (art. 1 alin. 2). Banca Centrală Europeană nu este considerată o institu ie a Uniunii.
67
Fiecare trebuie să respete cerin a “Niciun credit nu poate fi înregistrat în buget dacă nu corespunde
unei cheltuieli considerate necesare [art. 5 alin. (1) Regulament].

56
 c) orice document de lucru considerat util în legătură cu schemele de personal ale
institu iilor şi cu subven iile acordate de Comisie organismelor men ionate la articolul
185 şi şcolilor europene;
d) fişe de activitate cuprinzând următoarele:
— informa ii privind realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior, specifice,
măsurabile, realizabile, relevante şi programate pentru diversele activităşi, precum şi noi
obiective măsurate prin indicatori;
— justificarea completă şi abordarea costuri-beneficii pentru schimbările propuse
pentru nivelul creditelor;
— motiva ia clară a interven iei la nivel UE în conformitate, inter alia, cu principiul
subsidiarită ii;
— informa ii privind rata de execu ie în cadrul activită ii din anul anterior şi rata de
execu ie pentru anul curent.
Rezultatele evaluării sunt consultate şi men ionate drept dovadă a posibilelor
avantaje ale modificărilor de buget propuse;
e) o situa ie rezumativă a graficului plă ilor scadente în următoarele exerci ii
financiare pentru respectarea angajamentelor bugetare asumate în exerci iile financiare
anterioare.
Potrivit art. 33 alin. (1) Regulament, Comisia înaintează Consiliului proiectul
preliminar de buget până la data de 1 septembrie a fiecărui an. În acelaşi timp, prezintă
proiectul preliminar de buget şi Parlamentului European.
Comisia poate modifica proiectul de buget în cursul procedurii până la convocarea
comitetului de conciliere a divergen elor exprimate de autorită ile decizionale (Parlament
şi Consiliu) cu privire la propunerile de buget prezentate de Comisie.

4 Aprobarea proiectului
4.1 Procedura comună
Puterea decizională este partajată între Consiliu şi Parlament. Potrivit art. 310 alin.
(1) parag. 2 TFUE, „Bugetul anual al Uniunii este stabilit de Parlamentul European şi de
Consiliu, în conformitate cu articolul 314” (cf. art. 314 TFUE, „Parlamentul European şi

57
Consiliul, hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială, adoptă bugetul
anual al Uniunii, în conformitate cu următoarele dispozi ii…”).
Consiliul adoptă pozi ia sa asupra proiectului de buget şi o transmite Parlamentului
European până la data de 1 octombrie a anului care precede anul execu iei bugetului.
Acesta informează pe deplin Parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la
adoptarea pozi iei respective.
În cazul în care, în termen de patruzeci şi două de zile de la transmitere,
Parlamentul European:
(a) aprobă pozi ia Consiliului, bugetul este adoptat;
(b) nu a luat o hotărâre, bugetul este considerat aprobat;
(c) adoptă amendamente cu majoritatea membrilor care îl compun, proiectul astfel
modificat se transmite Consiliului şi Comisiei. Preşedintele Parlamentului European, în
consens cu preşedintele Consiliului, convoacă fără întârziere comitetul de conciliere.
Cu toate acestea, comitetul de conciliere nu se întruneşte în cazul în care, în termen
de zece zile, Consiliul informează Parlamentul European că aprobă toate amendamentele
sale.
Comitetul de conciliere reuneşte membrii Consiliului sau reprezentan ii acestora şi
tot atâ ia membri reprezentând Parlamentul European. Are misiunea de a ajunge, pe baza
pozi iilor Parlamentului European şi ale Consiliului, la un acord asupra unui proiect
comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentan ilor lor şi cu
majoritatea membrilor reprezentând Parlamentul European, în termen de douăzeci şi una
de zile de la data convocării sale.
Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere şi adoptă toate iniţiativele
necesare pentru promovarea apropierii pozi iilor Parlamentului European şi ale
Consiliului.
A) În cazul în care, în acest termen (21 zile), comitetul de conciliere ajunge la un
acord asupra unui proiect comun, Parlamentul European şi Consiliul dispun fiecare de un
termen de paisprezece zile calculat de la data acordului pentru aprobarea proiectului
comun.
În cazul în care, în termenul de paisprezece zile pentru aprobarea proiectului
comun:

58
 a) Parlamentul European şi Consiliul aprobă fiecare proiectul comun sau nu iau o
hotărâre, ori în cazul în care una dintre aceste institu ii aprobă proiectul comun iar
cealaltă nu ia o hotărâre, bugetul este considerat adoptat definitiv în conformitate cu
proiectul comun, sau
b) Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, şi
Consiliul resping proiectul comun, ori în cazul în care una dintre aceste institu ii respinge
proiectul comun iar cealaltă nu ia o hotărâre, Comisia prezintă un nou proiect de buget,
sau
c) Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun,
respinge proiectul comun, iar Consiliul îl aprobă, Comisia prezintă un nou proiect de
buget, sau
d) Parlamentul European aprobă proiectul comun dar Consiliul îl respinge,
Parlamentul European poate decide, într-un termen de paisprezece zile de la data
respingerii de către Consiliu şi hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun şi a trei
cincimi din totalul voturilor exprimate, confirmarea tuturor sau doar a anumitor
amendamente aduse de el proiectului [potrivit art. 314 alin. (4) lit. c)]. În cazul în care
unul dintre amendamentele Parlamentului European nu este confirmat, se re ine pozi ia
aprobată în cadrul comitetului de conciliere referitoare la linia bugetară care face obiectul
acestui amendament. Pe această bază, bugetul este considerat adoptat definitiv.
B) În cazul în care, în termenul de douăzeci şi una de zile, comitetul de conciliere
nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Comisia prezintă un nou proiect de
buget.
La încheierea procedurii relatate, preşedintele Parlamentului European constată că
bugetul este adoptat definitiv, producând efecte juridice potrivit principiului anualită ii,
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
De îndată ce a fost declarată adoptarea definitivă a bugetului, de la data de 1
ianuarie a exerci iului financiar următor sau de la data declarării adoptării definitive a
bugetului, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei de 1 ianuarie, fiecare stat membru
este obligat să pună la dispozi ia UE plă ile datorate în condi iile prevăzute în
regulamentul Consiliului de punere în aplicare a deciziei privind sistemul resurselor
proprii ale Comunită ilor.

59
 Fiecare institu ie îşi exercită atribu iile care îi sunt acordate în acest proces bugetar
cu respectarea tratatelor şi a actelor adoptate în temeiul acestora, în special în ceea ce
priveşte resursele proprii ale Uniunii şi echilibrul veniturilor şi cheltuielilor.
Pentru evitarea acestui tip de conflicte se impune încheierea de acorduri
interinstituţionale, un fel de contracte plurianuale între cei trei actori ai procesului
bugetar, purtând, în acelaşi timp, asupra veniturilor şi cheltuielilor Uniunii. Este un
sistem de regulare bugetară care permite armonizarea poziţiilor divergente a statelor
membre şi a institu iilor comunitare între ele.

4.2 Procedura provizorie sau bugetul ad-hoc (douăsprezecimile bugetare

provizorii).
TFUE reglementează solu ia douăsprezecimilor bugetare. Potrivit art. 315, “în
cazul în care, la începutul unui exerci iu bugetar, bugetul nu a fost încă adoptat definitiv,
cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole, în func ie de dispozi iile regulamentului68
adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 322, în limita unei douăsprezecimi din
creditele deschise în capitolul corespunzător din bugetul din exerci iul precedent, fără să
poată depăşi o douăsprezecime din creditele prevăzute la acelaşi capitol din proiectul de
buget”.
Consiliul, la propunerea Comisiei şi sub rezerva respectării celorlalte condi ii sus-
men ionate, poate autoriza cheltuieli care depăşesc douăsprezecimea prevăzută, în
conformitate cu dispozi iile regulamentului sus-men ionat. Decizia de autorizare trebuie
să con ină măsurile necesare în materie de resurse proprii, respectând regimul lor juridic
(sunt puse în joc echilibrul, realitatea bugetară).
Acesta transmite de îndată decizia Parlamentului European. Decizia intră în vigoare
la treizeci de zile de la data adoptării în cazul în care, în acest termen, Parlamentul
European, hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, nu decide să reducă aceste
cheltuieli.

4.3. Rectificarea bugetului

Rectifc ri axate pe venituri:

68
Actualmente, Regulamentul Consiliului nr. 966/2012, precit.

60
 – pentru a introduce în buget soldul din exerci iul financiar anterior, în conformitate
cu procedura prevăzută la articolul 18;
– pentru a actualiza estimarea revizuită a resurselor proprii şi a altor venituri,
precum şi pentru a revizui disponibilitatea şi nevoile de credite de plată.
Rectific ri axate pe cheltuieli: dacă apar situa ii excep ionale, inevitabile,
neprevăzute, Comisia poate propune, în cursul anului, ca bugetul deja adoptat să fie modificat;
printr-un proiect rectificativ de buget (în special, pentru mobilizarea Fondului de
solidaritate al Uniunii Europene).
Aceste bugete rectificative sunt supuse aceloraşi reguli de procedură ca şi bugetul
general.
Cu excep ia unor circumstan e excep ionale (ex. Fondul de solidaritate europeană),
Comisia prezintă Consiliului orice proiect preliminar de buget rectificativ până la data de
1 septembrie a fiecărui an.
În circumstan ele sus-men ionate, cererile de bugete rectificative ale altor institu ii
decât Comisia se transmit Comisiei.
Înainte de a prezenta un proiect de buget rectificativ, Comisia şi celelalte institu ii
examinează posibilită ile de realocare a creditelor relevante, inând seama în special de
orice preconizată execu ie insuficientă a creditelor.

5. Executarea bugetului Uniunii Europene

5.1. Entităţi implicate în execuţia bugetară
a) Comisia
Repere generale. Instituţional, autoritatea executivă în domeniu este Comisia.
Potrivit art. 17, TUE, „Comisia (…) execută bugetul și gestionează programele (…)”.
Potrivit art. 317 TFUE, „Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul, în
conformitate cu dispozi iile regulamentelor adoptate pentru punerea în aplicare a
articolului 322, pe propria răspundere şi în limita creditelor alocate, în conformitate cu
principiul bunei gestiuni financiare.
Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie folosite în
conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. Regulamentul prevede obliga iile de

61
control şi de audit ale statelor membre în execu ia bugetului, precum şi răspunderile care
decurg din acestea.
În practică, Comisia Europeană se bazează pe Statele membre în gestionarea
fondurilor europene. În situa ia Fondurilor structurale şi de investiţii, institu iile europene
decid cuantumul sumelor ce vor fi plătite şi condiţiile de punere în aplicare. Administraţiile
statelor membre (de la nivel na ional, regional şi local) sunt cele care aleg proiectele de
finan are şi cele care îşi asumă răspunderea pentru administrarea de zi cu zi a acestora. Prin
urmare, Comisia împreună cu satele membre verifică dacă proiectele sunt bine derulate şi dacă
banii sunt corect cheltui i.
Comisia îşi asumă răspunderea pentru punerea directă în aplicare a bugetului unional
prin intermediul departamentelor proprii, în special, în domeniile de politică internă
(cercetare, învă ământ şi formare profesională) şi de ac iune externă.
Regulamentul financiar sustrage competenţei Comisiei creditele aferente altor
institu ii, potrivit principiului autonomiei institu ionale în materie bugetară. Art. 317
TFUE prevede că regulamentul financiar trebuie să prevadă „modalită ile particulare potrivit
cărora fiecare instituţie participă la executarea cheltuielilor proprii” (potrivit
Regulamenului, „Comisia conferă celorlalte institu ii competen ele necesare executării
sec iunii din buget care le este destinată”, în limita creditelor care le sunt autorizare).
În cadrul execu iei bugetare, Comisia poate proceda, în limitele şi condi iile
prevăzute de regulamentul elaborat în temeiul articolului 322, la transferarea de credite
dintr-un capitol în altul sau dintr-o subdiviziune în alta.
Comisia are, de asemenea, posibilitatea de a delega o parte din atribu iile de administrare
directă unor persoane fizice sau unor agen ii, care să ac ioneze în numele şi pe răspunderea
Comisiei. Această uzan ă poartă numele de externalizare. Comisia poate, de exemplu, să
subcontracteze societă ilor private anumite sarcini tehnice, precum studiile de specialitate sau
managementul IT.
Tuturor actorilor financiari şi oricărei alte persoane implicate în execu ia,
gestionarea, auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera
un conflict între propriile lor interese şi cele ale Comunită ilor. Dacă survine un astfel de
caz, persoana în cauză trebuie să se ab ină de la astfel de măsuri şi să prezinte situa ia
autorită ii competente.

62
 Modalităţi de gestiune bugetară (execuţie). Comisia execută bugetul în
conformitate cu dispozi iile Regulamentului, art. 58 („Metode de execu ie bugetară”), în
următoarele moduri:
a) direct („gestiune directă”) prin serviciile sale, inclusiv prin personalul din cadrul
delega iilor Uniunii care se află sub supravegherea şefului de delega ie respectiv, în
conformitate cu articolul 56 alineatul (2), sau prin agen iile executive men ionate la
articolul 62 (agen iile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei şi sunt persoane
juridice în temeiul dreptului Uniunii, lor încredin ându-li-se anumite sarcini în
gestionarea programelor comunitare);
b) prin gestiune partajată cu statele membre („gestiune partajată”)69;
În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile de
execuţie sunt delegate statelor membre. Comisia şi statele membre respectă principiile
bunei gestiuni financiare, transparen ei şi nediscriminării şi asigură vizibilitatea ac iunilor
Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele
membre îşi îndeplinesc obliga iile care le revin în materie de control şi de audit şi îşi
asumă responsabilită ile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de
Regulament. Dispozi ii complementare sunt prevăzute în normele sectoriale.
În îndeplinirea sarcinilor legate de execu ia bugetului, statele membre adoptă toate
măsurile necesare, inclusiv legislative, de reglementare şi administrative, pentru protecţia
intereselor financiare ale Uniunii, în special:
(a) garantează că ac iunile finan ate de la buget sunt executate
corect şi eficient, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, iar în acest scop
desemnează, la nivelul adecvat, în conformitate cu alineatul (3) al art. 59 din
69
De exemplu: partea din bugetul Uniunii alocată Fondului pentru persoanele defavorizate, instituit
prin Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor
european destinat celor mai defavorizate persoane, este implementată în cadrul gestiunii partajate între
statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul
financiar, cu excepția asistenței tehnice acordate la inițiativa Comisiei, care este implementată în cadrul
gestiunii directe în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.
Potrivit art. 29 din Regulamentul nr 223/2014 (“Responsabilitățile în gestiunea partajată), “În
conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre și Comisia sunt responsabile de gestiunea și
controlul programelor în conformitate cu responsabilitățile lor respective prevăzute în prezentul
regulament”.
Potrivit art. 30 din Regulamentul nr 223/2014 („Responsabilitățile statelor membre”), “(1)Statele
membre își îndeplinesc obligațiile de gestiune, de control și de audit și își asumă responsabilitățile aferente
stabilite de normele privind gestiunea partajată prevăzute în Regulamentul financiar și în prezentul
regulament”.

63
Regulamentul financiar70 şi supraveghează organismele responsabile de gestiunea şi
controlul fondurilor Uniunii;
Organismele respective pot îndeplini, de asemenea, sarcini care nu au legătură cu
gestionarea fondurilor Uniunii şi pot încredin a o parte din aceste sarcini altor organisme.
Aceste organisme pun la dispozi ia Comisiei:
- contabilitatea cheltuielilor realizate, pe perioada de referin ă relevantă astfel
cum este definită în normele sectoriale, necesare pentru executarea sarcinilor încredin ate
şi prezentate Comisiei în vederea rambursării;
- un rezumat anual al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate,
inclusiv o analiză a naturii şi a ocuren ei erorilor şi deficien elor de sistem identificate,
precum şi măsurile corective luate sau planificate.

(b) previn, detectează şi soluţionează neregulile şi frauda.

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând
principiul propor ionalită ii şi în conformitate cu art. 59 Reg. şi cu normele sectoriale,
efectuează controale ex ante şi ex post şi, dacă este cazul, verificări la fa a locului pe
eşantioane reprezentative şi/sau eşantioane bazate pe riscuri ale tranzac iilor.
De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit şi ini iază
procedurile judiciare necesare în acest scop.
Statele membre impun asupra beneficiarilor sancţiuni cu caracter eficace, disuasiv
şi propor ional, dacă sunt prevăzute în normele sectoriale şi în dispozi iile speciale din
legisla ia na ională.
Ca parte a evaluării de risc şi în conformitate cu normele sectoriale, Comisia
monitorizează sistemele de gestiune şi control instituite de statele membre. În ac iunile
sale de auditare, Comisia respectă principiul propor ionalită ii şi ine seama de nivelul de
risc evaluat în conformitate cu normele sectoriale.
sau

70
A se vedea dispozi iile alocate acestui aspect, inclusiv prerogativele Comisie sub acest aspect –
alin. (4)-(6).

64
 c) indirect („gestiune indirectă”)71, atunci când se prevede astfel în actul de bază
sau în cazurile men ionate la articolul 54 alineatul (2) primul paragraf literele (a)—(d)
prin delegarea sarcinilor de execuţie bugetară:
(i) ărilor ter e sau organismelor desemnate de acestea;
(ii) organiza iilor interna ionale şi agen iilor acestora;
(iii) BEI şi Fondului European de Investi ii;
(iv) organismelor men ionate la articolele 208 şi 209;
(v) organismelor de drept public;
(vi) organismelor de drept privat cu o misiune de servicii publice, cu condi ia ca
acestea să ofere garan ii financiare adecvate;
(vii) organismelor de drept privat ale statelor membre, care au fost însărcinate cu
punerea în aplicarea a unor parteneriate publice şi private şi care oferă garan ii financiare
adecvate;
(viii) persoanelor cărora li se încredin ează executarea unor ac iuni speciale în
cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.
Aici, potrivit art. 58 alin. (2) Reg., Comisia este răspunzătoare de execu ia bugetului
în conformitate cu articolul 317 din TFUE şi informează Parlamentul European şi
Consiliul cu privire la opera iunile executate de entită ile şi persoanele cărora li s-au
încredin at sarcini de execu ie bugetară în conformitate cu alineatul (1) litera (c). În cazul
în care entitatea sau persoana căreia i s-au încredin at sarcini de execu ie bugetară este
determinată într-un act de bază, declaraţia financiară prevăzutăla articolul 31 cuprinde o
justificare completă pentru alegerea respectivei persoane sau entită i.
De asemenea, aceste entită i cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor
financiare ale Uniunii. Acordurile de delegare prevăd dreptul Cur ii de Conturi şi al
Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) să îşi exercite în mod amplu
competen ele acordate prin TFUE în ceea ce priveşte auditarea fondurilor.
Comisia încredin ează sarcini de execu ie bugetară entită ilor şi persoanelor
enumerate la alineatul (1) litera (c) precitat, cu condi ia să existe proceduri de control
judiciar transparente, nediscriminatorii, eficiente şi eficace care vizează execu ia efectivă
a sarcinilor espective.

71
Vezi şi art. 60 Reg.+ art. 63 (limite ale delegării competen elor).

65
 Comisia nu poate conferi unor ter e păr i competen e de executare în cazul în care
aceste competen e presupun o marjă largă de decizie implicând op iuni de natură politică.
Delegarea are la bază acordul de delegare72, ce trebuie pus (toate) la dispozi ia
Parlamentului şi a Consiliului, la solicitarea acestora.
d) alte modalităţi, în condiţiile Regulamentului
...................................................
În îndeplinirea prerogativei execu iei bugetare, Comisia are obliga ia unor rapoarte
lunare şi anuale, care, alături de alte mecanisme, vor sta la baza descărcării sale de
gestiune.
Raportul lunar se publică online şi pe baza acestuia vor fi informate Consiliul şi
Parlamentul cu privire la veniturile şi cheltuielile efective din luna respectivă; permite
stabilirea modului de implementare a bugetului unional.
Raportul anual este prezentat de contabilul Comisiei Europene şi cuprinde situa ia
financiară a Uniunii şi institu iilor şi agen iilor sale, permi ând compararea datelor de la
un an la altul.

b) Ordonatorii de credite
În cadrul execu iei bugetare propriu-zise ac ionează: ordonatorul de credite; contabilul;
controlorul; administratorul conturilor de avansuri – prerogativelor lor fiind reglementate prin
Regulament.

Potrivit art. 65 alin. (1) Reg., fiecare instituţie exercită sarcinile de ordonator de credite.
Fiecare institu ie delegă, în conformitate cu regulamentul său de procedură,
sarcinile ordonatorului de credite personalului la un nivel adecvat (cele cărora li se aplică
statutul func ionarilor). Institu ia stabileşte, în cadrul normelor sale administrative
interne, personalul căruia îi delegă respectivele sarcini, sfera de aplicare a competen elor
delegate şi dacă este posibilă sub delegarea competen elor respective de către persoanele
cărora le-au fost delegate.
Competen ele ordonatorului de credite sunt delegate sau subdelegate numai
personalului.

72
Vezi art. 61 Reg.

66
 Ordonatorul de credite este gestionarul care răspunde în fiecare institu ie de
execu ia veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare, precum şi de asigurarea respectării cerin elor de legalitate şi regularitate.
Ordonatorul este singurul competent să dispună în privin a cheltuielilor, constatării
drepturilor şi ordinelor de plată sau de recuperare.
Prerogativele sale sunt separate şi incompatibile cu cele ale contabilului.
Pentru execuţia cheltuielilor, ordonatorul de credite competent procedează la
angajamente bugetare şi juridice, lichidează cheltuieli şi ordonan ează plă i şi desfăşoară
activită ile preliminare în vederea execu iei creditelor.
Execu ia veniturilor include estimarea crean elor, constatarea crean elor de
recuperat şi emiterea ordinelor de recuperare. Această opera iune implică renun area la
crean ele constatate, dacă este cazul.
Fiecare opera iune face obiectul, cel pu in, al unui control ex ante, bazat pe o
analiză a documentelor şi a rezultatelor disponibile în urma controalelor efectuate deja,
referitoare la aspectele opera ionale şi financiare ale opera iunii.
Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a verifica
opera iunile deja aprobate în urma controalelor ex ante. Aceste controale pot fi organizate
pe bază de sondaj, în func ie de riscuri.
Ordonatorul de credite delegat prezintă institu iei sale un raport anual de activitate
cu privire la îndeplinirea sarcinilor care îi revin, raport care cuprinde informa ii financiare
şi de gestionare, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că ..... [vezi 65, alin. (9)
Reg.).
Ordonatorii de credite delega i transmit contabilului toate informa iile necesare
pentru a-şi îndeplini sarcinile
Regulamentul reglementează ca ordonator de credite subdelegat pe şefii delegaţiilor
Uniunii, ei având prerogativele de la art. 67 Reg.

c) Contabilul
Fiecare institu ie trebuie să aibă un contabil.
Ca regulă, contabilul este însărcinat să asigure plăţile şi recuperările.

67
 În sensul Regulamentului, fiecare institu ie numeşte un contabil care răspunde în fiecare
institu ie de73:
a) executarea corectă a plăţilor, încasarea veniturilor şi recuperarea crean elor constatate
(vezi art. 80; prin compensare, cu prioritate);
b) pregătirea şi prezentarea conturilor în conformitate dispozi iile Reg. (Partea I, titlul IX)
(le semnează);
c) conducerea contabilităţii în conformitate cu dispozi iile Reg. (Partea I, titlul IX);
d) stabilirea procedurilor contabile şi a planului de conturi în conformitate cu
dispozi iile Reg (Partea I, titlul IX);
e) instituirea şi validarea sistemelor contabile şi, dacă este cazul, validarea sistemelor
instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informa iilor contabile;
contabilul este împuternicit să verifice respectarea criteriilor de validare;
f) gestiunea trezoreriei.
Contabilul ob ine de la ordonatorul de credite, care le garantează fiabilitatea, toate
informaţiile necesare pentru întocmirea conturilor care oferă o imagine reală a activelor
comunitare şi a execu iei bugetare.
Înainte de adoptarea lor de către institu ie, contabilul semnează conturile certificând, astfel,
exactitatea şi corectitudinea situaţiei financiare a institu iei.
În acest scop, contabilul se asigură că elaborarea conturilor a avut loc în conformitate cu
normele, metodele şi sistemele contabile stabilite sub răspunderea sa, în conformitate cu
prevederile Regulamentului, în ceea ce priveşte conturile institu iei sale şi că toate veniturile şi
cheltuielile au fost contabilizate.
Ordonatorii de credite delega i transmit contabilului toate informa iile necesare pentru a-şi
îndeplini atribu iile.
Contabilul este împuternicit să controleze informaţiile primite şi să efectueze orice alte
verificări pe care le consideră necesare pentru semnarea conturilor („Contabilul este
împuternicit să verifice informa iile primite şi să efectueze orice alte verificări pe care le
consideră necesare pentru semnarea conturilor”).

73
Contabilul Comisiei rămâne responsabil de întreaga sec iune din buget consacrată Comisiei,
inclusiv pentru opera iunile contabile referitoare la creditele subdelegate şefilor delega iilor Uniunii.

68
 Contabilul formulează rezerve, după caz, şi furnizează explica ii cu privire la natura şi sfera
de aplicare a acestora.
Contabilii instituţiilor unionale şi ai agen iilor semnează conturile anuale ale acestora şi le
transmit contabilului Comisiei.
În afara cazului în care Regulamentul prevede altfel, contabilul este singurul împuternicit să
gestioneze numerarul şi echivalentul de numerar. Acesta este răspunzător pentru păstrarea în
siguran ă a acestora.
De asemenea, ca şi în cazul ordonatorului de credite, în îndeplinirea sarcinilor sale,
contabilul poate să delege anumite sarcini personalului subordonat.
In virtutea principiului autonomiei sarcinilor, ordonatorii de credite continuă să fie pe deplin
răspunzători de utilizarea corectă a fondurilor pe care le gestionează, precum şi de legalitatea şi
regularitatea cheltuielilor supuse controlului lor, nefiind substitui i în actele lor prin opera iunile şi
responsabilită ile realizate de către contabili.
Pe lângă situa iile şi rapoartele prevăzute la articolele 145 şi 146, contabilul
Comisiei transmite lunar Parlamentului European şi Consiliului cifre, agregate cel puţin
la nivel de capitol, cu privire la execu ia bugetară, în ceea ce priveşte atât veniturile, cât
şi cheltuielile în raport cu ansamblul creditelor [art. 150 alin. (1) Reg.].
Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.
Cifrele se transmit în termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei luni.
De trei ori pe an, în termen de 30 zile lucrătoare de la data de 31 mai, 31 august şi,
respectiv, 31 decembrie, contabilul Comisiei transmite Parlamentului European şi
Consiliului un raport privind execu ia bugetară, referitor atât la venituri, cât şi la
cheltuieli, defalcate pe capitole, articole şi posturi bugetare.
Rapoartele furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate
din exerci iile financiare anterioare.
Cifrele şi raportul privind execu ia bugetarăse transmit în acelaşi timp Cur ii de
Conturi şi se publică pe site-ul de internet al Comisiei.

d) Controlorul
Toate aceste opera iuni se desfăşoară sub supravegherea controlorilor financiari din
fiecare institu ie.

69
 Consiliul are posibilitatea să supună Comisia unei proceduri de control strict prin
intermediul comitetelor, posibilitate recunoscută în domeniul financiar de către Curtea de Justi ie.

e) Administratorul contului de avans (art. 70 Reg.)

Pentru colectarea altor venituri decât resursele proprii şi pentru plata sumelor mici
se pot constitui conturi de avans, în conformitate cu normele de aplicare.
Cu toate acestea, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea situa iilor de criză şi al
opera iunilor de asisten ă umanitară în sensul Regulamentului, conturile de avans pot fi
utilizate fără stabilirea unor sume limită, cu respectarea nivelului creditelor stabilite de
autoritatea bugetară (Parlamentul European şi Consiliu) pe linia bugetară corespunzătoare
pentru exerci iul financiar în curs.
Conturile de avans sunt alimentate de contabilul institu iei şi se află în
responsabilitatea administratorilor conturilor de avans desemna i de contabilul institu iei.
Răspunderea ordonatorilor de credite, a contabililor-şefi şi a administratorilor
contului de avans este spusă regimului juridic al celei la care pot fi supuşi func ionarii sau
agen ii Comunită ilor Europene, după caz. Însă, nu pot fi eludate dispozi iile specifice
care stabilesc cazurile de conduită necorespunzătoare a contabililor-şefi şi a
administratorilor contului de avans: dată fiind natura specială a sarcinilor lor, ei nu vor
mai beneficia de aloca ii sau de asigurări speciale.

f) Auditorul intern (art. 98)

Auditorului intern nu este un actor implicat în opera iunile financiare şi nu îi revine
funcţia de control al acestor opera iuni, prealabil deciziilor ordonatorilor (ex ante).
Însă, fiecare instituţie organizează auditul intern, care trebuie îndeplinit cu
respectarea standardelor interna ionale relevante.
Auditorul intern nu poate fi nici ordonator de credite, nici contabil. Acesta
consiliază institu ia sa în domeniul gestionării riscurilor, prin emiterea unor avize
independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi de control şi a unor recomandări
pentru îmbunătă irea condi iilor de aplicare a opera iunilor şi pentru promovarea bunei
gestiuni financiare [art. 99 alin. (1) Reg.]
Auditorul intern este responsabil, în special, de:

70
 (a) evaluarea caracterului adecvat şi a eficacită ii sistemelor interne de gestiune şi a
rezultatelor departamentelor în punerea în aplicare a politicilor, programelor şi ac iunilor
în raport cu riscurile asociate acestora;
(b) evaluarea eficien ei şi eficacită ii sistemelor interne de control şi audit aplicabile
oricărei opera iuni de execu ie bugetară.
Auditorul intern îşi îndeplineşte sarcinile privind toate activită ile şi departamentele
institu iei. Acesta beneficiază de acces complet şi nelimitat la toate informa iile necesare
pentru îndeplinirea sarcinilor sale, dacă se impune la fa a locului, inclusiv în statele
membre sau în ări ter e.
Auditorul intern raportează institu iei cu privire la constatările şi recomandările
sale.
Institu ia asigură luarea de măsuri conform recomandărilor rezultate din audituri.
Auditorul intern prezintă, de asemenea, institu iei un raport anual de audit intern
care indică numărul şi tipul auditurilor interne realizate, recomandările formulate şi
ac iunile întreprinse ca urmare a acestor recomandări [art. 99 alin (3) Regulament].
În fiecare an, institu ia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport
care con ine un rezumat privind numărul şi tipul auditurilor interne realizate,
recomandările formulate şi ac iunile întreprinse ca urmare a acestor recomandări (alin. 5).
Normele speciale aplicabile auditorului intern sunt stabilite de institu ie, acestea
fiind de natură să garanteze independenţa totală a auditorului intern în îndeplinirea
sarcinilor sale şi săstabilească răspunderea auditorului intern [art. 100 alin. (1)].

5.2. Cerinţe normative şi etape ale execuţiei bugetare

5.2.1. Cerinţe normative
- cu unele rezerve strict reglementate, nu se colectează venituri şi nu se
efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într-o linie din buget;
- nu se poate angaja sau autoriza nici o cheltuială peste creditele autorizate [...];
- cu excep ia creditelor care pot fi executate în absen a unui act de bază în
conformitate cu articolul 54 alineatul (5) primul paragraf litera (e) din Reg., angajarea
cheltuielilor este precedată de o decizie de finanţare adoptată de institu ie sau de
autorită ile delegate de către aceasta;

71
 - separarea atribuţiilor ordonatorului de credite, ale contabilului şi ale
controlorului financiar

5.2.2. Etape ale execuţiei bugetare

Execu ia presupune cele 4 etape: angajare, lichidare, ordonan are, plată.
a) Angajamentul bugetar
Este opera iunea de rezervare a creditului necesar pentru acoperirea plă ilor
ulterioare de onorare a unui angajament juridic (sunt individuale, globle, provizorii – art.
85 Reg.). Angajamentul juridic - actul prin care ordonatorul de credite creează sau
constată o obliga ie care determină o cheltuială. Angajamentele bugetare şi cele juridice
sunt adoptate de acelaşi ordonator de credite, cu excep ia unor cazuri bine întemeiate,
prevăzute în normele de aplicare.
Pentru orice măsură care poate genera o cheltuială bugetară, ca regulă,
ordonatorul de credite competent trebuie să procedeze mai întâi la un angajament
bugetar, înainte de a stabili o obliga ie juridică fa ă de păr i ter e, cu unele excep ii strict
reglementate74.
Regula nu se aplică nu se aplică:
- angajamentelor juridice încheiate în urma unei declaraţii cu privire la o
situaţie de criză în cadrul planului de continuitate a activităţii, în conformitate cu
procedurile adoptate de Comisie sau de orice altă institu ie în temeiul autonomiei sale
administrative [art. 86 alin. (2) Reg.];
- în cazul opera iunilor de ajutor umanitar, operaţiunilor de protecţie civilă şi
ajutorului de gestionare a crizelor, atunci când pentru desfăşurarea eficientă a
interven iei Uniunii este necesară încheierea imediată de către Uniune a unui angajament
juridic cu păr i ter e şi nu este posibilăefectuarea în prealabil a unui angajament bugetar
individual. Angajamentul bugetar se efectuează fără întârziere după încheierea unui
angajament juridic cu păr ile ter e[art. 86 alin. (3) Reg.].

74
Regula nu se aplică nu se aplică angajamentelor juridice încheiate în urma unei declara ii cu
privire la o situa ie de criză în cadrul planului de continuitate a activită ii, în conformitate cu procedurile
adoptate de Comisie sau de orice altă institu ie în temeiul autonomiei sale administrative [art. 86 alin. (2)
Reg.].

72
 Potrivit Regulamentului, „(1)La adoptarea unui angajament bugetar, ordonatorul
de credite competent se asigură că:
„(a) cheltuiala a fost contabilizată la rubrica din buget corectă;
(b) creditele sunt disponibile;
(c) cheltuiala este conformă cu prevederile tratatelor, ale bugetului, ale
regulamentului, ale normelor de aplicare şi ale tuturor actelor adoptate în conformitate cu
tratatele şi regulamentele;
(d) se respectă principiul bunei gestiuni financiare.
Angajamentul bugetar poate fi:
- individual –dacă se cunosc beneficiarul şi cuantumul cheltuielii. Sub rezerva
articolului 85 alineatul (4) şi a articolului 203 alineatul (2), angajamentele juridice
individuale referitoare la angajamente bugetare individuale sau provizorii se încheie până
la data de 31 decembrie a exerciţiului n.
- global: dacă, cel pu in, unul dintre elementele necesare identificării
angajamentului individual este necunoscut. Sub rezerva dispozi iilor speciale din partea II
titlul IV, angajamentele bugetare globale acoperă costurile totale ale angajamentelor
juridice individuale corespunzătoare, încheiate până la data de 31 decembrie a
exerci iului n + 1.
La expirarea termenelor susmenţionate, soldul neutilizat al acestor angajamente
bugetare este dezangajat de ordonatorul de credite competent75.
- provizoriu: dacăe este destinat acoperirii cheltuielilor prevăzute la articolul
170 (din creditele FEGA) sau a cheltuielilor administrative curente şi dacă nu se cunoaşte
definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

La înregistrarea unui angajament juridic, ordonatorul de credite se asigură că:

(a) angajamentul este acoperit de un angajament bugetar corespunzător;
(b) cheltuiala este corectă şi conformă cu prevederile tratatelor, ale bugetului, ale
prezentului regulament, ale normelor de aplicare şi ale tuturor actelor adoptate în
conformitate cu tratatele şi regulamentele;

75
Cu privire la dezangajarea cuantumului angajamentelor bugetare, a se vedea art. 86 alin. (5) parag.
2 şi 3.

73
 (c) se respectă principiul bunei gestiuni financiare”.
Angajamentele bugetare şi juridice încheiate pentru ac iuni desfăşurate pe parcursul
a mai mult de un exerci iu financiar au, cu excep ia cheltuielilor cu personalul, o dată
finală de execuţie stabilită în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

b) Lichidarea cheltuielilor
Este actul prin care ordonatorul de credite competent:
 verifică existen a dreptului creditorului;
 determină sau verifică realitatea şi cuantumul crean ei;
 verifică condi iile de exigibilitate a crean ei.

c) Ordonanţarea cheltuielilor
Este actul prin care ordonatorul de credite competent, după verificarea
disponibilită ii creditelor şi prin emiterea unui ordin de plată, dă dispozi ie contabilului să
plătească suma unei cheltuieli pe care acesta a lichidat-o.
Atunci când se efectuează plă i periodice pentru serviciile prestate, inclusiv pentru
serviciile de închiriere sau livrări de bunuri, şi în func ie de analiza riscului pe care o
efectuează, ordonatorul de credite poate decide aplicarea unui sistem de debitare directă.

d) Plata cheltuielilor
Este ultima etapă a realizării cheltuielilor şi trebuie să se bazeze pe dovada faptului
că ac iunea corespunzătoare este conformă cu dispozi iile actului de bază sau ale
contractului şi acoperă una sau mai multe din următoarele opera iuni:
 plata întregii sume datorate;
 plata sumei datorate în unul dintre modurile următoare: o prefinan are, eventual
împăr ită în mai multe plă i; una sau mai multe plă i intermediare; plata soldului sumelor
datorate, când ac iunea a fost executată în întregime.
Plata cheltuielilor este efectuată de contabil în limita fondurilor disponibile.

74
 Termenele pentru operaţiunile de cheltuieli sunt stabilite în normele de aplicare (90,
60, respectiv, 30 zile calendaristice, cu posibilitatea suspendării76, in condi iile Reg.);
acestea precizează, de asemenea, condi iile în care creditorii plăti i cu întârziere sunt
îndreptă i i să primească o dobândă de întârziere contabilizată la linia din care s-a
efectuat plata principală.

Contractele de achiziţii publice

Contractele de achizi ii publice sunt contracte cu titlu oneros încheiate între o
institu ie europeană şi un operator economic. Institu ia europeană este în acest caz
desemnată ca fiind autoritatea contractantă. În domeniul ac iunilor externe şi în anumite
condi ii, titlul de autoritate contractantă poate, de asemenea, să fie extins la organisme de
drept public na ional sau interna ional.
Regulamentul stabileşte domeniul de aplicare şi principiile fundamentale care
reglementează atribuirea contractelor de achizi ii publice. Regulamentul determină
obliga iile legate de publicitate, precum şi procedurile de încheiere a contractelor de
achizi ii publice. Toate achizi iile publice trebuie să facă obiectul unui contract scris şi
sunt încheiate de autoritatea contractantă în nume propriu sau în numele unei păr i ter e
beneficiare, fie de către aceasta sau de către un ter mandatat de aceasta, în sectorul
ac iunilor externe.
În vederea asigurării transparen ei, Comisia are obliga ia de a informa to i
candida ii şi ofertan ii cu privire la alegerea sa. Persoanele care au furnizat informa ii
false sau frauduloase, sau care se găsesc în situa ie de conflict de interese, vor putea fi
excluse în viitor de la atribuire. Informa iile privind aceste persoane sunt introduse într-o
bază de date la care au acces şi celelalte institu ii europene.

Subvenţiile
Regulamentul stabileşte domeniul de aplicare al subven iilor, procedura de
acordare, plata şi controlul acestora. Subven iile sunt contribuţii financiare directe,
acordate ca donaţii din buget pentru a finan a:

76
De ex., nu sunt prezentate documente justificative adecvate ale plă ii solicitate ori plata nu este
scadenta, ori cheltuiala este neeligibilă.

75
  fie o ac iune destinată să promoveze realizarea unui obiectiv care se înscrie în
cadrul unei politici a UE;
 fie func ionarea unui organism care urmăreşte un obiectiv de interes general
european sau un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a UE.
Formează obiectul fie al unui acord scris, fie al unei decizii a Comisiei notificată
solicitantului câştigător.
Acordarea subven iilor se supune principiilor transparen ei şi tratamentului egal;
subven iile nu pot fi cumulative, nu se pot acorda retroactiv şi presupun cofinanţarea.
Subven ia nu poate finanţa toate costurile acţiunii, sub rezerva dispozi iilor din
partea II titlul IV.
Subven ia nu poate finanţa toate cheltuielile de func ionare ale organismului
beneficiar.
În plus, subven ia nu poate produce profit beneficiarului. Toate subven iile acordate
fac obiectul unei publicări anuale care respectă cerin ele legate de confiden ialitate şi de
securitate.

6. Controlul execuţiei bugetului Uniunii Europene. Auditul extern şi desc rcarea de

gestiune. Controlul a posteriori

6.1 Controalele efectuate la nivelul Uniunii

La nivelul UE, controlul poate fi efectuat de două institu ii: Curtea de Conturi şi
Parlamentul European.
A. Auditul extern. Controlul financiar exercitat de către Curtea de Conturi a UE (art.
158-..Reg.)
Curtea de Conturi sprijină Parlamentul European și Consiliul în exercitarea funcției
lor de control al execuției bugetare.
Curtea de Conturi își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se
aprobă de către Consiliu.
Curtea de Conturi este formată din câte un resortisant din fiecare stat membru.
Membrii săi îşi exercită func iile în deplină independen ă, în interesul general al
Uniunii.

76
 Membrii Cur ii de Conturi sunt aleşi dintre personalită ile care fac parte ori au făcut
parte, în statul lor, din institu iile de control financiar extern sau care au o calificare
deosebită pentru această func ie. Aceştia trebuie să prezinte toate garan iile de
independen ă.
Competenţă. Curtea de Conturi asigură certificarea conturilor Uniunii - un control
financiar extern, a postori (un audit extern, art. 158 Reg.).
Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Uniunii
(un control extern, independent). De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de
venituri şi cheltuieli ale oricărui organ, oficiu sau agen ie înfiin ată de Uniune, în măsura
în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi examinează legalitatea şi conformitatea tuturor veniturilor
încasate şi a tuturor cheltuielilor efectuate, efectuează controlul bunei gestiuni financiare,
semnalând orice neregulă.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de
asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea opera iunilor şi
înregistrarea acestora în conturi, declara ie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Declara ia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu
major de activitate a Uniunii.
Dreptul de acces al Curţii de Conturi. Comisia, celelalte institu ii, organismele care
administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi beneficiarii acordă Cur ii de
Conturi toate facilită ile şi îi furnizează toate informa iile pe care aceasta le consideră
necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
În îndeplinirea func iei sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condi iile
men ionate la articolul 161, toate documentele şi informa iile privind gestiunea financiară
a departamentelor sau organismelor în ceea ce priveşte opera iunile finanţate sau
cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competen a de a audia orice funcţionar
responsabil de o opera iune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre
procedurile de audit adecvate departamentelor sau organismelor menţionate anterior.
În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu institu iile na ionale de
control sau, dacă acestea nu dispun de competen ele necesare, cu departamentele

77
na ionale competente. Curtea de Conturi şi institu iile na ionale de audit cooperează într-
o atmosferăde încredere, respectându-şi reciproc independenţa.
Verificarea legalită ii şi a conformită ii veniturilor şi cheltuielilor şi controlul bunei
gestiuni financiare se extinde la verificarea utilizării, de către organismele exterioare
instituţiilor, a fondurilor Uniunii primite sub formă de contribu ii.
Finan ările de la bugetul Uniunii către destinatari din exteriorul institu iilor necesită
din partea respectivilor destinatari acordul în scris sau, în lipsa acordului acestora,
acordul contractan ilor sau subcontractan ilor, cu privire la auditul efectuat de Curtea de
Conturi privind utilizarea finan ărilor acordate.
...........
Controlul veniturilor se efectuează pe baza veniturilor de realizat şi a celor realizate
efectiv de Uniune.
Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor, precum şi a plăţilor.
Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerci iului bugetar avut
în vedere.
În ceea ce privește activitatea de gestionare a veniturilor și cheltuielilor Uniunii
exercitată de Banca Europeană de Investiții, dreptul de acces al Curții la informațiile
deținute de Bancă este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, Bancă și
Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea are, cu toate acestea, acces la informațiile
necesare pentru a efectua controlul veniturilor și cheltuielilor Uniunii administrate de
bancă.
Raportul anual al Curţii de Conturi (art. 162). Curtea de Conturi întocmește un
raport anual după încheierea fiecărui exercițiu financiar, cu privire la veniturile şi
cheltuielile bugetului controlat, raport ce con ine, în esen ă, observaţii asupra bunei gestiuni
financiare. Acest raport se transmite celorlalte instituții ale Uniunii și se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste
instituții la observațiile Curții de Conturi.
Art. 162 (3) Reg.: „Raportul anual con ine o secţiune pentru fiecare instituţie.
Curtea de Conturi poate adăuga orice raport de sinteză sau observaţii generale pe care le
consideră necesare. Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a asigura

78
publicarea răspunsurilor fiecărei institu ii la observa iile sale lângă sau după fiecare
observa ie la care se referă.
Curtea de Conturi transmite autorităţilor responsabile cu aprobarea descărcării de
gestiune şi celorlalte institu ii, până la data de 15 noiembrie, raportul său anual înso it de
răspunsurile institu iilor şi asigură publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.
De îndată ce Curtea de Conturi a transmis raportul anual, Comisia informează
imediat statele membre în cauză cu privire la păr ile din raport referitoare la gestionarea
fondurilor de care sunt responsabile în conformitate cu normele aplicabile.
După primirea acestor informa ii, statele membre adresează Comisiei răspunsurile
lor în termen de 60 de zile. Comisia transmite Cur ii de Conturi, Parlamentului European
şi Consiliului un rezumat al respectivelor informa ii până la data de 28 februarie.
Rapoarte speciale. Curtea de Conturi transmite institu iei sau organismului în cauză
orice observa ii care, în opinia sa, sunt de natură să apară într-un raport special. Aceste
observa ii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii [art. 163 alin.
(1), Reg.].
Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu
majoritatea membrilor care o compun.
Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize,
aceasta își poate înființa camere interne, în condițiile prevăzute de regulamentul său de
procedură.
Sub aspectul răspunderii juridice, rapoartele şi opiniile CC nu produc efecte juridice
directe. Ele însă au menirea de a îmbunătăţi gestiunea financiară de către organele legislative
şi institu iile responsabile de gestionarea programelor şi finan elor UE.

B. Controlul exercitat de către Parlamentul European. Descărcarea de gestiune

Potrivit art. 318 TFUE, „Comisia prezintă anual Parlamentului European şi
Consiliului conturile exerciţiului încheiat, aferente opera iunilor bugetare. De asemenea,
aceasta le comunică un bilanţ financiar care descrie activul şi pasivul Uniunii.

79
 De asemenea, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport de
evaluare a finan elor Uniunii bazat pe rezultatele ob inute, în special raportându-se la
indicaţiile date de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 319.
După o examinare detaliată, Parlamentul poate: acorda, refuza sau amâna descărcarea
Comisiei.
Decizia este luată pe baza analizei următoarelor documente:
- conturile,
- bilan ul financiar,
- raportul de evaluare prevăzute la articolul 318 TFUE (susmen ionate),
- raportul anual al Curţii de Conturi înso it de răspunsurile institu iilor controlate la
observa iile Cur ii de Conturi,
- declara ia de certificare prevăzută la articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf77
(fiabilitatea conturilor, legalitatea şi regularitatea tranzac iilor subiacente - art. 165 alin.
2, Reg.),
- rapoartele speciale corespunzătoare ale Cur ii de Conturi.
Parlamentul European adoptă descărcarea Comisiei de execu ia bugetară, la
recomandarea Consiliului (Consiliul analizează şi face recomandări cu privire la aceste
documente, inaintea Parlamentului) şi pe baza analizei detaliate a acestor instrumente
financiare.
Înainte de a da descărcare Comisiei sau în orice alt scop care se încadrează în
exercitarea atribu iilor acesteia în materie de execu ie bugetară, Parlamentul European
poate cere să audieze Comisia cu privire la efectuarea cheltuielilor sau la func ionarea
sistemelor de control financiar. Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea
acestuia, orice informaţie necesară.
Comisia depune toate eforturile pentru a da curs observaţiilor care înso esc deciziile
de descărcare şi celelalte observa ii ale Parlamentului European cu privire la executarea
cheltuielilor, precum şi a comentariilor care înso esc recomandările de descărcare
adoptate de Consiliu.

77
Declaraţia de asigurare asupra veridicită ii conturilor, legalită ii opera iunilor şi înregistrării
acestora în conturi, ce este publicată în JOUE.

80
 La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia face un raport
referitor la măsurile luate pe baza acestor observa ii şi comentarii şi, în special, cu privire
la instrucţiunile date serviciilor însărcinate cu execu ia bugetară. Aceste rapoarte se
transmit şi Cur ii de Conturi.
Sintetizând, controlul Parlamentului European se desfăşoară sub forma procedurii de
analiză a execuţiei bugetare încheiate, printr-o dezbatere în plen. Aceasta reprezintă aspectul
politic al controlului extern asupra execuţiei bugetare şi constă în adoptarea actului prin care
Parlamentul, la recomandarea Consiliului, dă descărcare Comisiei de execuţia bugetului,
marcând prin aceasta încheierea controlului executării bugetului.
Potrivit art. 164 alin. (1) Reg., „La recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate
calificată, Parlamentul European aprobă, înainte de data de 15 mai a exerci iului n + 2,
descărcarea de gestiune Comisiei pentru execu ia bugetară a exerci iului n”.
Dacă nu poate fi respectată data prevăzută la alineatul (1), Parlamentul European
sau Consiliul informează Comisia cu privire la motivele amânării [alin. (2)].
Decizia de descărcare de gestiune vizează conturile tuturor veniturilor şi
cheltuielilor Uniunii, soldul rezultat, activele şi pasivele Uniunii prezentate în bilan [art.
165 alin. (1) Reg.].

6.2 Controlul efectuat la nivel naţional

Regulamentul prevede obliga iile de control şi de audit ale statelor membre în
execu ia bugetului, precum şi răspunderile care decurg din acestea.
La nivel unional, s-au introdus o serie de mecanisme de exercitare a controlului asupra
opera iunilor cu venituri şi cheltuieli executate în Statele Membre. Cu privire la venituri, dacă
Statele Membre îşi asumă răspunderea principală pentru colectarea şi controlul resurselor
proprii, Comisia joacă un rol de supraveghere a sistemelor aplicabile pentru combaterea
fraudelor, dar poate ini ia ea însăşi controale la faţa locului, prin trimiterea de agen i mandata i.
Deşi Comisia îşi asumă responsabilitatea executării bugetului, foloseşte administraţiile
naţionale pentru executarea efectivă a operaţiunilor care privesc direct Statele Membre. În
materie de cheltuieli, acestea din urmă gestionează aproximativ 80% din cheltuielile
comunitare.

81
 Aceste controale pot conduce la descoperirea unor nereguli sau fraude în gestionarea
fondurilor comunitare. De aceea, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel na ional, este necesar a se
lua măsuri în două direcţii:
- elaborarea unei legislaţii care să privească protejarea intereselor financiare comunitare;
- înfiin area unor instituţii speciale cu atribu ii în constatarea şi investigarea neregulilor şi
fraudelor, precum şi recuperarea prejudiciilor78.

V STRUCTURA GENERAL A BUGETULUI UNIUNII EUROPENE

1. Cuprinsul bugetului
Bugetul general al Uniunii Europene con ine:
A) o situaţie generală a veniturilor şi cheltuielilor (o prevedere de ansamblu a
veniturilor şi cheltuielilor Comunită ii).
În situa ia generală a veniturilor şi cheltuielilor, bugetul prezintă:
(a) veniturile estimate ale Comunită ilor în exerciţiul financiar în cauză („exerci iul
n”);
(b) veniturile estimate pentru exerci iul financiar anterior şi veniturile exerciţiului
n–2;
(c) creditele de angajament şi creditele de plată pentru exerci iul financiar în cauză
(„exerci iul n”);
(d) creditele de angajament şi creditele de plată pentru exerci iul financiar anterior;

78
Se impune a men iona că, în temeiul art. 280 CE, Parlamentul şi Consiliul au adoptat Regulamentul nr.
1073/99 relativ la anchetele efectuate de Oficiul European al Luptei Antifraudă. Cu acelaşi obiect, Consiliul a
adoptat Regulamentul nr. 1074/99. De asemenea, la aceeaşi dată, a fost adoptat un Acord interinstituţional al
Parlamentului, Consiliului şi Comisiei, pe acelaşi domeniu.
Potrivit Deciziei Consiliului nr. 1999/352, în esen ă, Oficiul European al Luptei Antifraudă:
- exercită competenţa Comisiei în materie de anchete administrative, în vederea întăririi luptei contra
fraudei, corup iei şi oricărei activită i ilegale care afectează interesele financiare ale Comunită ilor şi scopurile
acestei lupte privind orice alt fapt sau activitate a celor ce ac ionează în încălcarea dispozi iilor comunitare;
- efectuează anchete administrative interne;
- pregăteşte şi ini iază legisla ia şi reglementări ale Comisiei având ca obiectiv lupta antifraudă (OLAF).
Condi iile şi modalită ile de anchetă internă, pentru combaterea fenomenelor sus-men ionate, au fost
stabilite de Comisie prin: Decizia nr. 1999/394 din 25 mai 1999: Decizia şi nr. 1999/396 din 2 iunie 1999.
Pentru o abordare completă a fenomenului de fraudare bugetară, a se vedea: Norel Neagu,
Fraudarea bugetului comunitar, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008.

82
 (e) cheltuielile angajate şi cheltuielile plătite în exerci iul n – 2, acestea din
urmăfiind exprimate şi ca procentaj din bugetul aferent exerci iului n;
(f) comentarii adecvate pentru fiecare subdiviziune, astfel cum se prevede la
articolul 44 alineatul (1).
B) secţiuni separate subdivizate în situaţii de venituri şi cheltuieli pentru fiecare
instituţie, în aceeaşi structură în care apar şi la litera A) [pe buget, avem: Parlamentul
European (Sec iunea I), Consiliul European şi Consiliul (Sec iunea a II-a), Comisia
(Sec iunea a III-a)79, Curtea de Justi ie a UE (Sec iunea a IV-a), Curtea de Conturi a UE
(Sec iunea a V-a), Comitetul Economic şi Social European (Sec iunea a VI-a), Comitetul
Regiunilor (Sec iunea a VII-a), Ombudsmanul European (Sec iunea a VIII-a) şi Atoritatea
Europeană pentru Protecția Datelor (Sec iunea a IX-a), Serviciul European de Acțiune
Externă (Sec iunea a X-a)].
În fiecare sec iune, veniturile şi cheltuielile sunt repartizate în func ie de natura sau
destina ia acestora, pe titluri, capitole, articole şi posturi. Fiecare titlu corespunde unui
domeniu de politici, iar un capitol corespunde, de regulă, unei activită i. Fiecare titlu
poate cuprinde credite operaţionale şi credite administrative. Creditele administrative ale
unui titlu se grupează într-un singur capitol.
Sec iunii III (Comisia) îi revine 95% din buget, în măsura în care aceasta acoperă
cheltuielile cu activităţile Uniunii în diferite domenii de politică. Situa ia cheltuielilor din
sec iunea aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de autoritatea
bugetară şi care prevede o clasificare în funcţie de destinaţii.
Bugetului i se anexează documentele relevante la care prevederile art. 49
(„Prezentarea bugetului”) din Regulament fac trimitere.
Bugetul nu poate cuprinde venituri negative.
Resursele proprii plătite conform deciziei Consiliului privind sistemul resurselor
proprii ale Comunită ilor se consideră sume nete şi se prezintă ca atare în situa ia
rezumativă a veniturilor bugetare.

2. Veniturile bugetului Uniunii Europene

79
În timp ce secțiunile celorlalte instituții cuprind în special cheltuieli administrative, secțiunea
referitoare la Comisie (III) constă în cheltuieli operaționale pentru finanțarea acțiunilor și programelor și
în costuri administrative pentru punerea lor în aplicare (asistență tehnică, agenții, resurse umane).

83
 Potrivit art. 311 TFUE, Uniunea îşi asigură mijloacele necesare pentru atingerea
obiectivelor sale şi pentru realizarea politicilor sale. Bugetul este finan at integral din
resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri (în acest sens sunt si dispozi iile
regulamentului).
Atâta timp cât Comunită ile nu dispuneau de resurse proprii, bugetul acestora era un
„buget de cheltuieli”, ceea ce înseamnă că institu iile comunitare (Consiliul şi Parlamentul
European) fixau mai întâi cuantumul cheltuielilor, după care stabileau, în consecin ă, nivelul
veniturilor. Din momentul în care Comunitatea a dispus de resurse proprii, bugetul său a
devenit un „buget de venituri”; Consiliul şi Parlamentul European evaluează mai întâi
întinderea globală a veniturilor, apoi stabilesc cuantumul cheltuielilor între aceste limite.
Potrivit TFUE, Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură
legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European, adoptă o decizie care
prevede dispozi iile aplicabile sistemului de resurse proprii ale Uniunii (penultima decizie
„resurse proprii - nr. 2007/436/CE pentru perioada 2007-2013), actualmente fiind în vigoare
Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 335/2014 privind sistemul de resurse proprii
(pentru CFM 2014-2020). În acest cadru, se pot stabili categorii de resurse noi sau se
poate abroga o categorie existentă. Această decizie intră în vigoare numai după
aprobarea de către statele membre, în conformitate cu normele lor constitu ionale.
Consiliul, hotărând prin regulamente, în conformitate cu o procedură legislativă
specială, stabileşte măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale
Uniunii.
Existen a acestor reglementări denotă caracteristica Uniunii ca organiza ie
interna ională sus inută din mijloace proprii, independente de statele membre.
Bugetul Uniunional nu poate fi deficitar – drept urmare, veniturile estimate trebuie
să acopere integral cheltuielile programate.

2.1. Resursele proprii ale Uniunii Europene. Tipuri

În prezent, bugetul Uniunii Europene este finanţat aproape integral din resurse
proprii, 99%, fără a aduce atingere altor categorii de venituri ale statelor membre.
Din punct de vedere juridic, aceste resurse aparțin Uniunii. Statele membre le
colectează în numele UE și le transferă în bugetul UE.

84
 Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ proporționale cu
prosperitatea lor economică.
Tipuri. Potrivit art. 2 alin. (1) Decizie, constituie resurse proprii înscrise în bugetul
general al Uniunii Europene veniturile colectate din:
I) Resurse proprii tradiţionale (prin natură)
Printre acestea, avem veniturile rezultate din aplicarea tarifului vamal comun pentru
importurile din ările ter e (din afara UE) şi din taxa pe zahăr.
a) Avem în vedere taxele prevăzute în tariful vamal comun şi alte taxe stabilite sau de
stabilit de către institu iile europene cu privire la comer ul cu statele nemembre [taxele
vamale, care provin din aplicarea tarifului vamal comun la valoarea mărfurilor importate
din ările ter e (comer ul între ările UE fiind scutit de taxe vamale)].
Taxele vamale provin din aplicarea unui tarif vamal comun la valoarea în vamă a
mărfurilor importate din ări ter e. Nu sunt destinate a asigura perceperi fiscale, scopul lor
principal fiind acela de protecţie a pieţei interne.
Procentajul reprezentat de acest tip de resurse proprii va scădea în mod logic în anii
următori, în măsura în care scopul unor cicluri succesive de negocieri comerciale
multilaterale (desfăşurate în cadrul GATT şi, mai nou, în cadrul OMC) este de a limita pe cât
posibil taxele vamale, pentru a favoriza schimburile pe pia a mondială.
b) Resursele din taxa pe zahăr - contribu ii şi alte obliga ii prevăzute în cadrul
organizării comune de piaţă în domeniul zahărului. Cotiza iile în materie de zahăr au fost
create pentru a limita excedentele apărute în acest sector prin asocierea producătorilor
europeni cu finan ările pe care aceste asocieri le atrag.
Ele vor fi din ce în ce mai scăzute, deoarece reforma ini iată (1992) vizează aducerea
preţurilor europene la nivelul preţurilor mondiale.
Actualmente, 20% din veniturile colectate (anterior, 25%) din aceste resurse sunt
re inute la bugetele statelor membre colectoare, cu titlu de costuri de colectare.

II Resursă proprie bazată pe TVA venituri din taxa pe valoarea adăugată colectate
de către statele membre

85
 Această sursă de venituri a fost introdusă prin decizia din 21 aprilie 1970 (prima decizie
„resurse proprii”). Ea provine din aplicarea unei cote uniforme la baza de evaluare (de calcul) a
TVA-ului din fiecare Stat Membru, armonizată după reguli comunitare.
Baza de calcul a TVA pentru fiecare stat membru se determină după relaţia:
BcTVA = ( (Eit – Kit) / Sit(t-3) ) + Uit;
BcTVA – baza de calcul a TVA;
Eit – nivelul încasărilor din TVA ale statului „i” în perioada „t”;
Kit – veniturile din TVA ale statului „i” în perioada „t” care în virtutea dreptului
comunitar nu constituie elemente supuse impozitării conform bazei de calcul armonizate;
Sit(t-3) – cota medie de TVA a statului „i” din anul (t-3) până în anul t;
Uit – valoarea produselor ce în virtutea dreptului comunitar ar trebui să fie supuse
impunerii în statul „i” şi perioada „t”, dar care nu se impun.
Această cotă uniformă a fost fixată la 1% în 1970; a fost mărită la 1,4% în 1985 şi
diminuată progresiv până la 1% în 1999, aşa cum prevedea decizia din 31 octombrie 1994 (a
patra decizie „resurse proprii"). Această decizie limita, de altfel, baza de evaluare a Statelor
Membre mai sărace la 50% din PNB (baza de evaluare a tuturor Statelor Membre a fost adusă
la 50% în 1999).
Consiliul European de la Berlin din martie 1999 a prevăzut o reducere în două faze a
veniturilor provenind din TVA, pe care veniturile din PNB le înlocuiesc progresiv. A şasea
decizie „resurse proprii” din 7 iunie 2007 confirmă marginalizarea veniturilor provenind din
TVA prevăzând reducerea cotei uniforme de la 1% (ini ial) la 0,5% începând cu anul 2003 şi la
0,3%80 începând din momentul aplicării deciziei.
Actualmente, se determină prin aplicarea unei cote uniforme, fixată la 0,30%,
valabile pentru toate statele membre, asupra bazelor armonizate de evaluare a TVA,
stabilite în conformitate cu normele unionale. Baza de evaluare care urmează să fie luată
în calcul în acest scop nu depăşeşte 50% din VNB al fiecărui stat membru, astfel cum
este definit la art. 2 alin. (7)81 Decizie; limitarea are menirea de a preveni contribuţii
disproporţionate din partea statelor membre mai puţin prospere, unde, de regulă,
veniturle din TVA ating un procentaj mai mare din venitul na ional.

80
Motive, pct. (7), Decizie resurse proprii.
81
Exclusiv pentru perioada 2007-2013, cota resursei TVA exigibile se stabilește la 0,225 % în cazul
Austriei, la 0,15 % în cazul Germaniei și la 0,10 % în cazul Țărilor de Jos și al Suediei.

86
 Uniunea lasă la latitudinea statelor membre decizia privitoare la sursele din care se
face plata TVA către bugetul general comunitar.

III Venituri proprii colectate de la statele membre în funcţie de VNB (resursă

proprie bazată pe VNB).
Această resursă a fost creată în anul 1988 pentru a asigura echilibrul bugetului, în măsura
în care celelalte resurse s-au dovedit insuficiente pentru finan area tuturor cheltuielilor
necesare. La origine era, deci, vorba de venituri de completare fondate pe PNB, care
proveneau din aplicarea unei cote uniforme la suma PNB din toate statele membre.
În ultimii ani, calculul contribu iilor na ionale la bugetul Uniunii nu se mai face
raportat la PNB, ci la VNB (venitul na ional brut). Aceasta pentru că, în cazul economiilor
foarte deschise, PNB şi VNB pot să difere sensibil (este, de exemplu, cazul Luxemburgului sau
al Irlandei al căror PNB/locuitor este net superior mediei comunitare, în timp ce VNB-ul se
situează la nivelul mediei UE, diferen a fiind datorată veniturilor vărsate reziden ilor din state
noncomunitare82.
Veniturile colectate în func ie de VNB sunt sume rezultate din aplicarea unei cote
uniforme (care urmează a fi stabilită în conformitate cu procedura bugetară, în lumina
sumei totale a tuturor celorlalte venituri) asupra sumei tuturor VNB-urilor statelor
membre [în sensul Deciziei, venitul na ional brut (VNB) ar trebui definit ca fiind VNB
anual la preţul pieţei, astfel cum este furnizat de Comisie în procesul de aplicare a
Sistemului european de conturi na ionale şi regionale din Comunitate ("SEC");
Această cotă este fixată anual în cadrul procedurii bugetare, inându-se seama de
toate celelalte venituri de la buget, plafonul maxim urmând să fie calculat după formula
prevăzută în Decizie, la art. 3.
Consiliul European din 7 şi 8 februarie 2013 a propus ca plafonul resurselor proprii
(ca procent din VNB)83 ar trebui să fie egal cu 1,23% din totalul VNB-urilor statelor
membre la pre ul pie ei pentru creditele de plată, iar pentru creditele de angajament ar
trebui stabilit plafonul de 1,29% din totalul VNB-urilor statelor membre.
Ele constituie o resursă importantă, contribuind la echilibrarea bugetului unional.

82
Plafonul maxim stabilit prin pachetul Delors I la 1,27% din PNB corespunde unui nivel de 1,24%
din VNB.
83
Plafoanele respective se bazează pe SEC 95.

87
 În fapt, statele membre guvernând resursele Comunitării au o dublă preocupare:
- limitarea sumei totale, ceea ce, tinând cont de cerin a “echilibrul bugetar”,
presupune necesarmente stăpânirea cheltuielilor. Adoptarea plurianualită ii şi
perspectivele financiare au permis, în fapt, înscrierea evolu iei resurselor în cadrul unei
programari;
- asigurarea maximului de echitate in repartizarea sarcinilor între statele membre.
Consiliul European din 7 şi 8 februarie 2013 a concluzionat, între altele, că
procedurile privind resursele proprii ar trebui să se bazeze pe obiectivele generale de
simplitate, transparenţă şi echitate. De aceea, aceste proceduri ar trebui să asigure, în
corelare cu concluziile relevante ale Consiliului European de la Fontainebleau din 1984,
faptul că niciun stat membru nu suportă o sarcină bugetară excesivă în raport cu nivelul
său relativ de prosperitate. În consecin ă, este oportun să se introducă dispozi ii
referitoare la anumite state membre (motive 3).
În acest sens, Consiliul European din 7 şi 8 februarie 2013 a concluzionat că
Germania, ările de Jos şi Suedia urmează să beneficieze de cote reduse ale resursei
proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) exclusiv pentru perioada 2014-2020.
Acesta a concluzionat, de asemenea, că Danemarca, ările de Jos şi Suedia urmează
să beneficieze de reduceri brute ale contribuţiei lor anuale bazate pe venitul naţional
brut (VNB) exclusiv pentru perioada 2014-2020, iar Austria urmează să beneficieze de
reduceri brute ale contribu iei sale anuale bazate pe VNB exclusiv pentru perioada 2014-
2016.
Consiliul European din 7 şi 8 februarie 2013 a concluzionat că mecanismul de
corecţie existent pentru Regatul Unit urmează să se aplice în continuare (motive 4).
Este evidentă dependenţa bugetuluiUE faţă de contribuţiile statelor membre.
Sintetic, resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene se împart, potrivit
literaturii de specialitate, în două categorii:
a) resurse proprii tradiţionale, cunoscute şi sub denumirea de resurse proprii prin
natură în măsura în care se referă la încasări percepute în cadrul politicilor comunitare.
În această categorie se includ:
- taxele vamale;
- cotizaţiile în materie de zahăr;

88
 b) resurse proprii provenind direct de la statele membre ale Uniunii Europene.
În această categorie se includ:
- resursele proprii din TVA;
- resurse bazate pe VNB al statelor membre - aceste resurse sunt cunoscute şi sub
denumirea de resurse complementare, fiind resurse de echilibrare a bugetului comunitar.
Sintetizând, componentele principale ale veniturilor sunt: cotiza iile în materie de zahăr şi
drepturi vamale; veniturile provenite din TVA; prelevările complementare asupra VNB.
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 609/2014
reglementează metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii
tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB.

2.2. Alte venituri

În procent de 99% bugetul este sus inut din veniturile proprii ale Uniunii. În
completare, sunt colectate venituri de altă natură, de mai mică importan ă – diverse taxe
şi contribu ii, precum: veniturile provenite din opera iunile administrative ale institu iilor;
cele din impozitarea salariilor func ionarilor europeni, dobânzile (accesorii) aferente
plă ilor întârziate, plă ile dispuse de ările din afara Uniunii în contul unor programe
desfăşurate sub egida Uniunii, sumele din amenzile aplicate pentru încălcarea de către
întreprinderi a dispozi iilor juridice privind concuren a, sumele plătite de statele membre
care încalcă dreptul unional.
Includem aici şi speciile de venituri men ionate, în diversitatea lor, la art. 21
(„Venituri alocate” – interne şi externe) din Regulament, cu sensul de venituri utilizate
pentru finanţarea unor cheltuieli specifice, art. 22 („Dona ii”).

3. Cheltuielile din bugetul Uniunii Europene

3.1. Caracteristici
Cheltuielile Uniunii Europene răspund unei triple exigenţe:
a) ele sunt plafonate - lor le este alocată o sumă, ca limită maximă, ce nu poate fi
depăşită. Atunci când punerea în aplicare a unui act al Uniunii depăşeşte creditele
disponibile în buget, actul respectiv poate fi pus în aplicare din punct de vedere financiar
doar după rectificarea bugetului în mod corespunzător.

89
 Există o limită maximă (constrângere) a cheltuielilor convenită de către guvernele
și parlamentele statelor membre, cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”. În prezent,
limita este stabilită la 1,23 % din venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile
provenite din bugetul UE (o anumită medie EUR per cetățean al UE);
Plafonarea este dublu necesară: pe de o parte, pentru a se evita o derivă a
cheltuielilor incompatibile cu constrângerile care, în acelaşi timp, apasă asupra bugetelor
naţionale justificate aici chiar de angajamentele europene care sunt subscrise; pe de altă
parte, pentru obligarea UE şi a statelor care o compun la armonizarea alegerilor
(opţiunilor) financiare cu orientările de politică generală pe care ele le-au determinat.
b) cheltuielile sunt programate, trebuind să existe un echilibru întru venituri şi
cheltuieli (BUE nu poate fi deficitar).
Toate veniturile şi cheltuielile comunitare trebuie să fie programate (prevăzute)
pentru fiecare exerciţiu bugetar şi să fie înscrise în buget. Cheltuielile men ionate în buget
sunt autorizate pentru un an financiar, care începe la 1 ianuarie şi se sfârşeşte la 31 decembrie,
afară dacă prin reglementările adoptate se prevede altfel.
Conform normelor bugetare unionale, orice aloca ii bugetare, altele decât cele pentru
cheltuielile de personal, care nu sunt cheltuite la sfârşitul anului financiar pot să fie reportate
numai în anul financiar următor. In conformitate eu principiul planificării anuale, sumele
redobândite într-un an financiar nu mai pot fi folosite în contextul unui an financiar
precedent care a fost deja închis şi, prin urmare, venitul provenit din înapoierea avansurilor
de către beneficiarii de ajutor comunitar nu poate fi utilizat, în contextul unui an financiar
anterior, pentru finan area unui proiect de investi ii la care o cerere de finan are s-a
raportat.
După 1988, cheltuielile fac obiectul unei programări plurianuale, fără a încălca
anualitatea bugetară.
Plafoanele cheltuielilor programate pot face obiectul ajustării tehnice anuale, dar şi
al revizuirii, cu acordul comun al Consiliului şi al Parlamentului, potrivit dispozi iilor
bugetare unionale.
c) cheltuielile sunt compartimentate (clasificate). Ele sunt împăr ite în diferite
categorii, în principiu, omogene, între care virările de credite sunt prohibite. Alocaţiile

90
bugetare vor fi repartizate pe categorii de cheltuieli potrivit naturii ori scopului (destina ie)
lor şi conform reglementărilor financiare84.
Cheltuielile Comunită ii au crescut şi s-au diversificat considerabil pe măsura
dezvoltării construc iei europene şi prin extinderea competen elor Uniunii, în special, după
1988, odată cu punerea în aplicare a Actului Unic European.

3.2. Categorii de cheltuieli

Cheltuielile sunt: de natură administrativă; opera ionale.
Cheltuielile administrative sunt destinate funcţionării instituţiilor şi altor organisme
comunitare, incluzând cheltuielile de personal, materiale, ....; cheltuieli operaţionale (alocate
unor activităţi) sunt cheltuieli ale Comisiei pentru scopuri economice şi sociale, cum ar fi
cele destinate Fondului Social European, Fondului European de Garan ie Agricolă, Fondului
de Dezvoltare Regională sau Euratom-ului pentru cercetare şi investi ii.
Distinc ia dintre cheltuieli obligatorii şi cheltuieli facultative nu mai este relevantă,
raportul dintre acestea suportând modificări considerabile.
Bugetul UE finanțează inițiativele și proiectele din domeniile în care toate țările
UE au convenit să acționeze la nivelul Uniunii.
Acțiunile și proiectele finanțate de la bugetul UE reflectă prioritățile stabilite de
către UE într-un anumit moment.
Alocările, respectând clasificarea men ionată, sunt grupate în buget pe categorii
principale de cheltuieli (şapte rubrici) şi pe domenii de politică diferite (31), trecându-se la
bugetul de rezultate/pe activită i.
Fondurile UE revin beneficiarilor din statele membre și țărilor terțe potrivit
priorităților stabilite de Uniune. Însă, statele membre mai puțin prospere primesc
proporțional mai multe fonduri decât statele mai bogate, ca rezultat al solidarității care
stă la baza programelor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.
Sub aspectul destinaţiei, cheltuielile din bugetul comunitar sunt grupate în
următoarele categorii:
1. Cheltuielile generate de politica agricol comun (PAC). Acestea au rolul de a
asigura creşterea competitivităţii agriculturii, de asigura un nivel de viaţă echitabil

84
A se vedea prevederile art. 44 “Nomenclatorul bugetar”.

91
popula iei ocupate în activită ile agricole, de a garanta securitatea aprovizionării cu
produse agricole şi alimentare, de a asigura preţuri rezonabile.
PAC, deja reformată în 1992, a suportat transformări. S-a impus plafonarea
cheltuielilor agricole, ce a impus şi reformarea anumitor pie e, cu scăderea pre urilor in
anumite sectoare - cereale, carne bovine şi lapte. Evitarea pierderilor pentru producători a
necesitat compensări, prin revalorizarea ajutoarelor directe.
Principalul instrument financiar al acestei politici îl constituie FEOGA – Fondul
European de Orientare şi Garanţie Agricolă.

2. Acţiunile structurale. Coeziunea economic , social şi teritorial .

Reprezintă a doua categorie de cheltuieli. Au ca scop reducerea diferenţelor de
dezvoltare existente între diferite regiuni ale uniunii şi prin aceasta, de a asigura o mai
mare omogenitate economică şi socială a spa iului său.
Pentru punerea în operă a acestei politici, există următoarele fonduri structurale:
- FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională;
- FEOGA – O, Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă, secţiunea
Orientare;
- FSE - Fondul Social European - destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care
sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane;
- Fondul European pentru Pescuit (FEP), instrument de tip structural, parte a
Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuită ii activită ilor de
pescuit şi exploatare ratională şi protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de
intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării şi îmbunătă irii calită ii vie ii din
zonele dependente de pescuit;
- Fondul de coeziune (creat în 1992). Fondul de Coeziune, constituit prin aceeaşi
procedură, contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului şi în acela
al re elelor transeuropene de infrastructură a transporturilor (177 parag. 2 TFUE). Este
instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în materie de
mediu, re ele de transport transeuropene şi domenii de dezvoltare durabile ce aduc
beneficii protec iei mediului (eficien ă energetică şi energie regenerabilă, transport
intermodal, transport urban şi transport public ecologic).

92
 Fondul de Coeziune este, mai degraba, o asistenta financiara cu efect scontat la
nivel macroeconomic.
Cu privire la acestea (fd. structurale), Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc
prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea
Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor; ele definesc misiunile,
obiectivele prioritare şi organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice
regruparea fondurilor.
De asemenea, se definesc, în conformitate cu aceeaşi procedură, normele generale
aplicabile fondurilor, precum şi dispozi iile necesare pentru a asigura eficien a şi
coordonarea fondurilor între ele şi cu celelalte instrumente financiare existente (177
TFUE).
La fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului,
Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor un raport privind progresele
înregistrate în realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi modul în care au
contribuit la acest progres diferitele mijloace prevăzute de TFUE. Acest raport este
înso it, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare.

3. Cheltuieli pentru politica intern (ex. cercetare, securitate, justi ie, transporturi,
educa ie, dezvoltare);

4. Cheltuieli pentru acţiuni exterioare Uniunii, prin care se asigură finan area
acţiunilor de politică externă a Uniunii Europene, cum ar fi ac iuni umanitare de
solidaritate cu victimele din ări lovite de dezastre naturale, ac iuni de sus inere a ărilor
est-europene de refacere economică, de sus inere a procesului de pace în diferite zone ale
planetei, ac iuni de cooperare economică şi socială cu ările din America Latină sau Asia
etc.;

5. Cheltuieli ale altor politici unionale, în categoria cărora se înscriu cheltuielile

efectuate în vederea realizării pieţei interne şi între care se disting cheltuielile cu
cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, cheltuielile cu re elele transeuropene de

93
transporturi, de energii şi de telecomunica ii, cheltuielile din domeniile educa iei,
formării profesionale, a tineretului, cheltuielile de mediu, etc.;

6. Cheltuieli administrative – cele prin care se asigură funcţionarea instituţiilor

europene, incluzând în această categorie cheltuielile de personal, cele materiale şi servicii
şi cele de capital necesare pentru aceste instituţii (aproximativ 6 % din buget);

7. Creditele destinate ţ rilor candidate la integrarea in UE – pentru pregătirea

extinderii Uniunii (credite pentru preaderare).

Cheltuirea propriu-zisă a fondurilor UE este reglemenată de Regulamentul financiar

(966/2013, precit), cât şi de normele de aplicare a acestuia ce îl explică în detaliu.

În sinteză, cifric şi comparativ, creditele de angajament şi creditele de plată pentru

cadrul financiar multianual 2014-2020 sunt:

Comparaţie între cadrele financiare multianuale pentru

perioadele 2007-2013 şi 2014-202085

pe baza
preţurilor din 2011)
2007-2013
2013 2013*7 2014-2020

3 2013 * 7 2014-2020
Credite de angajament în miliarde EUR 993,6
146,4 1 024,8 1 025,0
% din VNB 1,12%
1,12% 1,05%

85
Sursa: www.................

94
 Credite de plat în miliarde EUR 942,8
137,8 964,4 972,2
% din VNB 1,06%
1,05% 1,00

………………………………….
Bugetul anual 2016 al Uniunii Europene se ridică la 143 885 295 484 euro
(conform bugetului aprobat), din care 142 268 594 111 din venituri proprii, cu o varia ie
de 1,84 fa ă de anul 201586.
Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile generate
anual de economiile UE.
România contribue la Bugetul general al UE cu :
900 000 – cotiza ii nete pentru zahăr
123 500 000 – taxe vamale nete
124 400 000 – total resurse proprii tradiţionale
41 466 667 – costuri de colectare 25% resurse tradi ionale
173 796 047 – resursă proprie bazată pe TVA
1 154 268 614 - Resursa proprie bazată pe VNB
102 033 658 - Corecția în favoarea Regatului Unit
1 430 098 319 - Total „contribuții naționale”
1,16 - Ponderea în totalul „contribuțiilor naționale” ( %)
1 554 498 319 - Total resurse proprii ()

86
Pentru vizualizarea bugetului Uniunii Europene 2016, a se accesa: http://eur-
lex.europa.eu/budget/data/General/2016/ro/GenRev.pdf (JOUE L 48/14).

95
Bugetul UE pe 2015, după rubricile cadrului financiar
………………………………

96