Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urgente Med-Chir
Urgente Med-Chir
CONDUITA DE URGENTA:
pozitie comoda care sa favorizeze respiratia
oxigenoterapie
chemarea medicului
la presciptia medicului :
o bronhorelaxante (miofilin)
o preparate cortizonice (HSHC)
o bronhodilatatoare (Salbutamol spray)
o mucolitice ( acetil cisteina )
o
STAREA DE RĂU ASTMATIC
DEFINITIE = stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic. Poate să dureze chiar peste 24 de
ore.
SURSE DE DIFICULTATE /CULEGERE DE DATE /CAUZE :
Infecţia bronşică difuză (bacteriană, virotică
Reacţii alergice imediate, provocate de medicamente, de prafuri alergizante din atmosferă
etc
Abuzul de simpaticomimetice, bronhodilatatoare.
Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante, prin deprimarea centrului respirator.
Suprimarea brutală a corticoterapiei.
Utilizarea necorespunzătoare a oxigenului.
CONDUITA DE URGENTA:
orice bolnav în stare de rău astmatic trebuie internat de urgenţă în spital
în cazurile de gravitate extremă, se transferă în secţia de terapie intensivă, unde pot fi
practicate
intubaţia traheală, aspiraţia bronşică şi ventilaţia mecanică.
medicatia-aceeasi ca in criza de astm bronsic
Tratamentul de fond (între crize) indicat de medic, cuprinde:
înlăturarea cauzei care a determinat
prevenirea şi tratamentul infecţiei bronşice;
viaţă liniştită în aer uscat, gimnastică respiratorie;
cure balneoclimaterice în staţiunile recomandate de medic.
HEMOPTIZIA
DEFINITIE: = expectorarea unei cantităţi variabile de sânge provenind din căile respiratorii.
SURSE DE DIFICULTATE / CULEGERE DE DATE/CAUZE:
tuberculoza pulmonară.
bronşiectazia cresterea calibrului si deformarea bronsiolelor datorita distrugerii
componentelor elastice din peretele bronsic, consecinta fiind inflamatie supurativa si
hemoptizie
cancerul bronhopulmonar.
stenoza mitrală (datorita faptului ca sangele refluiaza in atriul stang si apoi in venele
pulmonare creste presiunea si apar hemoragii care sunt apoi exteriorizate prin tuse.
anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii)
traumatisme toracice şi pulmonare
CONDUITA DE URGENTA :
Repaus absolut, în poziţie semişezândă, în cameră bine aerisită.
Repaus vocal
Se dă bolnavului să bea lichide reci în cantităţi mici şi repetate.
Se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală sau asupra zonei presupus sângerândă, ca şi
pe zona genitală (testicule sau vulvă - reflex vaso-constrictor).
Se combate tusea medicamentos, la indicatia medicului
medicaţie hemostatică
transfuzii mici de sânge proaspăt
igiena corporală se vor face reducând la minimum mobilizarea bolnavului.
tratamentul chirurgical este indicat in: traumatisme toraco-pulmonare, eroziuni arteriale,
varice bronşice, tuberculoză pulmonară, chist hidatic, cancer bronşic.
DEFINITIE = afecţiune caracterizată prin prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală.
Aerul pătrunde în pleură printr-o perforaţie patologică a seroasei.
Inima este vascularizata de cele doua artere coronare,desprinse din aorta. Coronara dreapta duce
sange inimii drepte, iar cea stanga –numita si trunchiul comun-se despate in alte doua ramuri,
vascularizand inima stanga.
Obstructia brusca si completa a unei coronare duce la ischemia si ulterior distrugerea muschilui
cardiac prin necrozarea acestuia.
circumstanţe de apariţie:
durere anginoasă
o intensă (atroce, violentă, insuportabilă, şocogenă)
o nu cedează la nitroglicerină sau repaus
o durează peste 30 de minute.
o cedeaza la opiacee
o poate fi tipică (localizată retrosternal, cu sau fără iradieri, instalată brusc şi de
intensitate mare)
o poate fi atipică (regiunea epigastrică).
semne care însoţesc durerea:
o dispnee, edem pulmonar acut
o anxietate marcată
o soc compensat (tahicardie , cianoza, transpiraţii reci, hipotensiune)
o urmat de soc decompensat ( bradicardie, anurie, hipotensiune)
o greţuri, vărsături
o ameţeli
o hipotensiune
o febra
Examinări complementare care confirma diagosticul:
Electrocardiograma
o Unde T negative , ample,ascutite = ischemia zonei;
o supradenivelare segmentului ST =leziune la nivelul miocardului ;
o unda Q adanca si larga = necroza miocardului;
examinări de laborator
o sânge-enzimele cardiace crescute : troponina I si T , creatinkinaza ( CK-MB)
coronarografie –vizualizarea coronarelor prin introducerea unui caterer prin artera femurala ,
humerala sau radiala, cateter ce va ajunge la nivelul valvulei aortice, moment in care va fi
injectata substanta de contrast.
ventriculografie radioizotopică
Problemele pacientului
combaterea durerii
combaterea anxietăţii
prevenirea complicaţiilor imediate şi tardive
limitarea extinderii necrozei
recuperare socio-profesională
Intervenţiile asistentului medical:
a. în etapa prespitalicească:
combaterea durerii
oxigenoterapie
asigurarea a 1-2 linii venoase
prevenirea aritmiilor ventriculare, conform prescriptiei medicului
tratamentul complicaţiilor
transport la spital
b.în spital:
Culegerea datelor
echografie cardiac
electrocardiograma
hemocultură
examene de laborator
o sânge: leucocitoză cu neutrofilie V.S.H. crescută,CRP valori elevate
o urină: proteinurie, cilindrurie
Problemele pacientului:
combaterea infecţiei
prevenirea fenomenelor de embolie
promovarea confortului fizic şi psihic al pacientului
asigurarea unui aport nutriţional adecvat
Interventiile aistentului medical:
Pericardita acută este o inflamaţie a pericardului parietal şi/sau visceral, care evoluează cu prezenţa
unui exsudat pericardic în cantitate variabilă (la început exsudat scazut cantitativ bogat in fibrina ,
apoi exudat abundent sero-fibrinos, hemoragic).
Culegerea datelor
circumstanţe de apariţie
o infecţii
o T.B.C.
o complicaţii ale I.M.A.
o boli reumatismale
o traumatisme
o in urma unui cateterism cardiac
o in urma unei interventii chirurgicale cardiace
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome):
ecografie cardiaca
radiografie toracică
electrocardiogramă
puncţie pericardică
IDR la PPD
Examene de laborator:
hemocultură
V.S.H., CRP
A.S.L.O.
hemoleucogramă
Problemele pacientului:
Anxietate
disconfort prin durere cauzata de compresiunea lichidului intrapericardic asupra inimii
potenţial de complicaţii: afectarea miocardică
Obiective:
Culegerea datelor
circumstanţe de apariţie
o esentiala -fără cauze directe
o secundară – dupa o un afecţiune renala, endocrina, cardiovasculara, neurologica -
factori de risc
o stres
o fumat
o obezitate
o sedentarism
o ingestie excesivă de sodiu
persoane cu risc:
o cei cu responsabilităţi sociale crescute
o cei cu regim de viaţă dezechilibrat
o cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv
Manifestări de dependenţă (semne şi simptome):
electrocardiograma
oftalmoscopia (F.O.)
echografie
Examene de laborator :
tulburari de vedere
diminuarea tolerantei la efort
slabiciune,oboseala
posibile complicatii
Obiective:
Insulina este un hormon al cărul principal rol este acela de a ajuta celulele să preia glucoza din
sânge pentru producerea energiei.
Diagnosticul de diabet zaharat tip 1 se stabileşte după măsurarea glicemiei. (65- 120 mg %.) Atunci
când nivelul glicemiei este de peste 126 mg/dl (pe nemâncate) sau de peste 200 mg/dl (în timpul
zilei), se poate vorbi de apariţia diabetului zaharat tip 1.
Ereditatea
Factorii de mediu
Infectiile cu virusi
Alimentatia (laptele de vaca introdus prea devreme in alimentatia copiilor, cafeaua
consumata de copii )
administrarea zilnică de insulină (ajută la înlocuirea insulinei pe care corpul este incapabil
să o producă ; insulina trebuie injectată sub piele, de mai multe ori pe zi.)
adoptarea unui stil de viaţă sănătos, care să includă un regim alimentar echilibrat, sărac în
carbohidraţi (dulciuri, făinoase, cartofi, pâine etc)
mişcare fizică
evitarea alcoolului şi a fumatului.
1. Durerea
Clasificare:
4. Hematomul fracturar=aculumarea la nivelul focarului de fractura a unei cantitati mai mult sau
ma putin importante de sange.
6. Deformarea regiunii
-poate avea drept cauza tumefactia locala a partilor moi, hematomul post traumatic sau
deplasarea fragmentelor fracturate osoase.