MINISTERUL MINISTRY

sANArAln, MUNCIT sr pRorECTtEr OF HEAILTH, LABOUR AND

SOCIALE
SOCIAL P]ROTECTION OF THE
AL REPUBLICII MOLDOVA
REPUBI,IC OF MOLDOVA
MD-2009, Chigindu, str. Vasile Alecsandri" 2
2, Vasile Alecsandri street, Chisinau. MD_2009
Tel. + 373 222688t8: Fax. + 373 22738781
Tel. + 373 222688t8: Fax. + 373 22738781
e-mail : secretariat@msmps.gov. md
e-mai I : secretariat@msmps.gov.md
wrvw.msmps.gov.md

*I!W,,.3?lLatt Dnei Monica BABUC

Ministrul Educa{iei, Culturii qi
Cercetirii
Cu privire la limitarea
qi stoparea rlspindirii rujeolei

Prin prezenta, Ministerul Sdnetatii, Muncii qi Protec{iei Sociale

solicit6
respectuos implicarea Ministerului Educafiei, Culturii qi
Cercetarii in prevenirea
apariliei rujeolei in colectivitetile de copii, inclusiv instituliile
de educa{ie timpurie,
de invdfamint primar gi secuniar, instruire qi limitarea
r6sp6ndirii rujeolei pe intreg
teritoriul [drii,.
Situafia epidemiologicd in {ari prin rujeold este urLa alarm
antd,, dat fiind
faptul ca de la inceputul anului 20l8,pana in prezent, au
lbst inregistrate 142 d,e
cazuri confirmate de rujeold. Teritoriiloce au fost afectate
sr;nt: ChiEindu, Drochia,
ceadir-Lunga, vulcdneqti, Taraclia, cahul, Ungheni qi Nisporeni.
Rujeola este o maladie contagioasd ce ,. t.unr-ite cjie la om
la om pe cale
aeriand' O persoani bolnavd poate infecta in mediu alte l8 prersoane,
iar unul din o
mie de persoane afectate decedeazd din cauza complicaliilor
severe pe care le are
maladia datd' Rujeola rdmdne o cauzd importantd a decesului in r6ndul
copiilor de
vdrstd mica la nivel mondial, in ciuda disponibilitatii unui
vaccin sigur Ei eficient.
Situalia epidemica prin rujeola continud sd rdmdna nefavo rabila
vecine (Ucraina qi Romdnia) unde nivelul vaccindrii este
in farile
sub nivelul admisibil", fapt
ce a agravat situaiia qi in Republica Moldova. in Romdnia pe parcursul
anilor
2017-2018 (p6nd la 09.08.18) s-au inregistrat in total l4.g2,l
bolnavi prin rujeoll,
dintre care 59 de decese. in Ucrairu p. purcursul anului curent
au fosi inreglstrali
28'889 bolnavi prin rujeold, dintre care 13 bolnavi au decedat.
Cele mai afectate
prin rujeold in ultima perioadd sunt regiunile Lvov, T'ranscarpat6, Ivano
Francovsc, Odesa, Vinila, Kiev.
-9 O morbiditate sporitd prin rujeold se atestd in mai lnulte
(}=
fi!= (Fran[a, Georgia, Grecia, Italia, Serbia, Croafia, etc.), fari din Europa
'L, s;
.fib insd cea mai tensionatd
aat --l
--! $rt
continud sd rdmdnd in Ucraina si Rom6nia.
3""r'lt
nt Singura solu{ie de prevenire a acestei maladii grave qi contagioase
este
*sg vaccinarea fiecdrei persoane, menliondm cd tratament specific
impotriva rujeolei
WE nu exist6, iar alte metode de profilaxie nespecifice sunt ineficiente.
Vaccinarea
€# copiilor este singura metodd sigurd Ei eficieni d care are rezultate de impact
o<) major
in prevenirea imbolndvirii si ) 'cresterea unei generafii sdndtoilse pentru o societate
-5
P5 dezvoltatdqi prosperd.
E,:=
o Conform rapoartelor statistice din anul 2017, cuprinderea cu vaccindri
impotriva rujeolei a copiilor cu vArsta de p6na la 12luni a constituit g7,,loh,fiind
 una insuficientd qi prezintd un pericol de aparilie qi raspdndire
a infecfiei date cu
consecinte grave de complicaqii, inclusiv a...r..
Comparativ cu alli ani vaccinarea este in continuu cleclin, de exemplu
in a.
2007, cuprinderea vaccinald depdqea g5yo, fiind asiguratd lipsa rasp6ndirii
epidemiilor pe teritoriul {arii. Tendinla de diminuare a -nivelului
cup.ind.rii cu
vaccindri, sub influen(a propagandei antivaccin ale, reapdrurld
in lard din anul2009,
creeazd' un nou pericol de declan$are a epidemiilor.
Odatd cu creEterea fluxului de
informafie contra vaccindrilor care nu au baza qtiinfific
argumentat6 qi inilierea
ezitdrilor la vaccinare, cuprinderea vaccinal5 a scdzut dramatic
aproximativ cu
l)Yo,la moment constituind g7%.
Suntem recunoscdtori pentru eforturile depuse de p6nd acum
de cdtre
Ministerul Educafiei, Culturii gi Cercet[rii in admiterea copiilor vaccina{i
in
instituliile de invafdmdnt qi educafie pentru a preveni imbolnavir*
u..uo.u. iil;
sunt cazuri cAnd copii sunt admigi frrd a le fi verificat statutul
vaccinal sau chiar au
fost inregistrate cazuri cand conducdtorii institutiilor de invdt6m6nt
qi educafie au
admis inrolarea copiilor nevaccinali in colectivitdli, uu oL"i'".-inat expunerea la
"" din Constitulie,'dreptul
risc a copiilor din institutliile vizate. in temeiul art.36
la
ocrotirea sdndtd\ii este garantat. in scopul dezvoltlrii normei constitutrlonale,
Legea ocrotirii s5ndta1ii nr.4Il-xIII din 28 marrie lgtg5 gi Legea
privind
supravegherea de stat a s[nat5lii publice nr. 10-xvl din
3 februarie 2009
reglementeqzd organizarea supravegherii de stat a sdnd,tdtrii publice,
stabilind
cerinle generale de sdndtate publicd, drepturile obligaliile persoanelor
si fizice si
iuridice si modul de organizare a sistemului de supravegher'e de stat a sdndtd1ii
publice. Iar unul din principiile debazd ale politicii de siac in domeniul
sdnataiii
publice este responsabilitatea individului qi a intregii societa{i pentru
s[ndtatea
publicS.
In aceste condilii, art.52 alin.(6) al Legii prenotate, prin a:sigurarea mdsurilor de
neadmitere in colectivitdli qi institulii educalionale qi de recreere
a copiilor
nevaccina{i, scoate in evidenp o problemd actual[ pentru Republica Moldova,
care
se incadreazdin sistemul legislativ nalional, qi asigurd dreptul
copiilor la s6ndtate
Ei crearea condiliilor de siguranla qi a unui mediu inofensiv de educatie qi instruire.
Dimpotriv5, prin asigurarea s5ndtalii se creeazit conditrii sigure ce
favorizeazd o educalie Ei instruire eficientd. Plus la aceasta, absenteismul
legat de
boal6, starea sdndtSlii copilului dupd boal6, mdsurile antiepi4emice qi de carintind,
necesare a fi aplicate in epidemii diminueazd eficien[a procesului de instruire
gi
educalie.
Codul Educa{iei al Republicii Moldova Nr. 152 din 17.07.2014, stabileqte
cadrul juridic al raporturilor privind proiectarea, organiz:area, funclionarea qi
dezvoltarea sistemului de educalie din Republica Moldova. in temeiul art.20, (3)
Instituliile de tnvdydmdnt general poartd rdspundere pentru respectarea
drepturilor Si pentru securitatea vie{ii Si sanatdlii copiilor elevitor in timpul
St
afldrii acestora in cadrul instituliei, iar in obligaliile personalului didaciic,
qtiinlifico-didactic, qtiin(ific qi de conducer. r. pr.r.de asigurarea securitalii vielii
gi ocrotirea sdndtd{ii copiilor, elevilor gi studinlilor in p-r,ccesul de invdfdmant
(art. 135; h));
LuAnd in considera{ie c5, dreptul la educalie este un dr,--pt la fel de important
ca qi dreptul la ocrotirea sdndtdlii publice, garantate de Constitulie qi tratatele
interna{ionale la care Republica Moldova este parte in domeniul drepturilor
omului, precum cd qi acesta este relativ qi poate fi restric(ionat in condilii strict
stabilite de lege, in scopul asigurdrii justului echilibru intre restric[ie qi asigurarea
dreptului, art.52 alin.(6) din Legea privind supravegherea de stat a sdnat6lii
publice, care condilioneaz[ admiterea in institulii educafion ale a copiilor prin
vaccinarea profilacticd sistematicd, nu poate fi calificat ca fiind in dezacord cu art.
I alin.(3), art,4, art.7, art.l5, arl,l6, art.35 alin.(l) $i (9), art.54 din Constitulia
Republicii Moldova qi constituie o restrAngere propo(ionald qi necesard a dreptului
la instruire.
RugSm respectuos, ca Ministerul Educa{iei, Cercet6rii qi Culturii in limitele
domeniilor de responsabilitate sd intreprindd mdsuri de informare oficiald a
lucrdtorilor din domeniul de educafie qi invdldm6nt in care sd fie stipulat
urm6toarele ac(iuni:
l. Conducdtorii instituliilor de invdldmdnt qi educalie vor asigura qi monitoriza pe
parcursul noului an rscolar, inrolarea copiilor vaccina{i in instituliile de
inv6{5m6nt qi de educalie conform articolul 52, aliniatul 6, al Legii nr. 10
privind supravegherea de stat a senatatrii publice din 06.02.2009.
2. Conducdtorii instituliitor de invdfamant qi educafie vor asigura prezen[a
lucrdtorului medical in instituliile de educalie gi invdldmdnt de pe teritoriul
Republicii Moldova.
a
J. Sd participe activ la identificarea copiilor nevaccinali de comun cu lucrdtorii
medicali din asistenla medicald primarS.
4. Sd organizeze qedinfe cu pdrinlii privind riscurile imbolndvirii prin rujeola qi
benefi ciile imunizdrii.
5. Sd notifice lucrdtorii medicaliin caz de depistare a unor copii in colectivitdli cu
urmdtoarele manifestdri clinice: febrd, semne catarale (de rdceal6) qi erup{ii
cutanate.
6. Sd intreprindS mdsuri sporite de vigilenfd privind copiii care s-au intors recent
in lard din !6rile: Ucraina, Romdnia, Grecia, Italia, Muntenegru, Croalia Ei
Serbia, acestea fiind statele in care se inregistreazd, masiv cazuri de rujeola.
7. Sd se informeze din surse veridice bazate pe dovezi despre importan(a qi
beneficiile vaccindrii: lucrdtori medicali, website oficiale ale
Agenfiei Nafionale pentru Sindtate Publicd
(http ://ansp.md/index.p ip I v accinareal),
Or.ganizafiei Mondiale ale Sdndtdfii
(http ://www.who. intlim munization/diseases/measles/ru/),
Centrul European de Prevenire qi Control al Bolilor
(https ://ecdc. europa. eu/en/measles/facts/factsheet
In anexd este ataqat un material informativ pentru lucrdtorii din domeniul
educaliei qi inv6{6m6nt care rispunde la cele mai des intdlnite intrebdri despre
rujeol6 qi vaccinare.
Aducem sincere mullumiri pentru colaborare in limitarea rdsp6ndirii rujeolei, doar
in comun prin informare qi vaccinare putem invinge aceastd gravd maladie.

Ministru
-1%ra 4rr- Svetlana CEBOTARI
 Anexi
la scrisoarea MSMPS

"r./lr/&{di" /, I Or{ fr.lP

intrebiri gi rispunsuri frecvente despre rujeori
1. Ce reprezinti rujeola?
- Rujeola este o infectie viral[ acuti, extrem de contagioas[, care se transmite
pe calea aerului. Rujeola reprezint[, la nivel global, una din cauzele
principale de deces al copiilor. Boala decurge ,ui ,.u.r la copiii mici gi
persoanele de peste 20 ani.

2. Care este agentul patogen?

- Agentul patogen al rujeolei este virusul rujeolic.

3. Cum se transmite rujeola?

- Rujeola se transmite prin secreliile nazo-faringiene ale persoanelor infectate
pe cale aeriand prin picdturi - ca rezultat al tusei sau strdnutului. Virusul
poate supravielui in picdturile aeriene timp de cel mult 2 ore dup6 ce
persoana infectatd a pdrdsit un spaliu inchis.
Bolnavul de rujeold este contagios cu l-2 zile inainte
$i 5-10 zile dupd
aparilia erup{iilor. Maladia se transmite rapid unde rugur-ii copii sunt ln
Ei
contact, de exemplu in centrele de sdndtate qi Ecoli.
O persoani bolnavS poate infecta alte 1g persoane.

4. Care sunt semnele gi simptomele rujeolei?

Primul semn al infecliei este febra inaltd care se menline l-7 zile. pe
parcursul acestei periLoade pacientul poate sd prezinte rinoree (scurgerea de
secrelii de la nivelul nasului) tuse, conjunctivita (inflamafie a mucoasei
pleoapelor), ldcrirnare qi pete mici albe pe suprafala internd a obrajilor.
Peste 3-4 zile de la debutul bolii apar eruplii cutanate, de obicei in regiunea
felei gi gdtului. in urmdtoarele 2-i zile eiupliile se extind pe corp, apoi pe
mAini qi picioare. Eile persistd 5-6 zile Ei ulterior, disiar. drmeazd o
pigmentare gi descuamare a pielii.
La unii pacien{i, in special la copii, poate sd apard pierderea poftei de
mdncare qi scaunul lichid.

5. Care sunt complicafiile rujeolei?

Copiii sub doi ani. care nu au fost vaccina{i, sunt supuqi riscului cel mai
mare de a se imbolndvi de rujeola. Copiii mai mici de 5 ani qi adullii
prezintd un risc mai tnare de complica(ii. Copiii mici infecta{i pot prezenta
diaree cu deshidratarea organismului. La copii se poate dezvilta- infeclia
acutd a urechii medii r;i infec(ii severe ale cdilor respiratorii.
Cea mai frecventd ctruzd de deces in rujeolE este pneumonia. Aceasta se
datoreazd, suprimdr"ii sistemului imun al organismului de cdtre virusul
rujeolei. Pneumonia poate fi provocatd de virus nemijlocit sau de o infecJie
bacteriand secundar[. Pneumonia reprezintd Ease din zece decese asociate
rujeolei. Se poate de:zvolta de asemenea encefalita postinfecfioasd (l
la
1000-2000 de cazuri).
 - Decesul survenit in urma complicafiilor rujeolei este intre I qi 3 decese la
1000 de persoane af'ectate qi cel mai des se intdlneqte la copiii cu v6rsta
sub
cinci ani gi la cei care au sistemul imun afectat.

6. Care este tratamentul in rujeoll?

- Nu exist6 tratament specific. Poate fi necesar suportul nutritiv gerreral qi
tratamentul deshidratdrii cu solu{ii pentru rehidratare orald. Se vor prescrie
antibiotice numai in infecfiile acute ale urechii qi infecliile severe ale
sistemului respirator. Este important de a incuraja copilui cu rujreold sd
mdndnce qi sd bea.

7. Cum poate fi prevenitl rujeola?

- Rujeola poate fi prevenitd doar prin vaccinare. in Republica Moldova
vaccinarea este efectuatd cu vaccin combinat contra ruleolei, oreiorrului qi
rubeolei (ROR). in scopul evitdrii acumulSrii p..roan.loi susceptibile,
schema de vaccinare include doud doze - la l2 luni gi 6-7 ani.
MOMENTE CHEIE
o Rujeola este o boalS infeclioasd cu contagiozitateinaltd care poate determina
decesul copiilor;
o Maladia se transmite de la o persoand la alta pe calea aerului, in urma
strdnutului, tusei gi a contactului cu persoana infectatd;
o Primul semn al infec{iei este febra inaltd care se men{ine l-7 zile. Erupliile
generalizate apar dupa 3-4 zile de la debutul bolii;
o Pneumonia este cauza cea mai frecventd de deces prin rujeola. Complicaliile
severe pot fi evitate prin conduita adecvatd a cazului de boal6, inclusiv
suplimentarea cu vitamina A;
. Rujeola poate fi prevenitd prin vaccinare.

iNrnnnAnr rnocvENTE DESpRE vACCINARE

1. Ce este vaccinarea?
- Este o modalitate de a ne apdra copii impotriva unor boli. Odat6 vaccinat,
organismul este mai pregdtit pentru a lupta impotriva multor boli.

2. De ce avem nevoie de vaccin are?

- Organismul nostru posedd un sistem natural de apdrare impotriva inferoliilor,
care se numeqte sistemul imun, care produce anumite substan{e, care lupta
impotriva bolilor qi infecfiilor. Dar, nu intotdeauna organismul face fala
bolilor qi este de nevoie sd-l ajutdm.
- Vaccinarea face posibila aceasta lupta gi este metoda cea mai siguri qi cea
mai eficienti de prote.iare a copiilor impotriva unor boli extrem de severe.

3. Cum se face vaccinarea?

- Copilului dumneavoastrd i se face o injecfie in coaps6, sau in partea
superioard a brafului.
- Unele vaccinuri se pot administra pe cale orald (un lichid pe care-l ingtrite).

4. Cum ac{ioneazi vaccinurile?

 Vaccinurile conlin fnagmente mici Ei inofensive de bacterii sau virusuri, care
determind boala respectivd. Vaccinurile sunt prelucrate, astfel inc6t sd nu
producd boala, ci prin acfiunea lor sd stimuleze organismul sd producd
anticorpi.

5. De ce trebuie sI ne mai vaccinim, daci boala a disprrut la noi in {ari?

Bolile sunt prezente incd in multe {[ri, unde nu to{i copii sunt vacc:ina{i qi
cdl[torind in strdindtatea, existd riscul de infectare cu aceste boli.
Unele bacterii qi virusuri circulS in mediu inconjurdtor qi daci nu imunizim
copiii, existd riscul de a apdrea noi cazuri sau chiar epidemii.

9u- putem qti daci vaccinarea este sigurl?

: Inainte de a fi folosit pe scard largd vaccinurile sunt supuse unui qir de
testdri. Este recomandat pentru utilizare doar dupi ce Ei-a dernonstrat
inofensivitatea qi sig;uranla. Sunt puse pe pia{a numai vaccinuri verilicate gi
sigure.
7. Ce se va intfimpla daci copiii nu primesc vaccinurile la vffrsta indicati?
Vaccinurile vor avea acelagi efect. Nu este niciodata prea tdrz,iu sa-i
vaccina{i. Este necesar ca copiii si fie vaccina{i c6t mai aproape de vArsta
indicatd in calendarul nalional de vaccindri.
Daci copilul ,,intdtzie" cu vaccinarea, medicul va stabili o rschem6
individuald pentru el.
Dac[ din anurnite nnotive, s-a fEcut o pauzd in vaccinarea cu un anumit
vaccin, nu este nevoie si se inceapd schema de la inceput, se crcntinui
imunizarea in conformitate cu calendarul.

8. Este necesar sI administrez medicamente in scop de pregiitire

copilului pentru vaccinarea? ^
In corespundere cu recomanddrile, copilul sdndtos nu necesitd administrarea
de preparate medicamentoase in scop de pregdtire speciald pentru vacr:inare.
In cazul in care copilul suferd de anumite boli concomitente, recomanddrile
in vederea necesitSlii de pregdtire a copilului sunt eliberate de naedicul
specialist, la care copilul se afl6 la eviden[a.

9. Ce reac{ii nedorite pot sI apard dupi vaccinare?

Efectele adverse ale vaccinurilor sunt in general minore, dacd apar in cele
din urma, acestea pot cuprinde:
o Rogeald, ugoar6, umfldturd sau durere in zona in care s-a injectat vaccinul.
O Mdrirea in dirnensiuni a ganglionilor limfatici regionali.
a Temperaturd ridicatd a corpului.
a Pldns de lunga duratii, pierderea poftei de mAncare la unii copii.
a Eruplie cutanatd in zilele 7-14 dupd imunizarea cu ROR.
o Informalii mai detaliate puteli obline la medicul de familie

l0.Cum ne dim seami daci a apirut febra?

Febra este un simptom foarte des intdlnit la copii dupd administrarea
vaccinului qi este bine sd qtiti cum sd procedali. Dacd copilul are o
 temperaturd de peste 37, 5 "C dupd vaccinare, atunci solicitali ajutorul
medicului.

ll.Existr motive pentru care copilul meu nu ar trebui imunizat?

- Sunt foarte pu(ine situalii in care copiii nu ar trebui
imuniza{i. Atunci c6nd
merge{i cu copilul la medic pentiu vaccinare, informali
medical, dacd
copilul:
o are febrd ridicatd;
o prezintd o alergie sever6 la componentele vaccinului (in
cazul vaccinului
ROR, alergie la neomicind sau gelatind).

iupnpuNA rurEM opRr RUJEoLA. pRo TEJEAZA-In pE TrNE gr

PE CEI DIN JUR $I FII SIGUR CA TU $I FAMILIA TA SUNT PE DEPLIN
VACCINATI!