Neuronul motor periferic

Originea:aria motorie

Decusatie bulbara inferioara, traiect medular

Localizarea principala este in cornul anterior medular, inervand motor trunchiul si membrele

Musculatura craniofaciala este inervata de nervul motor ce porneste din nucleii motori ai nervilor
cranieni localizati in trunchiul cerebral .

Nervii cranieni au traiect intra si extra nevraxial .Partea intranevraxiala este afectata in scleroza multipla.

Unitatea motorie =nervii musculaturii periferice si fibrele musculare inervate de acestia .

*muschii extrinseci ai globilor oculari au numai cateva unitati mototrii in timp ce muschiul cvadriceps are
sute de unitati motorii .

Muschii primesc inervatie de la 2-3 niveluri medulare :

-M. Biceps : C5-C6(cornul anterior); radacinile n. spinali de la C5-C6 intra in plexul brahial si formeaza
nervi periferici (ex. n. musculocutan pentru biceps)

Din cornul anterior , radacina anterioara motorie trece in spatiul subarahnoidian , traverseaza LCR si
meningele pana la gaura de conjugare pe unde iese si se intalneste cu fibre senzitive .Radacinile se vor
organiza in plexuri formand nervi micsti .Daca acestia se lezeaza vor exista tulburari senzitive si de
reflexe.

Ex.

Deficit motor : pareza de m biceps –cautam reflexul bicipital =>daca este absent , nervul este cauza !

Reflexul mitatic : lovim tendonul bicepsului, iar prin conexiunea fb, senzitive cu cele motorii se va
produce contractia muschiului = reflex monosinaptic simplu.

Daca este lezata calea cortico-spinala forta musculara este scazuta , tonusul este si el scazut , dar n.
motor isi va relua functia independent in timp .

In leziunea de neuron motor central apare hipertonie si hiperreactivitate .

Clinic :

a) global :
-afectarea caii comune a miscarii => deficit motor care este dependent de numarul de unitati
motorii afectate .Poate fi total (plegie) sau partial (pareza)
-afectarea reflexelor : acestea sunt diminuate , abolite doar in teritoriul unitatilor motorii lezate
. In leziunile de arie motorie reflexele sunt afectate pe tot hemicorpul .
-tonusul muscular diminuat / abolit , depinde de timpul scurs de la producerea leziunii.Se
asociaza si amiotrofia (depinde de durata )=> NU apar rapid , ci in timp (subacut / cronic)
 -miscari involuntare (fasciculatii) cand lezarea axonilor nu este completa si acestia devin instabili
trimitand impulsuri spontane spre fibrele musculare . Impulsurile nu sunt suficient de puternice
incat sa deplaseze segmentul (“se zbat sub piele”). Fasciculatiile apar si in deficitele ionice , de
vitamine si in afectarile musculare . Sunt patologice atunci cand se asociaza cu deficit motor si al
reflexelor .
*Scleroza laterala amiotrofica duce la deces rapid chiar si sub tratament .
Lexiunile de corn anterior => global (sdr. pur motor)

b) radacina nervului (Sdr. radicular)

-poate avea diverse sedii ale leziunii : iesirea din MS (simptomatologie motorie ), iesirea din
gaura de conjugare ( simpt. senzitiva , motorie , dureroasa )
*Poliradiculonevrita Guillain –Barre => afectarea radacinii in spatiul subarahnoidian .
*Hernie de disc (cervico-toracica si toraco-lombara des ) => afectarea radacinii in gaura de
conjugare care va provoca durere (pentru ca fb. senzitive care conduc sensib. dureroasa sunt
mai vulnerabile , mai slab mielinizate ). In timp va aparea si deficit motor daca ramane netratata.

Deficitul motor apare in teritoriul radacinii lezate .

 In leziunea de C4-C5 deficitul apare mai jos , la C5 : deltoid, biceps , brahioradial. Se testeaza
forta musculara prin opozitie -> abductie pentru deltoid si flexie pentru biceps.
 Reflexele sunt afectate la nivelul nervilor nu radacinilor .
 Se testeaza si hipertonia piramidala , prin miscari bruste . Spasticitatea cedeaza in lama de
briceag , pentru hemicorp.
 Scaderea tonusului , abolirea reflexelor si amiotrofia apar in timp, lent.
 Tumorile ( meningioamele ) dau sindrom pur motor .
c) Plexurile – din anastomoza radacinilor
- brahial (C5-T1) si lombosacrat (fibre de toate tipurile , inclusiv vegetative)
 Clinic :
- foarte dureroare
- deficit motor : afecteaza tot membrul respectiv si de obicei plexurile sunt afectate partial ,
nu complet . (exemple: sdr. de cusca toracica, sdr. de apex pulmonar,adenopatie
compresiva ,electrocutare , seruri/vaccinuri – reactii idiosincrazice)

 Sdr de cusca toracica – conformatie congenitala in care plexul este mai vulnerabil la efort .
 Elongatie de plex brahial la nasterea copilului .
 Monopareza brahiala sau Sdr. monomelic brahial – 1 sg extremitate
-membrul atarna ca o “limba de clopot”
-ROT sunt abolite peste tot
-exista o tulburare senzitiva
 Sdr. Personage Turner = durere acuta la nivelul plexului brahial, amiotrofie rapida , deficit motor
in cateva zile .Este cauzat de infectia cu un virus neutrop .Se trateaza cu antivirale si AINS/CS
1. Nervul median
 originea la C5-T1
 nu poate face miscari
 pozitia membrului in “mana de mamos”
 tulburar senzitive si motorii
 amiotrofii
 este un nerv mare si gros (“safety factor crescut “) dupa cot !. Truma trebuie sa fie mare ca sa
ajunga la median . Zonele mai vulnerabile sunt santul bicipital si tunelul carpian.
 miscarile cele mai importante sunt : prehensiunea mainii , opozitia policelui (doar de median),
felxia degetelor 1,2,3, flexia distala , pronatia (m. cubitopronator).
 in leziunea de median reflexul medio palmar impreuna cu toate miscarile sunt afectate .
 in paralizia de median :”mana de autostopist”, eminenta tenara amiotrofica , tulb de
sensibilitate pe fata palmara in doua treimi laterale ,fata dorsala a falangelor distale si fata
interna a degetului 5.
 nervul median este mai putin afectate de DZ (este mai bine mielinizat)
 Sdr. de tunel carpian : fibrele nervoase cedeaza secvential => senzitiv apare durere , parestezii
cu durere predominant nocturna , care trezeste pacientul . In timp apar tulburari de sensibilitate
pe fata palmara , apoi motorii , apoi amiotrofia eminentei tenare , apoi afectarea miscarilor
degetelor I, II ,III.