DEFINIŢIE

1) Fabula este o operă epică , în versuri sau proză , în care prin intermediul unor necuvântătoare
personificate se prezintă defecte omeneşti , cu scopul de a fi îndreptate.

2)Fabula este o specie a genului epic , în versuri sau în proză , în care persoanajele sunt animale , plante
sau obiecte puse în situaţii omeneşti prin intermediu cărora autorul satirează vicii şi defecte cu scopul de
a le întrepta.

TRĂSĂTURI

-se foloseşte alegoria;

-la sfârşit este o morală;

-cuprinde o naraţiune propriu-zisă;

-are un conflict puternic urmat de un deznodământ imediat;

-acţiunea fabulei este redusă , prin urmare nu conţine toate momentele dubiectului;

-apar naraţiunea şi dialogul , cel din urmă având rolul de a dinamiza acţiunea , care astfel devine concisă;

-modul de expunere dominant este dialogul;

-descrierea are un rol secundar în prezentarea personajelor , de multe ori fiind inexistentă;

-morala are în fabulă cea mai mare importanţă;

-morala poate fi explicită sau implicită;

-morala explicită se află în text , aşezată fie la început , fie la sfârşitul naraţiunii , sub forma a câtorva
versuri;

-morala implicită trebuie dedusă de către cititor din întâmplarea relatată.

Dintre scriitorii români care au abordat această specie literară , amintim pe Alecu Donici , Anton Pann ,
Grigore Alexandrescu , George Topârceanu şi Tudor Arghezi.
Pastelul este o operă lirică în versuri în care este descris un tablou din natură. Poetul își exprimă
emoțiile, sentimentele în fața tabloului descris. Pastelul este creat în culori calde, care emană gingășie,
delicatețe, finețe.Vasile Alecsandri a introdus în literatura română termenul de pastel și a publicat un
ciclu de poezii intitulat Pasteluri. În aceste poezii, autorul descrie anotimpurile, muncile agricole, însă,
dintre toate anotimpurile, iarna l-a impresionat cel mai mult. În acest ciclu de poezii, Vasile Alecsandri
descrie un calendar în versuri al anotimpurilor.

Trăsăturile definitorii ale pastelului sunt:

Prima trăsătură o constituie prezența eului liric contemplator, prezență realizată prin verbe, pronume
personale ( eu, mie, imi, mi, mă, m, noi, nouă, ne, ni) și adjective pronominale posesive ( meu, mea, mei,
mele, nostru, noastră, noștri, noastre) la persoana I, numarul singular și sau plural.

O a doua trăsătură a pastelului o reprezintă adresarea directă prin verbe, pronume personale ( tu, ție, îți,
ți, voi, vă, v), adjective pronume personale ( tău, ta, tăi, tale, vostru, voastră, voștri, voastre) la persoana
a II-a, numarul singular și sau plural.

O a treia trăsătură o reprezintă descrierea tip tablou cu caracter subiectiv, ca mod de expunere
predominant.

O a patra trăsătură este prezența imaginilor artistice exemplificare cu ajutorul figurilor de stil. Eul liric
contemplator își exprimă sentimentele de iubire, melancolie, nostalgie, recunoștință etc ( nu punem
virgulă înainte de etcétera în limba română) cu ajutorul figurilor de stil, care, împreună cu imaginile
artistice, oferă expresivitate textului.

A cincea trăsătură este ilustrată de prezența, la nivel morfologic, a grupului nominal ( adjectiv plus
substantiv ,,vesela câmpie’’, substantiv plus prepoziție plus substantiv ,,norii de zăpadă’’.)

În concluzie, pastelul este o specie a genului liric în versuri, în care autorul descrie un tablou din natură
cu ajutorul imaginilor artistice și al figurilor de stil.
Basmul este o specie a genului epic: popular sau cult in care se prezinta intamplari la care participa
personaje supranaturale dar si reale ce trec prin intamplari fabuloase.Basmul sustine ordinea valorica a
binelui, de aceea deznodamantul este unul fericit, fortele binelui triumfand impotriva fortelor raului.

Tipar narativ

Basmul respecta un tipar narativ, intrucat indiferent de numarul de secvente indentificat de diferiti
cercetatori, el este aproximativ acelasi. De regula tiparul narativ contine 4 secvente narative inegale ca
lungime si consistenta:

1. starea de echilibru

2. tulburarea echilibrului

3. actiunea de recuperare a echilibrului

4. restabilirea echilibrului si rasplatirea eroului .

Formule specifice ,fenomenul triplicarii

In compozitia basmului identificam o serie deformule specifice: expresii stereotipe care au functii foarte
precise.

Formulele initiale "a fost o data ca niciodata" . au rolul de a introduce cititorul in lumea fabuloasa a
basmului. Expresia "a fost odata " indica un timp al inceputurilor: "illotempore"(acel timp) cand totul
era posibil iar intamplarile erau unice si irepetabile.

Formulele mediane "Si inainte cu poveste ca de-aicea mult mai este", etc, sunt menite sa intretina
atentia cititorului /ascultatorului. Pot avea un rol clar in delimitarea secventelor narative.
Formulele finale "Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa" au rolul de a readuce cititorul in
lumea reala, spulberand vraja.

Tot in compozitia basmului identificam fenomenul triplicarii (fenomenul de inmultire cu 3, multiplicarii

cu 3): personaje, obiecte, intamplari. Apar asadar cifre magice 3,7,9,12, obiecte cu incarcatura magica
(oglinda, peria, cutitul, amnarul, basmaua), expresii specifice ("zi de vara pana-n seara", "la soare te
puteai uita dar la dansa ba") si motive specifice (unele dintre ele devenind toposuri): motivul calatoriei,
imparatului fara urmasi, labirintului, drumului, probelor initiatice.