mai mulţi peşti: Mihai sau Radu? “Sau” se scrie legat când se poate înlocui cu “ori”.
s-au întâlnit cartea sau (ori) caietul
s-au jucat Radu sau (ori) Mihai s-au bucurat plouă sau (ori) ninge s-au dus pe teren sau (ori) în parc Alexandra s-a dus în grădină. Ea culege flori pentru mama sa.
“Sa” se scrie legat când se poate înlocui cu “ei”, “lui”.
s-a strecurat cartea sa (ei), (lui)
s-a plimbat ideea sa (ei), (lui) s-a mirat prietena sa (ei), (lui) s-a speriat frumuseţea sa (ei), (lui) Vlad şi bunicul său s-au dus la grădina zoologică. La tot pasul îi întâmpina ceva nou şi interesant. Iată şi un struţ! Vlad l-a văzut cel dintâi. “Ia” se scrie legat când se poate înlocui cu “a luat”. l-a privit la şcoală l-a certat la bunica l-a chemat la antrenament l-a ajutat la mine Mama i-a dat Mariei o carte şi i-a spus: - Ia această carte şi citeşte-o. Este foarte interesantă! Maria ia cartea şi începe să citească. i-a trimis ia (a luat) caietul i-a explicat ia (a luat) o floare i-a promis ia (a luat) un cadou i-a recitat ia (a luat) haina Într-o zi, Georgel a mers la bunica lui să-i ducă o carte. Aceasta se odihnea într-un fotoliu mare, de pluş.
“Într-o” şi “într-un” se scriu întotdeauna cu cratimă.
într-o pădure într-un oraş într-o bancă într-un caiet într-o excursie într-un dulap într-o intersecţie într-un colţ Dintr-o dată se porni o furtună năprasnică. Vântul sufla cu putere, îndoind crengile copacilor. Deodată, dintr-un nor, începură să cadă stropi mari de ploaie. “Dintr-o” şi “dintr-un” se scriu întotdeauna cu cratimă.
dintr-o şcoală dintr-un copac
dintr-o familie dintr-un magazin dintr-o neatenţie dintr-un tufiş dintr-o greşeală dintr-un lac E ziua de naştere a lui Edi. Părinţii i-au pregătit o petrecere. I-au invitat pe prietenii lui. Copiii iau câte o felie de tort şi beau suc. « Iau » se scrie legat când se poate înlocui cu « am luat ». i-au spus iau (am luat) premiu i-au cumpărat iau (am luat) un creion i-au distrat iau (am luat) din ghiozdan i-au cântat iau (am luat) note mari Ana, Mioara şi Elena sar coarda. S-ar duce şi Raluca, dar acum ea joacă “Şotron”. Se va duce după ce termină jocul. s-ar calma sar calul s-ar împrieteni sar peste gard s-ar întoarce sar în sus de bucurie s-ar înscrie sar la groapa cu nisip În week-end ne-am dus la picnic. Acolo ne-am întâlnit cu un neam de-al nostru. Românii sunt un neam de oameni veseli şi ospitalieri. neam = popor neam = rudenie
ne-am întors neam viteaz
ne-am ospătat neam mândru ne-am jucat neam de-al mamei ne-am spălat neam cu mine Într-o zi, părinţii m-au dus în parcul de distracţii. - Ne-ai spus c-ai vrea să te dai în caruselul cu cai! - Abia aştept! Să mergem!
c-ai încercat cai albi
c-ai terminat cai puternici c-ai exersat cai la căruţă c-ai muncit cai de curse - Mamă, ce-ai pregătit pentru desert? - Budincă de orez cu mere. - E bună! Dar eu vreau şi o cană cu ceai de fructe, spune Miruna.
ce-ai făcut ceai verde
ce-ai scris ceai de tei ce-ai obţinut ceai fierbinte ce-ai trimis ceai diuretic - Cred c-ar trebui să mă prefac moartă, îşi zise vulpea. Văzând că nu mişcă, ţăranul o luă şi o aruncă în car. car = mijloc de transport, căruţă
c-ar fi bine car cu boi
c-ar merge car nou c-ar vrea car de lemn c-ar exista car cu fân Bunicul îi citeşte lui Andrei o legendă despre Mircea cel Bătrân. Andrei îl întrerupe. Oare ce-l va întreba - Unde o fi Vasilică?băiatul pe bunicul întreabă tata. său? c-a făcut - Credca mers să adape c-aniciodată ce-l doare c-a spus calul, cel mai spune ca tine bun mama. ce-l mişcă c-a învăţat - Băiatul ca acesta cel dintâi din oalăe harnic ca ce-l supără c-a râs o albină! ca adaugă cel de acolo exemplu bunica. ce-l leagă cel din vârf Copiii se jucau pe deal. Deodată au văzut alergând spre ei un băiat. - Nu vă temeţi! E de-al nostru! îi linişteşte Sorin. deal = formă de relief mai mică decât muntele de-al tău deal înverzit de-al vostru deal domol de-al doilea deal din apropiere de-al cui deal cu flori ?
Bogdan i-ar spune ceva mamei,
dar nu ştie cum să înceapă. Văzându-l, mama îl întreabă: - De ce eşti supărat, Bogdane? Iar ai luat notă mică la dictare? iar = din nou
i-ar trebui iar plouă
i-ar da iar am păţit-o i-ar cânta iar vin la voi i-ar scrie iar n-ai învăţat Gheorghe Zamfir cântă foarte frumos la nai. - Mamă, n-ai vrea să mă înscrii şi pe mine la cursurile de nai? - Te-aş înscrie, dacă n-ai fi încă prea mic. nai = instrument muzical de suflat n-ai terminat nai performant n-ai spus nimic nai vechi n-ai crezut nai din lemn de soc n-ai văzut cântăm la nai Viorel, Tudor şi Riana se joacă de-a “Baba-Oarba”. Marius şi Bianca s-au dus să se dea pe tobogan şi în leagăn. de-a şoarecele şi pisica (să) dea totul de-a raţele şi vânătorii (să) dea lovitura de-a valma (să) dea gata de-a v-aţi ascunselea (să) dea mâna - Eu am un naş la Bucureşti. Rochiţa aceasta am primit-o de la el. Acum merg la o petrecere. N-aş vrea să-mi pătez rochiţa pentru că ţin tare mult la ea! naş = persoană care ţine în braţe pruncul în timpul botezului
n-aş crede naş mare
n-aş fi spus naş de botez n-aş merge naş bun n-aş suporta naş tânăr De câteva zile ninge întruna. A căzut multă nea. Nea Vasile face potecă prin zăpadă. Moş Crăciun ne-a adus multe daruri.
nea = zăpadă, omăt; nea = nene
ne-a trimis nea albă
ne-a spus nea strălucitoare ne-a ajutat nea Mitică ne-a apreciat nea Grigore Vara e pe sfârşite. În curând va sosi toamna. Va începe un nou an şcolar. - Copii, v-a plăcut în vacanţă? V-a fost dor de colegi şi de şcoală? v-a lăudat va merge v-a arătat va fi v-a prins va reuşi v-a încurajat va observa Pereţii din camera mea sunt daţi cu var. Părinţii vor să schimbe culoarea. - Nu v-ar plăcea culoarea verde? îi întreabă zugravul. Are un efect liniştitor şi îţi dă bună dispoziţie. v-ar trebui var stins v-ar duce var nestins v-ar pedepsi var alb v-ar întreba var proaspăt - Pentru că eşti paznic bun la oi, cred c-aş vrea să te răsplătesc. Vrei o bucată de caş proaspăt? Nu? Atunci îţi dau o bucată de carne.
c-aş vorbi caş de oaie
c-aş mânca caş proaspăt c-aş exista caş de vacă c-aş merge caş dulce - De l-aş vedea acum, i-aş spune că e un laş. N-a avut curajul să se confrunte cu mine. A plecat fără să spună un cuvânt.