Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa

resimta aceasta recesiune economica, la care marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i
gaseasca antidot. Iar cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru,
se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea
posibilitatii de plata a furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori Bucuresti a pierdut in
doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca si surse de
finantare, astfel incat o alta varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata.

Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de creditare din partea
companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza astfel tabloul complet al uncei crize
financiare, care va arunca in faliment extrem de multe companii din Romania.

Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi fost de acord sa acorde
mai multe termene de gratie partenerilor lor de afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in
conditii de criza
economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe debitorii lor, sa li se
plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat extrem de multe companii nu vor gasi resursele
necesare sa isi achite datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.

Deja de la inceputul acestui an, numarul de debitori care provin din zona companiilor si care au
intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul agentiei de colectare debite Urban si Asociatii a
crescut cu 77% fata de perioada similara a anului trecut.

Suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi parteneri ai lor de afaceri le-
au depasit termenele de plata care aveau scadenta in ianuarie 2008, intrucat nu mai gasesc resursele
financiare necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav, declara ca nici pe termen
lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor.

Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa nu te gandesti ca, daca
in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta de munca suficienta in Romania, este posibil
ca la finalul anului
2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa regasim un nivel al
somajului in crestere in tara noastra.

Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania in 2008, care mai este si an electoral, sa
gaseasca managerii si resursele care sa scoata tara din una din cele mai mari crize economice ale
ultimului secol?

Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si afectati vor fi tot mici comercianti, care nu au
forta financiara a marilor corporatii, si poate ca indirect prin aceasta criza economica la nivel
mondial, nu se urmareste defapt decat instaurarea suprematiei totale a marilor corporatii la nivel
mondial.

Impactul crizei financiare si economice

asupra Întreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) din România
Prof.univ.dr. Dorin Toma ROMAN
Dr. Lucia Ovidia VREJA
Domeniul IMM-urilor este, potrivit datelor statistice, cel mai afectat de efectele crizei financiare si
economice, mai ales în contextul lipsei aplicarii sau a aplicarii deficitare a masurilor anticriza de
catre Guvern. Reprezentantii IMM-urilor sustin ca reducerea fiscalitatii, eliminarea impozitului
minim obligatoriu si directionarea împrumuturilor de la institutiile financiare internationale catre
investitii si nu catre salarii constituie masuri esentiale pentru supravietuirea acestui domeniu.
Situatia IMM-urilor în contextul crizei
Analiza semestriala a situatiei IMM-urilor din România - publicata la 30 octombrie 2009 de
Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) - arata ca pentru
semestrul I 2009 s-a înregistrat pentru prima data de când se realizeaza astfel de calcule o valoare
a indicelui intreprenorial negativa (-15,3 puncte)1, ceea ce denota o evolutie de ansamblu
foarte nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a sectorului de IMM-uri comparativ cu aceeasi
perioada a anului 2008 . Atât indicele mediului de afaceri cât si indicele evolutiei IMM-urilor au
înregistrat valori ce reflecta o evolutie de ansamblu nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a
sectorului de IMM-uri, fata de perioada similara a anului 2008, când valorile indicau o evolutie
satisfacatoare2.
Indicele evolutiei IMM-urilor în primul semestru al anului 2009

Nr. Denumire indicator Scor Scor Scor Observatii

crt . maxim minim efectiv
 obtinut

Numarul de înmatriculari a
Evolutia numarului de societati
scazut cu 19,32% fata de
1. comerciale înmatriculate la 10 -5 -5
primul semestru al anului
Registrul Comertului
2008.

Numarul de radieri a crescut

Evolutia numarului de societati
2. 10 -5 -5 cu 26,11% fata de primul
comerciale radiate
semestru al anului 2008.

Numarul de IMM-uri cu profit

Evolutia numarului de IMM-uri care a scazut cu 0-3% fata de
3. 10 -5 -1
au obtinut profit primul semestru al anului
2008.

Numarul de IMM-uri cu
Evolutia numarului de IMM-uri care pierderi a crescut cu 3-6% fata
4. 10 -5 -2
au înregistrat pierderi de primul semestru al anului
2008.

Au crescut în medie cu 4%
Evolutia datoriilor totale ale IMM-
5. 10 -5 -1 fata de primul semestru al
urilor
anului 2008.

A scazut în medie cu 9% fata

Evolutia cifrei da afaceri medii pe
6. 5 -5 -2 de primul semestru al anului
un IMM
2008.

A scazut în medie cu 12% fata

Evolutia profitului mediu pe un
7. 9 -9 -5 de primul semestru al anului
IMM
2008.

A crescut în medie cu 1% fata

8. Evolutia pierderii medii pe un IMM 9 -9 -1 de primul semestru al anului
2008.

A scazut în medie cu 7% fata

Evolutia numarului mediu de
9. 6 -6 -2 de primul semestru al anului
salariati din IMM-uri
2008.

Au scazut în medie cu 9% fata

Evolutia investitiilor realizate de
10. 11 -5 -2 de primul semestru al anului
IMM-uri
2008.

Au scazut în medie cu 8% fata

Evolutia volumului exporturilor din
11. 10 -5 -2 de primul semestru al anului
sectorul privat
2008.
12. TOTAL 100 -64 -28

Sursa : Evaluarea situatiei de ansamblu a IMM-urilor din România în semestrul I 2009 , Numarul 9
– 2009, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, p. 7,
http://www.cnipmmr.ro/statistica/2009sem1.pdf.
Desi cauzele acestei situatii sunt multiple si complexe, întreprinzatorii invoca, în majoritatea
cazurilor, urmatoarele probleme, generate direct sau indirect de comportamentul institutiilor
statului fata de mediul de afaceri:
 lipsa accesului la finantarea bancara , blocata de stat prin împrumuturile masive ale Ministerului de Finante
de la bancile private pentru a putea plati pensiile si salariile bugetarilor;

 întârzierile exagerate ale rambursarilor de TVA la care sunt îndreptatite firmele, situatie care le împiedica
si chiar blocheaza activitatea, împingându-le la faliment;

 instituirea, la începutul anului 2009, a impozitului minim obligatoriu , care trebuie platit chiar si de firmele
care nu înregistreaza profit.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) în perioada

ianuarie - decembrie 2009 un numar de 133.362 de societati comerciale si-au suspendat
temporar activitatea , reprezentând o crestere de 1.009,59% fata de aceeasi perioada a anului
2008, când s-a consemnat un numar de doar 12.019 de cereri. Cele mai multe solici ta ri de
suspendare a activitatii au fost înregistrate în Bucuresti (20.067) si judetele Cluj (7.913), Brasov
(6.190), Bihor (5.581), Constanta (5.165), Timis (5.042) si Iasi (4.752), iar cele mai putine solicitari
în Giurgiu (839), Teleorman (883), Mehedinti (907), Ialomita (924), Calarasi (1.086), Covasna
(1157) si Tulcea (1226). Tot în cursul anului 2009, 18.766 de societati comerciale au solicitat
dizolvarea , reprezentând o crestere de 398,83% fata de anul 2008, când numarul de dizolvari
voluntare a fost de doar 3.762 la nivelul tarii. Numarul radierilor voluntare în perioada ianuarie
- decembrie 2009 a fost de 43.615 , reprezentând o crestere de 147% fata de anul 2008, când s-a
înregistrat un numar de 17.676.

Din totalul de peste 112.000 societati comerciale care si-au suspendat activitatea doar în primele
noua luni ale anului 2009, 26.000 erau active, principala cauza a suspendarii activitatii fiind
considerata introducerea impozitului forfetar. Prin închiderea acestor fime, 56.000 de persoane au
fost direct afectate prin pierderea locurilor de munca; în acelasi timp, statul a pierdut încasari de
aproximativ 100 milioane lei la bugetul de stat3.
În pofida previziunilor optimiste vehiculate, pe parcursul anului 2009, de autoritati si de o parte a
mediului de afaceri cu privire la evolutia economiei în anul 2010, aceeasi tendinta descrescatoare se
constata si în luna ianuarie a anului în curs, comparativ cu aceeasi luna a anului 2009. Astfel, în
ianuarie 2010 numarul societatilor comerciale care si-au suspendat activitatea a crescut cu 341,83%
(6.000 în ianuarie 2010 fata de 1.358 în ianuarie 2009), cel al dizolvarilor voluntare a sporit cu
136,18% (de la 351 în ianuarie 2009, la 829 în ianuarie 2010), iar cel al radierilor cu 7% (3.177 în
ianuarie 2010, fata de 2.975 în ianuarie 2009).

Numarul mare al disponibilizarilor din anului 2009 se adauga la cifra de peste 50.000 de
disponibilizari în mediul privat din lunile octombrie si noiembrie 2008, operate de companiile
private din 30 de judete4.
La finele anului 2008, se preconiza ca rata somajului din mediul privat va atinge cifra de 4%, cele
mai afectate judete fiind cele din nordul Moldovei, în special Botosani si Suceava, iar cele mai
afectate industrii fiind: industria siderurgica, industria constructoare de masini, industria
constructiilor, industria textila, chimica, mecanica si cea a mobilei5.
Realitatea este, însa, mai sumbra decât previziunile specialistilor, în ianuarie 2010 înregistrându-se
o rata a somajului de 8,1% (740.982 persoane) la nivelul întregii tari, somerii din mediul privat fiind
de 4,5 ori mai multi (605.371 persoane) decât cei disponibilizati de unitatile bugetare (135.371
persoane). Cele mai afectate judete sunt Mehedinti (cu o rata a somajului de 14,5%), Vaslui
(13,5%) si Alba (13,4%), la polul opus situându-se Bucuresti (2,4%), Ilfov (2,6%) si Timis (4,4%)6.
Potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie 2009 de CNIPMMR7 în cele opt regiuni de dezvoltare,
în primul trimestru al anului 2009, jumatate dintre IMM-uri se declarau grav sau foarte grav
afectate (23,53% dintre firmele intervievate afectate „la un nivel catastrofal“, iar 25,49% afectate
„foarte mult“) de criza economica si financiara, doar 2% dintre firme sustinând ca nu resimt
efectele crizei . Un procent de 36,27 dintre IMM-urile respondente au recunoscut un impact mediu
al noului climat economico-financiar asupra activitatii lor, iar 11,76% dintre acestea au declarat ca
afacerile pe care le deruleaza au avut de suferit doar în mica masura.
În ceea ce priveste masurile adoptate de autoritatile publice pentru a reduce impactul crizei
economice asupra IMM-urilor, acestea erau apreciate ca „nesatisfacatoare“ de majoritatea
întreprinzatorilor (80% dintre respondenti), doar 13% dintre respondenti considerând masurile ca
fiind „satisfacatoare“ si 1% ca fiind „bune“.
Efectele crizei nu sunt, însa, resimtite unitar pe tot cuprinsul tarii, apreciindu-se ca tocmai judetele
cel mai bine conectate la economia globala vor resimti din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai
putin dezvoltate vor fi mai putin afectate.
Astfel, cel mai putin afectate de efectele crizei vor fi „judetele din sudul si estul tarii, preponderent
agricole, predominant rurale si înca tributare relatiilor economice traditionale“, care înregistreaza
cel mai scazut PIB, precum Dâmbovita, Giurgiu, Suceava, Bacau si Ialomita8.
De cealalta parte, se estimeaza ca judetele afectate major de efectele crizei economice si financiare
vor fi cele din vestul, nord-vestul si centru tarii, precum: Timis, Arad , Bihor, Alba, Sibiu , Vâlcea,
Arges, Bistrita Nasaud si Galati .
Harta efectelor crizei economice si financiare asupra economiilor locale

Sursa : Razvan Amariei, Mirona Hritcu, „ Harta vulnerabilitatii la criza arata cod rosu în 27 de
judete“, în „Capital“ , 25 martie 2009.
În general, foarte afectate de criza sunt/vor fi zonele industriale a caror economie depinde în masura
ridicat a de marile companii, care sunt orientate preponderent spre export, având în vedere ca
acestea sustin si IMM-urile din regiune, furnizori locali ai întreprinderilor mari si foarte mari.
Alte opinii, precum cea a presedintelui Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu, indica
faptul ca atât în 2009 cât si în 2010 judetele mari vor avea un declin mai lent, iar cele mici si medii
vor înregistra o contractie mai puternica a economiei9. Aceasta deoarece „productia industriala are
pondere mai mare în judetele mai putin dezvoltate în raport cu celelalte activitati, în cele mai mari
sunt si serviciile, dar si alte activitati care mai încetinesc scaderea economiei. Cu alte cuvinte, în
judetele mai mici, structurile economice sunt mai putin diversificate“.
Astfel, conform estimarilor analistilor, Regiunea Nord-Est va înregistra în 2009 cea mai pronuntata
scadere economica, de -5,1%, urmata de Regiunea Sud (-4,9%) si Regiunea Vest (-4,3%). Cele mai
putin afecate vor fi Regiunile Nord-Vest (-3,7%) si Bucuresti-Ilfov (-3,1%)10.
„Carta Alba a IMM-urilor - 2009“, realizata de CNIPMMR, subliniaza ca în primul semestru al
anului 2009 peste jumatate dintre IMM-uri s-au confruntat cu probleme grave ca urmare a
crizei economice si si-au redus activitatea, 14,8% au dat faliment si doar 4,23% si-au amplificat
activitatea . Restrângerea activitatii o resimt cel mai acut firmele din turism (72,31%), companiile
din industrie au o pondere crescuta în rândul celor care au dat faliment (17,71%), organizatiile din
transporturi înregistreaza o evolutie constanta comparativ cu perioada anterioara crizei (28,82%),
iar firmele din servicii sunt printre cele care si-au dezvoltat activitatile (7,01%).
Întreprinzatorii invoca evolutia cadrului legislativ ca cel mai frecvent element contextual care a
influentat negativ activitatile si performantele IMM-urilor (51,32%) , dar si birocratia excesiva
(45,22%), coruptia (31,76%), schimbarile politice (22,93%) sau politica Fondului Monetar
International si a Bancii Mondiale fata de România (17,11%).
„Carta Alba a IMM-urilor“ indica si nemultumirea întreprinzatorilor fata de mediul în care îsi
desfasoara activitatea , care împiedica dezvoltarea afacerilor pentru 58,18% dintre IMM-uri si
favorizeaza afacerile pentru doar 17,13% dintre firme. În primul semestru al anul 2008, mediul era
apreciat ca fiind favorabil afacerilor în 51,61% dintre firme, iar în 2007, în 42,91% dintre
întreprinderi.
Factori „favorizanti“ ai declinului IMM-urilor
Reprezentantii IMM-urilor sustin ca dificultatile majore cu care se confrunta în perioada crizei
sunt11:
 Dificultati majore în domeniul asigurarii finantarii necesare, a lichiditatilor si blocajul creditarii;

 Scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si international, reflectata în reducerea
exporturilor si vânzarilor pe piata interna;

 Fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicate;

 Cresteri foarte mari ale preturilor la materii prime, energie si alimente;

 Variatii mari ale cursului valutar si inflatie;

 Blocajul financiar generat de platile întârziate, proceduri judecatoresti greoaie si costisitoare de solutionare a
litigiilor comerciale;

 Cadrul legislativ instabil, birocratie si numeroase bariere administrative privind desfasurarea activitatii IMM-
urilor;

 Gradul foarte redus al absortiei fondurilor comunitare;

 Masuri insuficiente de sustinere a IMM-urilor în perioada crizei;

 Ajutoare de stat insuficiente si acces dificil la acestea;

 Excesul de controale ale administratiei publice locale si centrale asupra IMM-urilor;

 Cresterea constanta a cheltuielilor privind valoarea utilitatilor si lipsa unor masuri de facilitare a accesului
IMM-urilor la retelele de utilitati;
  Dialogul social preponderent cantitativ, fara valorificarea corespunzatoare a propunerilor partenerilor sociali în
plan legislativ si economic.

Masuri anticriza luate de Guvern în perioada 2008-2009

Înca din octombrie 2008 Guvernul a elaborat un plan de masuri pentru contracararea efectelor crizei
economice, care sa fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2009 si care prevedea, printre altele:
 alocarea a minimum 10 miliarde euro în urmatorii patru ani pentru investitii în economie;

 reducerea contributiilor pentru somaj (CAS) cu zece puncte procentuale;

 alocarea a 220 milioane euro pentru constructia de locuinte sociale;

 acordarea unui premiu fiscal de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp de catre firme, persoane
fizice autorizate si populatie a darilor catre stat;

 scutirea de impozitare a dividendelor reinvestite si a celor investite în noi firme;

 acordarea de stimulente întreprinderilor pentru fiecare loc de munca nou creat, respectiv 1.000 de euro daca
vor angaja persoane care se afla în somaj de peste trei luni;

 alocarea în plus a 500 milioane euro pentru „Programul Fermierul“;

 majorarea capitalul social al CEC cu 250 milioane euro în scopul finantarii IMM-urilor si investitiilor în
agricultura.

La începutul anului 2009 un nou plan anticriza - „ Platforma comuna de masuri anticriza“ - ,
care continea 74 de masuri, era discutat de Guvern. Dintre masurile incluse pot fi amintite:
 subventionarea integrala de la bugetul de stat pe anul 2009 a contributiilor sociale ale angajatorului pentru un
salariu de maximum 1.000 de lei/persoana în scopul stimularii înfiintarii a cel putin 50.000 locuri de munca în
microîntreprinderi;

 sprijinirea mediului de afaceri prin asigurarea constituirii, în cadrul CEC Bank, a unui fond destinat cresterii
accesului IMM-urilor la finantare, înfiintarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri si
modificarea cadrului legislativ în scopul acordarii de prefinantare pentru IMM-urile care acceseaza fondurile
structurale;

 orientarea si stimularea exporturilor spre tarile emergente, mai putin afectate de criza, inclusiv prin deschiderea
a cinci centre de promovare în parteneriat public-privat în Moscova, Beijing, Chisinau, Cairo si New Delhi;

 simplificarea procedurilor administrative prin identificarea unui numar de 25 de autorizatii, avize, licente sau
permise si eliminarea etapizata a acestora, precum si sustinerea „birourilor unice“ (inclusiv virtuale), care sa
gestioneze activitatile de la înfiintare si pâna la dizolvarea firmelor;

 scutirea de la plata contributiilor catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale în cazul somajului tehnic
(dar nu mai mult de trei luni) pentru firmele nevoite sa faca disponibilizari în 2009;

 modificarea Codului Fiscal pentru eliminarea obligativitatii de plata a TVA la export, în concordanta cu
practicile comunitare, sau acceptarii instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export (garantii
bancare, scrisori de bonitate sau de garantie);

 neimpozitarea profitului reinvestit si a dividendelor reinvestite;

 limitarea, prin Legea bugetului de stat, a cotelor defalcate din TVA destinate bugetelor locale;

 infuzii de capital si masuri pentru relansarea sau sustinerea industriei auto, petrochimiei si mineritului.

Pentru ameliorarea efectelor crizei si stimularea economiei, în august 2009 coalitia de guvernare a
adoptat 32 de masuri anticriza12, acestea urmând a fi aplicate în perioada urmatoare, în principal de
la 1 ianuarie 2010:
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei
economice, în scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii ;

2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;

3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;

4. Scutirea profitului reinvestit în economia reala ;

5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii si identificarea de
masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural;

6. Instituirea unui plafon lunar de 1.000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pâna la 30 de
ani;

7. Utilizarea scrisorii bancare ca garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;

8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului în
societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;

9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure îmbunatatirea factorilor de
mediu si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut în proiectul de buget pe anul 2010;

10. Promovarea de proiecte pentru îndeplinirea criteriilor de la Lisabona în domeniul cercetarii si inovarii:
stimularea înfiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri
de încurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate în vigoare pentru sectorul IT;

11. Extinderea programului „Rabla“ pentru tractoare si alte utilaje agricole, începând cu 1 ianuarie 2010;

12. Extinderea programului „Rabla“ pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;

13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si îmbunatatirea activitatii acestuia,
orientata catre investitii în agricultura si industria alimentara din mediul rural;

14. Îmbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de
la 50 milioane euro la 10 milioane euro.

Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

1. Valorificarea unitatilor de atribuire a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul
energetic;

2. Vânzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OPSPI si alte institutii ale administratiei
publice;

3. Vânzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale în proprietatea cetatenilor;

4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa
înlocuiasca impozitul minim ;

5. Largirea bazei de impunere în agricultura, prin extinderea productiei agricole de piata;

6. Urgentarea elaborarii Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) în concordanta cu prevederile legislatiei
europene;

7. Majorarea redeventelor;

8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall
profit);

9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

 1. Restructurarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;

2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale;

3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal în domeniul public si privat al statului;

4. Îmbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern în institutiile statului;

5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea

fondurilor structurale;

6. Instituirea simetriei în tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si Ministerul Finantelor
Publice.

Masuri pentru cresterea lichiditatii monetare în sectorul bancar

1. Scutirea temporara de impozit a dobânzii aferente sumelor depozitate în banci, de catre persoanele fizice;

2. Cresterea ponderii împrumutului public intern pe termen scurt si foarte scurt în totalul împrumutului public
intern;

3. Predominanta împrumutului public extern bazat pe euro-bonduri în totalul împrumutului public.

Aceste 32 de masuri anticriza se adaugau la cele 28 de masuri implementate înainte de 1 iulie 2009,
plus 4 masuri reportate din primul semestru (neimpozitarea profitului reinvestit; capitalizarea CEC
Bank; parteneriatul public-privat; si suplimentarea bugetului pentru cercetare)13.
În domeniul sprijinirii întreprinderilor mici si mijlocii si mediului de afaceri, Guvernul a majorat
schema ajutoarelor de stat pentru IMM-uri de 5 ori si a luat decizia amânarii la plata a datoriilor
firmelor care sunt afectate de criza economica timp de sase luni, cu doua conditii: prima conditie
este achitarea datoriilor curente lunare catre stat; a doua conditie este ca trebuie sa faca dovada,
printr-un sistem de garantii, ca pot si au mijloacele prin care sa-si achite în viitor datoriile restante.
În acelasi timp, au fost simplificate procedurile pentru accesarea fondurilor europene si majorata
cota de prefinantare la proiectele europene, de la 15% la 20% si de la 20% la 30%.
Implementarea acestor masuri nu a generat, însa, efectele scontate. Dimpotriva, cresterea fiscalitatii
si introducerea impozitului forfetar, au facut ca numeroase IMM-uri sa fie amenintate de faliment.
Reprezentantii Patronatului Român estimau, dupa introducerea impozitului forfetar, ca aproximativ
40.000 de IMM-uri vor fi afectate, fiind nevoite sa-si închida afacerile, iar presedintele Camerei de
Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu, aprecia ca cel putin 30 - 35% dintre agentii
economici, respectiv 200.000, îsi vor închide activitatea din cauza impozitului forfetar, acestea
neavând nici venituri, nici prea multi angajati.
Previziunile privind evolutia sectorului IMM-urilor în 2010 nu sunt îmbucuratoare, mai ales în
contextul în care masurile eficiente si coerente se lasa asteptate. Potrivit unui sondaj realizat de
Uniunea Nationala a Patronatului Român în perioada 19-23 octombrie 2009, pe un esantion de 2000
de manageri de IMM-uri, întreprinzatorii sunt pesimisti în ceea ce priveste revenirea economiei
românesti în anul 2010. În plus, se apreciaza ca situatia economica a IMM-urilor va continua sa se
deterioreze si în 2010, fiind înregistrate restructurari de personal si o contractie a pietei care va avea
ca efect falimentul multor întreprinderi.
Principalele motive ale acestei situatii sunt considerate a fi: instabilitatea politica (42%), contextul
international (29%) sau politica deficitara de creditare a bancilor (23%).
Mai mult, întreprinzatorii sunt preocupati, în continuare, de posibila crestere a fiscalitatii în anul
2010, inclusiv prin instituirea unor noi taxe sectoriale, dar si de cresterea activitatii de sanctionare a
firmelor prin amenzi14.
Pentru iesirea sectorului IMM din criza, managerii considera ca stabilitatea politica este esentiala, la
fel de importante fiind diminuarea fiscalitatii, sprijinul oferit de stat si accesarea fondurilor
europene15.
Reprezentantii IMM-urilor considera ca este absolut necesara „ acordarea unei atentii deosebite
pentru aceste întreprinderi care constituie verigile initiale si intermediare ale lantului de valori“ si
„adoptarea în regim de urgenta a unor masuri concrete si eficace “, care sa asigure16:
 plasarea IMM-urilor în centrul politicilor nationale, ca element esential al sistemului economic;

 îmbunatatirea accesului la finantare al IMM-urilor si deblocarea creditarii prin banci si alte organizatii
financiare, inclusiv prin f acilitarea obtinerii de credite garantate de stat pentru întreprinzatori ;

 reducerea fiscalitatii si stimularea dezvoltarii de noi IMM-uri, inclusiv prin o ferirea de facilitati fiscale care sa
usureze situatia financiara a firmelor: plata TVA la încasare, scaderea contributiilor sociale, scaderea accizelor
la gaz, energie si combustibil ;

 aplicarea angajamentului la nivelul UE de simplificare a sarcinilor administrative;

 crearea si punerea în aplicare a instrumentelor comunitare pentru promovarea capitalizarii, a constituirii de

retele, a investitiilor si formarii profesionale a personalului din IMM-uri;

 promovarea si sustinerea serviciilor destinate întreprinderilor;

 garantarea unor conditii concurentiale echitabile pentru IMM-urile din România raportat la IMM-urile din
industria europeana si cele de pe piata globala.

Adoptarea unor astfel de masuri este cu atât mai importanta cu cât IMM-urile joaca rolul de
principal angajator si cel mai mare contributor la Produsul Intern Brut17, desi managerii din
România sunt mai degraba pesimisti cu privire la asteptarile legate de evolutia mediului de afaceri
în 2010.
Potrivit unui sondaj realizat pe un esantion de 69.000 de companii din toata Europa de catre
Asociatia Camerelor Europene de Comert si Industrie - Eurochambres18, daca în 2009, în România,
indicatorul de încredere în mediul de afaceri era cel mai ridicat din Europa, pentru 2010 nivelul
acestuia este printre cele mai scazute la nivelul UE (38,2% dintre respondenti considera ca 2010 va
fi favorabil afacerilor, 35,9% sunt de parere ca se va înregistra o stagnare, iar 25,8% apreciaza ca
anul în curs va fi defavorabil mediului de afaceri), cu variatii destul de semnificative de la o regiune
la alta19.
Managerii români sunt la fel de pesimisti si în cazul asteptarilor legate de cifra de afaceri (pentru
41,7% dintre respondenti aceasta va stagna, iar pentru 26,8% va scadea), evolutia cererii interne
(38,1% dintre respondenti apreciaza ca vânzarile pe piata interna vor stagna, iar 27,7% apreciaza ca
acestea vor scadea), exporturi (pentru 46,9% dintre respondenti acestea vor stagna, iar pentru 21,3%
exporturile vor înregistra o scadere), piata fortei de munca (pentru 52,5% angajarile vor stagna, iar
pentru 27,5% angajarile se vor reduce) si investitiile (48,0% dintre respondenti apreciaza ca acestea
vor stagna, fata de 19% care considera ca acestea vor cunoaste o scadere).
La nivelul UE, alaturi de România, cele mai pesimiste asteptari pentru anul 2010 se înregistreaza în
Cipru si Slovacia, iar cele mai ridicate aseptari în Portugalia, Danemarca, Olanda si Polonia.
Asteptari ale mediului de afaceri pentru anul 2010
La nivel national, cele mai optimiste asteptari pentru evolutia mediului de afaceri în anul 2010 se
înregistreaza în Macroregiunea 3 (Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,
Teleorman, Bucuresti, Ilfov ), însa este putin probabil ca aceste asteptari sa se si materializeze în
lipsa unor evolutii ascendente în privinta investitiilor, a cererii interne si externe de produse si
servicii, a unor masuri guvernamentale coerente pentru relansarea sectorului IMM-urilor.
Articol publicat în Revista "Metalurgia International", Vol. XV (2010),
Editura Stiintifica a Fundatiei Metalurgia Româna, Editie Speciala Nr. 3/2010, pp. 114-120.
 
NOTE
1 Indicele intreprenorial - calculat ca medie ponderata între indicele mediului de afaceri (40%),
indicele evolutiei IMM-urilor (50%) si indicele referitor la aprecierea întreprinzatorilor (10%).
2 Evaluarea situatiei de ansamblu a IMM-urilor din România în semestrul I - 2009 , Numarul
9/2009, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, p. 7,
http://www.cnipmmr.ro/statistica/2009sem1.pdf.
3 Florea Pârvu, vicepresedinte CNIPMMR, citat de NewsIn, 2 noiembrie 2009.
4 Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, citat de NewsIn, 23 noiembrie 2008.
5 Ibid.
6 Numarul total de someri înregistrati si rata somajului pe tara si pe judete la data de 31.01.2010,
Comunicat al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, 08.02.2010, www.anofm.ro.
7 Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR - conferinta de presa, 5 mai 2009, „Criza economica si
masurile de ajutor de stat. Rezultatele unui sondaj realizat de CNIPMMR în luna aprilie 2009“.
8 Razvan Amariei, Mirona Hritcu, „ Harta vulnerabilitatii la criza arata cod rosu în 27 de judete“, în
„Capital“ , 25 martie 2009.
9 „Business Standard“, 30 iunie 2009.
10 Ibid.
11 „Forumul National al IMM-urilor 2009“, Bucuresti, 8 mai 2009, organizat în cadrul „Saptamânii
Europene a IMM-urilor“, CNIPMMR.
12 Guvernul României – Biroul de presa, 26.08.2009, www.gov.ro.
13 Guvernul României – Biroul de presa, 01.07.2009, www.gov.ro.
14 Sondaj realizat de Uniunea Nationala a Patronatului Român în perioada 19-23 octombrie 2009,
pe un esantion de 2000 manageri de IMM cu pâna la 100 de angajati, cu o marja de eroare de 2,5%;
www.unpr.ro.
15 Ibid.
16 Rezolutia „Forumului National al IMM-urilor 2009“, Bucuresti, 8 mai 2009.
17 Potrivit lui Constantin Nita, fost ministru al IMM-urilor, în România contributia IMM-urilor la
PIB se ridica la 70%; „ IMM-urile, motoarele economiilor din Est, se zbat sa reziste în fata
recesiunii, în timp ce bancile nici nu se gândesc sa dea drumul la credite“, în „ECOnomist“ Nr.245
din 25 Noiembrie 2009.
18 EUROCHAMBRES Economic Survey 2010 , EUROPEAN ANALYSIS 17th Edition, The
Business Climate in Europe 's Regions in 2010, www.eurochambres.eu. În România au fost aplicate
1154 de chestionare valide, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
19 Macroregiunea 1 (Ro1) include Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrita, Nasaud, Cluj, Maramures,
Satu Mare) si Regiunea Centru (Salaj, Alba, Brasov , Covasna, Harghita, Mures, Sibiu ).
Macroregiunea 2 (Ro2) include Regiunea Nord-Est ( Bacau , Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui) si Regiunea Sud-Est ( Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea). Macroregiunea
3 (Ro3) include Regiunea Sud-Muntenia (Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,
Teleorman) si Regiunea Bucuresti-Ilfov (Bucuresti, Ilfov). Macroregiunea 4 (Ro4) include
Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea) si Regiunea Vest ( Arad , Caras -
Severin, Hunedoara, Timis).
Impactul crizei financiare si economice
asupra Întreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) din România
Prof.univ.dr. Dorin Toma ROMAN
Dr. Lucia Ovidia VREJA
Domeniul IMM-urilor este, potrivit datelor statistice, cel mai afectat de efectele crizei financiare si
economice, mai ales în contextul lipsei aplicarii sau a aplicarii deficitare a masurilor anticriza de
catre Guvern. Reprezentantii IMM-urilor sustin ca reducerea fiscalitatii, eliminarea impozitului
minim obligatoriu si directionarea împrumuturilor de la institutiile financiare internationale catre
investitii si nu catre salarii constituie masuri esentiale pentru supravietuirea acestui domeniu.
Situatia IMM-urilor în contextul crizei
Analiza semestriala a situatiei IMM-urilor din România - publicata la 30 octombrie 2009 de
Consiliului National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) - arata ca pentru
semestrul I 2009 s-a înregistrat pentru prima data de când se realizeaza astfel de calcule o valoare
a indicelui intreprenorial negativa (-15,3 puncte)1, ceea ce denota o evolutie de ansamblu
foarte nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a sectorului de IMM-uri comparativ cu aceeasi
perioada a anului 2008 . Atât indicele mediului de afaceri cât si indicele evolutiei IMM-urilor au
înregistrat valori ce reflecta o evolutie de ansamblu nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a
sectorului de IMM-uri, fata de perioada similara a anului 2008, când valorile indicau o evolutie
satisfacatoare2.
Indicele evolutiei IMM-urilor în primul semestru al anului 2009

Scor
Nr. Scor Scor
Denumire indicator efectiv Observatii
crt . maxim minim
obtinut
 Numarul de înmatriculari a
Evolutia numarului de societati
scazut cu 19,32% fata de
1. comerciale înmatriculate la 10 -5 -5
primul semestru al anului
Registrul Comertului
2008.

Numarul de radieri a crescut

Evolutia numarului de societati
2. 10 -5 -5 cu 26,11% fata de primul
comerciale radiate
semestru al anului 2008.

Numarul de IMM-uri cu profit

Evolutia numarului de IMM-uri care a scazut cu 0-3% fata de
3. 10 -5 -1
au obtinut profit primul semestru al anului
2008.

Numarul de IMM-uri cu
Evolutia numarului de IMM-uri care pierderi a crescut cu 3-6% fata
4. 10 -5 -2
au înregistrat pierderi de primul semestru al anului
2008.

Au crescut în medie cu 4%
Evolutia datoriilor totale ale IMM-
5. 10 -5 -1 fata de primul semestru al
urilor
anului 2008.

A scazut în medie cu 9% fata

Evolutia cifrei da afaceri medii pe
6. 5 -5 -2 de primul semestru al anului
un IMM
2008.

A scazut în medie cu 12% fata

Evolutia profitului mediu pe un
7. 9 -9 -5 de primul semestru al anului
IMM
2008.

A crescut în medie cu 1% fata

8. Evolutia pierderii medii pe un IMM 9 -9 -1 de primul semestru al anului
2008.

A scazut în medie cu 7% fata

Evolutia numarului mediu de
9. 6 -6 -2 de primul semestru al anului
salariati din IMM-uri
2008.

Au scazut în medie cu 9% fata

Evolutia investitiilor realizate de
10. 11 -5 -2 de primul semestru al anului
IMM-uri
2008.

Au scazut în medie cu 8% fata

Evolutia volumului exporturilor din
11. 10 -5 -2 de primul semestru al anului
sectorul privat
2008.

12. TOTAL 100 -64 -28

Sursa : Evaluarea situatiei de ansamblu a IMM-urilor din România în semestrul I 2009 , Numarul 9
– 2009, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, p. 7,
http://www.cnipmmr.ro/statistica/2009sem1.pdf.
Desi cauzele acestei situatii sunt multiple si complexe, întreprinzatorii invoca, în majoritatea
cazurilor, urmatoarele probleme, generate direct sau indirect de comportamentul institutiilor
statului fata de mediul de afaceri:
 lipsa accesului la finantarea bancara , blocata de stat prin împrumuturile masive ale Ministerului de Finante
de la bancile private pentru a putea plati pensiile si salariile bugetarilor;

 întârzierile exagerate ale rambursarilor de TVA la care sunt îndreptatite firmele, situatie care le împiedica
si chiar blocheaza activitatea, împingându-le la faliment;

 instituirea, la începutul anului 2009, a impozitului minim obligatoriu , care trebuie platit chiar si de firmele
care nu înregistreaza profit.

Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) în perioada

ianuarie - decembrie 2009 un numar de 133.362 de societati comerciale si-au suspendat
temporar activitatea , reprezentând o crestere de 1.009,59% fata de aceeasi perioada a anului
2008, când s-a consemnat un numar de doar 12.019 de cereri. Cele mai multe solici ta ri de
suspendare a activitatii au fost înregistrate în Bucuresti (20.067) si judetele Cluj (7.913), Brasov
(6.190), Bihor (5.581), Constanta (5.165), Timis (5.042) si Iasi (4.752), iar cele mai putine solicitari
în Giurgiu (839), Teleorman (883), Mehedinti (907), Ialomita (924), Calarasi (1.086), Covasna
(1157) si Tulcea (1226). Tot în cursul anului 2009, 18.766 de societati comerciale au solicitat
dizolvarea , reprezentând o crestere de 398,83% fata de anul 2008, când numarul de dizolvari
voluntare a fost de doar 3.762 la nivelul tarii. Numarul radierilor voluntare în perioada ianuarie
- decembrie 2009 a fost de 43.615 , reprezentând o crestere de 147% fata de anul 2008, când s-a
înregistrat un numar de 17.676.

Din totalul de peste 112.000 societati comerciale care si-au suspendat activitatea doar în primele
noua luni ale anului 2009, 26.000 erau active, principala cauza a suspendarii activitatii fiind
considerata introducerea impozitului forfetar. Prin închiderea acestor fime, 56.000 de persoane au
fost direct afectate prin pierderea locurilor de munca; în acelasi timp, statul a pierdut încasari de
aproximativ 100 milioane lei la bugetul de stat3.
În pofida previziunilor optimiste vehiculate, pe parcursul anului 2009, de autoritati si de o parte a
mediului de afaceri cu privire la evolutia economiei în anul 2010, aceeasi tendinta descrescatoare se
constata si în luna ianuarie a anului în curs, comparativ cu aceeasi luna a anului 2009. Astfel, în
ianuarie 2010 numarul societatilor comerciale care si-au suspendat activitatea a crescut cu 341,83%
(6.000 în ianuarie 2010 fata de 1.358 în ianuarie 2009), cel al dizolvarilor voluntare a sporit cu
136,18% (de la 351 în ianuarie 2009, la 829 în ianuarie 2010), iar cel al radierilor cu 7% (3.177 în
ianuarie 2010, fata de 2.975 în ianuarie 2009).

Numarul mare al disponibilizarilor din anului 2009 se adauga la cifra de peste 50.000 de
disponibilizari în mediul privat din lunile octombrie si noiembrie 2008, operate de companiile
private din 30 de judete4.
La finele anului 2008, se preconiza ca rata somajului din mediul privat va atinge cifra de 4%, cele
mai afectate judete fiind cele din nordul Moldovei, în special Botosani si Suceava, iar cele mai
afectate industrii fiind: industria siderurgica, industria constructoare de masini, industria
constructiilor, industria textila, chimica, mecanica si cea a mobilei5.
Realitatea este, însa, mai sumbra decât previziunile specialistilor, în ianuarie 2010 înregistrându-se
o rata a somajului de 8,1% (740.982 persoane) la nivelul întregii tari, somerii din mediul privat fiind
de 4,5 ori mai multi (605.371 persoane) decât cei disponibilizati de unitatile bugetare (135.371
persoane). Cele mai afectate judete sunt Mehedinti (cu o rata a somajului de 14,5%), Vaslui
(13,5%) si Alba (13,4%), la polul opus situându-se Bucuresti (2,4%), Ilfov (2,6%) si Timis (4,4%)6.
Potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie 2009 de CNIPMMR7 în cele opt regiuni de dezvoltare,
în primul trimestru al anului 2009, jumatate dintre IMM-uri se declarau grav sau foarte grav
afectate (23,53% dintre firmele intervievate afectate „la un nivel catastrofal“, iar 25,49% afectate
„foarte mult“) de criza economica si financiara, doar 2% dintre firme sustinând ca nu resimt
efectele crizei . Un procent de 36,27 dintre IMM-urile respondente au recunoscut un impact mediu
al noului climat economico-financiar asupra activitatii lor, iar 11,76% dintre acestea au declarat ca
afacerile pe care le deruleaza au avut de suferit doar în mica masura.
În ceea ce priveste masurile adoptate de autoritatile publice pentru a reduce impactul crizei
economice asupra IMM-urilor, acestea erau apreciate ca „nesatisfacatoare“ de majoritatea
întreprinzatorilor (80% dintre respondenti), doar 13% dintre respondenti considerând masurile ca
fiind „satisfacatoare“ si 1% ca fiind „bune“.
Efectele crizei nu sunt, însa, resimtite unitar pe tot cuprinsul tarii, apreciindu-se ca tocmai judetele
cel mai bine conectate la economia globala vor resimti din plin efectele crizei, în timp ce zonele mai
putin dezvoltate vor fi mai putin afectate.
Astfel, cel mai putin afectate de efectele crizei vor fi „judetele din sudul si estul tarii, preponderent
agricole, predominant rurale si înca tributare relatiilor economice traditionale“, care înregistreaza
cel mai scazut PIB, precum Dâmbovita, Giurgiu, Suceava, Bacau si Ialomita8.
De cealalta parte, se estimeaza ca judetele afectate major de efectele crizei economice si financiare
vor fi cele din vestul, nord-vestul si centru tarii, precum: Timis, Arad , Bihor, Alba, Sibiu , Vâlcea,
Arges, Bistrita Nasaud si Galati .
Harta efectelor crizei economice si financiare asupra economiilor locale

Sursa : Razvan Amariei, Mirona Hritcu, „ Harta vulnerabilitatii la criza arata cod rosu în 27 de
judete“, în „Capital“ , 25 martie 2009.
În general, foarte afectate de criza sunt/vor fi zonele industriale a caror economie depinde în masura
ridicat a de marile companii, care sunt orientate preponderent spre export, având în vedere ca
acestea sustin si IMM-urile din regiune, furnizori locali ai întreprinderilor mari si foarte mari.
Alte opinii, precum cea a presedintelui Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu, indica
faptul ca atât în 2009 cât si în 2010 judetele mari vor avea un declin mai lent, iar cele mici si medii
vor înregistra o contractie mai puternica a economiei9. Aceasta deoarece „productia industriala are
pondere mai mare în judetele mai putin dezvoltate în raport cu celelalte activitati, în cele mai mari
sunt si serviciile, dar si alte activitati care mai încetinesc scaderea economiei. Cu alte cuvinte, în
judetele mai mici, structurile economice sunt mai putin diversificate“.
Astfel, conform estimarilor analistilor, Regiunea Nord-Est va înregistra în 2009 cea mai pronuntata
scadere economica, de -5,1%, urmata de Regiunea Sud (-4,9%) si Regiunea Vest (-4,3%). Cele mai
putin afecate vor fi Regiunile Nord-Vest (-3,7%) si Bucuresti-Ilfov (-3,1%)10.
„Carta Alba a IMM-urilor - 2009“, realizata de CNIPMMR, subliniaza ca în primul semestru al
anului 2009 peste jumatate dintre IMM-uri s-au confruntat cu probleme grave ca urmare a
crizei economice si si-au redus activitatea, 14,8% au dat faliment si doar 4,23% si-au amplificat
activitatea . Restrângerea activitatii o resimt cel mai acut firmele din turism (72,31%), companiile
din industrie au o pondere crescuta în rândul celor care au dat faliment (17,71%), organizatiile din
transporturi înregistreaza o evolutie constanta comparativ cu perioada anterioara crizei (28,82%),
iar firmele din servicii sunt printre cele care si-au dezvoltat activitatile (7,01%).
Întreprinzatorii invoca evolutia cadrului legislativ ca cel mai frecvent element contextual care a
influentat negativ activitatile si performantele IMM-urilor (51,32%) , dar si birocratia excesiva
(45,22%), coruptia (31,76%), schimbarile politice (22,93%) sau politica Fondului Monetar
International si a Bancii Mondiale fata de România (17,11%).
„Carta Alba a IMM-urilor“ indica si nemultumirea întreprinzatorilor fata de mediul în care îsi
desfasoara activitatea , care împiedica dezvoltarea afacerilor pentru 58,18% dintre IMM-uri si
favorizeaza afacerile pentru doar 17,13% dintre firme. În primul semestru al anul 2008, mediul era
apreciat ca fiind favorabil afacerilor în 51,61% dintre firme, iar în 2007, în 42,91% dintre
întreprinderi.
Factori „favorizanti“ ai declinului IMM-urilor
Reprezentantii IMM-urilor sustin ca dificultatile majore cu care se confrunta în perioada crizei
sunt11:
 Dificultati majore în domeniul asigurarii finantarii necesare, a lichiditatilor si blocajul creditarii;

 Scaderea drastica a cererii de produse si servicii la nivel national si international, reflectata în reducerea
exporturilor si vânzarilor pe piata interna;

 Fiscalitate si parafiscalitate extrem de ridicate;

 Cresteri foarte mari ale preturilor la materii prime, energie si alimente;

 Variatii mari ale cursului valutar si inflatie;

 Blocajul financiar generat de platile întârziate, proceduri judecatoresti greoaie si costisitoare de solutionare a
litigiilor comerciale;

 Cadrul legislativ instabil, birocratie si numeroase bariere administrative privind desfasurarea activitatii IMM-
urilor;

 Gradul foarte redus al absortiei fondurilor comunitare;

 Masuri insuficiente de sustinere a IMM-urilor în perioada crizei;

 Ajutoare de stat insuficiente si acces dificil la acestea;

 Excesul de controale ale administratiei publice locale si centrale asupra IMM-urilor;

 Cresterea constanta a cheltuielilor privind valoarea utilitatilor si lipsa unor masuri de facilitare a accesului
IMM-urilor la retelele de utilitati;

 Dialogul social preponderent cantitativ, fara valorificarea corespunzatoare a propunerilor partenerilor sociali în
plan legislativ si economic.

Masuri anticriza luate de Guvern în perioada 2008-2009

Înca din octombrie 2008 Guvernul a elaborat un plan de masuri pentru contracararea efectelor crizei
economice, care sa fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2009 si care prevedea, printre altele:
 alocarea a minimum 10 miliarde euro în urmatorii patru ani pentru investitii în economie;

 reducerea contributiilor pentru somaj (CAS) cu zece puncte procentuale;

 alocarea a 220 milioane euro pentru constructia de locuinte sociale;

 acordarea unui premiu fiscal de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp de catre firme, persoane
fizice autorizate si populatie a darilor catre stat;

 scutirea de impozitare a dividendelor reinvestite si a celor investite în noi firme;

 acordarea de stimulente întreprinderilor pentru fiecare loc de munca nou creat, respectiv 1.000 de euro daca
vor angaja persoane care se afla în somaj de peste trei luni;

 alocarea în plus a 500 milioane euro pentru „Programul Fermierul“;

 majorarea capitalul social al CEC cu 250 milioane euro în scopul finantarii IMM-urilor si investitiilor în
agricultura.

La începutul anului 2009 un nou plan anticriza - „ Platforma comuna de masuri anticriza“ - ,
care continea 74 de masuri, era discutat de Guvern. Dintre masurile incluse pot fi amintite:
 subventionarea integrala de la bugetul de stat pe anul 2009 a contributiilor sociale ale angajatorului pentru un
salariu de maximum 1.000 de lei/persoana în scopul stimularii înfiintarii a cel putin 50.000 locuri de munca în
microîntreprinderi;

 sprijinirea mediului de afaceri prin asigurarea constituirii, în cadrul CEC Bank, a unui fond destinat cresterii
accesului IMM-urilor la finantare, înfiintarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri si
modificarea cadrului legislativ în scopul acordarii de prefinantare pentru IMM-urile care acceseaza fondurile
structurale;

 orientarea si stimularea exporturilor spre tarile emergente, mai putin afectate de criza, inclusiv prin deschiderea
a cinci centre de promovare în parteneriat public-privat în Moscova, Beijing, Chisinau, Cairo si New Delhi;

 simplificarea procedurilor administrative prin identificarea unui numar de 25 de autorizatii, avize, licente sau
permise si eliminarea etapizata a acestora, precum si sustinerea „birourilor unice“ (inclusiv virtuale), care sa
gestioneze activitatile de la înfiintare si pâna la dizolvarea firmelor;

 scutirea de la plata contributiilor catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale în cazul somajului tehnic
(dar nu mai mult de trei luni) pentru firmele nevoite sa faca disponibilizari în 2009;

 modificarea Codului Fiscal pentru eliminarea obligativitatii de plata a TVA la export, în concordanta cu
practicile comunitare, sau acceptarii instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export (garantii
bancare, scrisori de bonitate sau de garantie);

 neimpozitarea profitului reinvestit si a dividendelor reinvestite;

 limitarea, prin Legea bugetului de stat, a cotelor defalcate din TVA destinate bugetelor locale;

 infuzii de capital si masuri pentru relansarea sau sustinerea industriei auto, petrochimiei si mineritului.

Pentru ameliorarea efectelor crizei si stimularea economiei, în august 2009 coalitia de guvernare a
adoptat 32 de masuri anticriza12, acestea urmând a fi aplicate în perioada urmatoare, în principal de
la 1 ianuarie 2010:
Masuri pentru stimularea economiei
1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei
economice, în scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii ;
 2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;

3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;

4. Scutirea profitului reinvestit în economia reala ;

5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii si identificarea de
masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural;

6. Instituirea unui plafon lunar de 1.000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pâna la 30 de
ani;

7. Utilizarea scrisorii bancare ca garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;

8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului în
societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;

9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure îmbunatatirea factorilor de
mediu si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut în proiectul de buget pe anul 2010;

10. Promovarea de proiecte pentru îndeplinirea criteriilor de la Lisabona în domeniul cercetarii si inovarii:
stimularea înfiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri
de încurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate în vigoare pentru sectorul IT;

11. Extinderea programului „Rabla“ pentru tractoare si alte utilaje agricole, începând cu 1 ianuarie 2010;

12. Extinderea programului „Rabla“ pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;

13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si îmbunatatirea activitatii acestuia,
orientata catre investitii în agricultura si industria alimentara din mediul rural;

14. Îmbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de
la 50 milioane euro la 10 milioane euro.

Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

1. Valorificarea unitatilor de atribuire a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul
energetic;

2. Vânzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OPSPI si alte institutii ale administratiei
publice;

3. Vânzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale în proprietatea cetatenilor;

4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa
înlocuiasca impozitul minim ;

5. Largirea bazei de impunere în agricultura, prin extinderea productiei agricole de piata;

6. Urgentarea elaborarii Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) în concordanta cu prevederile legislatiei
europene;

7. Majorarea redeventelor;

8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall
profit);

9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

1. Restructurarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;

2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale;

3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal în domeniul public si privat al statului;

 4. Îmbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern în institutiile statului;

5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea

fondurilor structurale;

6. Instituirea simetriei în tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si Ministerul Finantelor
Publice.

Masuri pentru cresterea lichiditatii monetare în sectorul bancar

1. Scutirea temporara de impozit a dobânzii aferente sumelor depozitate în banci, de catre persoanele fizice;

2. Cresterea ponderii împrumutului public intern pe termen scurt si foarte scurt în totalul împrumutului public
intern;

3. Predominanta împrumutului public extern bazat pe euro-bonduri în totalul împrumutului public.

Aceste 32 de masuri anticriza se adaugau la cele 28 de masuri implementate înainte de 1 iulie 2009,
plus 4 masuri reportate din primul semestru (neimpozitarea profitului reinvestit; capitalizarea CEC
Bank; parteneriatul public-privat; si suplimentarea bugetului pentru cercetare)13.
În domeniul sprijinirii întreprinderilor mici si mijlocii si mediului de afaceri, Guvernul a majorat
schema ajutoarelor de stat pentru IMM-uri de 5 ori si a luat decizia amânarii la plata a datoriilor
firmelor care sunt afectate de criza economica timp de sase luni, cu doua conditii: prima conditie
este achitarea datoriilor curente lunare catre stat; a doua conditie este ca trebuie sa faca dovada,
printr-un sistem de garantii, ca pot si au mijloacele prin care sa-si achite în viitor datoriile restante.
În acelasi timp, au fost simplificate procedurile pentru accesarea fondurilor europene si majorata
cota de prefinantare la proiectele europene, de la 15% la 20% si de la 20% la 30%.
Implementarea acestor masuri nu a generat, însa, efectele scontate. Dimpotriva, cresterea fiscalitatii
si introducerea impozitului forfetar, au facut ca numeroase IMM-uri sa fie amenintate de faliment.
Reprezentantii Patronatului Român estimau, dupa introducerea impozitului forfetar, ca aproximativ
40.000 de IMM-uri vor fi afectate, fiind nevoite sa-si închida afacerile, iar presedintele Camerei de
Comert si Industrie Bucuresti, Sorin Dimitriu, aprecia ca cel putin 30 - 35% dintre agentii
economici, respectiv 200.000, îsi vor închide activitatea din cauza impozitului forfetar, acestea
neavând nici venituri, nici prea multi angajati.
Previziunile privind evolutia sectorului IMM-urilor în 2010 nu sunt îmbucuratoare, mai ales în
contextul în care masurile eficiente si coerente se lasa asteptate. Potrivit unui sondaj realizat de
Uniunea Nationala a Patronatului Român în perioada 19-23 octombrie 2009, pe un esantion de 2000
de manageri de IMM-uri, întreprinzatorii sunt pesimisti în ceea ce priveste revenirea economiei
românesti în anul 2010. În plus, se apreciaza ca situatia economica a IMM-urilor va continua sa se
deterioreze si în 2010, fiind înregistrate restructurari de personal si o contractie a pietei care va avea
ca efect falimentul multor întreprinderi.
Principalele motive ale acestei situatii sunt considerate a fi: instabilitatea politica (42%), contextul
international (29%) sau politica deficitara de creditare a bancilor (23%).
Mai mult, întreprinzatorii sunt preocupati, în continuare, de posibila crestere a fiscalitatii în anul
2010, inclusiv prin instituirea unor noi taxe sectoriale, dar si de cresterea activitatii de sanctionare a
firmelor prin amenzi14.
Pentru iesirea sectorului IMM din criza, managerii considera ca stabilitatea politica este esentiala, la
fel de importante fiind diminuarea fiscalitatii, sprijinul oferit de stat si accesarea fondurilor
europene15.
Reprezentantii IMM-urilor considera ca este absolut necesara „ acordarea unei atentii deosebite
pentru aceste întreprinderi care constituie verigile initiale si intermediare ale lantului de valori“ si
„adoptarea în regim de urgenta a unor masuri concrete si eficace “, care sa asigure16:
 plasarea IMM-urilor în centrul politicilor nationale, ca element esential al sistemului economic;

 îmbunatatirea accesului la finantare al IMM-urilor si deblocarea creditarii prin banci si alte organizatii
financiare, inclusiv prin f acilitarea obtinerii de credite garantate de stat pentru întreprinzatori ;

 reducerea fiscalitatii si stimularea dezvoltarii de noi IMM-uri, inclusiv prin o ferirea de facilitati fiscale care sa
usureze situatia financiara a firmelor: plata TVA la încasare, scaderea contributiilor sociale, scaderea accizelor
la gaz, energie si combustibil ;

 aplicarea angajamentului la nivelul UE de simplificare a sarcinilor administrative;

 crearea si punerea în aplicare a instrumentelor comunitare pentru promovarea capitalizarii, a constituirii de

retele, a investitiilor si formarii profesionale a personalului din IMM-uri;

 promovarea si sustinerea serviciilor destinate întreprinderilor;

 garantarea unor conditii concurentiale echitabile pentru IMM-urile din România raportat la IMM-urile din
industria europeana si cele de pe piata globala.

Adoptarea unor astfel de masuri este cu atât mai importanta cu cât IMM-urile joaca rolul de
principal angajator si cel mai mare contributor la Produsul Intern Brut17, desi managerii din
România sunt mai degraba pesimisti cu privire la asteptarile legate de evolutia mediului de afaceri
în 2010.
Potrivit unui sondaj realizat pe un esantion de 69.000 de companii din toata Europa de catre
Asociatia Camerelor Europene de Comert si Industrie - Eurochambres18, daca în 2009, în România,
indicatorul de încredere în mediul de afaceri era cel mai ridicat din Europa, pentru 2010 nivelul
acestuia este printre cele mai scazute la nivelul UE (38,2% dintre respondenti considera ca 2010 va
fi favorabil afacerilor, 35,9% sunt de parere ca se va înregistra o stagnare, iar 25,8% apreciaza ca
anul în curs va fi defavorabil mediului de afaceri), cu variatii destul de semnificative de la o regiune
la alta19.
Managerii români sunt la fel de pesimisti si în cazul asteptarilor legate de cifra de afaceri (pentru
41,7% dintre respondenti aceasta va stagna, iar pentru 26,8% va scadea), evolutia cererii interne
(38,1% dintre respondenti apreciaza ca vânzarile pe piata interna vor stagna, iar 27,7% apreciaza ca
acestea vor scadea), exporturi (pentru 46,9% dintre respondenti acestea vor stagna, iar pentru 21,3%
exporturile vor înregistra o scadere), piata fortei de munca (pentru 52,5% angajarile vor stagna, iar
pentru 27,5% angajarile se vor reduce) si investitiile (48,0% dintre respondenti apreciaza ca acestea
vor stagna, fata de 19% care considera ca acestea vor cunoaste o scadere).
La nivelul UE, alaturi de România, cele mai pesimiste asteptari pentru anul 2010 se înregistreaza în
Cipru si Slovacia, iar cele mai ridicate aseptari în Portugalia, Danemarca, Olanda si Polonia.
Asteptari ale mediului de afaceri pentru anul 2010

La nivel national, cele mai optimiste asteptari pentru evolutia mediului de afaceri în anul 2010 se
înregistreaza în Macroregiunea 3 (Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,
Teleorman, Bucuresti, Ilfov ), însa este putin probabil ca aceste asteptari sa se si materializeze în
lipsa unor evolutii ascendente în privinta investitiilor, a cererii interne si externe de produse si
servicii, a unor masuri guvernamentale coerente pentru relansarea sectorului IMM-urilor.
Articol publicat în Revista "Metalurgia International", Vol. XV (2010),
Editura Stiintifica a Fundatiei Metalurgia Româna, Editie Speciala Nr. 3/2010, pp. 114-120.
 
NOTE
1 Indicele intreprenorial - calculat ca medie ponderata între indicele mediului de afaceri (40%),
indicele evolutiei IMM-urilor (50%) si indicele referitor la aprecierea întreprinzatorilor (10%).
2 Evaluarea situatiei de ansamblu a IMM-urilor din România în semestrul I - 2009 , Numarul
9/2009, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, p. 7,
http://www.cnipmmr.ro/statistica/2009sem1.pdf.
3 Florea Pârvu, vicepresedinte CNIPMMR, citat de NewsIn, 2 noiembrie 2009.
4 Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, citat de NewsIn, 23 noiembrie 2008.
5 Ibid.
6 Numarul total de someri înregistrati si rata somajului pe tara si pe judete la data de 31.01.2010,
Comunicat al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, 08.02.2010, www.anofm.ro.
7 Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR - conferinta de presa, 5 mai 2009, „Criza economica si
masurile de ajutor de stat. Rezultatele unui sondaj realizat de CNIPMMR în luna aprilie 2009“.
8 Razvan Amariei, Mirona Hritcu, „ Harta vulnerabilitatii la criza arata cod rosu în 27 de judete“, în
„Capital“ , 25 martie 2009.
9 „Business Standard“, 30 iunie 2009.
10 Ibid.
11 „Forumul National al IMM-urilor 2009“, Bucuresti, 8 mai 2009, organizat în cadrul „Saptamânii
Europene a IMM-urilor“, CNIPMMR.
12 Guvernul României – Biroul de presa, 26.08.2009, www.gov.ro.
13 Guvernul României – Biroul de presa, 01.07.2009, www.gov.ro.
14 Sondaj realizat de Uniunea Nationala a Patronatului Român în perioada 19-23 octombrie 2009,
pe un esantion de 2000 manageri de IMM cu pâna la 100 de angajati, cu o marja de eroare de 2,5%;
www.unpr.ro.
15 Ibid.
16 Rezolutia „Forumului National al IMM-urilor 2009“, Bucuresti, 8 mai 2009.
17 Potrivit lui Constantin Nita, fost ministru al IMM-urilor, în România contributia IMM-urilor la
PIB se ridica la 70%; „ IMM-urile, motoarele economiilor din Est, se zbat sa reziste în fata
recesiunii, în timp ce bancile nici nu se gândesc sa dea drumul la credite“, în „ECOnomist“ Nr.245
din 25 Noiembrie 2009.
18 EUROCHAMBRES Economic Survey 2010 , EUROPEAN ANALYSIS 17th Edition, The
Business Climate in Europe 's Regions in 2010, www.eurochambres.eu. În România au fost aplicate
1154 de chestionare valide, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
19 Macroregiunea 1 (Ro1) include Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrita, Nasaud, Cluj, Maramures,
Satu Mare) si Regiunea Centru (Salaj, Alba, Brasov , Covasna, Harghita, Mures, Sibiu ).
Macroregiunea 2 (Ro2) include Regiunea Nord-Est ( Bacau , Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui) si Regiunea Sud-Est ( Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea). Macroregiunea
3 (Ro3) include Regiunea Sud-Muntenia (Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,
Teleorman) si Regiunea Bucuresti-Ilfov (Bucuresti, Ilfov). Macroregiunea 4 (Ro4) include
Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Vâlcea) si Regiunea Vest ( Arad , Caras -
Severin, Hunedoara, Timis).

Când efectele crizei încep sã fie simtite de la mic la mare, de la privat la public si de la multinationalã la IMM-uri, parcã
n-ar mai fi timp si chef pentru dezbateri teoretice si interpretãri de definitii. Si totusi, cred cã putinã teorie nu ar strica
deoarece mãsurile luate, ca si cele ce se preconizeazã, mã fac sã cred cã mãcar un element de teorie ar trebui clarificat.
Mã refer la definitia crizei, mai bine zis, la ce se întelege la noi prin crizã.
În primul rând, la noi, prin crizã se întelege un rãu provocat din exterior, dar care poate fi cea mai comodã explicatie
internã a tuturor esecurilor, neîndeplinirilor, greselilor si întârzierilor manifestate în actul de guvernare.
În al doilea rând, prin crizã se întelege o perioadã în care practica îndopãrii gâstei este permisã, în sensul cã orice
mãsurã sau politicã de crestere a fiscalitãtii poate fi bãgatã cu forta pe gâtul contribuabilului, în numele demagogicului
principiu al solidaritãtii sociale.
În al treilea rând, prin crizã se întelege oportunitatea bine venitã de a nu respecta principiile constitutionalitãtii si de a
refuza onorarea unor drepturi salariale obtinute pe cale legalã.
În al patrulea rând, prin crizã se întelege libertatea de a uita si renunta la promisiunile programelor de guvernare, de a
sacrifica fãrã regrete finantarea unor prioritãti nationale, cum ar fi educatia sau agricultura, în favoarea unor prioritãti
electorale sau de promovare a imaginii unor ministri.
În al cincilea rând, prin crizã se întelege anihilarea functiei de instrument de politicã economicã a bugetului si
exacerbarea functiei sale de cont al veniturilor si cheltuielilor statului. În consecintã, esenta politicii economice va fi
prevalent orientatã spre dorinta de a reduce deficitul, dar nu prin stimularea relansãrii economiei, ci prin cresterea
fiscalitãtii si reducerea cheltuielilor publice.
Mãsurile si programele propuse în ultimile sãptãmâni demonstreazã o astfel de viziune asupra crizei.
Nu numai acum si nu numai în România, perioadele de crizã au fost utilizate si ca oportunitãti de realizare a unor
interese politice, de grup, electorale si în unele cazuri, chiar nationaliste. Nu putine au fost cazurile când, sub umbrela
crizei, au fost reduse libertãtile democratice, drepturile salariale, s-au reasezat raporturile de forte de la nivel politic
national pânã la cele geostrategice, dar România se aflã în prezent într-o situatie prea fragilã atât din punct economic,
politic, cât si international pentru a nu încerca sã aibã o viziune corectã, mai modernã si mai rationalã asupra actualei
crize.
Cred cã o astfel de viziune ar trebui sã plece de la trei principii fundamentale ale teoriei asupra crizelor:
Criza este egalã pentru toti, ceea ce impune ca sacrificiile si costurile acesteia sã fie egal repartizate asupra tuturor
actorilor economici si a tuturor categoriilor si structurilor sociale;
Criza este un fenomen global, dar manifestarea ei este la nivel national, ceea ce impune, pe lângã conlucrare
internationalã, si o puternicã manifestare a inteligentei si curajului politicilor anticrizã nationale;
Pe parcursul crizei se cer nu numai mãsuri anticrizã, ci si mãsuri de pregãtire a perioadei postcrizã.