Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La Marseillaise
La Marseillaise
ISAC CLAUDIA
PREVIZIUNE ECONOMIC
Note de curs
PETROANI
2007
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
1
PREVIZIUNEA – FUNCIE A CONDUCERII ECONOMICE
3
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
4
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
fiecreia dintre aceste funcii se sprijin pe exercitarea celorlalte i condiionez, la rîndul su,
exercitarea normal a fiecreia dintre celelalte i a ansamblului acestora (Fig. nr. 1.1). În centrul
sistemului de funcii ale conducerii macroeconomice se afl funcia de previziune, care este în
strîns conexiune cu toate celelalte faze ale ciclului managerial. Aceasta nu înseamn îns c
funcia de previziune le subordoneaz pe celelalte, ci c toate îi creeaz câmp favorabil de
manifestare, i, în acelai timp, se sprijin pe aceasta în realizarea obiectivelor pe care i le
propune. Astfel, nu se poate concepe coordonare, organizare i control fr previziune, dar nici
previziune fr acestea. Organizarea creeaz cadrul necesar pentru desfurarea unei activiti
sistematice de anticipare sau prefigurare a viitorului. Previziunea, la rândul su, permite
perfecionarea continu a cadrului organizatoric în care se desfoar activitile economice.
Coordonarea permite sincronizarea tuturor activitilor pentru realizarea obiectivelor prestabilite
pe calea previziunii, dar, pentru aceasta, activitile respective trebuie s urmeze, la rândul lor,
traiectorii care s corespund scopului urmrit, traiectorii proiectate tot prin intermediul
previziunii. Controlul permite evidenierea abaterilor fa de parametrii prestabilii prin
previziune i adoptarea msurilor corespunztoare, furnizând asfel informaii pentru elaborarea
unor studii previzionale cât mai realiste.
COORDONARE
OBIECTIVE
PREVIZIUNE ORGANIZARE
ECONOMICE
CONTROL
5
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
2
TIPOLOGIA FORMELOR I INSTRUMENTELOR UTILIZATE
ÎN PREVIZIONAREA ECONOMIC
6
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
comasate din mai multe sectoare; la nivelul unitilor productive de baz, când procesele
economice suport un grad înalt de dezagregare.
Prognozele sociale studiaz evoluia în perspectiv a consecinelor dezvoltrii economice i
tehnico-tiiifice asupra societii i asupra membrilor si, concomitent cu urmrirea relaiei
inverse — a efectelor dezvoltrii sociale asupra economiei, tiiei i tehnologiei. Aceste
prognoze abordeaz în mod deosebit aspecte din domeniul demografiei, forei de munc,
consumului populaiei, învamântului, culturii, sntii etc.
Prognozele ecologice abordeaz raporturile dintre om, societate i natur, având în vedere
conexiunile i interdependenele dintre aceste trei elemente. Prognozele ecologice reflect
cerinele i cile de urmat în perspectiv pentru meninerea i perfecionarea echilibrului normal
între societate i natur, pentru protejarea mediului ambiant.
Dup sfera de cuprindere deosebim: prognoz macroeconomic, prognoze pe probleme
de sintez, cu caracter complex, prognoze pe ramuri i subramuri economice, prognoze în
profil teritorial sau regional, prognoze pe uniti economico-sociale de baz i prognoze pe
produse i pe grupe de produse. Între aceste categorii de prognoze exist legturi de
condiionare reciproc ce trebuie avute în vedere la elaborarea lor. Procesul de elaborare
urmeaz deci o anumit logic, începând cu elaborarea prognozei macroeconomice pentru c
aceasta furnizeaz orientrile i coordonatele generale în care trebuie concepute i întocmite
celelalte categorii de prognoz.
Prognoza macroeconomic trateaz probleme de ansamblu ale dezvoltrii economico-
sociale. În cadrul su se studiaz evoluia probabil, în mai multe variante, a indicatorilor
principali ai dezvoltrii, referitori la: populaie i structura ocuprii forei de munc; produsul
intern i naional brut i net i utilizarea acestora pentru acumulare i consum; producia
industrial i agricol i structura pe subramuri; eficiena economic; volumul i structura
importurilor i exporturilor; domeniile prioritare ale cercetrii tiinifice i dezvoltrii
tehnologice; veniturile populaiei etc.
Prognozele pe ramuri i subramuri se elaboreaz în numr mai mare sau mai mic, în
funcie de cerine. Practica a evideniat necesitatea ca astfel de prognoze s se elaboreze cel puin
pe urmtoarele grupe de ramuri: resurse de materii prime i energetice; metalurgie i construcii
de maini; exploatarea i prelucrarea lemnului; industria uoar i alimentar; transporturi i
telecomunicaii; industria materialelor de construcii etc.
Prognozele pe probleme complexe de sintez, se elaboreaz pentru probleme prioritare,
care prezint interes pentru toate ramurile i domeniile de activitate, ca de exemplu: dezvoltarea
bazei de materii prime, pregtirea cadrelor, cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic,
7
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
8
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
scurt, prognoze pe termen mediu, prognoze pe termen lung i prognoze pe termen foarte
lung. De menionat este faptul c nu exist o unanimitate de preri în ceea ce privete lungimea
intervalului de timp pentru care o prognoz poate fi considerat pe termen scurt, mediu, lung sau
foarte lung, deoarece, perioada de timp pentru care se elaboreaz prognozele se situeaz între
anumite limite i depinde de o serie de factori.
9
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
pune în acest domeniu, economie care trebuie s asigure condiii pentru manifestarea deplin a
iniiativei agenilor economici autonomi pentru satisfacerea nevoilor sociale i realizarea unei
eficiene maxime posibile în conjunctura respectiv. Tranziia spre o economie liberalizat nu
înseamn renunarea total la planificarea economic. Procesele de conducere centralizat, sub
forma planificrii macroeconomice, trebuie s se împleteasc, în proporii diferite, cu cele de
conducere liberalizat, cu libera iniiativ. Planificarea economic va cpta un caracter
orientativ, indicativ, fa de caracterul imperativ, obligatoriu al planificrii macroeconomice,
practicat pân de curând în ara noastr i în alte ari foste socialiste din Europa.
Instrumentul previzional rezultat în urma activitii de planificare economic este planul
economic. Acesta reprezint un sistem de decizii sau de orientri prin care se stabilesc
niveluri, ritmuri i proporii ale dezvoltrii viitoare, pe baza studierii atente a cerinelor
manifestate pe pia i a resurselor disponibile, astfel încât s se desfsoare o activitate
eficient din punct de vedere economic, tehnic, ecologic i social. În statele cu economie
dezvoltat, planul macroeconomic ofer o viziune sintetic asupra evoluiei proceselor
economice, procese autoreglate prin confruntarea cererii cu oferta. Factorii de decizie pot
interveni cu ajutorul unor pârghii economico-financiare, cu caracter stimulativ sau restrictiv,
pentru a îmbina cât mai raional diversele categorii de interese i pentru a preveni sau elimina
dereglrile din activitatea practic. Prin planificare i planul economic se manifest mecanismul
de reglare cotient a fenomenelor i proceselor economico — sociale ca expresie a activitii de
conducere.
În condiiile tranziiei spre economia de pia, planul economic schieaz strategia
economic i social, respectiv un program adecvat de restructurare i modernizare a economiei,
de mobilizare a mijloacelor economice pentru a asigura un anumit nivel de acumulare i
stabilete, totodat, programul de aciune pentru stat i instituiile sale. În aceast viziune planul
macroeconomic nu mai programeaz ansamblul evoluiei economice i sociale ci un numr redus
de aciuni prioritare pentru care s fie rezolvate sursele de finanare de pus în aplicare.
În general, planul economic prezint o serie de caracteristici i indeplinete o serie de
funcii care, sintetic, pot fi formulate astfel: se prezint ca o lucrare prospectiv, prin care se
afirm un proiect uman colectiv, care trebuie s întruneasc, deci, un anumit consens pe baze
democratice; dimensioneaz trebuinele sociale în corelaie cu resursele ce pot fi antrenate în
condiii de eficien i preconizeaz msuri împotriva riscului; se situeaz întotdeauna întru-un
orizont temporal i într-un cadru spaial determinat; asigur coerena proceselor în devenire,
inînd cont de restriciile impuse de condiiile concrete economico-sociale, naturale i tehnice i
ofer soluii plauzibile atunci când intervin neconcordane între agenii economici; prin metodele
10
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
At = Rt — Pt (2.1)
Rt - Pt (2.2)
at = u 100 ;
Pt
2
( Pi - Ri )
U= (2.3)
2 2
Pi + Ri
11
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
unde:
Pi — datele de previziune pentru fiecare an al orizontului;
Ri — datele realizate pentru anii respectivi.
Pentru elaborarea unor previziuni cu grad ridicat de probabilitate, respectiv a unor
previziuni fiabile, este necesar ca ipotezele admise s nu conin contradicii, adic, s se in
seama de influena unor factori extraeconomici, de interaciunea factorilor determinani în
domeniul respectiv, s se ia în consideraie situaiile conjuncturale probabile. Factorii principali
care influeneaz fiabilitatea previziunilor sunt urmtorii: orizontul; aria i gradul de agregare;
volumul i calitatea informaiilor disponibile; metodele folosite la elaborarea lor; caracterul
stohastic al elementelor introduse; imperfeciunile sistemului informaional al previzionrii
macroeconomice; elementele subiective luate în calcul; cunoaterea legitilor obiective care
guverneaz evoluia fenomenelor studiate; strategiile adoptate de statele partenere în domenii de
interes comun.
12
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
13
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
prelucreaz serii cronologice de date referitoare la indicatorii amintii sau la alii derivai din
acetia. Prelucrarea statistic a seriilor respective permite identificarea trendului sau a tendinei
principale (T), a variaiei sezoniere (S) i a variaiei întâmpltoare (Î), pentru evidentierea
componentei ciclice (C), a variaiei totale (Y). Cu ajutorul unor metode statistice adecvate se
calculeaz curba trendului, care reprezint variaia medie a fenomenului analizat i poate fi
considerat ca norm a dezvoltrii economice (Fig. nr. 3.1.).
PIB(PNB)
A
YAth Yt=Curba trendului
YBth
} B
YCth
C
{ YS=curba activitii
Dup durata lor, ciclurile economice se difereniaz în trei mari tipuri, i anume:
cicluri lungi sau macrocicluri, numite i seculare, cu fluctuaie pe 50-60 de ani; ciclurile
propriu-zise, decenale, majore, cu periodicitate de la 4-5 ani pân la 10-12 ani, caracterizate
prin oscilaii largi în activitatea de afaceri i cicluri scurte sau minore, cu fluctuaii de
intensitate relativ moderat, în care oscilaiile sunt importante dar nu deosebit de severe, cu
periodicitate de la 6 luni la 3-4 ani. Macrociclurile pot s conin, în interiorul lor, mai multe
cicluri majore i minore.
3.2.1 CONSIDERAII PRIVIND CICLURILE ECONOMICE LUNGI
Coninutul ciclurilor lungi sau al macrociclurilor îl constituie ciclicitatea dezvoltrii
calitative a forelor de producie i, în primul rând, a modului tehnic de producie.
Evoluia pe termen lung a vieii economice, a strii i eficienei forelor productive,
demonstreaz c aceasta se desfoar sub forma unor unde lungi cu durata de 50-60 de ani. În
economie domin, în acest interval de timp, un anumit mod tehnic de producie, susinut de un
anumit model de acumulare i reproducie. O perioad de 25-30 de ani, modul tehnic de
14
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
producie funcioneaz corespunztor, îi dezvluie capacitile de progres, are un cadru adecvat
de afirmare. Dup aceasta, intr în conflict cu posibilitile oferite de natur si alte resurse ale
societii pe baza crora a fost edificat, apar semne de epuizare a capacitilor sale de a asigura
cadrul corespunztor pentru afirmarea legii economiei de timp, manifestându-se o tendin
istoric de scdere a eficienei economice, în primul rând a ratei profitului sau beneficiului.
Începe o perioad de tranziie spre un nou mod tehnic de producie, adecvat pentru raporturi
eficiente între om i natur i se pun bazele unui stadiu calitativ nou al ansamblului factorilor de
producie. Este o perioad de 20-30 de ani în care limitele vechiului mod tehnic de producie ies
tot mai pregnant în eviden, paralel cu extinderea în economie a germenilor noului mod tehnic
de producie. În aceast perioad se furesc bazele unui tip nou de acumulare i de reproducie
care pun în cauz pe cel vechi. Corespunztor acestei logici, în evoluia unei economii se disting
dou faze, fiecare cu o durat de 20-30 de ani, i anume: faza ascendent i faza descendent.
Faza ascendent se caracterizeaz prin preponderena anilor de prosperitate economic i ritmuri
relativ ridicate de cretere a produsului naional, investiiilor, produciei industriale, profitului,
inclusiv ridicarea susinut a nivelului de trai. Faza descendent se caracterizeaz prin încetinirea
ritmurilor menionate, prin faptul c anii de depresiune devin mai numeroi i se accentueaz
persistena unor fenomene negative în economie-omaj, inflaie etc.
Prosperitate Înviorare
PIB
Recesiune
Depresiune
Contracie Expansiune
t
15
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
16
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
într-o anumit proporie fa de volumul vânzrilor, fa de cifra de afaceri, proporie care
sporete dac se anticipeaz o cretere a preurilor. La începutul fazei de prosperitate, rata
dobânzii este mai mic iar descreterea rezervelor bancare are drept efect creterea ratei
dobânzii. Perioada de vârf a prosperitii se caracterizeaz prin cel mai înalt nivel al principalilor
indicatori (producie, ocuparea forei de munc, venituri, cerere, preuri, profituri, investiii,
stocuri, cerere pentru împrumut comercial, înlocuirea echipamentelor) i printr-o atitudine
optimist a agenilor economici. Diminuându-se preferina pentru lichiditate crete cererea de
bunuri i scade presiunea inflaionist în economie.
Recesiunea apare ca o consecin a modificrii aciunii factorilor externi i a relaiilor
dintre factorii interni într-o msur care contribuie la declinul economiei. Cererea crete tot mai
mult, înclinaia spre consum scade pe msura creterii venitului, preul se stabilizeaz în timp ce
costul continu s creasc, determinând scderea profitului i a investiiilor. Agenii economici
îi reduc inventarul stocat i, în consecin, i comenzile ctre producie. Reducerea inventarului
conduce la scderea produciei, iar aceasta la scderea ocuprii forei de munc i a venitului.
Procesul de scdere se amplific prin relaiile dintre cerere, preuri, costuri, profituri i investiii.
Dac scade consumul, profitul i investiiile, firmele reduc efortul de înlocuire a capitalului fix,
apar capaciti de producie nefolosite, scade cererea de bunuri de folosin îndelungat. Oferta
depete cererea, crete înclinaia spre lichiditate i consum i scade înclinaia spre acumulare i
investiii. Se resimte efectul cumulativ al scderii produciei, ocuprii forei de munc i
profitului, cererii i preurilor; aceasta se concretizeaz în reducerea investiiilor, care este
însoit de tendina de reducere spre zero a acceleratorului.
17
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
18
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
19
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
datoria consumatorului.
Categoria indicatorilor de coinciden cuprinde un numr de 8 indicatori, care îi
modific semnificativ sensul micrii, mai ales în punctul maxim, al prosperitii i în punctul
minim al depresiunii. Aceti sunt: ocuparea forei de munc în sectoarele neagricole, rata
omajului, produsul naional brut în preuri curente, produsul naional brut în preuri
constante, nivelul produselor industriale, veniturile personale, vânzrile prin comer a
produselor manufacturate, vânzrile prin comerul cu amânuntul. Trebuie precizat c în unele
statistici se folosete produsul naional exprimat numai în preuri curente sau constante i se
renun la vânzrile cu amnuntul, care au o dinamic asemntoare cu vânzarea prin comer a
produselor manufacturate. Categoria indicatorilor de întârziere este format din 6 indicatori la
care punctul de schimbare se înregistreaz dup momentul de maxim sau de minim al fluctuaiei.
Acetia sunt: rata omajului pe termen lung, investiiile în fabrici i echipamente, inventarul de
afaceri al fabricilor i comerului, costul unitar al forei de munc, împrumuturi industriale i
comerciale, rata dobânzii i împrumuturile bancare pentru afaceri. Ca indicatori de întârziere se
mai folosesc uneori modificarea productivitii neagricole i pierderile din afaceri.
20
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
economic anual este reprezentat ca un ansamblu de operaii economice sau fluxuri. Fiecare
operaie economic evideniaz un transfer de mijloace bneti între unitile productoare i
consumatori. În ansamblul su, SCN este prezentat în patru conturi naionale: Producie,
Consum, Acumulare, Restul lumii (relaii cu strintatea). Potrivit principiului dublei
înregistrri, fiecare operaiune este înscris în debitul i creditul unui cont. Conturile
macroeconomice sunt rezultatul unor multiple agregri i sintetizri ale informaiilor cuprinse în
conturile agenilor economici, sectoarelor economice i ramurilor de activitate.
a) Contul “Producie” evideniaz producia de bunuri, pe de o parte, pe ansamblu i pe
productori, iar pe de alt parte, pe genuri de activiti (ramuri). Se iau în consideraie patru
categorii de productori: unitile productoare de mrfuri, productorii de servicii
guvernamentale, productorii de servicii casnice i instituiile cu caracter nelucrativ care
presteaz servicii populaiei. Fiecare operaiune este înscris în debitul i creditul contului. De
exemplu, contul “Producie” înregistreaz în credit valoarea vânzrilor de mrfuri i exportul,
iar în debit venitul brut (valoarea adugat) i importul. Mrimea venitului brut i a importului
trebuie s fie egal deci cu valoarea vânzrilor i a exporturilor; aceasta arat c valoarea
adugat este egal cu suma vânzrilor de bunuri de consum i de investiii corectat cu soldul
relaiilor import-export. Contul “Producie” este separat în dou grupe de subconturi i anume:
subconturile de mrfuri, în care se evideniaz bunurile materiale i nemateriale cu caracter de
marf, cu specificarea valorii mrfurilor desfcute pe categorii de consumatori (uniti
productive, populaie, formarea brut a capitalului, export) i subconturile de activiti în care se
evideniaz ramurile productoare de bunuri pe sectoare;
b) Contul “Consum” se separ tot pe dou grupe de subconturi: subconturile de cheltuieli
în care se evideniaz categoriile de cheltuieli (pentru cumprturi de mrfuri, pentru servicii
guvernamentale, pentru obiective ale unor organizaii particulare etc.) i sectoarele care le fac
(gospodriile populaiei, instituiile guvernamentale etc.) i subconturile de venituri, în care se
evideniaz categoriile de venituri în sectoarele care le-au realizat, adic veniturile brute sau
valoarea adugat a diferitelor sectoare pe elemente care le determin mrimea;
c) Contul “Acumulare” evideniaz tranzaciile sectoarelor instituionale cu capital sau
fonduri fixe; este vorba pe de o parte de finanarea investiiilor brute i a cheltuielilor pentru
variaia stocurilor efectuate de diferite sectoare, iar pe de alt parte, de capitalul financiar folosit
pentru achiziii de pmânt i fonduri nemateriale, de transferurile i de consumul de capital fix;
d) Contul “Restul lumii” evideniaz tranzaciile curente legate de importurile i
exporturile de bunuri, precum i transferurile curente i tranzaciile de capital cu strintatea.
21
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
În cadrul SCN, se întocmesc scheme sau tabele care reflect diverse fluxuri, structuri i
relaii, între care se distinge Tabloul Economic de Ansamblu , Tabelul sau Tabloul Operaiunilor
Financiare i Tabelul Intrri-ieiri (input–output) sau Balana Legturilor dintre Ramuri ( vezi
anexa).
În SCN se calculeaz cinci indicatori sintetici principali, i anume: produsul global brut,
produsul intern brut, produsul intern net, produsul naional brut i produsul naional net; alturi
de acetia se mai calculeaz venitul naional, venitul naional disponibil i venitul naional
disponibil pe locuitor.
Produsul global brut reprezint valoarea bunurilor produse i consumate în societate
într-o perioad de timp determinat, de regul un an. Se utilizeaz trei moduri de calcul a
acestuia i anume:
a) ca sum a valorii produciilor globale brute de bunuri în toate sectoarele naionale,
adic atât a celor care se realizeaz pe pia ca mrfuri cât i a celor care nu au caracter de marf:
la instituiile financiare, producia brut include comisioanele încasate de acestea pentru
serviciile prestate i diferena dintre dobânzile i dividendele încasate i pltite; la societile de
asigurare include remuneraia necesar pentru producerea unui serviciu i nu totalul primelor de
asigurare încasate. La instituiile publice i private fr scop lucrativ, producia brut include
costul de producie sau consumul intermediar de bunuri i remuneraiile pltite salariailor,
consumul de capital fix i impozitele indirecte pltite. Bunurile i serviciile produse pentru pia
se evalueaz la preuri încasate, iar serviciile produse de unitile bugetare se evalueaz la
nivelul costurilor;
b) ca sum a intrrilor intermediare i a intrrilor primare. Intrrile intermediare
reprezint valoarea bunurilor folosite pentru consum intermediar. În ramurile produciei
materiale, consumul intermediar include consumul de materii prime i materiale, combustibili,
energie i ap cumprate, cheltuielile de cercetare i proiectare a produselor, analize, încercri
probe, publicitate, comisioanele pltite organizaiilor de comer exterior, plile pentru serviciile
de transport i telecomunicaii, gospodrie comunal i locativ, financiar-bancare, cheltuieli
cu protecia muncii, deplasri ale personalului în interes de serviciu etc.; nu se includ în
consumul intermediar cheltuielile în care satisfac consumul lucrtorilor dar nu sunt legate direct
de producie-achiziiile de utilaje, de natura capitalului fix, cheltuielile cu reparaiile
construciilor i bunurilor pentru prelungirea duratei de funcionare sau sporirea capacitii de
22
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
23
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
24
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
25
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
26
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
27
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
- are un caracter deschis, fiind conexat cu alte economii naionale i cu mediul natural;
- conine mai multe tipuri de fluxuri interconectate, adic fluxuri de mijloace materiale i
bneti, fluxuri umane, fluxuri de parametrii de comand, ca i fluxuri de informaii conexe
(privind funcionarea subsistemelor proprii i realizarea legturilor cu alte sisteme).
y t = y 0 + nt u 'y (5.1)
unde:
28
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
În cazul unei extrapolri euristice se modific parametrul 'y , devenind 'y *, cu ajutorul
produsului dintre sporul mediu i coeficientul k, ce poate fi mai mare sau mai mic decât l, dup
cum estimeaz specialitii c se va modifica tendina evoluiei. Dac k<1 se reduce sporul mediu
calculat pe baza datelor din perioada expirat, iar dac k>l acest spor se amplific. Deci se aplic
relaia:
yt y 0( 1 r r )t (5.3.)
unde:
yt y 0( 1 r )t k (5.4)
Y= f (x) (5.5)
Este obligatoriu îns ca între cele dou variabile s existe relaii cauzale, iar coeficientul de
corelaie dintre ele s fie cât mai mare i abaterea medie ptratic s fie cât mai mic. Aceste
cerine trebuie urmrite când se alege forma funciei (sau se alege acea funcie care satisface cel
mai complet aceste exigene).
29
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Extrapolarea de acest tip pleac de la ipoteza c oricare din valorile reale ale seriei dinamice
se obin prin suprapunerea urmtoarelor elemente: o variaie stabil de lung durat, numit
tendin, care d sensul general al evoluiei; variaii periodice în jurul acestei tendine; variaii
întâmpltoare (aleatoare).
În acest caz, relaia de mai sus devine:
Y = f(x) + u, (5.6)
unde:
u — variabila aleatoare (perturbatoare).
O importan crescând au cptat funciile ce exprim corelaii multiple, în care variabila
dependent (Y) este exprimat în funcie de mai multe variabile independente (xi):
n
Y = a0 + ¦ ai u xi (5.7)
i 1
30
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Rezultanta poate fi o dreapt exprimat ca o funcie liniar simpl (Xt = a + by), iar pentru
evoluii mai complexe curbele pot fi descrise de funcii exponeniale, logaritmice, logistice etc.
Prelungirea dincolo de perioada statistic a parametrilor variabilelor pentru orizontul de
previziune are o valoare relativ, deoarece nu poate cuantifica intensitatea corelaiei dintre
variabile. De aceea, aceast metod ofer numai o prim imagine de ansamblu, care trebuie
ulterior precizat i eventual corectat, prin alte metode.
xt xt xt xt xt
u u u
u u u u u u
u u u u xt
u u u u u u u
u u u
u u u
u u u u
t t t
Xt Înfurtoarea
I II III IV
t
Perioada Perioada
trecut viitoare
Cu ajutorul acestei metode se pot proiecta, de exemplu, performanele ce se impun unei noi
generaii de echipamente tehnice astfel încât ele s fie superioare generaiilor precedente (viteza
sau capacitatea de memorare a calculatoarelor electronice, randamentul noilor generaii de
oelrii bazate pe turnarea continu etc.).
31
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Metoda interpolrii const în stabilirea mrimilor intermediare între dou variabile date,
i anume între nivelul anului de baz i cel prevzut pentru anul final al perioadei de prognoz
sau de plan.
Interpolarea se poate realiza folosind dou procedee:
- interpolarea cu ajutorul raiei medii anuale stabilit în funcie de cele dou mrimi
cunoscute (X0 i XT) i de numrul de ani dintre ele:
R ( Xt X 0 )/ T (5.8)
XT X 0( R xT ) (5.9)
unde:
R = raia medie anual;
- interpolarea cu ajutorul ritmurilor medii, stabilindu-se ritmul mediu anual dintre anul
de baz i cel final al previziunii i aplicându-l din aproape în aproape la valorile absolute
intermediare. Se folosesc relaiile:
de unde:
1
a = u ( ln X T - ln X 0 )
n
i:
1
b= ( log X T - log X 0 )
n
de unde:
XT X 0 1r n
(5.11)
32
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
unde:
33
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
C. Metoda scenariilor const în conceperea unor stri i evoluii viitoare prin reprezentarea
succesiunii probabile a unor evenimente i structuri dinamice, avansând treptat din prezent spre
viitor. Pe parcursul lucrrilor sunt separate punctele critice nodale din care se desfac mai multe
alternative. Construirea acestor secvene logice de evenimente în devenire, cu alternativele
posibile, are totodat menirea s releve resorturile cauzale care pot declana evoluiile
prevzute.
Scenariul caut s ofere soluii la dou categorii de probleme:
- care sunt cile care conduc la o anumit situaie;
- cum poate fi înlesnit, prevenit sau deviat o anumit tendin de evoluie.
Folosirea metodei scenariilor în previzionarea proceselor economico-sociale presupune deci
influena notabil a factorului de decizie, bineîneles în limitele posibilului i ale exigenelor
eficienei.
Metoda se bazeaz, pe de o parte, pe analize cantitative preliminare i pe folosire sistemelor
moderne de prelucrare a informaiilor, dar accentul principal este pus pe realizarea de analize
calitative, pe interpretri logice. Astfel de scenarii au fost întocmite în legtur cu fenomenele
demografice, cu evoluia resurselor naturale i alimentare, ca i cele privind evoluia balanei
energetice, a resurselor de ap potabil, efectele polurii etc.
D: Metoda comparaiilor internaionale ca metod de previziune const în alegerea unui
fenomen sau proces, care a avut loc în trecut într-o alt ar i a crui evoluie anterioar se
consider a fi probabil în viitor în ara care face obiectul previziunii i în studierea prognozelor,
programelor i planurilor elaborate în alte ri, în domenii ce intereseaz propria evoluie i
descifrarea tendinei cu gradul cel mai ridicat de probabilitate pentru ara care face obiectul
previziunii.
34
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Funciile de producie sunt expresii matematice care descriu legturile cantitative dintre
principalii indicatori economici ce caracterizeaz volumul activitilor verigilor organizatorice
ale economiei naionale în ansamblul su (produs global brut, produs intern brut sau net, valoare
adugat brut sau net, venitul naional, venit naional disponibil pe total sau pe locuitor,
produsul sau producia global a ramurilor sau sectoarelor instituionale) i principalii factori de
producie, respectiv capitalul fix sau capitalul total (fix i circulant), fora de munc din
activitatea productiv, progresul tehnico-tiinific, resursele de materii prime i materiale. Aceste
modele economico-matematice pot fi utilizate la nivel macroeconomic, pe ansamblul economiei
sau pe ramuri ori sectoare instituionale ale acesteia, dar i la nivelul unor mari uniti economie,
precum i la nivelul întreprinderilor i al seciilor de producie.
Funciile de producie sunt folosite cu rezultate bune în activitatea previzional, pentru
modelarea creterii economice, pentru aproximarea creterii eficienei economice, dar i pentru
estimarea produciei unei ramuri, subramuri, întreprinderi. Pot fi folosite de asemenea i pentru
estimarea contribuiei progresului tehnic la creterea economic i pentru cuantificarea factorilor
extensivi i intensivi ai creterii. Rolul funciilor de producie în activitatea previzional se poate
extinde îns i la soluionarea unor probleme cum ar fi, de exemplu, determinarea unor indicatori
ai eficienei economice a folosirii factorilor de producie sau de dimensionare a necesarului de
factori de producie.
Sunt cunoscute un numr mare de tipuri de funcii de producie, cea mai des utilizat fiind
funcia Cobb-Douglas, a crei form general este:
Y t = A u F t u Lt u e
D E J
(5.12)
unde:
Y = produsul muncii în anul „t”;
F = fondurile fixe productive (media) în anul „t”;
L = fora de munc (media anual în anul „t”);
D i E=elasticitile factorilor de producie;
J = rata progresului tehnic;
A = coeficientul de proporionalitate;
e = baza logaritmilor naturali.
ln Y t = ln A + D u ln Ft + E u ln Lt + J t (5.13)
35
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Dac se noteaz ry, rf, rl ritmurile medii de cretere ale produsului muncii, fondurilor fixe i
forei de munc în intervalul dintre un an de baz (anul 0) i un an „t”, nivelul indicatorilor în
anul „t” este dat de expresiile:
Yt =Y0 (1 + ry ) ; Ft = F0 (1 r j ) ; Lt = L0 (1 + rl )
t t t
(5.14)
Y0 (1 + ry ) = A u[ F o u (1 + r f ) ] D u [ Lo u (1 + rl ) ] E u eJ t
t t t
(5.15)
wY Y dY dL
E =( ): ( ) = ( ):( ) (5.19)
wL L Y L
Semnificaia economic a funciilor de producie este îns mai profund, deoarece ele
exprim i legtura dintre productivitatea muncii (W) i înzestrarea cu fonduri fixe a persoanelor
ocupate (g), precum i cu eficiena folosirii fondurilor fixe (e). Dac folosim forma funciei de
producie Cobb-Douglas fr factorul progres tehnic, rezult:
Y F ( AF D u L E ) (5.20)
W= = A u F D u L E -1 = u = gue
L L F
Y A u F D u L1-D F
W= = = A u ( )= A u g (5.21)
L L L
36
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
De aici se deduce c economisirea forei de munc implic un volum mai mare de fonduri
fixe, ceea ce ridic problema analizei i stabilirii unei corelaii juste între cei doi factori. De
asemenea, rezult posibilitatea determinrii coeficientului de substituie a factorilor (s):
wY
wL = A u E u F u L = E u F = E u g
D E -1
(5.22)
wY A u D u F D -1 u L E D L D
wF
F
F1
F2
F3 Y=constant
L1 L2 L3
37
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Simularea este unul dintre cele mai performante mijloace de analiz, folosit pentru
proiectarea sistemelor complexe, pentru planificarea i controlul acestora. Ea se definete ca
fiind procesul de proiectare i realizare ale unui model, ale unui experiment în scopul înelegerii
comportamentului sistemului i al evalurii unui numr mare de strategii posibile pentru
funcionarea acestuia. Evoluia sistemelor informatice, reducerea costurilor computerelor i
mrirea puterii procesoarelor au determinat un mediu favorabil dezvoltrii simulrii, astfel c
implementarea programelor de simulare nu se mai rezum doar la simularea unui sistem sau a
unui produs înainte de a fi fabricat sau construit ci extinde extrem de mult avantajele modelrii,
astfel c un model de simulare a procesului nu conine doar activitile în derulare, ci este mult
mai flexibil i mai adaptabil la necesitile utilizatorului, putând preciza alocarea i consumul de
resurse, controlul produciei i randamentul mecanismelor de transfer.
Modelarea bazat pe simulare const în construirea de structuri matematice care
reprezint prin analogie caracteristicile eseniale ale fenomenului sau procesului investigat,
înlesnind testarea unui numr infinit de variante prin modificarea unor parametrii de decizie
(opionali) pân când se obine soluia cea mai plauzibil i mai convenabil.
Modelul previzional de simulare se bazeaz pe valorificarea unor variabile de intrare
(exogene) i pe proiectarea unor parametrii opionali, în diferite variante, precum i a unor
factori aleatori (pentru lucrrile previzionale în condiii de risc i incertitudine), iar din
combinarea lor rezult o serie de ecuaii în lan, din care se obin variabile de ieire (rezultative,
endogene), ce devin elemente de calcul ale unor noi condiii.
Pe msur ce se mrete numrul variabilelor de intrare iniiale i al parametrilor opionali
se realizeaz modele de simulare tot mai cuprinztoare.
Este recomandabil ca unele variabile iniiale i parametrii opionali s se anticipeze cu
ajutorul altor metode, inclusiv modele de optimizare, ceea ce consolideaz de la început
plauzabilitatea sistemului simulat.
Dup cum se poate observa, metoda cuprinde faza modelrii i faza simulrii.
Experimentele care se realizeaz pe aceast baz sunt strâns legate de tipul de simulare adoptat.
Cele mai importante sunt simularea Monte Carlo i simularea de tip „joc".
Simularea Monte Carlo este o modelare prin experimentarea tiinific a proceselor
deterministe sau stochastice, fundamentat pe principiul generrii unor variabile aleatoare (sau a
unor procese stochastice) legate funcional de sistemul real, prin caracteristici specifice
(momente, densitate de repartiie sau funcii de repartiie), obiectivul fiind obinerea de
38
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
39
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
colectivul la sugestia participanilor; apoi se formuleaz idei în jurul problemei pus în discuie;
urmeaz, în continuare, una sau mai multe edine, în vederea obinerii de asociaii sau
combinaii de idei; în final are loc evaluarea critic a ideilor emise, dup care se precizeaz
soluia problemei.
Metoda prezint desigur avantajul c stimuleaz fundamentarea tiinific a deciziilor
previzionale, prin afluena ideilor i dezbaterea colectiv a acestora. Dar ea are o serie de limite:
oricât de libere ar fi discuiile, exist totui pericolul inhibrii unor participani de ctre indivizii
cu o personalitate puternic sau dominatoare, împiedicând afirmarea deplin a opiniilor celorlali
membrii; favorizeaz lansarea unor idei superficiale, nefondate; nu ofer garania c ideile emise
acoper în întregime necesitile rezolvrii optime a problemei.
B. Metoda anchetelor iterative (Delphi) se bazeaz pe consultarea în mai multe runde a
unui grup de experi i folosirea sistematic a opiniilor acestora. Spre deosebire de metoda
anterioar, ea se bazeaz pe principiul izolrii experilor, în vederea eliminrii riscului de
influenare reciproc i a obinerii unor rspunsuri obiective. În consecin, ei nu cunosc
componena colectivului.
Valorificarea rezultatelor acestei metode const în aprecierea cantitativ i calitativ a
evoluiilor pe care le-au suferit rspunsurile dup fiecare rund, ajungându-se în final la un
model care s sintetizeze rezultatele chestionrii. În ultima analiz, rspunsul considerat
pertinent este o expresie agregat a opiniilor individuale a experilor.
Metoda anchetelor iterative poate fi utilizat îndeosebi pentru:
- anticiparea unor evenimente tiinifice sau tehnice, solicitându-se s se estimeze când se
va produce un eveniment ateptat, în care scop experii trebuie s opteze pentru un anumit an sau
interval de ani; uneori se cere s se estimeze numrul de ani necesar pentru rezolvarea
problemei;
- anul când poate deveni operaional o soluie tehnologic cunoscut dar deocamdat
inoperant, datorit costurilor înc prea ridicate sau unor efecte secundare nocive;
- estimarea în perspectiv a soluiei optime din mai multe soluii posibile;
- alegerea mijlocului cel mai adecvat din mai multe mijloace disponibile pentru înlturarea
unor perspective nefavorabile.
Pentru creterea performanelor metodei, sunt necesare: ameliorarea modului de selecionare a
experilor, încât în colectivul organizat s fie antrenai cei mai competeni specialiti;
perfecionarea mecanismului de retroreacie, pe parcursul rundelor de chestionare, printr-o
informare calitativ superioar, bazat pe computerizare; îmbuntirea substanial a
40
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
41
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Qij = P j u C ij (5.23)
unde:
Qij = necesarul din materialul „i” pentru producia „j”;
Pj = producia în uniti fizice pentru produsul „j”;
Cij = consumul specific al materialului „i” pentru produsul „j”.
42
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
fonduri bneti. Balanele valorice cuprind sfera relaiilor privind echilibrul financiar, monetar i
valutar. Principalele balane valorice sunt: balana economiei naionale (tabelul conturilor
naionale, care reflect mrimi agregate cum sunt: produsul naional, consumul final pe
destinaii, comerul exterior etc.), bugetul statului (care prevede veniturile i cheltuielile
statului), balana comercial (care reflect volumul operaiilor de comer exterior), balana de
pli externe (cuprinzând încasrile i plile generate de operaiuni economice i
extraeconomice în strintate).
Balanele forei de munc reflect raporturile ce se creeaz pe piaa forei de munc i în
procesul de folosire a acesteia pe ramuri i domenii de activitate, pe mediul urban i cel rural, pe
sexe, în profil teritorial. Ele se întocmesc atât ca balane totalizatoare (pe întreaga ar) cât i ca
balane cu caracter parial (pe judee) sau alte uniti teritoriale.
43
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
- prin migrri previzibile (între ramuri, între zone i între categorii socio — profesionale).
6
PREVIZIONAREA DEMOGRAFIC, A FOREI DE MUNC I
A PRODUCTIVITII MUNCII
unde:
Pt = numrul populaiei la orizontul prognozei;
P0 = numrul populaiei în anul de baz;
'p = raia medie anual a evoluiei populaiei;
n = numrul de ani de dup anul de baz;
k = coeficientul unitar sau subunitar de corectare a tendinei principale.
- cu ajutorul ritmului mediu anual (în cazul unei evoluii în progresie geometric):
P t = P0 u ( 1 + r ) u k
n
(6.2)
unde:
r = ritmul mediu anual.
44
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Pt = a + bt + c t
2
(6.3)
unde:
a, b, c = coeficieni de corecie;
t = variabila timp.
0 o t u f , 0 o t;
49
N 0 o t = ¦ Pi , i
(6.4)
i=15
- determinarea numrului deceselor (D), care reduc în fiecare an populaia din anul de baz,
obinându-se astfel numrul supravieuitorilor între anul de baz i anul de previziune.
În acest scop se folosesc tabele de mortalitate, care relev probabilitile de deces,
difereniate pe vârste i pe sexe i apoi în total. Se distinge, astfel, mortalitatea infantil (adic
pân la împlinirea vârstei de 1 an) care este sensibil mai ridicat decât la vârstele imediat
urmtoare, dup care se calculeaz mortalitatea specific pe fiecare vârst i sex i în final
mortalitatea general. Este de reinut, de asemenea, c mortalitatea este mai ridicat la populaia
masculin, ceea ce face ca, dei se nasc,de regul, mai muli biei, numrul populaiei feminine
s depeasc uor pe cel al populaiei masculine (la fel i durata medie de via).
- estimarea numrului emigranilor (E) i imigranilor (I) prin observaii statistice;
- calcularea numrului populaiei pentru orizontul previziunii (Pt) pe baza relaiei:
P t = P o + N o o t - D o o t - E o ot + I o ot (6.5)
45
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
C
c=
P
N = Puc (6.6)
P
p=
C
unde:
c = rata medie a capilor de gospodrie (de familie);
C = numrul capilor de gospodrie (de familie);
N = numrul de gospodrii (familii);
p = numrul mediu de persoane pe o gospodrie (pe o familie).
P
PVM PAVM
PVML PIM
PA PI
PO RM
46
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
O A
Fig. nr. 6.2.
Categorii de resurse umane pe piaa muncii
47
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Pentru elaborarea previziunii forei de munc, un rol important îl are modelul de simulare
global, de forma urmtoare:
(1) PVMt = Pt u vt
(2) PAVMt = Pt u at
(3) PVLMt = Pt u bt
(4) PIMt = PVMt u ct
(5) PAMLt = Pt u dt
(6) RMPt = PVMt+PAMLt-PIMt
(7) PSVMt = PVMt u et
(8) PCVMt = PVMt u ft
(9) Mtt = PVMt u gt
(10) SOMt = PVMt u ht
(11) Rmt = PSVMt + PCVMt + MTt + SOM
(12) RMDt = RMPt — RMt
RMDt = POt
(13) RMPt = RMDt + RMt
(14) Pat = POt + RMt
(15) Pit = Pt — PAt
(16) SALt = POt u kt (6.7)
unde:
SOM = numrul omerilor
h = ponderea SOM în PVM
RM = rezervele de munc
RMD = resursele de munc disponibile
PO = populaia ocupat
PA = populaia activ
PI = populaia inactiv
SAL = numrul salariailor
k = ponderea SAL în PO
t = anul de previziune
P = populaia total
PVM = populaia în vârst de munc
v = ponderea PVM în P
PAVM = populaia în afara vârstei de munc
a = ponderea PAVM în P
PVML = populaia în vârst de munc apt de a lucra
b = ponderea PVML în P
PIM = populaia în vârst de munc dar cu incapacitate de a lucra
c = ponderea PIM în PVM
PAML = populaia care continu s lucreze dincolo de vârsta de munc
d = ponderea PAML în P
48
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
X i,t
L i ,t =
W i,t
sau:
X it P - ¦ ' (6.8)
o Lit
Wi
unde
Li = numrul necesar al forei de munc pentru ramura „i”;
Xi = producia ramurii „i”;
Wi = productivitatea muncii pentru ramura „i”;
¦ ' Lit = suma economiilor relative de for de munc ce se anticipeaz c va avea loc pe
Din model rezult relaiile de interdependen care exist între volumul produciei,
productivitatea muncii i numrul necesar de for de munc.
În cazul de fa, numrul forei de munc este condiionat de volumul prevzut al produciei
i de nivelul prevzut al productivitii muncii.
În condiii normale are loc o economie relativ de for de munc, ceea ce înseamn c la o
cretere dat a produciei, are loc cretere mai lent a efectivului de for de munc sau chiar o
stagnare a acestuia. Dac acest efectiv va fi în anul de previziune mai mic decât anul de baz are
loc o economie absolut.
Aceste situaii difer, desigur, de la o ramur la alta, în funcie de factorii care influeneaz
49
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
PO t = ¦ PO i,t (6.9)
Previziunile astfel obinute urmresc totodat realizarea unei corelri raionale între
efectivele necesare i posibilitile de acoperire a acestora, atât pe total cât i pe ramuri i zone.
Pornind de la necesarul total de for de munc (POt)se poate stabili necesarul de noi locuri
de munc ('LMt), ca diferen între Lt i Lo, corespunzând deci cu sporul absolut al populaiei
ocupate:
Se proiecteaz apoi necesarul suplimentar de for de munc ('Lt), adic numrul efectiv de
lucrtori nou încadrai în anul de previziune. El se calculeaz prin relaia:
' L t = ( Lt - L o ) + M + P + A (6.11)
unde:
Un rol important în cadrul acestor studii previzionale îl are proiectarea stocului de personal
calificat (calculat pe categorii profesionale) cu ajutorul unui grafic de tip Lexis (Fig. nr.6.2).
Acesta cuprinde numrul persoanelor din profesiunea respectiv, care lucreaz în prezent
precum i efectivele contingentelor noi, care vor intra an de an în activitate, pe msura terminrii
colii/facultii, din care se scad pierderi anuale estimate (cauzate de mortalitate, pensionare sau
prin alte ieiri), rezultând „stocul” care rmâne de la un an la altul (pe diagonal SV-NE).
50
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Vârsta
24 P5
23 P4
22 P3
Legenda P2
21
p=pierderi
P1 timpul
20
1990 1991 1992 1993 1994 1995 ani
Dup cum s-a artat, pentru elaborarea previziunilor privind fora de munc, este necesar s
se anticipeze, în prealabil, productivitatea muncii pentru perioada de perspectiv.
Previzionarea productivitii muncii se poate realiza apelându-se la mai multe metode: prin
extrapolare, prin comparaii internaionale, prin corelaie cu gradul de înzestrare a muncii i cu
eficiena folosirii echipamentelor de producie (fonduri fixe), prin intermediul economiei relative
de for de munc, prin folosirea modelului BLR.
- Previzionarea productivitii muncii prin extrapolare se poate realiza fie pe seama
unui singur factor (model unifactorial) considerat în mai multe momente:
W abux
W = a + b u x + c u x2 (6.13)
2
W = ea+bu x+cu x
51
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
W = productivitatea muncii;
a,b,...n = intervalul (numrul de uniti de timp) dintre momentele înregistrrii statistice a
productivitii muncii;
xi = factorii de influen.
- Metoda comparaiilor internaionale poate servi la prognozarea productivitii muncii
prin determinarea timpului necesar pentru eliminarea decalajului fa de o ar mai dezvoltat.
Pentru abordarea acestei probleme se vor folosi notaiile:
t = numrul de ani necesari egalizrii nivelurilor;
W0(A) = nivelul productivitii muncii în anul de baz în ara „A” beneficiar a prognozei;
W0(B) = nivelul productivitii muncii în anul de baz în ara mai dezvoltat „B” cu care se
face comparaia;
rW(A) i rW(B) = ritmul mediu anual de cretere a productivitii muncii în cele dou ri.
Trebuie obinut egalitatea:
t
ln W o (A)[1 + rw (A)] = Wo(B) [1 + rw (B)]
t
(6.16)
Prin logaritmare se obine:
ln W o (A) + t ln [1 + rw (A)] = ln W o (B) + t ln[1 + rw (B)] (6.17)
de unde:
ln W o (B) - ln Wo (A)
t= (6.18)
ln [1 + rw (A)] - ln [1 + rw (B)]
Este evident c trebuie cunoscute ritmurile medii anuale i nivelurile absolute din anul de
baz ale productivitii muncii în cele dou ri, iar rw (A) > rw (B) .
Pentru prognozarea ritmului mediu anual al productivitii muncii necesar rii „A” în
scopul ajungerii din urm a rii „B” dup „t” ani (considerându-se durata) se vor folosi relaiile
de mai jos:
ln o(B) - lnW o (A) (6.19)
ln [1 + rw (A)] = + ln [1 + rw (B)] ;
t
52
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
'W y = E y + D y u ' y
wt = wo u (1 + ' w )
t
(6.25)
unde:
x = indicele gradului de înzestrare tehnic a muncii (lei fonduri fixe pe o persoan) în anul
de baz;
y = indicele eficienei globale a echipamentelor tehnice (fonduri fixe) din anul de baz
(producia obinut la o unitate de fonduri fixe;
'x i 'y = creterile medii anuale proiectate pentru aceti indici;
'wx = partea din sporul indicelui productivitii muncii datorat creterii gradului de
înzestrare a muncii;
'wy=partea din sporul indicelui productivitii muncii determinat de creterea eficienei
fondurilor fixe;
D = parametrul de reglare a influenei factorilor „x” i „y”, situat între 0 i 1;
E = 1-D (când D = 0, influena revine factorului „x”, iar când D = 1 influena se obine pe
seama factorului „y”);
t = orizontul prognozei.
- Previzionarea productivitii muncii prin intermediul economiei relative de for de
munc se realizeaz în mod etapizat astfel:
a) preliminarea nivelului produciei pentru anul de baz (X0);
b) preliminarea efectivului forei de munc pentru anul de baz (L0);
c) calcularea productivitii muncii pentru anul de baz:
Xo
Wo= (6.26)
Lo
d) determinarea volumului produciei în anul de previziune (Xt);
e) calcularea necesarului de for de munc la nivelul produciei în anul de previziune dar cu
productivitatea muncii din anul de baz:
L* = X t (6.27)
Wo
f) calcularea mrimii totale a economiilor relative de for de munc prestabilite pe baza
factorilor de cretere a productivitii muncii:
53
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
L t = L* - ¦ 'L (6.29)
h) determinarea nivelului productivitii muncii pentru anul de previziune:
Xt (6.30)
WT =
Lt
i) stabilirea sporului absolut al productivitii muncii:
W =W t - W o (6.31)
54
PREVIZIUNE MACROECONOMIC
Bibliografie
Capanu I..a. Sistemul conturilor naionale i agregate macroeconomice, Ed.All, Buc., 1994
Ciurlu C. .a. Previziune macroeconomic, partea I, Reprografia Univ. din Craiova, 1993
Ciurlu C., Dura C. Previziune macroeconomic, Ed. Focus, Petroani, 2001
Ciurlu C., Tomi I. Previziune macroeconomic, Ed. Dova, Craiova, 1999
Ciurlu C., .a. Previziune macroeconomic. Concepte i metodologie, Ed. Universitaria,
Craiova, 2001
Dima I.C. Previziune macroeconomic, Editura „Scrisul Românesc” Craiova, 1997
Enache M. .a. Modele matematice în sistematizare, Ed. Tehnic, Bucureti., 1987
Naisbith J. Megatendine, Ed. Academiei, Bucureti., 1989
Nicolae V. .a. Previziune macroeconomic, Litografia A.S.E., Bucureti., 1992
Nicolae V. .a. Previziune i orientare economic, Ed.- Economic, Bucureti, 2001
55