Obiective

• Recunoaşterea  unui  frotiu  şi  identificarea  

elementelor  care  îl  diferenţiază  de  o  
secţiune  histologică

• Identificarea  elementelor  figurate  

sangvine
Sângele – caracteristici

• Varietate  de  ŢESUT  CONJUNCTIV,  format  

din  celule  şi  plasmă

• Celulele  sangvine  au  origine  în  măduva  

roşie  hematogenă,  în  celula  stem  
hematopoietică
Sângele  periferic  – elemente  figurate

• HEMATII   – celule  anucleate

• LEUCOCITE   – celule  nucleate

• PLACHETE   SANGVINE – fragmente   celulare

(TROMBOCITE)  
 Pregătirea  unui  frotiu
• FROTIU, frotiuri, s.  n. 1. Picătură de  sânge,  
suspensie de  microbi etc.  întinse în strat subțire și
omogen pe o  lamă de  sticlă pentru a  putea fi  
examinate la  microscop
• Reprezintă modalitatea de  studiere a  morfologiei
elementelor sangvine şi totodată orientează asupra
numărului de  leucocite şi trombocite din  sânge
• Picătura de  sânge obţinută la  înţeparea pulpei
degetului este depusă pe o  lamă de  sticlă curată şi
degresată şi apoi este întinsă cu  ajutorul unei alte
lame  menţinute la  un  unghi de  aproximativ 45°
faţă de  prima
Frotiuri  utilizate  în  practica  medicală

• Cel  mai  comun  frotiu  este  cel  de  sânge,  

dar  metoda  frotiurilor  este  folosită  şi  
pentru:
• studiul  secreţiilor  
• studiul  celularităţii  colului  uterin  (frotiu  
Babeş-­‐Papanicolau)
Frotiu  de  sânge  periferic
Frotiu  de  sânge  periferic

http://www.geocities.ws/mtjaved_uaf/systemic.htm
 Colorarea  frotiului  sangvin
• Metoda   May-­‐Grünwald-­‐Giemsa  (MGG)
• Soluţia  May-­‐Grünwald  – eozinat   de   albastru  de  
metilen  solubilizat  în  amestec  de   alcool   metilic  
şi  glicerină  neutră
• Soluţia   Giemsa  – eozinat  de   azur   de   metilen  
solubilizat  în   amestec  de  alcool   metilic  şi  
glicerină  neutră
• Examinarea  frotiului  de   sânge   se   face  cu   obiectivul  
100x  cu   imersie
N.  B.  În  atlase  de  specialitate,  veţi  mai  intâlni  şi   coloraţia  Wright,  cu
rezultate  similare  coloraţiei  MGG.
 Rezultate  colorația  MGG  

• Nucleu  – bazofil
• Citoplasma  agranulocitelor   – bazofilă
• Citoplasma  granulocitelor   – acidofilă
• Granulații  nespecifice  (azurofile)  – roșu   purpuriu
• Granulații  specifice
• Neutrofile  – violet/roz
• Bazofile  – albastru   închis/negru
• Eozinofile  – roșu-­‐portocaliu
Frotiu  de  sânge  periferic  
colorația  May-­‐Grünwald-­‐Giemsa  (MGG)

http://imagebank.hematology.org/
Elementele  figurate  ale  sângelui  periferic
Eritrocite Leucocite Trombocite
(Hematii,   (Globule  albe) (Plachete sangvine)
globule   roșii)
F:  3,9  – 5,0  x1012 3,5  – 10,5  x109   150  – 450  x109  
B:  4,3  – 5,7  x1012 celule/L celule/L
celule/L 100%

Granulocite Agranulocite
(Polimorfonucleare) (Mononucleare)

Neutrofile Eozinofile Bazofile Monocite Limfocite

40  – 70% 1  – 5% 0  – 1% 4 – 8% 25  – 40%
 Eritrocitele

• Diametru  – 7-­‐8  µm

• Celule  anucleate
• Citoplasmă  acidofilă,  centru  mai  palid  
colorat  (datorită  formei  de  disc  biconcav)

La  examinarea  frotiului  de  sânge,  eritrocitele  pot  fi   folosite  ca  

standard  de  mărime  şi  culoare,  în  identificarea  tipurilor  de  leucocite.
Eritrocite

http://www.pathologystudent.com/?p=5230
Leucocite – clasificare

• În  funcţie  de  aspectul  nucleului

• Mononucleare  – limfocite,  monocite
• Polimorfonucleare  (PMN)  – în  funcţie  
de  tipul  de  granulații  conţinute:
• PMN  neutrofile
• PMN  acidofile
• PMN  bazofile
itsmethenerd.wordpress.com
Granulocitele  neutrofile
• Nucleu  segmentat  în   2-­‐5  lobi,  uniţi   prin  punţi  
fine   de   cromatină;  la  sexul  feminin,  se  poate  
observa   corpusculul  Barr   (cromozomul  X  
inactivat),  o  structură   ca  un   băţ  de   toboşar,  
ataşat  la  unul  din   lobi  
• Citoplasma  acidofilă,   cu   granulații  secundare  
mici,  roz-­‐violet
• Pe   frotiu  pot   fi  întâlnite  și  neutrofile  tinere,  
cu   nucleu  nesegmentat,   în   bandă
http://imagebank.hematology.org/
Granulocitele  eozinofile

• Nucleu  segmentat,  cel  mai  frecvent  bilobat

• Citoplasmă  acidofilă,  cu  granulații  
secundare  mari,  egale,  roşii-­‐portocalii
 www.studyblue.com
http://student.nu.ac.th
 Granulocitele  bazofile

• Nucleu  segmentat,  dar  de  obicei  mascat  de  

granulațiile  specifice
• Citoplasma  acidofilă,  cu  granulații  secundare  
de  diferite  dimensiuni,  albastru  închis/negre
• Fiind  în  număr  mic  în  sânge,  se  întâlnesc  
foarte  rar  pe  frotiu
http://www.quia.com/jg/1058742list.html
 Limfocitele

• Diametru  – 6-­‐8  µm  (limfocite  mici),  7-­‐10  µm  

(limfocite  intermediare),  12-­‐18  µm  
(limfocite  mari)
• Nucleu  mare,  rotund/indentat,  tahicromatic
• Citoplasmă  redusă  cantitativ,  bazofilă,  doar  
cu  granulații  primare  azurofile
• Raport  nucleu/citoplasmă  4:1  sau  3:1
http://missinglink.ucsf.edu/
http://imagebank.hematology.org/
 Monocitele

• Nucleu  mare,  reniform/“în  potcoavă”,  în  care  

eucromatina  alternează  cu  heterocromatina
• Citoplasmă  slab  bazofilă,  cu   granulații  
primare  mici,  azurofile

N.  B.  Denumirea  de  agranulocite  a  limfocitelor  şi  monocitelor  se  

datorează  absenţei  granulelor  specifice,  secundare.
Monocite,  col.  MGG

http://www.phartoonz.com/
 Trombocitele

• Fragmente  celulare  de  megacariocit  

trombocitogen
Trombocite,  col.  MGG

http://www.jle.com/
Eozinofil Bazofil Neutrofil

Limfocit Monocit
Frotiu  de  sânge  periferic,  col.  MGG
Neutrofil   în  bandă Trombocit Neutrofil Eozinofil

Limfocit

Monocit
Bazofil

http://www.pathologystudent.com/?p=4776