˘ ˘

Sa examinam
Scripturile
ˆ
ın fiecare zi

2019
Editie
 cu caractere mari
eslp19-M
180918
 ˘ ˘
Sa examinam
Scripturile
ˆ
ın fiecare zi
2019
Editie
 cu caractere mari

Textul anului
ˆ ˘
„Nu te uita ın jur, caci eu
˘
sunt Dumnezeul tau!”
(Isaia 41:10)


Numele
 ˘ ˘
Aceasta publicatie
 nu se comercializeaza.
˘ ˆ ˘
Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari
˘
mondiale de instruire biblica, sustinute

prin donatii.

˘ ˘ ˘
Pentru a face o donatie,
 va rugam sa accesati
www.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
 citatele biblice
sunt din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.
˘ ˘ ˆ
Sa examinam Scripturile ın fiecare zi – 2019
(edi tie cu caractere mari)
Examining the Scriptures Daily—2019—Large Print
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın septembrie 2018
Romanian (eslp19-M)

˘ 2018
WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY
OF PENNSYLVANIA

Editori
Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)
 2019

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 1 2 3 1 2 3
7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 4 5 6 7 8 9 10
14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 11 12 13 14 15 16 17
21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 18 19 20 21 22 23 24
28 29 30 31 25 26 27 28 25 26 27 28 29 30 31

APRILIE MAI IUNIE

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 1 2
8 9 10 11 12 13 14 6 7 8 9 10 11 12 3 4 5 6 7 8 9
15 16 17 18 19 20 21 13 14 15 16 17 18 19 10 11 12 13 14 15 16
22 23 24 25 26 27 28 20 21 22 23 24 25 26 17 18 19 20 21 22 23
29 30 27 28 29 30 31 24 25 26 27 28 29 30

IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1
8 9 10 11 12 13 14 5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8
15 16 17 18 19 20 21 12 13 14 15 16 17 18 9 10 11 12 13 14 15
22 23 24 25 26 27 28 19 20 21 22 23 24 25 16 17 18 19 20 21 22
29 30 31 26 27 28 29 30 31 23 24 25 26 27 28 29
30

OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 1 2 3 1
7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8
14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 15
21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 22
28 29 30 31 25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 29
30 31
 ˘
VIATA
 CRESTIN
 A SI
 PREDICAREA
PLANIFICARE PENTRU CITIREA BIBLIEI PE 2019

Ianuarie Februarie

7 Faptele 21, 22  4 Romani 1-3 

14 Faptele 23, 24  11 Romani 4-6 
21 Faptele 25, 26  18 Romani 7, 8 
28 Faptele 27, 28  25 Romani 9-11 

Martie Aprilie

4 Romani 12-14  1 1 Corinteni 7-9 

11 Romani 15, 16  8 1 Corinteni 10-12 
18 1 Corinteni 1-3  15 1 Corinteni 13, 14 
25 1 Corinteni 4-6  22 1 Corinteni 15, 16 
29 2 Corinteni 1-3 

Mai Iunie

6 2 Corinteni 4-6  3 Galateni 4-6 

13 2 Corinteni 7-10  10 Efeseni 1-3 
20 2 Corinteni 11-13  17 Efeseni 4-6 
27 Galateni 1-3  24 Filipeni 1-4 
 Iulie August

1 Coloseni 1-4  5 2 Timotei 1-4 

8 1 Tesaloniceni 1-5  12 Tit 1 – Filimon 
15 2 Tesaloniceni 1-3  19 Evrei 1-3 
22 1 Timotei 1-3  26 Evrei 4-6 
29 1 Timotei 4-6 

Septembrie Octombrie

2 Evrei 7, 8  7 Iacov 3-5 

9 Evrei 9, 10  14 1 Petru 1, 2 
16 Evrei 11  21 1 Petru 3-5 
23 Evrei 12, 13  28 2 Petru 1-3 
30 Iacov 1, 2 

Noiembrie Decembrie

4 1 Ioan 1-5  2 Revelatia

 7-9 
11 2 Ioan 1 – Iuda  9 Revelatia
 10-12 
18 Revelatia
 1-3  16 Revelatia
 13-16 
25 Revelatia
 4-6  23 Revelatia
 17-19 
30 Revelatia
 20-22 
 ˘ ˘ ˘
Cum poate fi folosita aceasta brosur
 a
ˆ ˘ ˘ ˆ
In paginile urmatoare puteti gasi cate un verset repartizat fie-
˘ ˘
carei zile si  un comentariu corespunzator acelui verset. Textul
ˆ
biblic si comentariul aferent pot fi citite oricand pe parcursul
˘ ˘ ˘ ˘
zilei, dar multi considera ca este mai util sa le citeasca diminea-
ˆ ˆ
ta
 deoarece se pot gandi ın timpul zilei la cele citite. Discutarea
ˆ ˘
textului ımpreuna cu familia este de un real folos. Familiile Be-
ˆ
tel din ıntreaga lume fac acest lucru dimineata. 
Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Tur-
ˆ ˘ ˆ
nului de veghe (w) din luna aprilie 2017 pana ın luna martie 2018.
˘
Cifrele consecutive datei articolului din Turnul de veghe indica
ˆ ˆ
mai ıntai paginile, iar apoi paragrafele de unde este extras co-
mentariul (vezi exemplul de mai jos). Informatii  suplimentare
˘ ˆ
cu privire la subiectul analizat pot fi gasite ın celelalte para-
grafe ale articolului.

Joi, 3 ianuarie
Nu uita ti ospitalitatea,
˘ ˘ ˘ ˘
caci prin ea unii, fara sa stie, 
˘ ˆ
au gazduit ıngeri. (Evr. 13:2)
˘
Te re tii  s a invi ti fra ti
 la tine
˘ ˘
acasa? Daca da, te-ai privat, proba-
bil, de ocazia de a te bucura de com-
˘ ˘
pania lor placuta si  de a lega prie-
tenii trainice. Ospitalitatea este cel
˘
mai bun antidot pentru singurata-
˘
te. . . . Desigur, trebuie sa fim dis-
˘
pusi sa reducem din timpul alocat
˘
activitatilor  mai putin
 importante.
w18.03 16 ˚13, 14
˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ 
˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ 
˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ 

 ˝˝˝˝˝˝

ˆ ˘
Paragrafele ın care pot fi gasite
textul biblic si comentariul
˘
Paginile unde pot fi gasite
textul biblic si
 comentariul
Luna editiei
 Turnului de veghe
Anul editiei
 Turnului de veghe
 ˆ ˘
Marti,
 1 ianuarie va simti ımboldit sa se boteze. (2 Cor.
˘ ˆ ˘ ˘
Oamenii rai nu ın teleg judecata. 5:14, 15) O persoana nu trebuie sa fie
˘ ˆ ˘
(Prov. 28:5) de o anumita varsta pentru a se bote-
˘ ˘ ˆ za. Fiecare elev are propriul ritm de
Pe masura ce ne apropiem de sfar- ˘
˘ maturizare spirituala. Ziua botezuluiˆ
situl
 acestui sistem, rautatea este tot ˘
este o zi de mare bucurie. Ins a este
mai mare. (Ps. 92:7) De aceea, nu ne si
 o ocazie de a reflecta cu seriozita-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
surprinde ca traim ˆ ıntr-o lume fara te la semnificatia
 acestui pas. Faptul
norme morale. Intr-un astfel de cli- ˘ ˆ ˘ ˘
˘ de a trai la ınaltimea
 dedicarii noas-
mat, cum putem fi „copilasi  la rauta- tre pretinde efort. Acesta este moti-
˘ ˆ
te” si,  totodata, ‘oameni maturi ın ce vul pentru care Isus a comparat viata 
ˆ
priveste  capacitatea de ıntelegere’?  de discipol cu un jug. Crestinii  trebu-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
(1 Cor. 14:20) Raspunsul ıl gasim ın ie ‘sa nu mai traiasca pentru ei ınsi  si,

˘
versetul din textul de astazi, unde se ci pentru cel care a murit pentru ei si 
˘ ˆ
spune: „Cei ce-l cauta pe Iehova ın- a fost sculat din morti’.  (2 Cor. 5:15;
˘
teleg
 totul”, adica tot ce este nece- Mat. 16:24) w18.03 6, 7 ˚14-17
˘
sar pentru a-i fi pl acuti  lui Dumne-
˘ ˆ Joi, 3 ianuarie
zeu. Aceeasi  idee este exprimata si  ın
˘ ˘ ˘
Proverbele 2:7, 9. Aici se arata ca Ie- Nu uita ti ospitalitatea, caci prin ea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
hova ‘pastreaza ıntelepciunea  prac- unii, fara sa stie,
 au gazduit ıngeri.
˘ ˘
tic a pentru cei drepti’,  astfel c a ei (Evr. 13:2)
ˆ
pot „ ıntelege  dreptatea, judecata ˘ ˘
˘ ˘ ˘ Te retii  sa inviti frati la tine acasa?
dreapta si  nepartinirea, toata calea ˘
Dac a da, te-ai privat, probabil, de
binelui”. Noe, Daniel si  Iov au do-
ˆ ˘ ˆ ocazia de a te bucura de compania lor
bandit aceast a ıntelepciune.  (Ezec. ˘ ˘
˘ placuta si  de a lega prietenii trainice.
14:14) La fel si  slujitorii de astazi ai
˘ ˆ Ospitalitatea este cel mai bun anti-
lui Iehova. Dar tu? Ai aceasta ıntelep-  ˘
˘ ˆ dot pentru singuratate. Dar de ce s-ar
ciune? Ca ‘sa ıntelegem  tot’ ce este ˘
˘ retine  cineva sa manifeste ospitalita-
necesar pentru a-i fi placuti  lui Ieho-
˘ te? Ar putea exista mai multe motive.
va trebuie s a-l cunoa stem  foarte ˘
Unul dintre acestea este c a slujito-
bine. w18.02 8 ˚1-3 rii lui Iehova au un program ıncarcat
ˆ ˘
˘
Miercuri, 2 ianuarie si multe responsabilitati.  Unii consi-
˘ ˘
ˆ dera ca, pur si  simplu, nu au timpul si 
Ei s-au botezat ın numele energia necesare pentru a primi
Domnului Isus. (Fap. 19:5) ˘
oaspeti.  Dac a acesta este si  cazul
˘ ˘ ˘ ˘
Nimeni – nici p arintii, nici cel tau, poate c a este bine sa-ti reanali-
˘
ce conduce studiul, nici altcineva din zezi programul si  sa faci unele schim-
˘ ˘ ˘
congregatie – nu trebuie sa faca pre- bari. Astfel, vei avea mai mult timp
˘ ˘ ˘ ˘
siuni asupra celui care studiaza sa se si energie ca ˆ sa oferi si  sa accepti os-
˘ ˆ ˆ ˆ
boteze. Iehova nu forteaz
 a ˆ pe nimeni pitalitate. Intruc at Scripturile ıi ın-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa-i slujeasca. (1 Ioan 4:8) Insa, cand deamna pe crestini  sa fie ospitalieri,
ˆ ˘ ˘
conducem un studiu biblic, dorim ıntelegem  ca nu este gre sit  s a ne fa-
˘
sa subliniem importanta  faptului de cem timp pentru aceasta. Dimpotri-
˘ ˘
a cultiva o relatie
 personala cu Dum- va, e chiar necesar. Desigur, trebuie
˘ ˘ ˘
nezeu. Un elev care apreciaza sincer sa fim dispusi  sa reducem din timpul
˘ ˘
adevarul despre Dumnezeu si  dores-  alocat activitatilor  mai putin  impor-
˘ ˘
te sa devina discipol al lui Cristos se tante. w18.03 16 ˚13, 14
 ˆ ˘
Vineri, 4 ianuarie Ei ınteleg  ca libertatea are limite si 
˘ ˘
Trebuie sa anun t si
 altor orase
 ca deciziile si  conduita lor au conse-
˘ ˆ
vestea buna despre regatul lui cinte  bune sau rele. Cat de important
˘ ˘ ˘
Dumnezeu, fiindca pentru aceasta este, asadar, ca parintii  crestini
 sa se
ˆ
bizuie pe Iehova pentru ındrumare!
am fost trimis. (Luca 4:43)
Conceptiile  si  metodele de educare a
Isus este exemplul perfect de per- ˘ ˘
˘ ˘ copiilor variaza de la o cultura la alta
soana spirituala. De-a lungul vietii  si
 ˘
˘ ˘ ˘ si
 de la o generatie  la alta. Parintii 
al serviciului s au, el a aratat c a ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ care se bazeaza pe ıntelepciunea  di-
dorea sa-l imite pe Tatal sau, Iehova. ˘ ˘
˘ ˆ vina nu experimenteaz a metode de
Modul sau de gandire, sentimentele ˘
cre stere a copiilor si  nu se bazeaza
si
 actiunile
 sale au reflectat perso- ˘ ˆ
˘ ˆ pe propria experient a sau pe ıntelep- 
nalitatea lui Iehova. El a trait ın ar- ciunea lumii. w18.03 30 ˚8, 9
monie cu vointa  si  cu normele lui ˘
˘ Duminica, 6 ianuarie
Dumnezeu. (Ioan 8:29; 14:9; 15:10) Sa
ˆ ˘
facem o comparatie  ıntre sentimen- Continua ti sa lucra ti la salvarea
tele de compasiune ale lui Iehova, ˘ ˘
voastra, cu teama si  tremur.
asa cum le descrie profetul Isaia, si  (Filip. 2:12)
ˆ
cele ale lui Isus, descrise ın Evanghe- ˘ ˆ ˘ ˘
˘ Chiar daca ınca locuiesti  cu parin-
lia dupa Marcu. (Is. 63:9; Mar. 6:34)
˘ tii,
 tu esti  responsabil de propria sal-
Suntem si  noi gata, la fel ca Isus, sa ˘
˘ ˘ vare. Este important s a constienti- 
le arat am compasiune oamenilor ˆ zezi acest lucru deoarece, foarte
care au nevoie de ajutor? In plus, ˆ ˘ ˆ
˘ probabil, ın adolescent a, vei ıncer-
Isus s-a dedicat lucrarii de predica-
ca noi sentimente si  te vei confrun-
re si de predare a vestii  bune. Aceste ˆ ˘ ˘
˘ ta cu alte presiuni. O tanara a spus:
sentimente si  actiuni
 caracterizeaza ˘ ˘
˘ ˘ „De regula, unui copil nu-i va parea
o persoana spirituala. w18.02 21 ˚12 ˘ ˘
rau ca este Martor al lui Iehova doar
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 5 ianuarie pentru ca nu poate sa manance o fe-
ˆ ˆ ˘
ˆ lie de tort cand un coleg ısi  serbeaza
Creste
 ti-i [pe copiii vostri]
 ın ˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ziua de nastere  la scoal  a. Insa, oda-
disciplina si ın modul de gandire ˘ ˆ
ta cu trecerea anilor, cand impulsu-
al lui Iehova. (Ef. 6:4)
rile sexuale devin foarte puternice,
Cresterea copiilor este o responsa- ˆ ˘ ˘
 t anarul trebuie s a fie pe deplin
˘ ˆ ˘
bilitate serioasa, mai ales ın lumea convins ca respectarea legilor lui Ie-
ˆ ˆ
de azi. (2 Tim. 3:1-5) Desigur, copiii hova este ıntotdeauna cea mai ınte- 
˘ ˆ
nu se nasc cu capacitateaˆ de a distin- leapta alegere”. Bineınteles,  nu doar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ge binele de rau. Insa ei se nasc cu tinerii se confrunt a cu ıncerc ari
˘ ˘
constiin
 t a, care trebuie sa fie instrui- noi. Si  cei care s-au botezat ca adulti 
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ta, sau disciplinata. (Rom. 2:14, 15) se confrunta cu ıncercari ale credin-
˘ ˘
Potrivit unei lucrari de referint a, ter- tei
 la care nu s-au a steptat.  Ei pot
ˆ ˘
menul grecesc tradus prin „discipli- avea probleme ın casnicie, probleme
˘ ˘ ˘
nare” poate fi redat prin „cresterea  de s anatate sau la locul de munc a.
ˆ ˘
copilului”, sau educarea copilului Indiferent de varsta, toti  ne vom con-
ˆ ˘
pentru a deveni un adult responsa- frunta cu situatii  ın care va trebui sa
˘
bil. De obicei, copiii disciplinati  cu ne dovedim loialitatea fat a de Ieho-
˘
iubire au un sentiment de sigurant a. va. (Iac. 1:12-14) w17.12 24 ˚4, 5
 ˆ
Luni, 7 ianuarie a vorbit despre acest Psalm ın fata 
ˆ ˘ ˘ ˘ a mii de evrei si  prozeli ti.  (Fap.
Mania ti-va, dar nu pacatui ti! ˘
(Ef. 4:26) 2:29-32) El a spus ca David murise si 
ˆ ˆ
fusese ınmormantat, fapt cunoscut
Putini
 dintre noi am fost tratati  la ˘
˘ celor din auditoriul s au. Apoi a
fel de rau ca David. Totusi,  acest ˘ ˘
afirmat c a David „a vazut dinainte
prieten al lui Dumnezeu nu s-a um- ˆ
ˆ ˘ ınvierea lui Cristos si  a vorbit despre
plut de manie. Dimpotriva, el a scris: ea”, lucru pe care nimeni nu l-a con-
˘ ˆ ˘ ˘
„ Las a mania si  parase ste  furia, nu testat. Petru si-a
 sustinut
 afirmatia

ˆ ˘ ˘ ˆ
te aprinde de manie ca sa faci raul”. citand cuvintele lui David din Psal-
˘
(Ps. 37:8) Principalul motiv de a ‘lasa mul 110:1. (Fap. 2:33-36) Argumente-
ˆ ˘ ˘ ˘
mania’ este c a vrem s a-l imit am pe le aduse de el din Scripturi au con-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Iehova, care „nu ne-a facut dup ˆ a pa- vins multimea
 care ıl asculta ca Isus
catele noastre”. (Ps. 103:10) In plus, era „Domn si  Cristos”. Cei prezenti 
˘ ˆ ˘
exista si  alte motive de a nu ne ma- cu acea ocazie au recunoscut c a
ˆ ˆ ˆ
nia. Mania poate provoca hiperten- Psalmul 16:10 s-a ımplinit cand Isus a
˘ ˘ ˆ
siune arteriala sau insuficient a res- fost ınviat din morti.  w17.12 10 ˚10-12
piratorie. De asemenea, poate afecta
ficatul si  pancreasul si  poate cauza Miercuri, 9 ianuarie
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
probleme digestive. Cand ne mani- Le-am cantarit pe toate dupa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
em, nu reusim  ıntotdeauna s a g an- numarul si
 greutatea fiecarui lucru
ˆ ˘
dim limpede. Iar, ın unele cazuri, o si
 greutatea lor a fost notata chiar
ˆ ˘
izbucnire de manie este urmat a de atunci. (Ezra 8:34)
˘ ˘
o lung a perioada de depresie. Pe ˘
˘ ˘ Corpul de Guvernare se stradu-
de alta parte, Biblia spune ca „o ini- ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ie ste
 s a fie fidel si  prevazator si  ın
ma calma este viata  trupului”. (Prov. ˆ
˘ ˆ ˘ ce prive ste  modul ın care folose ste 
14:30) Dar cum putem sa castig  am un
˘ ˘ fondurile organizatiei.  (Mat. 24:45)
frate ale carui sentimente au fost ra- ˘ ˆ
˘ ˘ Membrii lui se roag a pentru ınte- 
nite? Vom avea succes daca aplicam ˘
ˆ lepciune si  administreaza donatiile 
sfaturile ıntelepte  ale Bibliei. w18.01 ˆ
10 ˚14, 15 potrivit unor bugete atent ıntocmite.
ˆ
(Luca 14:28) Apostolul Pavel a strans
Marti,  8 ianuarie fonduri pentru ajutorarea fra tilor 
˘ ˆ ˘
Nu-mi vei lasa sufletul ın Seol.  din Iudeea. El a luat masuri pentru a
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Nu vei permite ca acela care- ti este se asigura ca cei ınsarcinati  sa duca
˘ ˘ ˘ ˆ
donatiile  ‘faceau totul ın mod cinstit
loial sa vada groapa. (Ps. 16:10) ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ nu numai ın ochii lui Iehova, ci si  ın
David n-a vrut sa spuna ca el nu va ochii oamenilor’. (2 Cor. 8:18-21) La
˘ ˆ
muri, sau c a nu va ajunge ın mor- fel ca Ezra si  Pavel, organizatia  noas-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mantul comun al omenirii. De fapt, tra urmeaza proceduri stricte cand
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
Biblia arata clar ca David a ımbatra- este vorba de folosirea donatiilor.  In
ˆ ˘
nit si  a murit, spunand c a „a ador- ultimii ani, s-au demarat multe pro-
˘ ˘ ˘
mit alaturi de stramosii  lui si  a fost iecte noi. Organizatia  cauta modali-
ˆ ˆ ˆ ˘
ınmormantat ın Cetatea lui David”. ta ti  de a reduce cheltuielile si  de a
ˆ
(1 Regi 2:1, 10) Atunci la cine se refe- simplifica lucrurile, avand ca obiec-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ra versetul? La cateva saptamani de tiv folosirea optima a dona tiilor 
ˆ
la moartea si  ınvierea lui Isus, Petru noastre. w18.01 19, 20 ˚12, 13
 ˘ ˘ ˘
Joi, 10 ianuarie ie sa se caiasca. Spre deosebire de
˘ ˘ ˘ ˆ
Pacea lui Cristos sa domneasca Iehova si  Isus, batranii nu pot citi ini-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın inima voastra. (Col. 3:15) ma. Daca esti  batran, cum ıti  poti  da
˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ seama ca unˆ pacatos se caieste  sin-
Iubirea si  bunatatea ne ajuta sa fim ˆ ˘
˘ ˘ cer sau nu? In primul rand, roaga-te
iertatori. De exemplu, daca cineva a ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ pentru ıntelepciune  ˆ si
 discernamant.
spus sau a facut ceva ce ne-a ra- ˆ ˘
ˆ ˆ (1 Regi 3:9) In al doilea rand, fa cer-
nit, ne-am putea gandi la situatiile  ın ˘ ˆ ˆ ˆ
˘ cetari ın Cuvantul lui Dumnezeu si  ın
care si  noi i-am ranit pe altii  prin cu- ˘
publicatiile  de la sclavul fidel ca sa
vintele sau ac tiunile  noastre. Nu ˘ ˆ
˘ reuse  sti sa faci diferenta  dintre „ın-
apreciem iubirea si  bunatatea de ˆ ˆ
˘ ˘ tristarea ın felul lumii” si  „ıntristarea
care au dat dovada cei carora le-am ˘
dupa vointa  lui Dumnezeu”. (2 Cor.
gresit  si  ne-au iertat? (Ecl. 7:21, 22) ˘ ˆ
˘ ˆ 7:10, 11) Observa cum ıi descrie Bi-
Suntem recunosc atori ın special ˘
˘ blia pe cei ce se c aiesc si  pe cei ce
pentru bunatatea de care a dat dova- ˘
˘ ˆ ˆ nu se caiesc, cum descrie sentimen-
da Cristos aducandu-i ın unitate pe tele, atitudinea si  conduita lor. w17.11
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınchinatorii adevarati.  Toti  ıl iubim
˘ 17 ˚16, 17
pe acelasi  Dumnezeu, predicam ace- ˆ ˘ ˘
˘ Sambata, 12 ianuarie
lasi  mesaj si  ne confruntam cu ace-
ˆ ˘
lea si  probleme. Iertandu-ne unii pe [Copiii] vor fi . . . neascultatori
˘ ˘
altii  cu bunatate si  cu iubire, contri- de parin ti. (2 Tim. 3:2)
˘ ˘
buim la unitatea cre stin  a si  ne pas- ˘
˘ ˘ Cu toate ca un astfel de compor-
tram privirea a tintit  a asupra pre-
tament este uneori acceptat si  chiar
miului vietii.  Din exemplul negativ al ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ıncurajat ın carti,  filme si  programe
unor personaje biblice ınvat am ca un
ˆ de televiziune, neascultarea submi-
alt lucru care ne-ar putea ımpiedica ˘
˘ neaza stabilitatea familiei, celula de
sa obtinem  premiul vietii  este invi- ˘ ˘ ˘
baza a societatii.  Acest adevar a fost
dia. De exemplu, Cain a fost invidios ˆ ˘ ˆ
˘ ınteles  de mult timp. De pilda, ın Gre-
pe fratele sau Abel si  l-a ucis. Core, ˘ ˆ ˘
cia antica, un om care ısi  lovea parin-
Datan si  Abiram au fost invidiosi  pe ˆ
˘ ˘ ˆ tii
 ısi  pierdea toate drepturile civile,
Moise si  s-au razvratit ımpotriva lui. ˘ ˘
iar sub legea romana, lovirea parin-
Regele Saul a fost invidios pe succe- ˘ ˘
ˆ ˘ telui era considerata o fapta la fel de
sul lui David si  a ıncercat sa-l omoa- ˘ ˆ
grava ca omuciderea. Atat Scriptu-
re. w17.11 27 ˚9, 10 ˆ
rile ebraice, c at si  Scripturile gre-
ˆ ˆ ˘
Vineri, 11 ianuarie ce sti  cre stine  ıi ındeamna pe copii
˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ sa-si  onoreze parintii.  (Ex. 20:12; Ef.
Sa cercetezi, sa cau ti si  sa ıntrebi
ˆ ˘ 6:1-3) Ce pot face copiii pentru a nu
ın mod amanun tit. (Deut. 13:14) ˘
se contamina cu spiritul neasculta-
ˆ ˘
Cand fac parte dintr-un comitet rii? Ei pot reflecta la tot ce au facut
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
judiciar, batranii trebuie s a stabi- parintii  pentru ei. Copiii vor arata si 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
leasca daca cel care a comis un pa- mai multa recunostin  t a daca ınteleg 
˘ ˘ ˘
cat grav se caieste  sau nu. Acest lu- ca ascultarea este o cerint a din par-
˘ ˘ ˘
cru nu e deloc usor.  Cainta  implic a tea lui Dumnezeu, Tatal nostru, al tu-
ˆ ˆ ˘
modul ın care persoana ısi  prive ste
 turor. Vorbind pozitiv despre parin-
˘ ˆ
pacatul, atitudinea si  sentimentele ei tii
 lor, tinerii ıi pot ajuta si  pe altii  de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
launtrice. (Rev. 3:3) Pentru a i se pu- varsta lor sa aiba respect fat a de pa-
˘ ˆ ˘ ˘
tea arata ındurare, un pacatos trebu- rinti.  w18.01 29 ˚8, 9
 ˘ bru apropiat al familiei ısi
ˆ
 schimb a
˘
Duminica, 13 ianuarie ˆ
˘ ın bine atitudinea, te-ai putea ruga ca
Fiecare va fi ca un adapost ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ el sa primeasca putere din Biblie ˆ si  sa
ımpotriva vantului si  ca o ascun- ˘ ˘
˘ ˆ raspunda invitatiei  lui Iehova: „Intoar-
zatoare ımpotriva furtunii, ca niste 
˘ ˆ ˘ ˘ ce-te la mine”. (Is. 44:22) Isus a spus
suvoaie
 de apa ıntr-un tinut fara ˘ ˘
˘ ˆ ca, daca l-am iubi pe un om mai mult
apa, ca umbra unei stanci mari ˆ
ˆ decat pe el, nu am fi demni de el. To-
ıntr-un tinut uscat. ˘ ˘
tusi,  a fost convins ca discipolii sai vor
(Is. 32:2) ˆ ˘
fi curajosi  si  ısi vor pastra loialitatea,
ˆ ˆ
In prezent, un crestin  care a comis ın pofida opozitiei  din partea rudelor.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
un pacat grav trebuie sa ceara ajuto- Daca adevarul a adus „o sabie” ın fa-
˘ ˆ milia ta, bizuie-te pe Iehova, fiind ferm
rul batranilor de congrega tie  pentru
˘ ˘ ˘ ˘
a se redresa. De ce este important sa convins ca el te va ajuta sa faci fat a si-
ˆ ˆ
procedeze astfel? In primul rand, tuatiilor dificile. (Is. 41:10, 13) Fii bucu-
˘ ˆ ˘ ˘
deoarece Iehova a stabilit ca b atra- ros ca Iehova si  Isus te aproba si  te vor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nii sa judece cazurile ın care este vor- raspl ati pentru conduita ta fidel a!
˘
ba despre comiterea unui pacat grav. w17.10 16 ˚19-21
ˆ ˆ ˘ ˆ
(Iac. 5:14-16) In al doilea rand, batranii
˘ ˘ Marti,
 15 ianuarie
au rolul de a-i ajuta pe cei ce au paca- ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tuit sa recastige  aprobarea lui Iehova Imbraca ti-va cu tandra afec tiune
˘ ˘
si  sa nu ˆ repete pacatul. (Gal. 6:1; Evr. si
 cu compasiune. (Col. 3:12)
ˆ ˘ ˆ
12:11) In al treilea rand, batranii sunt ˘
˘ ˆ Nu putem sa nu simtim  compasiune
calificati sa-i ıncurajeze pe cei ce s-au ˆ ˘
˘ ˘ ˘ c and vedem efectele pacatului ada-
c ait dupa comiterea unui pacat ˘
ˆ ˘ mic. Ne rugam cu ardoare pentru veni-
grav, ajutandu-i sa nu se lase coplesi  ti ˘
˘ rea Regatului, care ˆ va pune capat bo-
de durere si  de sentimente de vinova- ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ lii si  batranetii!  Intre timp, facem tot
tie.
 Iehova ıi numeste  pe acesti  batrani
˘ ˆ ce putem pentru a-i ajuta pe cei aflati
„o ascunz atoare ımpotriva furtunii”. ˆ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ın suferint a! Intr-o carte ın care auto-
(Is. 32:1, 2) Nu-i asa  ca aceasta masu- ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ rul vorbe ste  despre mama sa ın var-
ra este o expresie a ındurarii lui Dum- ˘ ˘
sta, bolnava de Alzheimer, acesta po-
nezeu? Multi slujitori ai lui Dumnezeu ˘ ˆ ˘
˘ ˆ vesteste  ca, ıntr-o zi, ea s-a murd ˆ arit
care au cerut ajutorul b atranilor au ˆ
pe haine cand a mers la baie. In timp
simtit  o mare usurare.  w17.11 9, 10 ˚8, 9 ˆ ˘
ce ıncerca sa se curete,  a sunat sone-
˘ ˘
Luni, 14 ianuarie ria. La us a erau doua Martore ale lui
Iehova care o vizitau cu regularitate.
Nicio disciplinare nu pare ˆ ˘
Ele au ıntrebat dac a o puteau ajuta
pe moment un motiv de bucurie, ˘
ˆ cu ceva. Femeia a spus: „Mi-e jena, dar
ci de mahnire. (Evr. 12:11) chiar am nevoie de ajutor”. Martorele
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Trebuie sa evitam sa luam legatura au ajutat-o sa se spele. Apoi i-au facut
˘
prin telefon, mesaje, scrisori, e-mai- un ceai si  au stat un pic de vorba. Fiul
˘
luri sau retele  de socializare cu un a ˆ fost foarte recunoscator. El a scris:
˘ ˘ ˆ
membru al familiei care a fost exclus, „Imi scot palaria ın fata  acestor Mar-
˘ ˘
chiar daca lucrul acesta nu este deloc tore. [Martorii] practica ceea ce predi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
usor.
 ˆ Totusi,  pastreaz a-ti  vie speran- ca”. Te ındeamna si  pe tine compasiu-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ta.
 Intrucat iubirea „spera totul”, con- nea s a faci tot ce ıti sta ın putint a ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
tinuam sa speram ca cei dragi care l-au sa le usurezi  suferinta  celor ın varsta
˘ ˘ ˆ
parasit pe Iehova se vor ıntoarce la el. si celor bolnavi? (Filip. 2:3, 4) w17.09
˘ ˘
(1 Cor. 13:7) Daca observi ca un mem- 9 ˚5; 12 ˚14
 ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
Miercuri, 16 ianuarie carei mangaieri . . . ne mangaie ın toa-
˘ te necazurile noastre”. Impresionat
Sa iubim nu cu vorba, nici cu limba, ˘
˘ de aceste cuvinte, barbatul l-a rugat
ci cu fapta si
 cu adevarul! ˘ ˘ ˘
pe frate sa-i mai citeasca o data ver-
(1 Ioan 3:18) ˘ ˘
˘ ˘ setul, dupa care i-a spus c a el si  so-
Trebuie sa fim dispusi  s a le facem tia
 lui aveau nevoie de consolare si 
ˆ ˘ ˘ ˘
bine fratilor  nostri  „ ın ascuns”, adi- ca doreau sa cunoasc a mai multe lu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
c a fara ca altii  s a afle vreodat a. cruri din Biblie. Intr-adevar, Cuvan-
˘
(Mat. 6:1-4) De asemenea, trebuie sa tul lui Dumnezeu are o putere foarte
ˆ ˘ ˘
fim primii ın a le arata onoare altora. mare asupra oamenilor carora le pre-
˘ ˘
(Rom. 12:10) Isus le-a aratat onoare
˘ ˆ dicam. (Fap. 19:20) w17.09 26 ˚9, 10
apostolilor facand cel mai umil servi-
ciu pentru ei. (Ioan 13:3-5, 12-15) Poa- Vineri, 18 ianuarie
˘ ˘
te ca trebuie sa facem eforturi pentru Atinge-te chiar de osul si  de carnea
a manifesta umilinta  de care a dat do- ˘ ˘
˘ ˆ lui si
 ai sa vezi daca nu te va
vada Isus. Nici apostolii n-au ınteles  ˆ ˘
ˆ blestema ın fa ta. (Iov 2:5)
pe deplin gestul lui Isus ınainte de a ˆ ˘ ˘
ˆ Cand Satan s-a razvratit cu inso-
primi spirit sfant. (Ioan 13:7) Demon- ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ lent a, fara ındoiala ca razvratirea lui
stram ca ıi onoram pe altii  daca nu ne ˆ ˆ
˘ ˘ a st arnit ın creaturile cere sti  loiale
consideram superiori datorit a in-
˘ lui Dumnezeu sentimente de dispret,
struirii, posibilitatilor  materiale sau
ˆ indignare si  furie. Cu toate aces-
privilegiilor primite ın serviciul lui Ie- ˆ
ˆ ˘ tea, Iehova n-a actionat  ın mod pripit.
hova. (Rom. 12:3) Si,  ın loc s a-i invi- ˆ
Reactia  sa a fost cat se poate de po-
diem pe cei ce primesc laude pentru ˘ ˘
˘ trivita si  de echilibrata. El a dat do-
un anumit lucru, este mai bine sa ne ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ vada de stapanire de sine si  de corec-
bucuram cu ei, chiar dac a conside- ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ titudine c and a gestionat situatia 
ram ca meritam sa ni se arate aceeasi  ˘ ˘ ˘
˘ creata de razvratirea lui Satan. (Ex.
onoare sau chiar daca am contribuit ˘
34:6; Iov 2:2-6) Iehova a decis sa lase
 noi la realizarea acelui lucru. w17.10
si ˘ ˘
s a treac a un timp deoarece nu do-
9 ˚9, 10 ˘
reste  ca vreun om sa fie distrus, ci ca
˘ ˘ ˘ ˘
Joi, 17 ianuarie „toti sa ajunga la caint a”. (2 Pet. 3:9)
ˆ ˘
Din modul ın care manifesta Iehova
Fac toate lucrurile de dragul ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ stapanire de sine ınva t am c a trebu-
vestii
 bune, ca sa am parte de ea ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ie s a ne c antarim cuvintele si  s a ne
ımpreuna cu al tii. (1 Cor. 9:23) ˆ ˆ
gandim bine ınainte de a actiona;  nu
˘ ˘ ˆ
Multi au observat c a folosirea Cu- trebuie s a ne pripim. Cand avem de
ˆ ˘
vantului lui Dumnezeu poate avea luat o decizie importanta, este bine
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
un impact puternic asupra celor c a- s a stam si  s a chibzuim lucrurile. Sa
˘ ˘ ˆ ˘
rora le predic am. De exemplu, un ne rugam pentru ıntelepciune,  ca s a
ˆ ˆ ˘ ˘
frate l-a vizitat pe un domn ın varsta, spunem sau sa facem ceea ce trebu-
ˆ ˘
care citea revistele noastre de multi  ie. (Ps. 141:3) Cand suntem suparati 
˘ ˘ ˘
ani. Dup a ce i-a prezentat numarul sau iritati,  avem tendinta  sa reactio- 
˘ ˆ ˘
curent al revistei Turnul de veghe, nam ın mod exagerat. Poate ca ni s-a
ˆ ˆ ˘ ˘
fratele i-a citit un pasaj biblic mentio-
 ıntamplat si  noua s a spunem cuvin-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
nat ın acel numar, si  anume 2 Corin- te necugetate sau sa action  am ın mod
˘ ˘ ˘
teni 1:3, 4, unde se spune: „Tat al pripit, iar apoi s a regret am. (Prov.
ˆ ˘
ındurarilor tandre si  Dumnezeul ori- 14:29; 15:28; 19:2) w17.09 4 ˚6, 7
 ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Sambata, 19 ianuarie ralitate sexuala” se refera la relatii 
˘ ˆ
Sa pui [coroana] pe capul marelui sexuale ıntre persoane care nu
˘ ˘
preot Iosua, fiul lui Ieho tadac. sunt casatorite legal si  la relatii  ho-
ˆ
(Zah. 6:11) mosexuale. Pavel i-a ındemnat pe
˘ ˘
ˆ ˘ crestini  ‘sa omoare madularele cor-
Insemna acest gest ca marele pre- ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ ˆ pului’, adica sa ınlature orice dorin-
ot Iosua devenea rege? Nu. Intrucat ˘ ˘ ˘
t a sexuala imorala. Limbajul suges-
nu era descendent ˘
ˆ al lui David, Iosua tiv folosit de Pavel arata cu claritate
nu putea fi rege. Incoronarea lui avea ˘
˘ ˆ ca sunt necesare eforturi mari pen-
semnificatie  profetica, indicand spre ˆ ˘
tru a ınlatura dorintele  gre site.
 To-
un viitor rege si  preot, care va fi ˘ ˘ ˆ ˘
tusi,  aceasta lupta poate fi castigat  a.
etern. Marele preot ce devine rege w17.08 18 ˚5, 6
˘
este numit Vlastarul. Scripturile ne
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ajuta sa ıntelegem  ca Vlastarulˆ este Luni, 21 ianuarie
Isus Cristos. (Is. 11:1; Mat. 2:23) In ca- ˆ ˘
Il voi astepta  cu rabdare pe Dum-
litate de Rege si  Mare Preot, Isus ˘
˘ nezeul salvarii mele. (Mica 7:7)
este conducatorul armatelor ceresti  ˆ ˘ ˘
˘ Lumea ın care traim astazi se asea-
ale lui Iehova. El lucreaz a sustinut  ˘ ˘ ˆ
pentru ca poporul lui Dumnezeu, ca mana ın multe privinte  cu lumea de
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ıntreg, s a locuiasc a ın sigurant a ın pe vremea profetului Mica. El a trait
ˆ
mijlocul unei lumi ostile. (Ier. 23:5, 6) ın timpul domniei lui Ahaz, un rege
ˆ ˘ ˆ ˘
In viitorul apropiat, Cristos va con- rau, c and rautatea si  depravarea
˘ ˆ
duce razboiul ˆ ımpotriva na tiuni-  erau la ordinea zilei. De fapt, Biblia
˘ ˆ ˘ ˘
lor pamantului. In acest razboi, el va spune despre israelitii  de atunci c a
ˆ ˆ ˘
sustine  suveranitatea lui Dumnezeu ‘aveau mainile ındreptate spre rau,
ˆ ˘ ˆ
si  ıi va aparaˆ poporul. (Rev. 17:12-14; pentru a-l face c at mai bine’. (Mica
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
19:11, 14, 15) Insa, ınainte de a execu- 7:1-3) Mica a ınteles  ca nu statea ın
˘ ˘ ˘
ta judecata divina, Vlastarul trebuie puterea lui s a schimbe lucrurile.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa duca la bun sfarsit  o lucrare ma- Daca avem o credint a ca a lui Mica,
˘ ˆ
reat a. w17.10 28, 29 ˚12-14 ıl vom astepta  pe Iehova cu o atitu-
˘
˘ dine, sau dispozi tie, potrivita. Situa-
Duminica, 20 ianuarie ˘ ˘ ˘
˘ ˘ tia noastra nu se aseamana cu cea a
Dezbraca ti-va de vechea persona- ˘ ˆ
unui detinut  care asteapt  a ıntr-o ce-
litate cu practicile ei. (Col. 3:9) ˘ ˘
lula sa fie executat. Acesta este obli-
˘ ˘ ˘
Ce ai face daca hainele ti  s-ar mur- gat sa astepte  ˆ o sentint a pe care nu
˘ ˆ si-o dore ste.  In schimb, noi suntem
dari si  chiar ar mirosi urat? Probabil ˆ ˘ ˘
˘ ˘ dispusi  sa-l astept  am pe Iehova deoa-
ca te-ai dezbraca imediat de ele. In ˘
˘ ˘ ˘ ˘ rece stim  ca, la momentul potrivit,
mod asemanator, dac a ne dam sea- ˆ ˆ
˘ el ısi  va ımplini promisiunea de a ne
ma ca facem lucruri pe care Iehova le ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ da viat a vesnic  a! Asadar,  noi ‘perse-
uraste,  trebuie sa renunt am cat mai ˘ ˆ
repede la ele. Referindu-se la practi- veram pe deplin si  suntem ındelung
˘ ˘
cile gresite,  Pavel le-aˆ spus crestini-  rˆ abdatori cu bucurie’. (Col. 1:11, 12)
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lor din timpul s au: „ Inl aturati-le  pe Ins a dac a, ın timp ce a stept  am,
ˆ ˘ ˆ ˆ
toate de la voi”. Una dintre practici- ne-am plange mereu ca Iehova ıntar-
˘ ˆ
le gre site  mentionate
 de Pavel este zie s a ac tioneze,  l-am ıntrista pe
˘ ˆ
imoralitatea sexuala. (Col. 3:5-9) In Dumnezeul nostru. (Col. 3:12) w17.08
Biblie, termenul tradus prin „imo- 4 ˚6, 7
 ˘ ˘
Marti, 22 ianuarie de literatura si  la sustinerea  lucra-
˘ ˆ ˘
Iehova le da ajutor celor smeri ti. rii de predicare ın zone foarte sara-
˘
(Ps. 147:6) ce, unde multe persoane accept a
˘ ˆ
adevarul. Ani la rand, fratii  din unele
Pentru a primi ajutorul lui Ie- ˘
˘ ˆ ˆ t ari, cum ar fi Congo, Madagascar si 
hova, trebuie sa fim ın relatii  stran- ˘ ˘
˘ Rwanda, au trebuit deseori sa aleaga
se cu el, ceea ce presupune sa culti- ˆ ˘ ˘
˘ ıntre a cumpara hranˆ a pentru fami-
vam smerenie. (Tef.  2:3) Cei smeriti  liile lor sau o Biblie. In unele locuri,
ˆ ˘ ˘
ıl asteapt  a pe Dumnezeu sa corecte- pretul  unei Biblii este echivalent cu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ze nedreptatile  care li s-au facut si  salariul pe o s apt amana sau pe o
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa puna capat suferintei  lor. Astfel de luna. In prezent, cu ajutorul donatii-
ˆ 
persoane au parte de ˘
ˆ zambetul apro- lor si  al ‘unei egalizari’ de ordin fi-
bator al lui Iehova. In schimb, Biblia
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ nanciar, organizatia  lui Iehova finan-
spune ca Dumnezeu „ıi coboara pana ˘
˘ ˆ ˘ teaz
 a traducerea si  distribuirea de
la pamant pe cei rai”. (Ps. 147:6b) Ce
˘ ˘ Biblii pentru toti  Martorii, precum si 
cuvinte pline de for t a! Ca s a avem ˘
˘ pentru cei ce studiaza Biblia. (2 Cor.
parte de iubirea loiala a lui Iehova si 
˘ ˆ 8:13-15) w17.07 9 ˚11
sa nu ne atragem mania sa, trebuie
˘ ˆ ˘
sa uram ceea ce uraste  el. (Ps. 97:10) Joi, 24 ianuarie
˘ ˆ
De exemplu, trebuie sa uram imora- ˆ ˘
˘ ˆ ˘ Fiul meu, fii ın telept si
 bucura-mi
litatea sexual a. Aceasta ınseamna ˘ ˘
˘ ˘ inima, ca sa-i pot raspunde celui ce
sa evitam orice lucru care ne-ar pu- ˘
ˆ ˘ ma batjocoreste. (Prov. 27:11)
tea ımpinge sa comitem un astfel de
˘ ˆ
pacat, inclusiv pornografia. (Ps. Relatarea despre Iov ne ıncu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
119:37; Mat. 5:28) Poate ca unii tre- rajeaz a deoarece arata c a ıncerc a-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
buie sa duca o adevarata lupta, ınsa rile nu sunt o dovada a dezaprobarii
ˆ ˘
faptul de a avea binecuvantarea ˆ lui divine. Mai degraba, ele ne dau oca-
˘ ˘ ˘ ˘
Iehova merita orice efort. In aceasta zia de a arata ca sustinem  suverani-
˘ ˘
lupta trebuie sa ne bizuim pe Iehova, tatea lui Dumnezeu. Perseverenta 
˘ ˘
nu pe fortele  proprii. Prin urmare, sa noastra aduce „aprobarea lui Dum-
ˆ ˘ ˆ ˘
ne ındreptam spre Iehova, imploran- nezeu” si  ne consolideaza speranta. 
˘ ˆ
du-l sa ne ajute. w17.07 19, 20 ˚11-13 (Rom. 5:3-5) Cartea Iov scoate ın evi-
˘ ˘
dent a faptul ca „Iehova este plin de
Miercuri, 23 ianuarie ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ tandra afectiune  si
 ındurator”. (Iac.
Cine se ındura de omul de condi tie ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˆ ˘ 5:11) Putem fi siguri c a el ıi va ras-
umila ıl ımprumuta pe Iehova. ˘
plati pe toti  cei care sustin  suverani-
(Prov. 19:17) ˘
tatea sa. Aceasta convingere ne aju-
˘ ˘ ˘ ˘
Ne putem folosi bunurile materiale ta ‘sa perseveram pe deplin si  sa fim
ˆ ˘ ˘
pentru promovarea intereselor Re- ındelung rabdatori cu bucurie’. (Col.
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
gatului sustin andu-i pe altii
 ın lucra- 1:11) Cand trecem prin ıncercari, nu
˘ ˘
rea de predicare. Cei care au posibi- este usor  sa ne concentram asupra
˘ ˆ ˘ ˘
lit ati
 materiale, dar nu pot intra ın justificarii suveranita tii  lui Iehova.
ˆ
serviciul cu timp integral sau nu se De aceea, ori de cate ori trecem prin
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
pot muta ın strainatate au bucuria situatii  dificile, sa ne amintim ca lu-
˘
de a contribui financiar la sustine- crul cel mai important este s a sus-
rea serviciului altora. De exemplu, tinem
 suveranitatea lui Dumnezeu.
˘
donatiile
 noastre ajuta la furnizarea w17.06 25, 26 ˚15, 16
 ˘ ˘
Vineri, 25 ianuarie manatoare pentru lucrarea de predi-
˘ ˘ ˘ care? Dovedind apreciere pentru lu-
Pazi ti-va de orice fel de lacomie.
(Luca 12:15) crarea de predicare si  de facere de
discipoli, Pavel s-a folosit de orice
Mul ti  oameni sunt obseda ti  de ocazie pentru a le vorbi altora. Ase-
˘
moda, de cele mai noi dispozitive menea lui Pavel si  primilor cre stini, 
electronice etc. De aceea, fiecare ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ noi predic am ın mod informal, ın
cre stin  ar trebui s a se ıntrebe din ˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ˆ ˆ public si  din casa ın casa. (Fap. 5:42;
cand ın c and: Sunt at at de preocu- ˘ ˆ ˘
20:20) Daca ımprejurarile ne permit,
pat de ultimele modele de masini  sau ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ cautam modalitati  de a lua parte mai
de obiecte vestimentare, ıncat nu-mi mult la lucrarea de predicare, slu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
mai ramane timp s a ma preg atesc jind, de exemplu, ca pionieri auxiliari
ˆ ˆ
pentru ıntrunirile congregatiei?  Am sau regulari. De asemenea, putem ın-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
devenit at at de absorbit de activi- vata  o limba straina, ne putem muta
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
tatile  cotidiene, ıncat acord mai pu- ıntr-o alta zona din tara  noastra sau
˘ ˆ ˘ ˘
tin
 timp rugaciunii si  citirii Bibliei? chiar ıntr-o alta tar  a. (Fap. 16:9, 10)
˘ ˘ ˘ ˘
Daca constat am c a iubirea noastra w17.06 10, 11 ˚8, 9
pentru lucrurile materiale este mai
˘ ˆ ˘
puternica decat iubirea pentru Cris- Duminica, 27 ianuarie
˘ ˘
tos, ar trebui sa meditam la cuvinte- To ti mun tii si
˘  toate insulele
le lui Isus din textul de astazi. Isus a
˘ au fost mutate din locurile lor.
spus ca „nimeni nu poate fi sclav la
˘ ˆ ˘ (Rev. 6:14)
doi stapani” si  a adaugat: „Nu puteti  ˘
˘ O mare parte din raul care se face
fi sclavi ai lui Dumnezeu si  ai Boga-
˘ ˆ
tiei”.
 Si
 aceasta deoarece ambii „sta- ın lume nu este cauzat de persoa-
ˆ ˘ ne individuale, ci de organizatii. De
pani” pretind devotiune  exclusiva. 
ˆ
(Mat. 6:24) Fiind imperfecti,  cu totii  exemplu, organizatiile  religioase ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
trebuie sa luptam ın permanent a ım- sal a milioane de oameni. Ele submi-
˘ ˘ ˆ ˆ
potriva ‘dorintelor  carnii’, cum ar fi neaza ıncrederea oamenilor ın Biblie
materialismul. (Ef. 2:3) w17.05 25, 26 si  spun minciuni despre natura lui
˘ ˆ
˚15, 16 Dumnezeu si  despre viitorul paman-
˘
ˆ ˘ ˘ tului. Guvernele corupte instiga la
Sambata, 26 ianuarie ˘ ˘ ˘ ˆ
violent a etnica si  la razboaie, ıi opri-
Fac toate lucrurile de dragul vestii
 ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ma pe saraci si  pe cei lipsiti de apa-
bune, ca sa am parte de ea ımpreu- ˆ ˘ ˆ ˘
˘ rare si  se ımbogatesc  luand mita si 
na cu al tii. (1 Cor. 9:23) ˘ ˆ
fac and favoritisme. Corporatiile  la-
˘ ˆ ˘
Desi suntem doar niste vase de lut come polueaza mediul ınconjurator,
ˆ ˘
imperfecte, mesajul pe care ıl trans- epuizeaza resursele naturale si  pro-
˘ ˘
mitem ne poate aduce noua si  celor fita de credulitatea consumatorilor
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ce ne asculta viat a ve snic
 a. Iubirea pentru ca o m ana de oameni s a se
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
pe care a avut-o apostolul Pavel pen- ımbogateasc  a peste masura, ın timp
ˆ ˘ ˆ
tru lucrarea de predicare l-a ındem- ce milioane de oameni traiesc ıntr-o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
nat sa-i ınvete
 cu zel pe altii  despre s aracie lucie. Cuvantul lui Dumne-
˘
Regatul lui Dumnezeu. (Rom. 1:14, 15; zeu prezice ca guvernele si  organiza-
˘ ˆ
2 Tim. 4:2) Aceasta l-a ajutat sa ındu- tiile
 care nu sustin  Regatul lui Dum-
re persecutii
 aspre. (1 Tes. 2:2) Cum nezeu vor fi zguduite din temelii.
putem manifesta si  noi o iubire ase- (Ier. 25:31-33) w17.04 11 ˚7, 8
 Luni, 28 ianuarie te, maniere, disciplinarea copiilor etc.,
ˆ
iar toate acestea ın acelasi  timp! Sun-
Nu voi aduce nenorocirea ˘ ˘ ˘
ˆ tem noi dispusi  sa-i ajutam cu rabdare
ın zilele lui. (1 Regi 21:29)
si
 respect? (Filip. 2:3, 4) Uneori, refu-
˘ ˘ ˘
Iehova, „cel care cerceteaz a inimi- giatii  Martori nu reusesc  sa ia legatura
˘ ˆ ˆ ˘
le”, i-a aratat ındurare lui Ahab ıntr-o cu congregatia  locala din cauza unor
˘ ˘ ˘ ˘
anumit a masura. (Prov. 17:3) Oare piedici puse de autoritati.  Au existat
˘ ˆ
cum au reac tionat  cei care stiau  ca cazuri cand fra tii  au fost ameninta  ti

˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ahab era un ucigas fara scrupule cand ca nu li se va mai acorda asistent a sau
˘ ˆ ˘ ˘
au aflat ce hotarare luase Iehova? Este azil daca nu accepta locurile de mun-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
posibil ca aceasta aparenta rasturna- ca propuse, al caror program ınsa nu
˘ ˆ ˘ ˆ
re de situatie  sa fi pus la ıncercare cre- le permite s a participe la ıntruniri.
dinta  membrilor familiei lui Nabot si  Fiind speria ti si  simtindu-se  neajuto-
˘ ˘ ˆ
a prietenilor s ai. Daca asa  au stat lu- rati,  cativa  frati au cedat presiunilor.
˘ ˘ ˘ ˘
crurile, ei au avut nevoie de umilint a De aceea, trebuie sa luam legatura cu
pentru a-si  ocroti credinta  si  pentru a ˆ
˘ ˘ ˆ fratii  refugiati cat mai repede posibil
continua sa-i aduca ınchinare cu fideli- ˘
˘ dupa sosirea lor. Este important ca ei
tate lui Iehova, convinsi  fiind ca Dum- ˘ ˘ ˘
˘ sa stie  ca ne pasa de ei. Compasiunea
nezeul lor nu face niciodata nedrepta- ˆ ˘
˘ si
 ajutorul nostru practic le vor ıntari
te. (Deut. 32:3, 4) Lui Nabot, fiilor sai
ˆ credinta.  (Prov. 12:25) w17.05 5 ˚9, 10
si  familiilor lor li se va face dreptate ın
ˆ ˆ ˆ Miercuri, 30 ianuarie
mod deplin cand Iehova ıi va ınvia pe
cei
ˆ drepti.  (Iov 14:14, 15; Ioan 5:28, 29) Iubirea celor mai mul ti
˘ ˘ ˆ ˘
In plus, o persoana umila ısi  amintes-  se va raci. (Mat. 24:12)
˘ ˘
te c a „adevaratul Dumnezeu va adu- ˘
˘ ˘ Referindu-se la semnul care avea sa
ce la judecata orice fapta si  orice lu- ˆ
˘ ˘ marcheze ıncheierea prezentului sis-
cru ascuns, ca sa se stie  ˆ daca este bun ˘
˘ ˘ ˆ tem, Isus a spus printre altele c a „iu-
sau rau”. (Ecl. 12:14) Intr-adevar, cand ˘
˘ ˆ birea celor mai multi se va raci”. (Mat.
judec a, Iehova ia ın considerare fac-
tori pe care noi nu-i cunoastem.  Astfel, 24:3) Aceste cuvinte s-au aplicat initial 
ˆ ˘ ˘ la evreii din secolul I, care pretindeau
umilinta  ıi ajut a pe cei nevinova ti s a ˘
˘ ˆ c a erau poporul lui Dumnezeu, dar a
nu-si  piarda credinta  ın Iehova. w17.04 ˘ ˘ ˘
24 ˚8, 9 caror iubire fat a de el se racise. Spre
deosebire de ei, majoritatea crestinilor 
ˆ ˘
Marti,
 29 ianuarie de atunci „nu ıncetau . . . sa anunte  ves-
˘ ˘ ˘ ˘
tea buna despre Cristos” si  s a-si  ara-
Un tovaras adevarat iubeste
 ˘ ˘
te iubirea fat a de Dumnezeu, fat a de
tot timpul. (Prov. 17:17) ˘
colaboratorii crestini  si
 fat a de cei din
Din cauza situatiei  mondiale, multi afara congregatiei.  (Fap. 2:44-47; 5:42)
dintre fra tii  no stri
 au devenit refu- Totusi,  unii continuatori ai lui Isus din
giati. ˘
 Pentru unii, schimbarea este co- secolul I au permis ca iubirea lor sa se
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
plesitoare.
 Acest lucru este de ınteles  raceasca. Dupa ınvierea sa, Isus Cris-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
daca ne gandim ca ei trebuie sa ınvete  tos i-a spus congregatiei  din Efes: „Iata
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
o limba noua si  sa se adapteze la legi ce am ımpotriva ta: c a ai parasit iu-
ˆ
noi – de exemplu, privitoare la scola-  birea pe care o aveai la ınceput”. (Rev.
˘
rizare, la plata taxelor si  impozitelor 2:4) Se pare ca acei discipoli ai lui Cris-
˘ ˘ ˆ
sau a facturilor. De asemenea, trebu- tos se lasasera influenta  ti de gandirea
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ie sa-si  ınsuseasc
 a noi norme de com- carnala a societatii  ın mijlocul c areia
˘
portament cu privire la punctualita- traiau. (Ef. 2:2, 3) w17.05 17 ˚1-3
 ˆ
Joi, 31 ianuarie a fost deloc usor  ın perioada dinain-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Sa- ti ımplinesti fagaduin tele tea Potopului. (Gen. 6:5) Dac a e sti 
˘ ˘ ˆ
facute lui Iehova. (Mat. 5:33) parinte, cum poti  „face ıntocmai” ce
˘
˘ spune Dumnezeu? Asculta de el. Per-
Iefta a fost un razboinic viteaz si  un ˘ ˘
˘ mite-i sa te instruiasca prin interme-
conducator curajos. Ana a fost o fe- ˆ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ diul Cuvantului sau si  al ındrumari-
meie simpla si  o sotie  supusa, care se ˆ
ˆ ˘ ˆ lor date de organizatia  sa. Totusi,  ın
ıngrijea de casa. Ce au avut ın comun ˘
˘ pofida eforturilor parintilor,  ˆ unii co-
judec atorul Iefta si  Ana, sotia  lui El- ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ pii ıl parasesc pe Iehova. Insa parin-
cana? Pe langa faptul ca se ınchinau ˘ ˘ ˆ
tii
 care au facut tot posibilul sa ınti-
aceluiasi  Dumnezeu, fiecare dintre ei ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ pareasca adevarul ın inima copiilor
i-a facut lui Iehova o fagaduint a, pe ˆ ˘ ˘
lor au constiin ta  ımpacata. De ase-
care a respectat-o cu fidelitate. Iefta ˘ ˘ ˆ
menea, ei spera ca va veni ziua cand
si  Ana sunt exemple demne de urmat ˆ ˘
˘ copilul lor se va ıntoarce „acasa”, la
pentru barbatii  si  femeile din prezent Iehova. w18.03 30 ˚10, 11
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
care aleg ˆ s a-i fac a o fagaduint a lui Ie- ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ Sambata, 2 februarie
hova. In Biblie, cuvantul „fagaduint a”
˘ ˘ ˘
se refera la o promisiune solemna fa- Fi ti ospitalieri unii cu al tii.
˘
cuta lui Dumnezeu, prin care o per- (1 Pet. 4:9)
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
soana se obliga sa ınfaptuiasca ceva, ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Ti-ai
 dori sa fii mai ospitalier, dar
sa aduca un dar, sa ındeplineasca un ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ti-e
 teama ca nu vei fi o gazda buna?
serviciu sau s a se retin  a de la ceva ˘
˘ Unii sunt timizi si  se tem c a nu vor
anume. O persoana face acest lucru ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ sti
 s a ıntretin  a atmosfera si  ca
de bunavoie, fagaduinta  ei fiind o ex-
˘ musafirii se vor plictisi. Altii  au ve-
presie a vointei  sale libere. Totusi,  fa- ˘ ˘
˘ nituri modeste si  considera ca nu le
gaduinta  are caracter sacru si  irevo- ˘
ˆ pot oferi musafirilor ceea ce le ofera
cabil ın ochii lui Dumnezeu deoarece
˘ ˆ alti  membri ai congregatiei.  Totusi, 
are valoarea unui juramant. Prin ju- ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ca sa primim musafiri, nu este nece-
ramant, o persoana se angajeaza ın ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ sar sa avem o locuint a moderna, ci
mod solemn sa faca sau sa nu faca un ˘ ˘
anumit lucru. (Gen. 14:22, 23; Evr. una curata si  primitoare. Daca sun-
6:16, 17) w17.04 3 ˚1, 2 tem motivati  de iubire, nu avem de
˘
ce sa ne facem griji. Cel mai impor-
˘ ˘
Vineri, 1 februarie tant lucru este sa manifestam inte-
˘ ˘
Noe a facut potrivit cu tot res personal fat a de invitati.  (Filip.
˘ ˆ ˘
ce-i poruncise Dumnezeu. A facut 2:4) Aproape oricui ıi place sa vor-
ˆ ˘
beasca despre experienta  sa de via-
ıntocmai. (Gen. 6:22) ˘
˘ t a, iar reuniunile ar putea fi singu-
Noe nu construise niciodata o ar- ˆ
˘ ˘ rele ocazii ın care putem asculta
ca. De aceea, a trebuit sa se bazeze ˘ ˆ
˘ ˆ astfel de experiente.  Un batran spu-
pe Iehova. El „a facut ıntocmai”, res- ne: „Faptul de a invita la mine aca-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
pectand tot ce i-a spus Iehova. Care sa frati  din congregatie  ma ajuta sa-i
a fost rezultatul? Noe nu a dat gres.  ˘ ˆ
cunosc mai bine, sa-i ınteleg  mai bine
ˆ ˘
El a avut succes si  ın rolul de cap si,
 mai ales, sa aflu cum au cunoscut
ˆ ˘
de familie deoarece s-a bazat pe ın- adevarul”. Momentele petrecute cu
˘ ˘ ˆ
telepciunea
 divina. Le-a oferit copii- altii  sunt mereu placute atunci cand
˘ ˘ ˘ ˘
lor sai o instruire corespunzatoare si  manifestam interes sincer fat a de ei.
le-a dat un exemplu bun, ceea ce nu w18.03 17 ˚15-17
 ˘
Duminica, 3 februarie cum a aplicat principiile divine. (Fap.
ˆ ˆ ˘ 10:39) Noi nu-l putem vedea pe Isus.
De ce ıntarzii? Ridica-te, ˆ ˘
˘ Insa Iehova ne-a pus la dispozitie  cu
boteaza-te. (Fap. 22:16) ˘
˘ ˘ iubire relatarile din evanghelii, care
Parintii  cre stini  vor sa-si  ajute co- ˘ ˘
˘ ˆ ne ajuta sa avem o imagine vie a per-
piii s a ia decizii ıntelepte.  Faptul de ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ sonalitatii  lui Isus. Citind si  meditand
a amana fara motiv botezul se poa- ˘
˘ ˆ ˆ la cartile  biblice Matei, Marcu, Luca
te rasfrange ın mod negativ asupra ˆ ˘ ˘
si  Ioan, noi ınvat am mai multe despre
relatiei  copilului cu Iehova. (Iac. 4:17) ˆ
ˆ ˘ modul de gandire al lui Isus. Astfel,
Totusi,  ınainte ca fiul sau fiica lor sa ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ putem ‘sa calcam cat mai exact pe ur-
se boteze, parintii  ıntelep  ti vor sa se ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ mele lui’ si  ‘sa ne ınarmam cu aceeasi 
asigure ca acestia  sunt pregatiti sa-si  dispozi tie  a mintii’  pe care a avut-o
˘
asume responsabilitatile  unui disci- Cristos. (1 Pet. 2:21; 4:1) w18.02 22
pol al lui Cristos. Unii supraveghetori
ˆ ˚15, 16
de circumscriptie  si-au  exprimat ın-
grijorarea cu privire la acei tineri Marti, 5 februarie
ˆ
afla ti  ın ultimii ani ai adolescentei  Credin ta vine prin cele auzite.
sau chiar trecuti  de 20 de ani, care (Rom. 10:17)
ˆ
au crescut ın familii crestine,  dar ca- ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ Inca de la ınceputul istoriei umane,
re nu s-au botezat ınc a. Majoritatea ˆ ˘
˘ oamenii au putut ınvata  despre Dum-
acestora participa cu regularitate la ˆ
ˆ ˆ nezeu ın trei moduri principale:
ıntruniri, merg ın lucrarea de predi- ˆ ˘
˘ observand creatia  fizica, de la alti oa-
care si  se considera Martori ai lui Ie- ˘
meni tematori de Dumnezeu si  medi-
hova. Totusi,  din anumite motive, nu ˆ ˆ ˘
t and la binecuvant arile de care se
si-au
 dedicat via ˆ ta
 lui Iehova si  nu ˘
˘ bucurau traind potrivit normelor di-
s-au botezat. In unele cazuri, parin- ˆ
˘ vine. (Is. 48:18) Observand crea tia, 
tii
 au considerat ca copilul lor nu este ˘
˘ Noe a putut vedea nenumarate do-
pregatit pentru botez. w18.03 8 ˚1, 2
vezi ale existentei  lui Dumnezeu, dar
˘ ˘
Luni, 4 februarie si ale calita tilor  Sale nevazute, pre-
˘
˘ ˆ cum „puterea sa etern a si  dumne-
Sa ave ti . . . acelasi
 mod de gandire
ˆ zeirea sa”. (Rom. 1:20) Astfel, Noe
pe care ıl avea Cristos Isus. ˘
nu numai c a s-a convins de existen-
(Rom. 15:5)
ta
 lui Dumnezeu, dar a si  cultivat o
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Pentru a fi asemenea lui Cristos, credint a puternica ın el. Fara ındoia-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
trebuie sa ıntelegem  cum a gandit, ce la ca el a aflat multe de la rudele sale.
ˆ ˘
a simtit  si
 cum a actionat  el. Apoi tre- De exemplu, el a putut ınvata  despre
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
buie s a c alc am pe urmele sale. Pen- Dumnezeu de la tatal sau, Lameh, un
tru Isus, relatia  cu Dumnezeu era mai om fidel, care a fost un timp contem-
˘ ˆ
importanta decat orice altceva. Ast- poran cu Adam. Alte persoane de la
ˆ ˆ ˘
fel, imitandu-l pe ˆ Isus, ıl imit am, de care putea afla unele lucruri au fost
˘ ˘ ˘
fapt, pe Iehova. Intelegem,  asadar,
 de bunicul s au Metusala si  stra-strabu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ce este atat de important sa ınvat am nicul sau Iared, care a trait ınca 366
˘ ˆ ˘
s a gandim ca Isus. Cum putem face de ani dup a nasterea  lui Noe. (Luca
˘
aceasta? Discipolii lui Isus au vazut 3:36, 37) Oricum au stat lucrurile,
˘
miracolele pe care le-a facut, i-au au- ceea ce a aflat i-a sensibilizat inima si 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
zit predicile, l-au vazut cum s-a pur- l-a facut sa-si  doreasca sa-i slujeasca
tat cu diferiti  oameni si  au observat lui Iehova. (Gen. 6:9) w18.02 9 ˚4, 5
 ˆ ˘
Miercuri, 6 februarie re nu numai ıntre ei, ci si  fa t a de
˘ ˘ dusmani.
 (Mat. 5:43, 44) Isus a
Sa nu apuna soarele peste ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ aratat multa iubire fat a de oameni.
mania voastra. (Ef. 4:26) ˆ
ˆ El a mers din ora s ın ora s,  anun-
Cand un colaborator cre stin  sau ˆ ˘
t andu-le oamenilor vestea buna de-
un membru al familiei spune sau face spre Regatul lui Dumnezeu. A vinde-
˘
un lucru care ne raneste  profund, ne cat orbi, schiopi,
 surzi si leprosi  si  a
ˆ ˘ ˆ
simtim  ıngrozitor. S a presupunem ınviat morti.  (Luca 7:22) Isus si-a  dat
˘ ˘ ˆ
ca nu putem da uitarii incidentul res- viata  ın folosul omenirii. Iubirea per-
pectiv. Vom permite ca resentimen- ˘
˘ ˆ fecta a lui Isus a fost o reflectare a
tele s a se amplifice ın timp? Sau ˘ ˘
ˆ iubirii Tatalui sau. Martorii lui Ieho-
vom urma sfatul ıntelept  al Bibliei de ˆ ˘
˘ ˆ va din ıntreaga lume urmeaza exem-
a lamuri cat mai repede problema? ˆ ˘
ˆ ˆ plul lui Isus manifestand iubire fat a
Cu cat vom amana mai mult rezolva-
ˆ ˆ de semeni. w18.01 29, 30 ˚11, 12
rea neıntelegerii,  cu atat ne va fi mai
˘ ˆ ˘ ˘ Vineri, 8 februarie
greu sa ne ımpacam cu fratele nos-
ˆ ˘
tru. Care sunt pasii  pe care ıi poti  fa- Pentru toate lucrurile am tarie
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ce pentru a te ımpaca? Mai ıntai, roa- datorita celui care ımi da putere.
˘ ˘
ga-te fierbinte lui Iehova. Cere-i sa te (Filip. 4:13)
˘
ajute sa ai o discutie  ziditoare cu fra- ˘ ˆ
˘ ˘ Poate c a te-ai botezat ınainte
tele tau. Nu uita ca si  el este un prie-
de anii adolescentei.  Cu toate aces-
ten al lui Iehova. (Ps. 25:14) Dumne- ˆ ˘
ˆ ˆ ˘ tea, nu stii  cu ce ıncercari te vei con-
zeu ısi  iubeste  prietenii si  ıi trateaza ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ frunta ın viitor. Pentru a putea rama-
cu bunatate. El asteapt  a acelasi  lu-
ne fidel indiferent de situatie,  nu uita
cru si  de la noi. (Prov. 15:23; Mat. 7:12; ˘ ˘
˘ ˆ ca i-ai facut lui Iehova o promisiune
Col. 4:6) Apoi, recapituleaza ın min- ˘
neconditionat  a. Cu alte cuvinte, i-ai
te ceea ce vei spune. Nu pleca de la ˘
˘ ˘ ˘ ˘ promis Suveranului universului c a
premisa ca fratele tau a vrut sa te ra- ˘ ˘
˘ ˆ vei continua sa-i sluje sti  chiar dac a
neasca. Ia ın calcul posibilitatea ca si  ˘ ˘
˘ ˆ prietenii sau parintii  tai nu o vor mai
tu sa fi contribuit ın vreun fel la acea
ˆ face. (Ps. 27:10) Cu ajutorul lui Ieho-
neıntelegere.  w18.01 10 ˚15, 16 ˘ ˘ ˆ ˘
va, vei gasi puterea de a trai la ınal-
˘ ˆ
Joi, 7 februarie timea
 dedicarii tale ın orice situatie. 
˘
˘ ˘ (Filip. 4:11) Iehova vrea sa-i fii prie-
Asa
 cum v-am iubit eu, asa  sa va iu- ˆ ˘
ten! Sunt necesare ınsa eforturi sus-
bi ti si
 voi unii pe al tii. (Ioan 13:34) ˆ ˘
ˆ tinute
 pentru a ıntretine  aceast a
˘
In contrast cu oamenii care nu ma- prietenie si  pentru a continua sa lu-
˘ ˆ ˘ ˆ
nifesta iubire, ınchinatorii lui Iehova crezi la salvarea ta. De fapt, ın Fili-
˘ ˘ ˘ ˘
manifesta o iubire autentica fat a de peni 2:12 se spune: „Continuati  sa lu-
˘ ˘
semeni. Lucrurile au stat mereu asa.  cra ti  la salvarea voastra, cu teama
˘ ˆ ˘
Isus a spus ca porunca de a ne iubi si  tremur”. Gandeste-te  ce trebuie sa
˘ ˘ ˘
aproapele era a doua ca important a faci ca sa-ti  pastrezi prietenia cu Ie-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın Legea mozaica, dupa porunca de hova si  sa-i ramai fidel indiferent de
ˆ ˘ ˆ ˘
a-l
ˆ iubi pe Dumnezeu. (Mat. 22:37-39) ıncercari. Nu fi exagerat de ıncreza-
˘ ˘ ˘ ˆ
In plus, el a aratat ca iubirea avea sa tor ın propriile for te.  Chiar si  une-
˘
fie semnul de identificare al adeva- le persoane care i-au slujit mult timp
˘
ratilor cre stini.
 (Ioan 13:35) Cre sti- lui Iehova au deviat de la credint a.
˘ ˘
nii aveau sa manifeste aceasta iubi- w17.12 24 ˚4, 6, 7
 ˆ ˘ ˘
Sambata, 9 februarie fideli nu sunt unsi  si
 nu au chema-
˘ ˘ ˘ ˘
Eu am dat de bunavoie toate re cereasca. Ei asteapt  a cu nerabda-
ˆ
aceste lucruri. (1 Cron. 29:17) re ziua lui Iehova, c and se va pune
˘ ˘
˘ capat acestui sistem rau. Nimeni nu
Iehova ne acorda privilegiul de a ˆ ˆ
stie
 c and va veni sfarsitul  actualu-
sus tine  grandioasa lucrare a Re- ˘
ˆ ˘ lui sistem, dar avem dovezi s a cre-
gatului, asigurandu-ne, totodat a, ˘
˘ ˆ dem ca este foarte aproape. (1 Tes.
ca vom fi bogat binecuvantati.  (Mal. ˆ ˘
˘ ˘ 5:1-3) Apoi, ın lumea noua, va avea
3:10) El promite c a cel ce daruieste  ˆ ˆ
loc un alt fel de ınviere, ınvierea la
cu generozitate va prospera. (Prov. ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ viat a pe pamant. Cei ınviati vor avea
11:24, 25) Faptul de a darui ne face perspectiva de a deveni perfec ti  si

fericiti.  Asa  cum spune Biblia, „este ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˆ de a trai vesnic  pe un pamant trans-
mai multa fericire ın a da decat ın a ˆ
format ın paradis. w17.12 11 ˚15; 12
primi”. (Fap. 20:35) Prin ceea ce ˚18, 19
ˆ ˆ ˘
spunem si  facem, ıi putem ınvata 
˘ Luni, 11 februarie
pe copii si  pe cei noi cum sa contri-
buie la lucrarea lui Iehova pentru a Unde este gelozie si  spirit
ˆ ˘ ˘
se bucura si  ei de binecuvantari. Tot de cearta, este dezordine si 
˘ ˘
ce avem am primit de la Iehova. Da- orice lucru rau. (Iac. 3:16)
ruindu-i din bunurile noastre de- ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ Daca vom cultiva iubire si  bunata-
monstram ca ıl iubim si  ca-i suntem ˆ
˘ ˘ ˆ te, invidia nu va ıncol ti  prea usor 
recunosc atori pentru ce a facut ın ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ın inima noastra. Cuvantul lui Dum-
folosul nostru. Cand a facut donatii  ˆ
nezeu spune: „Iubirea este ındelung
pentru construirea templului, „po- ˘ ˘ ˘
˘ rabdatoare si  buna. Iubirea nu este
porul s-a bucurat ca aducea ofrande ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
geloasa, nu se lauda, nu se ıngamfa”.
benevole”. (1 Cron. 29:9) Fie ca si  noi ˘
˘ ˘ (1 Cor. 13:4) Pentru ca invidia s a
sa gasim bucurie si  satisfactie  conti- ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ nu prinda radacini ın inima noastra,
nuand sa-i daruim lui Iehova din ceea ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ trebuie sa ne straduim sa ne ınsusim 
ce am primit din mana sa! w18.01 21 ˘
punctul de vedere al lui Iehova si  a-i
s
˚18, 19
privim pe fratii  si  pe surorile noastre
˘ ca pe membri ai aceluia si
 corp, con-
Duminica, 10 februarie ˘ ˆ
ˆ grega tia
 cre stin a. In acest fel vom
Fiecare la randul lui: Cristos este ˆ ˘ ˘
˘ ˆ putea ımpartasi  aceleasi  sentimente
primul rod, dupa aceea, ın timpul ˆ
cu fratii
 nostri,  ın armonie cu sfatul
prezen tei sale, cei ce sunt ai lui ˘ ˘
inspirat: „Daca un madular prime s- 
Cristos. (1 Cor. 15:23) ˘
te glorie, toate celelalte madulare
ˆ ˘ ˆ ˘
Prima ınviere, adic a ınvierea ce- se bucura cu el”. (1 Cor. 12:16-18,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
reasc a, urma s a ınceapa la putin  26) Astfel, cand fratilor  nostri
 li se
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
timp dupa ınceperea prezentei  lui ıntampla un lucru bun, vom fi bucu-
˘ ˆ
Cristos. Cre stinii  unsi  care vor fi rosi
 pentru ei. Sa ne gandim la Iona-
˘ ˆ ˆ
pe pam ant ın timpul necazului ce- tan, fiul regelui Saul. El nu a fost in-
ˆ ˆ ˆ
lui mare ‘vor fi luati ın nori’. (1 Tes. vidios cand David a fost ales rege ın
ˆ ˘
4:13-17) Ei vor fi „schimbati ıntr-o cli- locul lui, ci, din contra, l-a sustinut. 
˘ ˆ ˘ ˆ
pa, ıntr-o clipeala de ochi, ın timpul (1 Sam. 23:16-18) Am putea manifes-
˘
ultimei
ˆ trompete”. (1 Cor. 15:51, 52) ta si
 noi iubire si  bunatate la fel ca Io-
In prezent, majoritatea cre stinilor  natan? w17.11 27 ˚10, 11
 ˆ ˘ ˆ
Marti,
 12 februarie citi versete biblice nu ınseamna a-i ın-
˘ ˘ ˘ ˘
El nu va judeca dupa cele vazute va ta pe altii din Biblie. Dac a cite sti 
˘ prea multe versete, cei din auditoriu
de ochii sai, nici nu va mustra
˘ nu le vor tine
 minte. Prin urmare, ale-
ˆ dup a cele auzite cu urechile sale.
˘ ge cu atentie  versetele-cheie si  alo-
Ii va judeca pe cei de condi tie umila ˘
ca timp pentru a le citi, a le explica,
cu dreptate si
 va mustra cu ˘
˘ a le ilustra si  a arata
ˆ cum pot fi apli-
nepartinire. (Is. 11:3, 4) ˘ ˘ ˆ
cate. (Neem. 8:8) Incearca sa ıntelegi 
˘ ˘
Iehova a pastrat Legea pentru noi legatura dintre idei si  versetele men-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın Cuvantul sau. El doreste  sa ıntele-  tionate.
 Dar, mai presus de toate, roa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
gem si  s a aplicam „lucrurile mai im- ga-l pe Iehova sa te ajute sa transmiti
˘ ˆ ˆ
portante”, adica ınaltele principii ce pretioasele
 sale ganduri consemnate
ˆ
stau la baza poruncilor continute  de ın Biblie. (Ezra 7:10) w17.09 26 ˚11, 12
˘
ea. Legea mozaica cuprindea „tiparul
˘ Joi, 14 februarie
cunostin  tei
 si al adevarului” despre
ˆ ˘
Iehova si  despre principiile sale drep- Intoarce ti-va la mine . . . si  eu
˘ ˘ ˆ
te. (Rom. 2:20) Asa  cum am vazut, din ma voi ıntoarce la voi. (Zah. 1:3)
˘
masurile referitoare la orasele  de re- ˆ
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Anul 537 ı.e.n. a fost un an de mare
fugiu, batranii pot ınvata  cum ‘sa ju-
˘ ˘ bucurie pentru poporul dedicat al lui
dece cu adevarata dreptate’; de fapt, ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova. Dup a 70 de ani de captivi-
noi toti ınvat am cum ‘sa aratam buna- ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ tate ın Babilon, ınchin ˆ atorii lui Ieho-
tate iubitoare si  ındurare unul fat a de ˘ ˘
va au fost eliberati.  Inflacarati de zel,
altul’. (Zah. 7:9) Desi  nu mai suntem ˘ ˘ ˆ ˆ
ei au trecut fara ıntarziere la actiune 
sub Lege, Iehova nu s-a schimbat. ˆ ˘
ˆ pentru a restabili ˆ ınchinarea curat a
Pentru el, dreptatea si  ındurarea sunt ˆ
ˆ ˘ la Ierusalim. In 536 ı.e.n. s-a pus teme-
ın continuare calit a ti  importante. ˘
˘ ˆ ˘ lia templului. Trecusera 16 ani si  tem-
Ce onoare avem sa ne ınchinam unui ˆ ˘
ˆ plul lui Iehova nu era ınc a terminat.
Dumnezeu care ne-a creat astfel ın- ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ Era nevoie deci ca cineva s a le rea-
cat sa-i putem reflecta calitatile  si  ın ˘ ˘ ˆ ˘
˘ minteasc a israeli tilor  s a se ıntoarc a
care ne putem gasi refugiul! w17.11 14 ˆ
la Dumnezeu, punand pe primul plan
˚3; 17 ˚18, 19 ˆ
ınchinarea la Iehova, nu interesele
ˆ ˆ
Miercuri, 13 februarie personale. Astfel, ın 520 ı.e.n., Dum-
˘ ˆ nezeu l-a trimis pe profetul Zaharia
Fericit este omul care gaseste
 ın te- ˘ ˘
ˆ ca sa le aminteasca evreilor motivul
lepciunea si omul care dobandeste  ˘
˘ ˆ principal pentru ˆ care fusesera elibe-
discernamant. (Prov. 3:13)
rati din Babilon. Insusi  numele profe-
˘ ˆ ˘
Fratii care prezinta teme de la pu- tului, „Zaharia”, care ınseamna „Iah
˘ ˘ ˘
pitru trebuie s a se asigure c a ideile si-a
 adus aminte”, evoca un adevar
˘ ˆ ˆ ˆ
pe care le prezinta cand tin  o cuvan- important: Iehova ısi  aducea aminte
˘ ˘ ˘
tare au la baz a Biblia. (Ioanˆ 7:16) de poporul sau, chiar daca acesta ui-
Cum poti  face lucrul acesta? In pri- tase actele Sale de salvare. (Zah.
ˆ
mul rand, fii atent ca versetele biblice 1:3, 4) Plin de iubire, Iehova le-a pro-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
pe care le citesti
 sa nu fie puse ın um- mis evreilor ca ıi va ajuta sa restabi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
bra de experientele  sau ilustrarile pe leasca ınchinarea curata si  i-a averti-
˘ ˘
care le folose sti
 sau chiar de modul zat cu fermitate ca nu va tolera sa i se
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ın care prezinti  cuvantarea. De ase- aduc a ınchinare cu o inima ımparti- 
˘ ˘
menea, nu uita c a simplul fapt de a ta. w17.10 21, 22 ˚2, 3
 ˘ ˆ
Vineri, 15 februarie curtile  pamante sti  ale marelui ˆ tem-
Fi ti buni unii cu al tii, plini de plu spiritual. (Mat. 24:45) In plus, el
˘ i-a purificat pe slujitorii lui Dumne-
o tandra compasiune. (Ef. 4:32) ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ zeu, ajutandu-i sa-i aduca lui Iehova o
Specialistii  ın s anatate mintal a ˆ ˘
˘ ˘ ınchinare curata. (Mal. 3:1-3) Pe par-
spun ca faptul de a arata compasiu- cursul Domniei de O Mie de Ani, Isus
˘ ˘
ne are un efect benefic asupra sana- si  cei 144 000 de regi si  preoti,  care
˘ ˘ ˘ ˆ
tatii  si  a propriei stari de spirit, pre- vor guverna alaturi de el, ıi vor adu-
ˆ
cum si  asupra relatiilor  cu altii.  Cand ce pe oamenii fideli la perfectiune. 
alini suferinta  altora, te simti  mai fe- ˆ ˘ ˘
Atunci, doar ınchinatorilor adeva-
ricit, mai optimist, mai putin  singur rati  ai lui Dumnezeu li se va permite
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
si
 mai ˆ putin  ınclinat sa gandesti  ne- sa ramana pe pamantul curatat. In-
˘ 
gativ. Intr-adevar, primii care au par- ˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ chinarea adevarata va fi, ın sfarsit, 
te de foloase suntem noi ınsine.  Cres-  ˘
ˆ ˘ complet restabilita! w17.10 29 ˚15, 16
tinii care ıi ajuta cu iubire pe altii  se
˘ ˘ ˘ ˘
bucura de o constiin  t a buna, stiind  Duminica, 17 februarie
˘ ˘ ˆ
ca actioneaz  a ın armonie cu princi- ˘ ˘ ˆ
ˆ El sa locuiasca [ın orasul

piile divine. O astfel de atitudine ıi ˆ ˘
˘ ˘ ˘ de refugiu] pana la moartea
ajuta sa fie parinti  mai buni, parte-
˘ marelui preot. (Num. 35:25)
neri de viat a mai buni si  prieteni mai
ˆ ˘ ˆ ˆ
buni. Iar cand se afla ın nevoie, este Pentru a primi ındurare, ucigasul 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
mult mai probabil ca vor avea parte fara intentie  trebuia sa fuga cat mai
ˆ
de sprijinul si  de ajutorul celorlalti.  repede ın cel mai apropiat oras de re-
˘ ˆ
(Mat. 5:7; Luca 6:38) Totusi,  princi- fugiu. (Ios. 20:4) Ca sa nu fie omorat,
˘ ˘ ˘ ˆ
palul motiv pentru care dorim sa cul- el trebuia sa ajunga ın orasul  de refu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tivam si  sa manifestam compasiune giu si  sa ramana acolo pana la moar-
˘
nu este faptul ca avem foloase perso- tea marelui preot. Lucrul acesta
˘ ˘
nale. Noi dorim sa urmam exemplul pretindea anumite sacrificii din par-
perfect al Dumnezeului nostru, Ie- ˘ ˘ ˘ ˘
tea lui. El trebuia sa-si  paraseasca lo- ˆ
hova, Sursa iubirii si  a compasiunii, ˘
cuinta  si
 sa renunte  la munca sa. In
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
si
 s a-i aducem glorie. (Prov. 14:31) plus, nu mai putea sa calatoreasca.
w17.09 12 ˚16, 17 Dar toate
˘ ˆ aceste sacrificii ˘ ˘
meritau
ˆ
ˆ ˘ ˘ facute. In mod asemanator, ın zilele
Sambata, 16 februarie ˘ ˘ ˘ ˘
noastre, raufacatorii care se c aiesc
Se va aseza
 si
 va domni ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ trebuie sa actioneze  fara ıntarziere
pe tronul sau si va ajunge preot ˆ
˘ pentru a beneficia de ındurarea lui
pe tronul sau. (Zah. 6:13) ˘
Dumnezeu. Ei trebuie sa renunte  de-
˘ ˘ ˘ ˘
Isus nu numai ca a fost numit Rege finitiv la conduita lor pacatoasa, evi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
si Mare Preot, dar a si  fost ınsarci- tand nu doar pacatele grave, ci si  pa-
˘ ˘ catele mai mici, care, deseori, duc la
nat ‘s ˆ a construiasca templul lui Ieho- ˘
˘ ˘ comiterea unei fapte rele. Dac a fa-
va’. In epoca moderna, aceasta lucra-
re de construire a inclus eliberarea cem tot ce putem pentru a abando-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınchinatorilor adevarati  din Babilo- na o conduita pacatoasa, ıi demon-
˘ ˘ ˘
nul cel Mare si  restabilirea congre- stram lui Iehova ca nu ne complacem
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
gatiei
 crestine
 ın 1919. De asemenea, ın pacat si  ca nu profitam de ındu-
˘ ˘
Isus a numit „sclavul fidel si  prevaza- rarea sa. (2 Cor. 7:10, 11) w17.11 10, 11
˘ ˆ
tor”, care sa coordoneze lucrarea ın ˚10, 11
 ˘
Luni, 18 februarie si
 dupa botez, ei ar putea fi, uneori,
˘ ˆ ˘
Fi ti ospitalieri unii cu al tii, tentati  sa se ıntoarca la vechile obi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fara sa murmura ti. (1 Pet. 4:9) ceiuri. Dac a te afli si  tu ın aceast a
˘ ˘
˘ situatie,
 fa-ti  timp sa meditezi la con-
Iehova ne porunceste  sa fim gene- secintele  dezastruoase pe plan spi-
ro si  cu fra tii  si  cu surorile noas- ˘
˘ ritual pe care le-ai suporta dac ˆ a ai
tre. (1 Ioan 3:17) Totusi,  trebuie sa fa- ˆ ˘ ˘
˘ ceda ınclinatiilor  pacatoase. Incear-
cem aceasta cu o motivatie  corecta, ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ca sa anticipezi situatiile  ın care ai
nu din interes. Este bine sa ne ıntre- ˆ
˘ putea fi expus tenta tiei  si g ande s-
bam: Sunt ospitalier doar cu priete- te-te cum le poti  evita. (Ps. 26:4, 5;
ˆ ˘ ˘
nii apropiati,  cu cei ce au privilegii ın Prov. 22:3) Daca, totusi,  ajungi sa te
congregatie  sau cu cei care ar putea ˘ ˘
˘ ˆ ˘ confrunti  cu o ispit a, roaga-te pen-
s a se revanseze  ın vreun fel fat a de ˆ ˘ ˆ
˘ tru ıntelepciune
 si
 stapanire de sine.
mine? Sau, dimpotriva, caut ocazii de w17.09 4, 5 ˚8, 9
˘
a fi generos fat a de fratii  si  de suro-
rile pe care nu le cunosc bine sau Miercuri, 20 februarie
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
care n-au cu ce s a ma rasplateasc a? Face ti-va prieteni cu ajutorul
˘ ˘
(Luca 14:12-14) De asemenea, sa pre- boga tiilor nedrepte, pentru ca,
˘ ˆ ˘
supunem c a un colaborator cre stin  atunci cand acestea vor disparea,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ajunge sa se confrunte cu lipsuri din ei sa va primeasca ın locuin tele
ˆ
cauza unor decizii neıntelepte  sau nu vesnice.
 (Luca 16:9)
˘
este recunosc ator pentru ospitalita- ˆ
˘ O modalitate prin care putem de-
tea pe care i-am aratat-o. Intr-o ase-
˘ ˘ veni prieteni ai lui Iehova este aceea
menea situatie  este bine s a aplic am ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ de a ne implica ıntr-o masura c at
sfatul din textul de ast azi. Dac a ur- ˘ ˆ
˘ mai mica ın sistemul comercial si  de
mam acest sfat, vom fi fericiti  deoa- ˘
˘ a profita de situatia  noastra pentru
rece am oferit cu o motivatie  corecta. ˘ ˘ ˘
(Fap. 20:35) w17.10 9 ˚12 a cauta bogatii  „adevarate”. Avraam,
un om credincios din vechime, a
˘ ˘
Marti,
 19 februarie ascultat de Iehova si  a parasit orasul 
˘ ˘ ˆ ˆ
Cum as putea sa fac un rau atat prosper Ur pentru a locui ın corturi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
de mare si
 sa pacatuiesc ımpotriva deoarece a vrut sa fie prieten cu Ieho-
lui Dumnezeu? (Gen. 39:9) va. (Evr. 11:8-10) Avraam l-a conside-
˘
ˆ ˆ rat mereu pe Dumnezeu Sursa adeva-
Intrucat Iosif era „frumos la trup ˘ ˘ ˘
ratei bogatii  si  niciodata nu a urmarit
si  frumos la chip”, sotia  lui Potifar a avantaje materiale. Astfel, el a dove-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıncercat sa-l seduca. Cu toate aces- ˆ dit ca avea ıncredereˆ deplina ın Ieho-
tea, Iosif nu a cedat avansurilor ei. In ˆ
ˆ ˘ va. (Gen. 14:22, 23) Indemnandu-l pe
plus, cand situatia  a devenit critica, ˆ ˘ ˘
un tanar bogat sa manifeste o credin-
Iosif a fugit de sotia  lui Potifar. Din ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ t a asemanatoare, Isus i-a spus: „Daca
exemplul lui Iosif ınvat am ca trebu- ˘
˘ ˆ ˘ vrei sa fii perfect, du-te, vinde-ti bu-
ie „sa fugim” de tentatia  de a ıncal- ˘ ˘
nurile si  da-le s aracilor si  vei avea o
ca ˘ ˆ
ˆ o lege a lui Dumnezeu. (Prov. 1:10) comoara ın cer. Apoi vino si
˘ ˘
 urmea-
ˆ ˘
In trecut, unii dintre cei care acum za-ma!”. (Mat. 19:21) Acest t anar nu
˘ ˘ ˘
sunt Martori s-au luptat cu obiceiuri a manifestat o credint a asemanatoa-
ˆ ˆ
gre site,  precum mancatul ın exces, re cu a lui Avraam. Totusi,  au existat
ˆ ˆ
betia,  fumatul, consumul de droguri, si oameni care si-au  pus ıncrederea ın
˘
imoralitatea sexuala si  altele. Chiar Dumnezeu. w17.07 10 ˚12
 Joi, 21 februarie re, un obicei necurat. (Col. 3:5) Cei
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Cand ınca nu avea niciun copil, care obisnuiesc
 sa priveasca mate-
˘ ˆ ˘
[Iehova] a promis ca [ıi] va da riale pornografice dezvolta dorinte 
˘ sexuale necontrolate, care pot crea
[ tara] ca sa-i fie proprietate lui ˘ ˘ ˘
˘ dependent a sexual a. Studiile arat a
si
 semin tei lui dupa el. (Fap. 7:5) ˘
˘ ca simptomele dependentei  de por-
Abia dupa 430 de ani de la data la ˘ ˘
nografie sunt asemanatoare celor
care Avraam a traversat Eufratul, ale dependentei  de alcool sau de dro-
descendentii  lui au devenit o nati-  ˘
ˆ ˘ guri. Nu este de mirare c a obiceiul
une, care, ın cele din urm a, a luat de a privi materiale pornografice are
ˆ ˘ ˆ ˘
ın st apanire Tara  Promis a. (Ex. consecinte  negative, cum ar fi sen-
12:40-42; Gal. 3:17) Avraam a fost timente profunde de rusine,  inefi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dispus sa astepte  cu rabdare deoare- cient a la locul de munca, viat a de fa-
˘ ˘ ˆ ˘
ce a avut o credint a puternic a ın milie nefericita, divort si  sinucidere.
Iehova. (Evr. 11:8-12) A asteptat  cu w17.08 19 ˚8, 9
˘
bucurie, chiar daca promisiunea nu ˆ ˘ ˘
ˆ ˆ ˆ Sambata, 23 februarie
s-a ımplinit ın mod deplin ın timpul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vietii lui. Dar sa ne imaginam bucu- Caci el a ıntarit zavoarele por tilor
ˆ ˆ ˆ ˘
ria pe care o va simti el cand va fi ın- tale, i-a binecuvantat pe fiii tai
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
viat pe un pam ant transformat ın ın mijlocul tau. El aduce pace pe
ˆ ˘ ˘ ˘
paradis! Cat de uimit va fi sa afle ca teritoriul tau. (Ps. 147:13, 14)
o mare parte a Bibliei a cuprins con- ˆ
˘ Gandindu-se la reconstruirea Ieru-
semnari despre viata  sa si  a descen-
˘ ˘ ˘ ˆ salimului, psalmistul a spus de-
dentilor  sai! Sa ne imaginam cat de
ˆ ˆ ˆ ˆ spre Iehova cuvintele din textul de as-
ıncantat va fi cand va ıntelege  rolul ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ tazi. Cata fort a i-a dat convingerea ca
important pe care l-a avut ın ımpli- ˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu avea sa ıntareasca portile 
nirea scopului lui Iehova cu privire ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ orasului  pentru a-si  ocroti ınchinato-
la samanta  promisa! Fara ındoiala, el ˘
˘ ˘ rii! Poate ca uneori te simti coplesit 
va considera ca a meritat sa astepte!  ˆ
de ıngrijorare din cauza problemelor
w17.08 5, 6 ˚10, 11 ˆ
cu care te confrunti.  Iehova ıti poa-
ˆ ˘ ˘
Vineri, 22 februarie te da ıntelepciunea  necesara ca sa le
˘
ˆ ˘ depase  sti.  Psalmistul a spus despre
Omora ti . . . madularele corpului ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ Dumnezeu c a „ ısi  trimite porunca
vostru care sunt pe pamant ın ce ˘ ˆ ˘
˘ pe pamant; cuvintele sale alearga cu
priveste  . . . necura tia. (Col. 3:5) ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ iuteal  a”. Dupa ce mentioneaz  a ca Ie-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
In Biblie, termenul „necuratie”  se hova „da zapada ca lana”, „ımprastie 
˘ ˘ ˘
refera nu numai la pacatele de natu- bruma ca cenusa”  si  „arunca gheata”, 
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ra sexuala, ci si  la practicile dauna- psalmistul ıntreaba: „Cine poate s a
ˆ ˘
toare, cum ar fi fumatul si  obiceiul stea ımpotriva frigului sau?”. Si  adau-
˘ ˆ ˆ
de a face glume obscene. (2 Cor. ga: „[Iehova] ısi  trimite cuvantul si  le
7:1; Ef. 5:3, 4) De asemenea, terme- tope ste”.  (Ps. 147:15-18) Dumnezeul
˘ ˆ
nul se poate referi la activitati necu- nostru atot ıntelept  si
 atotputernic,
ˆ ˘
rate, practicate de cineva ın ascuns, cel ce tine  sub control gheata  si  za-
˘ ˘
cum ar fi faptul de a citi carti eroti- pada, te poate ajuta si  pe tine sa de-
˘ ˆ ˆ ˆ
ce si  de a privi materiale pornogra- pase  sti  orice obstacol pe care ıl ıntal-
fice, ceea ce poate duce la masturba- nesti.  w17.07 20 ˚14, 15
 ˘ ˘
Duminica, 24 februarie spus cu privire la o victorie obtinut  a
˘
Tu esti
 demn, Iehova, da, Dum- la Curtea Suprema a Statelor Unite:
˘ „Toate aceste victorii au fost posibile
nezeul nostru, sa primesti
 gloria, ˘
˘ deoarece voi ati  continuat sa luptati. 
onoarea si puterea, pentru ca tu ai ˘
Victoria se datoreaza pozitiei  ferme a
creat toate lucrurile. (Rev. 4:11)
poporului lui Dumnezeu”. Cu siguran-
Guvernarea lui Dumnezeu este le- ˘ ˘
˘ ˘ t a, iubirea noastra pentru lucrarea de
gitima, este cea mai buna conducere ˆ
˘ ˘ ˘ predicare poate ınvinge persecutia. 
si
 merita sa o sustinem  din toata ini- ˆ ˘
Cand consideram lucrarea de predica-
ma. De ce? Deoarece Iehova a creat ˘
re o comoara de la Iehova, nu suntem
toate lucrurile. Prin urmare, este pe ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ preocupati doar sa raportam un anu-
deplin ındreptatit  sa guverneze peste ˘ ˘
mit numar de ore. Mai degraba, facem
oameni, precum si  peste fiintele  spi- ˘
tot ce putem pentru „a depune mar-
rituale. Satan nu a creat nimic. Prin ˘ ˘
˘ turie temeinica despre vestea buna”.
urmare, el nu are niciun drept sa gu- (2 Tim. 4:5) w17.06 11, 12 ˚11, 12
˘ ˘
verneze universul. Razvratirea lui si 
ˆ
a primului cuplu uman ımpotriva su- Marti,
 26 februarie
˘
veranitatii  lui Iehova a fost un act de ˘
˘ ˘ Sa-l iubesti
 pe Iehova,
arogant a. (Ier. 10:23) Este adevarat, ˘ ˘
ˆ Dumnezeul tau, cu toata inima ta,
ei erau fiinte  ınzestrate cu liber-arbi- ˘ ˘
tru. Dar aveau ei oare dreptul de a ale-
cu tot sufletul tau si
 cu toata
˘ mintea ta. (Mat. 22:37)
ge sa fie independenti de Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
Nicidecum. Liberul-arbitru ıi da unei O iubire profunda pentru Dum-
persoane dreptul de a face alegeri si  ˘ ˘ ˘
nezeu ne ajuta sa-i respectam porun-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
de a lua decizii, ınsa nu si  dreptul de a cile, s a perseveram si  s a uram raul.
˘ ˘ ˆ ˘
se razvrati ımpotriva Creatorului sau, (Ps. 97:10) Totusi,  Satan si  lumea lui
˘ ˘ ˘ ˘
Cel care i-a dat viat a. Asadar,  oricine vor sa ne slabeasca iubirea pentru Ie-
˘ ˘ ˆ ˆ
se razvrateste  ımpotriva lui Iehova ı si hova. Lumea din jurul nostru are
ˆ
folose ste ın mod gre sit liberul-arbitru. un punct de vedere deformat cu privi-
Locul nostru, ca oameni, este sub gu- ˆ ˘
˘ re la iubire. In loc sa manifeste iubire
vernarea dreapt a a lui Dumnezeu. ˘
fat a de Creator, oamenii sunt „iubitori
w17.06 27, 28 ˚2-4 de sine”. (2 Tim. 3:2) Lumea condusa
˘
ˆ ˘
Luni, 25 februarie de Satan ıncurajeaza satisfacerea ‘do-
˘
˘ ˘ ˆ rintei  carnii, a dorintei  ochilor si  eta-
Numai sa pot sa-mi sfarsesc
 cursa ˘
larea ostentativa a mijloacelor de
si
 serviciul. (Fap. 20:24) ˘
existent a’. (1 Ioan 2:16) Apostolul Pa-
˘ vel si-a  avertizat colaboratorii crestini 
Daca vom iubi lucrarea de predica-
˘ ˘ ˆ cu privire la satisfacerea dorintelor 
re, vom continua sa predic am ın po- ˘ ˆ
fida persecutiilor,  la felˆ ca aposto- carnii prin cuvintele: „A ındrepta min-
ˆ ˘
lul Pavel. (Fap. 14:19-22) In anii ’30 si  tea spre carne ınseamna moarte . . .
ˆ ˘ ˆ
la ınceputul anilor ’40 ai secolului fiindca a ındrepta mintea spre carne
ˆ ˘ ˘
trecut, fratii  no stri  din Statele Uni- ınseamna dusm ˆ anie cu Dumnezeu”.
ˆ ˘
te au fost tinta
 unor persecu tii
 ınver- (Rom. 8:6, 7) Intr-adevar, cei care ur-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sunate.
 Insa, la fel ca Pavel, ei au ra- maresc sa agoniseasc a lucruri mate-
˘ ˘ ˘
mas fermi si  au continuat sa predice. riale sau sa-si  satisfac a dorintele  se-
˘ ˆ ˘
Pentru a-si  apara dreptul de a predi- xuale sfarsesc  prin a fi dezamagiti si 
˘ ˘ ˘
ca, fratii
 ˆ nostri  au dus multe batalii ju- rani ti  profund. (1 Cor. 6:18; 1 Tim.
ridice. In 1943, fratele Nathan Knorr a 6:9, 10) w17.05 18 ˚5, 6
 ˘
Miercuri, 27 februarie tru lucruri materiale, dorint a care ni-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Daca cineva nu vrea sa lucreze, ciodata nu poate fi satisfacuta pe de-
˘ ˘ ˆ plin. (Ecl. 5:10) Din fericire, ne putem
nici sa nu manance. (2 Tes. 3:10) ˆ ˆ
ˆ ımpotrivi acestui mod de gandire ci-
Cand fratii  refugiati sunt recunos- ˆ
˘ ˘ tind cu regularitate din Cuvantul lui
catori si  nu ridica pretentii,  cei care ˘
˘ ˘ Dumnezeu. Isus a meditat la adeva-
le ofer a ajutor vor d arui cu bucurie. ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ rul divin, ceea ce l-a ajutat sa se ım-
In plus, trebuie s a faca tot ce depin- ˘ ˘
ˆ potriveasc a ispitei Diavolului. Dac a
de de ei pentru a se ıntretine.  Acest ˘
ˆ ˘ ˘ aplicam principiile Bibliei, si noi vom
lucru ıi va ajuta sa-si  pastreze respec- ˘ ˘ ˆ
putea sa luptam ımpotriva dorintelor 
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
tul de sine si  sa ramana ın relatii  bune materialiste. (Mat. 4:8-10) Facand lu-
cu fra tii.  (2 Tes. 3:7-9) Totusi,  fratii ˆ ˘ ˘ ˆ
crul acesta, ıi vom arata lui Isus ca ıl
refugiati au nevoie de ajutor practic. ˆ
iubim mai mult decat orice lucru ma-
ˆ ˘
Aceasta nu ınseamna a cheltui multi terial. w17.05 26 ˚17
ˆ ˆ
bani, ci, ın primul rand, a le acorda
˘ Vineri, 1 martie
timp si  a le arata iubire. Am putea, de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pilda, s a le aratam cum s a foloseas- Cu umilin ta, [considera ti]
˘ ˆ ˘ ˘
ca mijloacele de transport ın comun, ca ceilal ti va sunt superiori.
˘
cum s a cumpere alimente ieftine si  (Filip. 2:3)
˘ ˘ ˘
sanatoase sau cum sa procure unelte ˆ
˘ Este cineva ın congregatia  ta care
si  echipamente, de exemplu o masin  a ˆ ˘
ıti  este antipatic? Dac a nu faci ceva
de cusut sau o motocositoare, pentru ˘
ˆ pentru a depasi  sentimentele negati-
a-si  putea c astiga  existenta.  Dar, lu- ˘ ˘
ˆ ve fat a de acea persoana, acestea nu
crul cel mai important, ıi putem aju- ˘ ˘ ˘
˘ ˆ se vor schimba. Biblia arata ca, daca
ta sa se integreze ın noua congrega- ˘ ˘
˘ ˆ manifestam ospitalitate, putem sa ne
tie.  Daca avem posibilitatea, ıi putem ˆ ˘ ˘
ˆ ımbunat a tim  rela tiile  cu altii,  chiar
duce cu masina  la ıntruniri. De ase-
˘ ˆ ˘ ˘ si  cu dusmanii.  (Prov. 25:21, 22) Fap-
menea, am putea s a-i ınva t am cum
˘ tul de a invita pe cineva la noi aca-
s a-i abordeze pe oamenii din terito- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ s a ne ajuta s a detension am rela tiile 
riul nostru si  apoi sa-i invitam cu noi ˆ ˘ ˘
ˆ ıncordate si  s a depasim  sentimente-
ın predicare. w17.05 5 ˚11, 12
le negative. Putem descoperi la invi-
˘
Joi, 28 februarie tatii  nostri  acele calitati pe care Ieho-
˘ ˆ ˘
˘ va le-a vazut cand i-a atras la adevar.
Sa dori ti cu ardoare ˘ ˘
ˆ (Ioan 6:44) Daca este motivata de iu-
laptele nefalsificat al cuvantului, ˘
˘ bire, o invitatie  neasteptat  a poate fi
pentru ca prin el sa creste  ti ˆ
chiar ınceputul unei prietenii. Cum
spre salvare. (1 Pet. 2:2) ˘
ne putem asigura ca motivatia  noas-
ˆ ˘ ˘
Oamenii care au o gandire carna- tra este cu adevarat iubirea? O mo-
˘ ˆ
la nu pot cultiva un punct de vede- dalitate este aceea de a urma ındem-
˘
re echilibrat cu privire la lucrurile nul din textul de astazi. Faptul de a
˘ ˆ ˆ
materiale deoarece se concentreaza ne gandi ın ce privinte  fratii  si  surori-
asupra satisfacerii propriilor ˆ dorin- le noastre ne sunt superiori – probabil,
˘ ˆ ˆ
te
 si  placeri. (1 Cor. 2:14) Intrucat le ın privinta  credintei,  a perseverentei, 
˘ ˆ ˘
lipse ste discernamantul spiritual, ei a curajului sau a altor calitati – ne va
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu pot s a deosebeasc a binele de ajuta s a-i iubim mai mult, s a le ara-
˘ ˘ ˘
rau. (Evr. 5:11-14) Drept urmare, unii tam ospitalitate si,  astfel, sa restabi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
dezvolta o dorint a nestapanita pen- lim pacea. w18.03 17 ˚18, 19
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 2 martie botezati  ai lui Cristos. Este adeva-
˘ ˆ
[Iehova] nu doreste ca vreunul rat c a un copil mic nu ındepline ste 
˘ cerintele  pentru a se boteza. Totu si,

sa fie distrus. (2 Pet. 3:9) ˘ ˘
Biblia arata c a si  copiii relativ mici
Unul dintre cele mai mari teste ale ˆ ˘
˘ pot ıntelege  si
 pretui  adevarurile Bi-
ascultarii pe care le au de trecut unii bliei. De exemplu, Timotei a fost un
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
parinti  vizeaza relatia  cu fiul sau cu discipol care a ımbrati  sat
 adevarul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
fiica lor exclusa. O mama a carei fiica de la o varsta frageda. El a ajuns sa
˘ ˘ ˘ ˘
a plecat de acasa dupa ce a fost ex- aiba o credint a de neclintit. (2 Tim.
˘ ˘ ˆ ˆ
clusa spune: „Cautam ın publicatiile  1:5; 3:14, 15) La sfarsitul  adolescentei 
˘ ˘ ˆ
noastre un motiv care sa-mi permita sau cand avea putin  peste 20 de ani,
˘ ˘
sa petrec timp cu fiica ˆ si  cu nepoa- Timotei era un discipol cre stin  c a-
˘ ˘ ˆ
ta mea”. Ea adauga: „Insa sotul  meu ruia i se puteau ıncredinta  responsa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
m-a ajutat cu bunatate sa ınteleg  ca bilitati  ın congregatie.  (Fap. 16:1-3)
˘
fiica noastra nu mai era responsabi- w18.03 9 ˚4, 5
˘ ˘ ˘ ˘
litatea noastra si  ca nu trebuia sa ma
˘ ˆ Luni, 4 martie
implic”. Dupa c ativa  ani, fiica lor a
˘ ˘ ˆ ˆ
fost reintegrat a. Mama spune: „Ne [Continua ti] sa fi ti ınnoi ti ın for ta
˘ ˘ ˆ ˘
respecta pe mine si  pe sotul  meu de- care va ındruma mintea. (Ef. 4:23)
˘
oarece stie  ca am ascultat de Dum- ˆ
˘ Cand am devenit slujitori ai lui
nezeu.” Dac a ai un copil exclus, ‘te ˘
ˆ ˆ ˘ Dumnezeu am facut o serie de
vei ıncrede ın Iehova din toata inima ˘ ˘
schimbari. Aceste schimbari ne-au
ta si  nu te vei bizui pe priceperea ta’?
˘ influentat  fiecare aspect al vietii.  Iar
(Prov. 3:5, 6) Prin urmare, dragi pa- ˆ ˘
ˆ ˆ acestea nuˆ au luat sfarsit  odata cu
rinti,  aveti  ıncredere ın disciplinarea ˆ
ˆ ˆ botezul. Intruc at suntem imper-
si
 ın ındrumarea lui Iehova! Faceti  ce ˘ ˘
ˆ ˘ fec ti,  cu totii  trebuie s a continuam
spune el chiar si  atunci cand va este ˘ ˘
ˆ sa facem schimbari. (Filip. 3:12, 13)
foarte greu. Actiona  ti
 ın armonie cu ˆ ˘ ˆ
ˆ Indiferent de varsta, ne putem ıntre-
disciplinarea de la Dumnezeu, nu ım- ˘
ba: Observ la mine schimbari care
potriva ei! w18.03 31 ˚12, 13 ˘ ˘
arata ca progresez din punct de ve-
˘ ˘
Duminica, 3 martie dere spiritual? Reflecta personalita-
˘
˘ tea mea calitatile  lui Cristos? Ce dez-
Duce ti-va . . . si  face ti discipoli ˘
valuie atitudinea si  conduita mea la
din oameni. (Mat. 28:19) ˆ
ˆ ˘ ıntruniri despre profunzimea spiri-
Biblia nu spune la ce varsta ar tre- ˘ ˘
˘ ˆ tualitatii  mele? Ce arata conversatii- 
bui s a se boteze cineva. Cuvantul ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ le mele ca am cu adevarat ın inima?
grecesc redat ın Matei 28:19 prin ex- ˘
Ce dezvaluie despre mine obiceiuri-
presia „faceti  discipoli” are sensul ˆ
le de studiu, aspectul exterior si  ım-
ˆ ˘ ˘ ˘
de a ınvata  pe cineva cu scopul de a-l brac amintea, precum si  atitudinea
face ucenic, sau discipol. Un disci- ˘
fat a de sfaturile primite? Cum reac-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
pol ınvat a si  ıntelege  ınvat aturile lui tionez
 cand ma aflu ın fata  unei ten-
˘ ˆ ˘
Isus si  este hotarat sa le respecte. De tatii?  Am ajuns la stadiul de „om ma-
˘
aceea, obiectivul tuturor parintilor  tur” din punct de vedere spiritual?
˘ ˘ ˆ
cre stini
 trebuie s a fie acela de a-si  (Ef. 4:13) Raspunsul la aceste ıntre-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
instrui copiii de la o varsta frageda bari ne poate ajuta s a ne evaluam
˘ ˘
pentru ca acestia  sa devina discipoli progresul spiritual. w18.02 24 ˚4, 5
 ˆ ˘ ˘
Marti,  5 martie ajungand, poate, chiar saˆ le aduca
˘ ˆ
Fericit este poporul al carui Dum- ınchinare. (Gen. 6:1-4, 9) In schimb,
ˆ ˆ ˘
nezeu este Iehova! (Ps. 144:15) Noe, ıntruc at stia  c a Dumnezeu le
˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ spusese oamenilor sa se ınmulteasc  a
Traim ıntr-o perioada unic a din ˘ ˘ ˆ ˘
si sa umple pamantul, trebuie sa fi
istoria omenirii. Asa  cum a prezis ˆ ˘ ˆ
ˆ ınteles
 ca relatiile  sexuale ıntre fe-
Biblia, Iehova strange „o mare mul- ˆ
mei si  ıngerii materializati erau ne-
time
 . . . din toate na tiunile,  tri- firesti  si  total gresite.  (Gen. 1:27, 28)
burile, popoarele si  limbile”. Cei ˘
Drept dovada, din aceste relatii  s-au
peste opt milioane de slujitori feri- ˘
nascut copii ˆ anormal de mari si
 de
ci ti  ai lui Iehova constituie „o na- ˘
˘ ˆ puternici. In cele din urma, Dumne-
tiune
 puternica”, ce ‘ındeplineste  zi ˘
zeu i-a spus lui Noe ca va aduce un
si  noapte un serviciu sacru pen- ˘ ˆ
potop peste pamant. Credinta  lui
tru Dumnezeu’. (Rev. 7:9, 15; Is. ˆ ˘ ˘
˘ ˆ Noe ın acest avertisment l-a facut sa
60:22) Niciodat a ın istorie nu au ˘
ˆ ˘ construiasca arca, cu care si-a  sal-
existat atat de multi oameni care sa vat familia. (Evr. 11:7) w18.02 9 ˚8
˘
manifeste iubire fat a de Dumnezeu
˘ Joi, 7 martie
si  fat a de semeni. Totusi,  Scripturi-
˘ ˆ ˘ ˘
le au mai prezis ca, ın zilele din ur- Prin bunatatea nemeritata
˘ ˆ ˘
ma, oamenii ınstraina ti  de Dum- a lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt.
˘
nezeu aveau sa fie caracterizati de (1 Cor. 15:10)
un alt fel de iubire, o iubire gre sit  ˘ ˘
˘ ˘ Daca ai comis un pacat grav, Ieho-
directionat  a, egoista. Apostolul Pa- ˘ ˘
˘ va este gata sa te ajute sa te restabi-
vel a scris sub inspiratie  ca ‘oamenii ˘
lesti.
 Dar trebuie sa accepti ajutorul
vor fi iubitori de sine, iubitori de bani ˆ ˘
˘ ˘ pe care el ıl ofera prin interme-
si  mai degraba iubitori de placeri de- diul congregatiei. (Prov. 24:16; Iac.
ˆ 
cat iubitori de Dumnezeu’. (2 Tim. ˆ ˆ ˆ
˘ ˘ 5:13-15) Nu ıntarzia, este ın joc via-
3:1-4) Aceast a iubire egocentric a ˘ ˘ ˘
˘ ta
 ta ve snic  a! Dar daca ai mustrari
este incompatibila ˆ cu iubirea cresti-  ˘ ˘
˘ ˘ de constiin  t a si  la mult timp dupa
na; este opusul ei. Intr-adevar, o ast- ˘ ˘
˘ ˘ ce pacatul tau a fost iertat? Se pare
fel de iubire creeaza o lume egoista, ˘ ˆ
˘ ˘ ca au existat momente cand aposto-
careia ‘cu greu i se face fat a’. w18.01 ˘
lul Pavel se simtea  apasat de fapte-
22 ˚1, 2 le sale din trecut. El a recunoscut:
Miercuri, 6 martie „Sunt cel mai mic dintre apostoli si 
˘
˘ nu sunt vrednic sa fiu numit apos-
Cei ce-l cauta pe Iehova ˘
ˆ tol, fiindc a am persecutat congre-
ın teleg totul. (Prov. 28:5)
gatia  lui Dumnezeu”. (1 Cor. 15:9) Ie-
˘ ˆ
Cuno stin  ta exact a l-a ajutat pe hova l-a acceptat pe Pavel ın pofida
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Noe sa actioneze  cu credint a si ın- trecutului sau si  dorea ca Pavel sa
˘ ˘ ˘
telepciune
 divinaˆ si
 sa evite perico- fie sigur de lucrul acesta. Daca re-
ˆ ˘ ˘
lele spirituale. Intruc at ‘umbla cu greti  sincer ce ai facut si  le martu-
˘ ˘ ˘ ˆ
adevaratul Dumnezeu’, el nu umbla rise sti  pacatul lui Iehova si  b atra-
˘ ˘ ˆ
cu oamenii lipsiti de credint a. El nu nilor, poti  fi sigur c a Iehova ı ti  va
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
s-a lasat ınselat  de ıngerii materia- arata ındurare. Fii convins ca Ieho-
˘
lizati.
 Oamenii erau impresionati de va te-a iertat si  accepta acest lucru.
puterile supranaturale ale acestora, (Is. 55:6, 7) w18.01 11 ˚17, 18
 ˘
Vineri, 8 martie cole „Biblia schimba viata  oameni-
˘ ˘ ˘
Apropia ti-va de Dumnezeu, iar el lor”, aparuta pe site-ul jw.org. Astfel
ˆ ˘
se va apropia de voi! (Iac. 4:8) de oameni ‘se ımbraca cu noua per-
˘ ˘
sonalitate care a fost creat a dupa
Pentru a fi prieteni cu Iehova tre- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ vointa lui Dumnezeu, ın adevarat a
buie sa comunicam cu el vorbindu-i, dreptate si  loialitate’. (Ef. 4:23, 24)
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
dar si  ascultandu-l. Studierea Bibliei Pe masura ce ınvat a despre Dumne-
este principala modalitate de a as- ˆ ˘ ˘
zeu, unii ınteleg  ca trebuie sa se con-
culta ce ne spune Iehova. Putem asi- formeze normelor sale. Astfel, ei se
˘ ˆ ˆ ˘
mila cunostin  t a citind Cuvantul lui simt ındemnati  s a-si  schimbe con-
Dumnezeu si  publicatiile  bazate pe ˆ
ˆ vingerile, modul de gandire si  con-
Biblie, ˘ ˘
ˆ precum ˘
si
 meditand la aces- duita. De si  nu le este usor
˘
 s a fac a
tea. Insa studierea Bibliei nu este o astfel de schimbari, cei ce doresc cu
˘ ˘ ˘
simpla memorare de informatii,  ca sinceritate s a fac a vointa  lui Dum-
ˆ ˆ ˘
atunci cand ınveti pentru un test de nezeu reusesc  sa se schimbe cu aju-
˘ ˘ ˘ ˆ
la scoal
 a. Mai degraba, ea se asea- torul spiritului s au sfant. w18.01
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
mana cu o calatorie ın care poti ex- 31 ˚15, 16
plora si  descoperi noi fatete  ale per- ˘
˘ Duminica, 10 martie
sonalit atii  lui Iehova. Studiul te va
˘ ˆ ˆ
ajuta sa te apropii de Iehova, iar el, la Fiecare [va fi ınviat] la randul lui.
ˆ
randul lui, se va apropia de tine. Or- (1 Cor. 15:23)
ganizatia  lui Iehova ne-a pus la dis- ˘ ˆ
Biblia spune ca cei ce sunt ınviati
pozitie  o serie de instrumente care ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ la viat a cereasc a sunt ınviati  „fie-
sa ne ajute sa avem un program de ˆ ˘
care la randul lui”. Acest lucru ne da
studiere eficient. De exemplu, fisele  ˘ ˘ ˆ
motive s a credem c a si  ınvierea la
de studiu de pe jw.org, bazate pe car- ˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ viat a pe pamant va avea loc ın mod
tea Ce ne ınva ta ın realitate Biblia?, te ˘
˘ ˆ ˆ ˘ ordonat, sau organizat. Poate ca ne
pot ajuta sa ıti ıntaresti  convingeri- ˆ ˘
ıntrebam: Oare cei care au murit de
le. (Ps. 119:105) w17.12 25 ˚8, 9 ˆ ˆ
putin  timp vor fi ınviati ın prima par-
ˆ ˘ ˘ te a Domniei Milenare a lui Cristos
Sambata, 9 martie ˆ ˆ
˘ pentru a putea fi ıntampinati de cei
Nu se va face niciun rau si  nu ˆ ˆ
˘ dragi, care ıi recunosc? Vor fi ınviati
se va face nicio stricaciune pe tot
ˆ mai repede oamenii fideli din ve-
muntele meu sfant. (Is. 11:9)
chime care s-au dovedit buni condu-
˘ ˘ ˘ ˘
Sa remarcam ca acest climat pas-  catori pentru a ajuta la organizarea
˘ ˆ ˆ
nic va exista deoarece „pamantul va poporului lui Dumnezeu ın lumea
˘ ˆ ˆ
fi
ˆ plin ˆ de cuno stin  ta  lui Iehova”. noua? Cand si  unde vor ınvia cei
ˆ ˘
Intruc at animalele nu pot ınvata  care nu au fost slujitori ai lui Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
despre Iehova, ınseamna c a aceas- Sunt multe ıntreb ari la care am dori
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ta profetie  face referire ın mod sim- un raspuns! Insa cel mai bine este sa
˘ ˘ ˘
bolic la schimbarile pe care oame- astept
 am si  sa vedem cum se vor de-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
nii le fac ın personalitatea lor. (Is. rula lucrurile. Pana atunci, sa ne ın-
ˆ ˘ ˆ
11:6, 7) Multi  care ın trecut erau fi- tarim credinta  ın Iehova, care ne-a
˘ ˘
oro si  ca lupii, ca s a spunem asa,  promis prin Isus ca cei morti,  aflati
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
traiesc astazi ın pace cu altii.  Putem ın memoria sa, vor fi readusi  la viat a.
ˆ
citi experientele  lor ın seria de arti- (Ioan 5:28, 29; 11:23) w17.12 12 ˚20, 21
 Luni, 11 martie potrivit tradi tiei
 oamenilor, potri-
So tiilor, fi ti supuse so tilor vostri,  vit lucrurilor elementare ale lumii si 
ˆ nu potrivit lui Cristos”. (Col. 2:4, 8)
cum se cuvine ın Domnul! So tilor, ˆ
˘ ˘ Pavel a explicat ın continuare de
continua ti sa va iubi ti so tiile si  ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ce erau gresite
 unele conceptii ras-
nu va mania ti peste masura pe ele! ˆ
˘ pandite la vremea aceea si  de ce oa-
Copii, asculta ti de parin tii vostri 
ˆ menii imperfecti  ar putea fi atrasi 
ın toate. (Col. 3:18-20) ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ de gandirea lumii. De exemplu, ast-
Fara ındoiala c a toti  membrii ˆ ˘
ˆ fel de conceptii  ıi fac pe unii sa se
familiei vor trage foloase ın urma ˘ ˆ
˘ simta mai inteligenti decat altii  si  le
aplic arii sfaturilor date de Pavel ˘
confera un sentiment de superiori-
sub inspira tie!  Sotilor  li se spune: tate. Prin scrisoarea sa, Pavel a do-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Continuati sa va iubiti sotiile  si nu rit sa-i ajute pe crestini sa respinga
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
va maniati peste masura pe ele!”. Un gandirea lumii si  practicile gresite.

ˆ ˘
sot iubitor ısi  onoreaza sotia  ascul- (Col. 2:16, 17, 23) w17.11 20 ˚1
ˆ ˘ ˆ ˘
t andu-i parerile si  asigurand-o c a
˘ ˘ Miercuri, 13 martie
parerea ei este important a pen-
˘ ˘ ˆ ˘
tru el. (1 Pet. 3:7) Chiar daca nu va Daca mana ta sau piciorul tau
putea actiona  mereu asa  cum dores-  ˘
te face sa te poticnesti,  taie-l si 
te ea, sotul  va lua decizii mai echili- ˘
arunca-l de la tine. (Mat. 18:8)
ˆ
brate consultand-o. (Prov. 15:22) Un ˘
ˆ ˆ ˘ La ce trebuie sa renunte  un cres- 
sot iubitor ı si  ˆ c a stig  a respectul, ˆ
˘ tin pentru a beneficia ın continua-
nu si-l  impune. In plus, datorita ati- ˆ ˘
re de ındurare divina? Chiar si  la lu-
tudinii sale iubitoare, este mult mai ˘
˘ cruri la care tine  foarte mult, daca
probabil ca membrii familiei lui sa-i ˆ ˘
˘ ˘ acestea ıl expun pericolului de a pa-
slujeasca lui Iehova cu bucurie si  sa ˘
˘ c atui. (Mat. 18:9) Vei renunta  la
obtin  a premiul vietii.  w17.11 28 ˚12; ˆ ˘ ˘
prietenii care te ındeamna s a faci
29 ˚15 ˘
lucruri pe care Iehova le condamna?
˘ ˘ ˘
Marti,
 12 martie Dac a te straduie sti  s a consumi
˘
˘ ˘ cu moderatie  b auturi alcoolice, faci
Lua ti seama sa nu va fure ˘ ˆ
˘ tot posibilul s a evi ti  situa tiile  ın
cineva prin filozofie si amagire ˘
˘ care ai putea fi tentat sa bei alcool
desart
 a. (Col. 2:8) ˆ ˘
ın exces? Daca lupti  cu dorinte  se-
Apostolul Pavel a scris Scrisoa- xuale imorale, eviti filmele, site-uri-
˘ ˆ ˘
rea c atre coloseni ın circa 60-61 le sau activit a tile  care ar putea
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
e.n., la sfarsitul primei sale deten- sa-ti  starneasca ganduri necurate?
tii
 la Roma. El a vorbit despre im- ˘
Nu uita ca niciun sacrificiu pe care
ˆ ˆ ˘
portanta  faptului de a dobandi ıl facem pentru a ne pastra integri-
ˆ ˘ ˘
‘ ıntelegere
 spirituala’, sau capaci- tatea fa t a de Iehova nu este prea
˘
tatea de a privi lucrurile din punc- mare! Nimic nu ne provoaca o sufe-
˘ ˆ ˘
tul de vedere al lui Iehova. (Col. 1:9) rint a mai mare decat sentimentul ca
˘
Apostolul a adaugat: „Spun aceasta am fost abandonati  de Iehova. Tot-
˘ ˘ ˘ ˘
pentru ca nimeni s a nu va ama- odata, nimic nu ne aduce o satisfac-
˘ ˘ ˆ
geasca cu argumente convingatoa- tie
 mai mare decat faptul de a simti
˘ ˘ ˘
re. Luati seama sa nu va fure cine- bunatatea sa iubitoare. (Is. 54:7, 8)
˘ ˘
va prin filozofie si  amagire desart  a, w17.11 11 ˚12
 ˆ ˘ ˘
Joi, 14 martie besc, iar ın particular s a se raneas-
˘ ˆ ˘
Acesta este blestemul care ca recurgand la tratamentul tacerii,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
iese pe fa ta ıntregului pamant, la cuvinte taioase sau la violent a fizi-
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ c a. Trebuie s a fim dispusi  si  s a ne
fiindca oricine fura . . . a ramas ˘ ˘ ˘ ˘
iertam cu marinimie. Iertam daca tre-
nepedepsit. (Zah. 5:3)
˘ ˘ ˘ ˆ cem cu vederea o jignire si  nu nutrim
Sa remarc am c a ın Zaharia 5:4 se ˘ ˘
˘ ˆ resentimente. Ca s a iert am cu ade-
spune ca blestemul „va intra ın casa ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ varat, trebuie sa ne controlam gandi-
hotului
 . . . , va ramane ın casa lui si  o ˘
˘ ˆ rea pentru a „nu tine  cont de raul su-
va distruge”. Asadar,  nu exista loc ın ˘
˘ ˘ ferit”. (1 Cor. 13:4, 5) Dac a am nutri
care cineva s a se poat a ascunde de ˆ
resentimente, ne-am pune ın pericol
judecata lui Iehova. Dumnezeu va relatiile
 nu doar cu fratii  si  surorile
˘
scoate la iveala orice nelegiuire co- noastre, ci si  cu Iehova. (Mat. 6:14, 15)
˘ ˆ ˘ ˘
mis a ın poporul s au. Chiar dac a o w17.10 10 ˚14, 15
˘ ˘
persoana care fura s-ar putea ascun- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ Sambata, 16 martie
de de autoritati,  de angajator, de ba-
ˆ ˘ ˘
tranii de congregatie  sau de parinti,  Ve ti sti
 ca Iehova al armatelor
ea nu se poate ascunde de Dumne- m-a trimis la voi. (Zah. 6:15)
˘ ˘ ˘
zeu, care are grija sa dea pe fat a ori-
˘ ˆ Ce efect a avut mesajul lui Zaharia
ce astfel de fapta. (Evr. 4:13) Cat de ˘
˘ ˘ ˘ ˆ asupra evreilor din timpul s au? Ie-
mult ne bucuram ca traim ın mijlocul
˘ ˘ hova le promisese acestora stabili-
unor oameni care se straduiesc sa fie ˘ ˘
ˆ tate si  ocrotire ca s a poata termina
cinsti ti  „ ın toate”. (Evr. 13:18) Ieho- ˘
˘ ˘ templul. Aceasta promisiune le-a dat
va dezaproba orice furt. Consideram ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ sperant a. Dar cum aveau ei sa ınfap-
o mare onoare s a traim la ınaltimea  ˘ ˆ ˆ
tuiasca o lucrare atat de mare, avand
normelor sale morale si,  de aceea, ne ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ın vedere ca erau atat de putini  la nu-
straduim s a nu dezonoram ın niciun ˘ ˆ
˘ ˘ mar? Cuvintele rostite ın continuare
fel numele sau prin conduita noastra.
de Zaharia le-au spulberat orice sen-
Astfel, vom evita judecata nefavora- ˘ ˆ ˘
˘ ˆ timent de teama sau ındoiala. Dum-
bila de care au parte toti cei ce ıncal- ˘
˘ ˆ nezeu le-a transmis slujitorilor s ai
ca ın mod deliberat legile lui Iehova. ˘ ˆ ˘ ˘
ca, pe langa sprijinul unor barbati fi-
w17.10 22 ˚6, 7
deli precum Heldai, Tobiia si  Iedaia, ei
˘
Vineri, 15 martie aveau sa beneficieze si  de sprijinul al-
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ tora, care aveau ‘sa vina si  sa lucreze
[Stradui ti-va] sa pastra ti unitatea
ˆ ˘ ˘ la construirea templului lui Iehova’.
spiritului ın legatura pacii. (Ef. 4:3)
Fiind siguri de sprijinul divin, evreii
ˆ
Noi facem tot ce depinde de noi au trecut imediat la actiune,  reluand
˘ ˘ ˆ
pentru a p astra pacea cu fra tii  lucrarile de construire a templului ın
ˆ
nostri, chiar si  atunci cand conside- pofida interdic tiei  impuse de regele
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ram ca am fost gresit  ıntele
 si
 sau ca persan. Nu dupa mult timp, Iehova a
˘ ˆ ˘ ˘
ni s-a facut o nedreptate. (Rom. ınlaturat interdic tia  oficiala, un ob-
˘ ˆ ˘ ˘
12:17, 18) Daca ne cerem scuze ın mod stacol aseman ator unui munte, ast-
˘ ˘
sincer, putem vindeca sentimentele fel ca lucrarile la templu au fost fina-
˘ ˘ ˆ ˆ
ranite. Este deosebit de important sa lizate ın ˆ 515 ı.e.n. (Ezra 6:22; Zah.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pastram pacea ın casnicie. Un sot si  o 4:6, 7) Insa cuvintele lui Iehova anun-
ˆ ˘ ˘
sotie  n-ar trebui ca, atunci cand sunt t a lucruri si  mai marete  pentru zilele
ˆ ˘ ˘
ın public, s a lase impresia c a se iu- noastre! w17.10 29 ˚17
 ˘ ˘ ˘
Duminica, 17 martie gurarea ca mesajul Bibliei va dainui
˘ vesnic.
 Desi  cuvintele din Isaia 40:8,
Fii curajos . . . si
 ac tioneaza! ˘
(1 Cron. 28:20) citate de apostolul Petru, se refera la
˘ mesajul lui Dumnezeu pentru omeni-
Solomon a fost ales de Iehova s a re, ele se pot aplica prin extensie la
supravegheze construirea unuia din- ˆ
ıntreaga Biblie. (1 Pet. 1:24, 25) Desi 
tre cele mai importante edificii care ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ımprejurarile n-au fost ıntotdeauna
au existat pe pamant: templul din Ie- favorabile, de-a lungul secolelor au
˘
rusalim. Construc tia  urma s a fie existat oameni curajosi  care au tra-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„de o maretie  fara seaman, renumita dus Biblia si  au pus-o la dispozitia  al-
ˆ ˘ ˆ
prin frumusete  ın toate t arile”. Dar, tora. Ei au ac tionat  ın armonie cu
˘
mai presus de orice, templul avea sa vointa
˘  lui Dumnezeu, care doreste  ca
fie „casa lui Iehova, adevaratul Dum- ˘
„orice fel de oameni sa fie salvati  si

nezeu”. (1 Cron. 22:1, 5, 9-11) De si  ˘ ˘ ˘
˘ ˆ sa ajunga la cunostin  ta
 exacta a ade-
era convins c a Dumnezeu ıl va ˘
varului”. (1 Tim. 2:3, 4) w17.09 18 ˚1, 2
sustine  pe Solomon, regele David
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
stia
 ca fiul sau era tanar si  fara ex- Marti,
 19 martie
˘ ˘
perient a. Avea Solomon s a dea do-
˘ ˘ Esti
 so tia lui. Cum as putea
vada de curaj si  s a-si  asume aceas- ˘ ˘ ˆ
˘ sa fac un rau atat de mare si 
ta responsabilitate? Sau tineretea  si ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ sa pacatuiesc ımpotriva lui
lipsa experientei  aveau sa constituie
ˆ Dumnezeu? (Gen. 39:9)
un obstacol? Pentru a-si  duce la ınde- ˆ
plinire cu succes misiunea, Solomon In prezent, mul ti  tineri cre stini 
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
trebuia sa fie curajos si  sa actione-  se confrunt a cu ıncerc ari asema-
˘ ˘
ze. Daca Solomon n-ar fi avut curaj, natoare celei prin care a trecut Iosif.
˘ ˆ ˘ ˆ
frica ar fi putut pune stapanire pe el, (Gen. 39:7) Sa ne gandim, de exem-
˘
iar lucrarea nici macar n-ar fi plu, la Kim. Majoritatea colegilor ei
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ınceput, ceea ce ar fi fost mai rau de- de clasa ısi  ıncepusera viata  sexuala
ˆ ˘
cat un esec.  Asemenea lui Solomon, si se laudau cu aventurile lor imora-
avem nevoie de ajutorul lui Iehova le din weekenduri. Uneori, ea se sim-
pentru a fi curajosi  si a efectua lucra- ˘ ˘
ˆ ˘ tea
 singura si  marginalizat a pentru
rea ce ne-a fost ıncredintat  a. w17.09 ˘ ˘ ˆ
ca era diferita. In plus, colegii o con-
28 ˚1, 2; 29 ˚4, 5 ˘ ˘
siderau fraier ˆ a deoarece nu-si  dadea
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ıntalniri. Insa cat de ınteleapt  a a fost
Luni, 18 martie ˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ Kim! Ea stia  ca, daca si-ar  fi dat ıntal-
Cuvantul Dumnezeului nostru niri, s-ar fi expus tentatiei  deoarece,
˘ ˆ ˆ ˘
va dainui vesnic.  (Is. 40:8) cand esti  tanar, impulsurile sexuale
˘ ˘ sunt foarte puternice. (2 Tim. 2:22)
Cum credeti  ca ar fi viata  noastra ˘ ˆ
˘ ˘ Colegii de scoal  a o ıntrebau mereu
fara Biblie? Nu am avea un ghid demn ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ daca mai era virgina. Atunci ea se fo-
de ıncredere, care sa ne ındrume ın
viata  de fiecare zi. Nu am cunoaste  losea de ocazie pentru a le explica
˘ ˘ ˘
adevarul despre Dumnezeu, despre de ce nu dorea sa aiba relatii  sexua-
˘ ˆ ˆ
viat a si  despre viitor. In plus, nu am le. Suntem mandri de tinerii crestini 
˘ ˘ ˆ ˘
sti
 absolut nimic despre ceea ce a fa- care sunt hotarati  sa reziste presiu-
ˆ ˘
cut Iehova ın trecut pentru familia nilor de a comite imoralitate sexuala!
˘ ˘ ˆ
umana. Din fericire, Iehova ne-a la- Si  Iehova este mandru de ei! w17.09
ˆ ˘ ˘
sat Cuvantul sau, Biblia. El ne da asi- 4 ˚8; 5 ˚10
 ˘ ˆ
Miercuri, 20 martie ofera si  tie ındrumare cu promptitudi-
ˆ ne? Psalmistul era constient  de privile-
Nu te aprinde de manie ˆ
˘ ˘ giul pe care natiunea  Israel ıl avea ca
ca sa faci raul. (Ps. 37:8)
ˆ popor al lui Dumnezeu. Israelul era sin-
ˆ ˆ
In general, persoanele irascibile ı si  gura natiune  care primise „cuvantul”
˘ ˆ ˆ
exprima mania vorbind ın mod jigni- lui Dumnezeu, precum si  „dispozitiile 
ˆ ˘ ˆ ˘
tor. Bine ınteles,  o astfel de atitudine si
 hot ararile sale judec atore sti”.
 (Ps.
˘ ˆ
nu poate contribui la o viat a de familie 147:19, 20) In prezent, avem privilegiul
˘ ˘ ˘
fericita. Biblia ne avertizeaza sa nu ne unic de a purta numele lui Dumnezeu.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
maniem, sa nu avem o vorbire jignitoa- Suntem recunoscatori ca ıl cunoastem 
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
re si  sa nu tip  am la altii.  (Ef. 4:31) Din pe Iehova, ca avem Cuvantul sau care
˘ ˆ ˘ ˘
nefericire, aceste manifestari degene- ne ındruma si  ca putem avea o relatie 
˘ ˆ ˘
reaza uneori ın violent a. Lumea consi- de prietenie cu El. Asemenea scriitoru-
˘ ˘ ˆ ˘
dera ca izbucnirile de manie sunt ceva lui Psalmului 147, avem nenumarate
normal, totusi,  un asemenea comporta- ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ motive ‘s a-l laudam pe Iah’ si  s a-i ın-
ment ıl dezonoreaza pe Creatorul nos- ˘ ˘ ˘
˘ demnam si  pe altii  sa faca la fel. w17.07
tru. Mul ti  au trebuit s a renunte  la 20 ˚15, 16; 21 ˚18
˘ ˘ ˘
aceste obiceiuri daunatoare ca sa poa-
˘ ˆ ˘
ta ımbraca noua personalitate. (Col 3:8) Vineri, 22 martie
˘
Un alt aspect al vechii personalit a ti 
Niciun om care slujeste  ca soldat
este obiceiul de a minti.  Multi  oameni ˘ ˆ
˘ ˘ nu se amesteca ın afacerile vie tii,
mint ca sa se sustraga de la plata unor ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ca sa-i placa celui care l-a ınrolat
taxe sau ca sa nu fie trasi  laˆ raspunde-
˘ ca soldat. (2 Tim. 2:3, 4)
re pentru greselile  comise. Insa Iehova
˘
este „Dumnezeul adevarului”. (Ps. 31:5) Continuatorii lui Isus din prezent,
De aceea, el pretinde ca „fiecare” slu- ˘
˘ ˘ ˘ inclusiv o armat a de peste un milion
jitor al lui ‘sa spuna adevarul aproape- ˘
˘ ˘ ˘ de slujitori cu timp integral, se stra-
lui s au’ si  ‘s a nu mint a’. (Ef. 4:25; Col. ˘
˘ ˘ duiesc sa aplice sfatul lui Pavel din tex-
3:9) Asadar,  trebuie sa spunem adeva- ˘ ˘
˘ ˆ tul de astazi. Ei nu se lasa atrasi  de re-
rul, chiar daca suntem pusi  ıntr-o situa- clamele tentante, promovate de lumea
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
tie
 jenanta sau dezavantajoas a. (Prov. lacoma ın care traiesc, ci pastreaza ın
6:16-19) w17.08 20 ˚12, 13, 15 minte principiul: „Cel ce ia cu ımpru-
ˆ
˘ ˆ
Joi, 21 martie mut este slujitorul celui ce da cu ım-
˘
˘ prumut”. (Prov. 22:7) Satan vrea sa ne
Cuvintele sale alearga cheltuim tot timpul si  energia muncind
˘
cu iu teala. (Ps. 147:15) pentru sistemul lui comercial. Unele
ˆ ˘ decizii ne-ar putea face pentru multi 
Iehova ne ındruma prin intermediul ˆ
ˆ ˘ ani sclavii datoriilor. Ratele cu dobanzi
Cuvantului s au, Biblia. Si  azi „cu-
˘ ˘ ˆ ˘
vintele sale alearga cu iuteal  a”, ın sen- mari pentru cumpararea unei locuinte 
˘ ˘ sau creditele pentru achitarea taxelor
sul c a Dumnezeu ne ofera cu promp-
ˆ ˘ universitare, achizi tionarea  unei ma-
titudine ındrumarea spirituala de care
˘ ˆ ˆ sini
 scumpe sau nuntile  extravagante
avem nevoie. S a ne gandim c ate fo-
ˆ ˘
loase avem ın urma citirii Bibliei, creeaza mari presiuni financiare. Dar,
˘ ˆ ˆ
a analizarii publicatiilor
 ‘sclavului fidel simplificandu-ne viata,  evitand datorii-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
si
 prevazator’, a vizionarii materiale- le si
 reducand cheltuielile, dovedim ın-
˘ ˘ ˆ
lor de pe JW Broadcasting, a accesarii telepciune
 practica. In felul acesta vom
˘ ˆ ˘
site-ului jw.org, a discutiilor  cu batra- fi liberi sa-i slujim lui Dumnezeu si  nu
˘
nii si
 a companiei fratilor  de credint a. vom deveni sclavi ai sistemului comer-
˘ ˆ
(Mat. 24:45) Ai remarcat ca Iehova ı ti cial actual. (1 Tim. 6:10) w17.07 10 ˚13
 ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Sambata, 23 martie ın tezaurul nostru daca le vom cau-
˘
Socotesc drepte toate poruncile ta cum se cauta comorile ascunse.
privitoare la toate lucrurile, (Prov. 2:4-7) Cum putem face lucrul
˘ ˘ ˘
urasc orice cale a minciunii. acesta? Trebuie s a cultivam bune
˘
(Ps. 119:128) obiceiuri de studiu si  sa facem cerce-
˘ ˆ ˆ
tari minutioase
 ınˆ Biblie si
 ın publi-
Iehova este Suveranul de drept al catiile noastre. In felul acesta vom
ˆ ˘ ˘
universului: El ısi  exercit a autori- putea descoperi adevaruri „noi”,
˘ ˘ ˘
tatea cu dreptate perfect a. Iehova adica adevaruri pe care nu le stiam 
spune: „Eu sunt Iehova, Cel care ma- ˆ
˘ ˘ ınainte. (Ios. 1:8, 9; Ps. 1:2, 3) Desi-
nifesta bunatate iubitoare si  face ju- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ gur, trebuie sa fim gata sa ne ımbo-
decata si  dreptate pe pamant; caci ın ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ gatim  tezaurul de adevaruri divine.
aceste lucruri ımi gasesc placerea”. w17.06 12 ˚13, 14
(Ier. 9:24) Dumnezeu nu stabile ste 
˘ Luni, 25 martie
ce este drept si  corect dupa un cod
de legi conceput de oameni imper- ˘
ˆ ˘ Ma ve ti chema, ve ti veni si 
fecti.  Avand un simt al dreptatii  per- ˘ ˘
va ve ti ruga mie, iar eu va voi
fect, el stabileste  etalonul de drepta- asculta. (Ier. 29:12)
te, ce a stat la baza legilor scrise pe ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Un frate t anar nec as atorit, c a-
care le-a dat oamenilor. Putem avea ˆ
ˆ ˘ ˆ ruia ıi vom spune Eduard, i-a vorbit
ıncredere deplina ın legile, principii- ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˆ lui Stefan,  un batran de congrega-
le si hotararile sale ıntrucat „drepta- ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
tie
 c as atorit, mai ın varst a dec at
tea si  judecata suntˆ temelia tronului ˆ
˘ el, despre motivele sale de ıngrijora-
[sau]”. (Ps. 89:14) In schimb, Satan,
ˆ ˘ ˘ re. Eduard meditase la cuvintele
cel care ıl acuza pe Dumnezeu c a e
˘ din 1 Corinteni 7:28, unde se spune:
un conducator nedrept, n-a fost ca- ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ „Cei ce se casatoresc vor avea neca-
pabil sa aduca ın existent a o lume ın ˆ ˆ
˘ ˘ zuri ın carne”. De aceea, el l-a ıntre-
care sa domneasca dreptatea. w17.06
bat pe Stefan:  „Despre ce «necazuri»
28 ˚5
este vorba si  cum le-as putea ˆ face
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Duminica, 24 martie fat a daca ma voi casatori?”. Inainte
˘ ˆ
de a-i raspunde la ıntrebare, Stefan 
O, Domn Suveran Iehova . . . ˆ
˘ ˘ i-a ındreptat atentia  spre alte cuvin-
sa se adevereasca cuvintele tale.
te ale apostolului Pavel, consemna-
(2 Sam. 7:28) ˆ
te ın 2 Corinteni 1:3, 4, unde se spune
˘ ˘ ˘
Iehova este Dumnezeul adevaru- ca Iehova este „Dumnezeul oricarei
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
lui. (Ps. 31:5) Fiind un Tata generos, mangaieri, care ne mangaie ın toate
˘ ˘ ˆ ˘
el le dezvaluie adevaruri divine celor necazurile”. Intr-adevar, Iehova este
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
ce se tem de el. Pana ın prezent, am un Tat a iubitor, care ne m angaie
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ınvatat  multe adevaruri din Cuvan- c and ne confrunt am cu probleme.
˘ ˘
tul sau, Biblia, din publicatiile  cres-  Poate ca si  tu ai trecut prin situatii 
ˆ ˘ ˆ
tine, la congrese si  la ıntrunirile sap- dificile si  ai primit sprijin si  ındru-
˘ ˆ
tamanale. De-a lungul timpului am mare de la Dumnezeu prin interme-
ˆ ˘
adunat ceea ce Isus a numit ‘un te- diul Cuvantului sau. Putem fi siguri
˘ ˘ ˆ
zaur’ de adevaruri spirituale noi si  ca el ne vrea binele, asa  cum s-a ın-
ˆ ˆ ˘
vechi. (Mat. 13:52) Iehova ne va ajuta tamplat si  ın cazul slujitorilor sai din
˘ ˘ ˘
s a adunam noi adevaruri pretioase  trecut. (Ier. 29:11) w17.06 4 ˚1, 2
 ˘ ˘
Marti,
 26 martie incompetent a, cu dezamagiri sau cu
ˆ ˘ e securi
 personale. Totusi,  n-ar tre-
Iehova ıi pazeste
 pe locuitorii ˘ ˘
˘ bui niciodata sa permitem ca aceste
straini. (Ps. 146:9) ˘
situatii  sau sentimente sa ne deter-
Fra tii  no stri  refugia ti  au nevoie ˘ ˘ ˘
mine s a credem c a Iehova ne-a pa-
nu numai de ajutor material, ci si  de ˘ ˘ ˘ ˘
rasit. S a medit am, mai degraba, ˆ
sprijin afectiv si  spiritual. (Mat. 4:4) ˘
˘ ˆ la iubirea pe care ne-o arat a el. In
Batranii pot solicita publica tii  bi- Psalmul 136:23 se spune: „ Si-a  adus
ˆ ˆ ˆ ˘
blice ın limba acestora si  ıi pot pune aminte de noi cand eram umiliti:  caci
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın legatura cu frati  care vorbesc lim- bunatatea sa iubitoare este vesnic  a”.
ba lor. Mul ti  refugiati  au fost sepa- ˆ ˘ ˘
ˆ Intr-adevar, bunatatea iubitoare a
ra ti  de rude, cu care erau ın relatii  ˘
ˆ lui Iehova, sau iubirea sa loiala, este
stranse, precum si  de membrii con- ˘
˘ statornica. De aceea, putem fi siguri
grega tiei  sau ai comunit a tii  lor. ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ca el ne aude „implorarile” si  raspun-
Aflati  ıntr-un mediu complet strain,
˘ ˘ de la ele. (Ps. 116:1; 136:24-26) w17.05
ei au nevoie s a simt a iubirea lui
18 ˚8
Iehova si  compasiunea fra tilor  de
˘ ˘
credint a. Altminteri, ar putea cauta Joi, 28 martie
sprijin la rude necredincioase sau la ˘
Daca nu le ierta ti oamenilor
conationali  care nu-i slujesc lui Ieho- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ greselile,  nici Tatal vostru nu va
va. (1 Cor. 15:33) Facandu-i sa se sim-
˘ ˆ va ierta greselile.  (Mat. 6:15)
ta bine-veniti  ın congrega tie,  avem
˘
privilegiul de a colabora cu Iehova Dupa cum reiese din Galateni
˘ ˘ ˘ ˆ
la ‘pazirea locuitorilor straini’. S-ar 2:11-14, Petru a cazut ın capcana fri-
˘ ˘
putea ca refugia tii  s a nu se poat a cii de oameni. (Prov. 29:25) Cu toate
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ıntoarce ın tara  natala atat timp cat ca stia  care era punctul de vedere al
persecutorii lor sunt la putere. De lui Iehova cu privire la oamenii din
asemenea, multi  au fost traumatizati  na tiuni, Petru s-a temut de reac tia 
ˆ ˆ ˘ ˆ
de ceea ce li s-a ıntamplat. Sa ne gan- crestinilor  evrei din Ierusalim. Apos-
˘ ˆ
dim: Daca am fi ın locul lor, cum am tolul Pavel i-a atras atentia  lui Petru
˘ ˆ ˘ ˘
vrea sa fim tratati?  (Mat. 7:12) w17.05 ın Antiohia si  i-a spus ca ceea ce fa-
6, 7 ˚15, 16 cuse era o ipocrizie. (Fap. 15:12; Gal.
˘ ˘ ˆ ˘
2:13) Fara ındoiala, Petru a acceptat
Miercuri, 27 martie ˘ ˘
cu umilint a sa fie corectat de Pavel.
Iubirea celor mai mul ti ˘ ˆ ˘
˘ Nicaieri ın Biblie nu se spune ca Pe-
se va raci. (Mat. 24:12) tru si-a  pierdut privilegiile. De fapt,
˘ ˆ
Descurajarea este o cauz a care mai t arziu, Petru a scris sub in-
˘ ˘ ˘
poate duce la slabirea credintei  si
 la spira tie  divina doua scrisori, care
˘ ˆ ˘ ˘
racirea iubirii pentru Dumnezeu. In au ajuns s a fac a parte din Biblie.
˘ Isus, capul congregatiei,  a continuat
acest sistem rau, controlat de Satan, ˘ ˘
cu totii
 trecem, la un moment dat, s a-l foloseasc a. (Ef. 1:22) Iar mem-
˘ ˘
prin situa tii
 care ne descurajeaz a. brii congrega tiei  au avut ocazia s a
˘ ˆ ˘ ˘
(1 Ioan 5:19) Probabil c a ın prezent demonstreze ca urmeaza modelul lui
˘ ˘ ˘ ˘
ne confrunt am cu probleme cauza- Isus si  al Tatalui sau fiind iertatori.
˘ ˆ ˘ ˘
te de batranete,  de o s anatate pre- Foarte probabil, niciunul nu a per-
˘
cara sau de lipsuri financiare. Sau mis ca gre seala  unui om imperfect
˘ ˘ ˘ ˘
poate ca ne luptam cu sentimente de sa-l poticneasca. w17.04 27 ˚16-18
 ˘ ˆ
Vineri, 29 martie tovarasele  ei si  si-a
 plans fecioria
˘ ˆ ˆ ˘ pe munti”.  Iefta nu avea fii, iar acum,
Prefacand ın cenus a orasele
 ˘ ˘ ˘
singura lui fiica nu mai putea sa se ca-
Sodoma si  Gomora, [Dumnezeu] ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ satoreasca si  sa aiba copii. Prin urma-
le-a condamnat, dandu-le celor lip- ˘ ˘
re, nimeni nu avea sa duca mai departe
si ti de pietate un exemplu cu privire numele si  mostenirea
 familiei. Totusi, 
la lucrurile viitoare. (2 Pet. 2:6) ˆ ˘
Iefta si  fiica sa au ınteles  c a nu aces-
ˆ ˘ ˆ tea erau lucrurile cele mai importan-
Sterg
 and de pe fata  pamantului ace-
˘ ˘ ˘
le orase,  Iehova nu doar ca a pus capat te. Iefta a spus: „Mi-am deschis gura ca-
˘ ˘ ˆ
faradelegilor de acolo, dar le-a si  dat tre Iehova si  nu mai pot da ınapoi”. Iar
˘ ˘ ˘ ˆ
„celor lipsiti de pietate un exemplu cu fiica lui i-a raspuns: „Fa-mi dupa cuvan-
privire la lucrurile viitoare”. Asa  cum tul gurii tale”. (Jud. 11:35-39) Fiind per-
˘ soane loiale, pentru Iefta si
Iehova a pus capat tuturor ac tiunilor   fiica sa era
˘ ˆ ˘ ˘
imorale de atunci, tot asa  el va pune ca- de neconceput sa ıncalce o fagaduin-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
pat faradelegilor din prezent, c and va t a facuta Dumnezeului Preaınalt, chiar
˘ ˘
distruge sistemul actual. Cu ce vor fi daca, pentru a o respecta, trebuiau sa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ınlocuite faradelegile? Viata  ın Para- plateasc a un pre t mare. (Deut. 23:21,
˘ ˆ ˘
disul pamantesc va fi plina de activi- 23; Ps. 15:4) w17.04 4 ˚5, 6
˘ ˘
tati care ne vor aduce multa bucurie. ˘
De exemplu, vom lua parte la transfor- Duminica, 31 martie
˘ ˆ
marea pamantului ın paradis si
ˆ
 vom
˘
Voi astepta
 cu rabdare. (Mica 7:7)
construi locuinte  pentru noi si  pentru ˘
ˆ ˆ Iosif a suferit mari nedrept ati.  El
cei dragi. De asemenea, vom ıntampi- ˆ ˘ ˆ
a fost vandut ca sclav de fratii  sai cand
na milioane de persoane care vor re- ˆ
˘ ˘ ˆ avea ın jur de 17 ani. Apoi a fost acuzat
veni la viat a si  le vom ajuta sa ınvete  ˘
˘ pe nedrept de tentativa de viol si  arun-
despre Iehova si  despre tot ce a facut ˆ ˆ
cat ın ınchisoare. (Gen. 39:11-20; Ps.
el de-a lungul timpului pentru omeni- ˘ ˘ ˘
105:17, 18) Parea c a fidelitatea sa fat a
re. (Is. 65:21, 22; Fap. 24:15) Viata  noas- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ de Dumnezeu era rasplatit a cu rau,
tra va fi plina de activitati care ne vor ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ nu cu bine. Insa, dupa 13 ani, lucruri-
aduce bucurie si  ıl vor lauda pe Iehova!
le s-au schimbat radical: Iosif a fost eli-
w17.04 12 ˚11, 12 ˆ
berat din ınchisoare si  a devenit a doua
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 30 martie persoana ca autoritate ın Egipt. (Gen.
41:14, 37-43; Fap. 7:9, 10) S-a umplut
Acela care va iesi  . . . pe usile
 ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ Iosif de amaraciune din cauza nedrep-
casei mele ca sa ma ıntampine . . . ˘
tatilor  suferite? Si-a  pierdut el ıncre-
ˆ
va fi al lui Iehova. (Jud. 11:31) ˆ ˘
derea ın Dumnezeul sau, Iehova? Nici-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Cand a facut aceast a fagaduint a, decum. Ce l-a ajutat pe Iosif sa astepte 
˘ ˘ ˘ ˘
Iefta trebuie s a fi fost constient  ca cu rabdare? Credinta  sa puternica. El a
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
persoana care avea s a-l ınt ampine la vazut mana lui Iehova ın toate situatii- 
ˆ ˆ ˘ ˘
ıntoarcere putea fi ıns asi  fiica lui. le prin care a trecut. Iata ce le-a spus el
˘ ˘ ˘
Dar, chiar daca nu a fost o promisiune fratilor  sai: „Nu va temeti!  Sunt eu oare
˘ ˆ
necugetata, din punct de vedere afec- ın locul lui Dumnezeu? Voi mi-ati vrut
˘ ˘
tiv, nici lui Iefta, nici fiicei sale nu le-a raul, dar Dumnezeu a vrut sa schimbe
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
fost usor  sa o respecte. De fapt, a fost raul ın bine, ca sa actioneze  ca ın ziua
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
un adevarat sacrificiu pentru amandoi. aceasta si  sa pastreze ın via ˆ t a multi  oa-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Cand si-a  vazut fiica, Iefta „si-a  sfasiat meni”. (Gen. 50:19, 20) Intr-adevar, ın
˘ ˘ ˆ ˘
vesmintele”
 si a spus ca se simtea  „do- cele din urma, Iosif a ınteles  ca a meri-
ˆ ˆ ˘ ˘
borat”. Fiica lui „s-a dus ımpreuna cu tat sa astepte.  w17.08 4 ˚6; 6 ˚12, 13
 ˘ ˘ ˆ
Luni, 1 aprilie tuia. Parintii  se bucura c and copi-
˘ ˆ
A dat oameni ca daruri. lul lor ac tioneaz
 a ın armonie cu
ˆ ˘
(Ef. 4:8) ındemnul din textul de astazi. To-
˘ ˘
tusi,
 ei nu trebuie s a piarda din
Cum putem beneficia de pe urma vedere obiectivul de a-si  ajuta copi-
acestor daruri pretioase?  Vom avea ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ lul sa devina un discipol crestin.  In
multe foloase daca imitam credin- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ acest sens, este bine ca parintii  sa
ta b atranilor, le urmam exemplul ˆ
˘ se ıntrebe: Are copilul meu suficien-
si  aplic am sfaturile lor bazate pe te cunostin te
 pentru a-si dedica via-
˘ ˆ
Biblie. (Evr. 13:7, 17) Batranii ne iu- ta lui Dumnezeu si  pentru a se bote-
˘ ˘
besc si  vor ca noi sa progresam pe za? w18.03 9 ˚6
˘
plan spiritual. De exemplu, daca ob-
˘ ˘ ˆ ˘ Miercuri, 3 aprilie
serva ca lipsim de la ıntruniri sau ca
˘ ˘ ˘ ˆ
ne-a slabit zelul, ei vor veni imediat Daca face un juramant
ˆ ˆ ˘
ın ajutorul nostru. Ne vor asculta ın paguba lui, nu-l schimba.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
si  vor ıncerca sa ne ıntareasca cre- (Ps. 15:4)
ˆ
dinta  dandu-ne sfaturi potrivite din ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ Dac a accept am o invita tie,  tre-
Biblie si  ıncurajandu-ne cu caldura. ˘ ˘ ˆ
buie sa ne respectam cuvantul dat
Consideri acest ajutor ca fiind o ex- ˘ ˘ ˆ
si
 sa nu o anulam din motive neın-
presie a iubirii lui Iehova? Uneori, ˘ ˘
˘ ˆ ˘ temeiate. Poate ca gazda noastra a
batranilor le este greu sa ne abor- ˘ ˘ ˘
facut preg atiri, iar dac a noi am
deze pentru a ne da sfaturi. Asadar, 
˘ anula invitatia,  toate eforturile ei ar
cum ai putea sa le faci sarcina mai ˆ
˘ ˘ ˆ fi ın zadar. (Mat. 5:37) Unii au anu-
usoar a b atranilor din congrega tia  ˘
˘ lat o invitatie  ca sa accepte alta, mai
ta? Fii umil, abordabil si  recunosca- ˘ ˘
˘ ˘ atrag atoare. A fost aceasta o do-
tor. Considera ajutorul lor o dovada ˘
ˆ vada de iubire si  de respect? Cu si-
a iubirii lui Dumnezeu. In felul aces- ˘ ˘
˘ gurant a, nu! Trebuie s a apreciem
ta, vei avea parte de foloase, iar ba- sincer ospitalitatea care ni se ofe-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tranii vor putea sa-si  ındeplineasca ra, indiferent de posibilitatile  celui
sarcina cu bucurie. w18.03 31 ˚15, 16 care ne invita. (Luca 10:7) Daca, to-
˘ ˘
˘ ˘
Marti,
 2 aprilie tusi,  suntem nevoiti sa anulam o in-
˘
ˆ vitatie,  ar fi o dovada de iubire si  de
Fiul meu, fii ın telept si
 ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ consideratie  sa anunt am gazda cat
bucura-mi inima, ca sa-i pot ˘
˘ ˘ mai repede. Este importantˆ sa res-
raspunde celui ce ma batjocoreste. ˘
pectam obiceiurile locale. In unele
(Prov. 27:11)
culturi, musafirii neanunta  ti  sunt
Fiecare copil este unic. Copiii nu ˆ ˘
bine-veniti,  dar ın altele, o vizita tre-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
se maturizeaz a la aceea si  varst a. buie anuntat  a. Iar ın unele culturi
ˆ ˘ ˆ ˘
Unii ınteleg
 adevarul, iau decizii ın- este politicos sa se refuze prima si 
˘ ˆ ˆ ˆ
telepte
 si
 doresc sa se boteze cand a doua invita tie,  ın timp ce ın alte
˘ ˘
sunt foarte tineri. Altii  sunt pre- culturi se considera o lipsa de res-
˘ ˆ ˘
gatiti pentru botez ceva mai tarziu. pect sa refuzi o invitatie.  Oricum ar
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Prin urmare, un parinte ıntelept  sta lucrurile, sa ne asiguram ca fa-
˘
nu-si  va presa copilul sa se boteze. cem tot posibilul ca gazdele noastre
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Mai degrab a, ıl va ajuta s a pro- sa se bucure ca ne-au invitat. w18.03
ˆ
greseze, tin  and cont de ritmul aces- 18 ˚20, 21
 ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Joi, 4 aprilie ignoram. Sa nu uitam ca, atunci cand
˘ ˆ ˘ Isus a comparat zilele noastre cu zilele
Sa ınaintam spre maturitate.
lui Noe, el a atras atentia  nu asupra vio-
(Evr. 6:1) ˘
lentei
 si  a imoralitatii,  ci asupra perico-
ˆ
Pentru a fi persoane cu o gandire spi- lului apatiei spirituale. (Mat. 24:36-39)
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ritual a, nu este suficient s a avem cu- De aceea, s a ne ıntrebam: Dovedesc
˘ ˘ ˆ
no stin
 te
 din Biblie. (1 Regi 4:29, 30; prin modul meu de viat a c a ıl cunosc
˘ ˘ ˆ ˘
11:4-6) Prin urmare, de ce anume mai cu adevarat pe Iehova? Ma ındeamna
ˆ ˘ ˘ ˘
avem nevoie pe langa cunostin  te din Bi- credinta  nu doar s a traiesc potrivit
˘ ˘ ˘ ˘
blie? Trebuie s a continuam s a progre- normelor divine, ci si  sa le vorbesc al-
˘ ˘ ˆ
sam din punct de vedere spiritual. (Col. tora despre ele? Raspunsul la aceste ın-
2:6, 7) Un pas important este acela de ˘ ˘ ˘ ˘
trebari va arata dac a si  noi ‘umblam
˘ ˘ ˆ ˘
a studia cartea „ Pastra ti-va ın iubirea lui cu adevaratul Dumnezeu’. (Gen. 6:9)
ˆ
Dumnezeu”. Faptul de a studia cartea ın w18.02 9, 10 ˚8-10
ˆ ˘ ˆ
ıntregime ne va ajuta sa ıntelegem  cum ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ Sambata, 6 aprilie
s a aplicam principiile biblice ın viat a.
˘ ˘ ˘ ˘
Daca am studiat deja aceasta carte, am De acestia
 departeaza-te.
putea studia si  alte materiale care ne (2 Tim. 3:5)
˘ ˘ ˆ ˘
ajuta sa ne ıntarim credinta.  (Col. 1:23)
˘ ˘ ˘ Nu-i putem evita complet pe cei
De asemenea, trebuie sa ne rugam si  sa ˘ ˘ ˘
˘ ce manifest a tras aturi rele. Probabil
meditam la cum putem aplica lucrurile ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ca trebuie sa muncim alaturi de ei, sa
ınvatate.  Sa nu uitam ca motivul pentru ˘ ˘ ˘
˘ mergem la scoal  a cu ei sau sa traim sub
care studiem si  meditam este acela de a ˆ
˘ ˘ acelasi  acoperis.  Dar asta nu ınseam-
cultiva dorinta  sincera de a-i fi placuti  ˘ ˘ ˘ ˘
lui Iehova si  de aˆ respecta legile sale. na c a trebuie s a adopt am modul lor
ˆ ˘ ˘
(Ps. 40:8; 119:97) In acelasi  timp, facem de gandire sau sa le imitam comporta-
ˆ ˘ ˘
eforturi pentru a ınlatura orice obsta- mentul. Pentru a nu ne lasa influenta  ti
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
col care sta ın calea progresului nostru de ei, trebuie sa ne ıntarim pe plan spi-
ˆ
spiritual. (Tit 2:11, 12) w18.02 24, 25 ˚7-9 ritual studiind Biblia si  legand prietenii
ˆ ˆ
stranse cu cei ce ıl iubesc pe Dumne-
˘ ˘
Vineri, 5 aprilie zeu. De asemenea, trebuie sa ne stra-
˘ ˘
[Noe] a devenit mostenitor
 duim sa-i ajutam si  pe altii  pe plan spi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ritual. S a c aut am modalit ati  de a
al drepta tii care este potrivit ˘ ˆ
depune marturie, cerandu-i lui Iehova
credin tei. (Evr. 11:7) ˘ ˘
sa ne ajute s a spunem lucrul potrivit
˘ ˘
Pentru a avea o credint a ca a lui Noe, la momentul potrivit! Sa le facem cu-
˘ ˆ ˘ ˘
trebuie sa studiem cu sarguint a Biblia noscut altora faptul ca suntem Martori
˘ ˘ ˆ
si
 sa permitem cunostin  tei
 sa ne atin- ai lui Iehova. In felul acesta, conduita
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ga inima, sa ne modeleze si  sa ne ındru- noastra buna ıi va aduce glorie lui Dum-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
me. (1 Pet. 1:13-15) Credinta  si  ıntelep-  nezeu, nu noua. Iehova ne-a ınvatat  „sa
˘ ˘ ˘
ciunea divina ne vor ajuta sa nu cadem respingem tot ce este lipsit de pieta-
˘ ˘ ˘ ˘
victima stratagemelor lui Satan si  sa te si  dorintele  lumesti  si  sa traim cu ju-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne ımpotrivim spiritului lumii. (2 Cor. decata sanatoasa, cu dreptate si  cu de-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
2:11) Multi oameni din prezent ı si  ga- votiune  sfanta ın actualul sistem”. (Tit
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
sesc placerea ın violent a si  ın imora- 2:11-14) Daca ıl vom imita pe Iehova si 
˘
litate si  traiesc doar pentru dorintele  vom face vointa  sa, ceilalti vor observa
˘ ˘ ˘
carnii. (1 Ioan 2:15, 16) Ei ignora nenu- acest lucru, iar unii poate ca vor spune:
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
maratele dovezi ca sfarsitul  acestui sis- „Vrem sa mergem cu voi, caci am auzit
˘ ˘ ˘ ˘
tem este aproape. Fara o credint a pu- ca Dumnezeu este cu voi”. (Zah. 8:23)
˘ ˘
ternic a, si  noi am putea ajunge s a le w18.01 31 ˚17, 18
 ˘ ˘ ˆ ˘
Duminica, 7 aprilie fruntam cu ıngrijorari, Biblia spune
˘ ˆ ˘ ˘
Oamenii vor fi iubitori de sine. ca este ıntelept  ‘sa ne aruncam po-
(2 Tim. 3:2) vara asupra lui Iehova’. (Ps. 55:22)
˘ ˆ Crezi acest lucru? Milioane de frati 
Este gresit  sa ne iubim pe noi ın- ˘ ˘
si surori pot spune din experient a ca
sine?
 Nu. De fapt, este normal si  ne- ˘
˘ rugaciunea i-a ajutat. Te poate ajuta
cesar s a avem iubire de sine. Asa  ˆ ˘
si pe tine! Cand te rogi, poti sa-i spui
am fost crea ti  de Iehova. Isus a ˘
˘ ˘ multe lucruri lui Iehova, nu doar sa-i
spus: „Sa-l iubesti  pe aproapele tau ˆ
ˆ ˘ ceri ajutor. Uneori suntem at at de
ca pe tine ınsu ti ”. (Mar. 12:31) Daca preocupati  de problemele noastre
ˆ ˆ ˆ
nu ne iubim pe noi ınsine,  nu ne pu- ıncat putem pierde din vedere bine-
ˆ ˆ ˘
tem iubi semenii. De asemenea, ın cuvantarile de care avem parte. Ai
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Scripturi citim: „Sotii  trebuie sa-si  putea sa ıti propui ca ın fiecare zi sa
˘ ˆ
iubeasca sotiile  ca pe corpul lor. Cine te gande sti  la trei lucruri pentru
ˆ ˘
ısi  iube ste  sotia
 se iube ste  pe sine, care esti  recunoscator. Apoi, multu- 
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
fiindca nimeni nu si-a  urat vreodata meste-i
 lui Iehova ın rugaciune pen-
˘ ˆ ˆ ˘
carnea, ci o hraneste  si o ıngrijeste  tru acele binecuvantari. w17.12 25, 26
cu drag”. (Ef. 5:28, 29) Asadar,  este ˚10, 11
ˆ ˘
cat se poate de potrivit sa ne iubim
ˆ ˆ ˘ ˘ Marti,
 9 aprilie
pe noi ınsine  ıntr-o anumita masu-
˘ ˆ ˘
ra. Ins a iubirea de sine mentiona-  Din pruncie cunosti scrierile
˘ ˆ ˆ
ta ın 2 Timotei 3:2 este o iubire de- sfinte, care te pot face ın telept
˘ ˘ pentru salvare. (2 Tim. 3:15)
naturata, egoista. Oamenii care se
ˆ ˆ ˆ
iubesc pe sine ın mod exagerat ‘gan- In fiecare an, mii de oameni care
ˆ ˘ ˆ ˘
desc despre ei mai mult dec at tre- studiaz a Biblia ı si  dedic a via ta  lui
˘ ˘
buie’. (Rom. 12:3) Nu le pasa de altii,  Iehova si  se boteaz a. Multi  dintre
ˆ ˘
principala lor preocupare ın via t a acestia  sunt tineri care au fost cres-
˘ ˆ ˆ ˘
fiind propria persoana. Cand lucru- cuti ın adevar si  au ales cel mai bun
rile nu merg bine, ei dau mai degra- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ mod de via t a. (Ps. 1:1-3) Dac a e sti 
b a vina pe altii  dec at s a-si  asume ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ parinte, fara ındoiala ca astep  ti
 cu
raspunderea. Este clar, a sadar,  ca ˘ ˆ
nerabdare ziua cand fiul sau fiica ta
oamenii egocentrici nu sunt cu ade- ˘
˘ se va boteza. (Compara cu 3 Ioan 4)
varat fericiti.  w18.01 23 ˚4, 5 ˘ ˆ
Ca parinte crestin,  ıti doresti  ca fiul
˘ ˘
Luni, 8 aprilie sau fiica ta s a cunoasc a scrierile
ˆ ˆ
˘ sfinte, care ın prezent cuprind atat
Fi ti recunoscatori! (Col. 3:15) ˆ
Scripturile ebraice, cat si  Scripturi-
Studiul personal este o modalitate le grece sti  cre stine.  Chiar si  copiii
˘ ˆ ˘
prin care ascultam ce ne spune Ieho- mici pot ınvata  despre personajele
˘
va, iar rugaciunea este o modalitate si
 evenimentele biblice. Organizatia 
ˆ
prin care ıi vorbim. Pentru crestini,  lui Iehova a pus la dispozitie  multe
˘
rugaciunea nu este un ritual lipsit de publicatii  si  materiale video pe care
˘ ˘ ˘
sens sau o „formula magic a” rosti- parintii  le pot folosi pentru a-si  aju-
˘ ˘ ˘ ˘
ta ca sa le mearga bine. Rugaciunea ta copiii. Nu uita, cuno stin  ta din
˘ ˘
este o form a real a de comunicare Scripturi este fundamentul pe care
˘ ˘ ˘
cu Creatorul nostru. Iehova vrea s a se cladeste  o relatie  puternica cu Ie-
ˆ ˆ
ıi vorbesti.
 (Filip. 4:6) Cand ne con- hova. w17.12 18 ˚1; 19 ˚4
 ˆ ˘
Miercuri, 10 aprilie ın Dumnezeu. Poate ca acestia  nu au
˘
So tul este capul so tiei. (Ef. 5:23) stat sa analizeze cu atentie  proble-
˘ ˘ ma existentei  lui Dumnezeu, dar sunt
S a presupunem c a e sti  o sotie  ˘ ˘
˘ ˘ ˘ atrasi
 de ideea de a fi liberi sa faca
cre stin  a si  consideri c a sotul  t au, ˘
˘ ˘ orice doresc. (Ps. 10:4) Altii  cred ca
care nu este la adevar, se poart a ˘
ˆ ˘ ˆ par mai inteligenti  dac a spun: „Pot
urat cu tine. Crezi c a s-ar ımbu- ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ sa am principii ınalte si  daca nu cred
nat ati  cu ceva situatia  dac a te-ai ˆ ˘
ın Dumnezeu”. Dar este logic sa cre-
certa cu el din cauza comportamen- ˘ ˘
˘ ˘ dem ca nu exista un Creator? Unii oa-
tului sau? Chiar daca l-ai determina ˘ ˆ ˘ ˘
meni care cauta ın stiin  t a raspunsul
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
sa faca ce doresti,  l-ai castiga  de par- la aceasta ıntrebare se
˘ ˆ pierd˘ ˘
ın labi-
tea adevarului? Putin  probabil. Dar rintul de informatii.  Insa raspunsul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
daca arati respect fat a de autorita- este simplu. Dac a o cas a presupu-
˘
tea de cap a sotului  tau, vei contri- ne existenta  unui constructor, ce se
ˆ ˘
bui la pacea familiei, ıl vei lauda pe poate spune despre organismele vii?
ˆ ˆ
Iehova si  poate chiar ıl vei castiga  pe w17.11 20, 21 ˚2-4
˘ ˆ ˘ ˘
sotul  ˆ tau de partea ınchinarii adeva-
ˆ Vineri, 12 aprilie
rate. In felul acesta, amandoi veti ob-
˘ ˆ ˘
tine
 premiul vietii.  (1 Pet. 3:1, 2) Sa O carte de amintire a ınceput sa fie
˘ ˘ ˆ
presupunem ca esti  un sot crestin  si  scrisa ınaintea lui despre cei ce se
˘
consideri ca sotia  ta, care nu este la tem de Iehova si  despre cei ce se
˘ ˘ ˆ ˘
adevar, nu-ti  arata respectul cuve- gandesc la numele sau. (Mal. 3:16)
˘ ˘ ˘
nit. Crezi ca te-ar respecta mai mult Mediteaz a la importanta  asist a-
˘ ˘ ˘ ˘
daca ai ridica tonul la ea ca sa-i arati rii la Comemorare. Nu uita c a par-
˘ ˆ
cine e seful?  Cu sigurant a, nu! Dum- ticiparea la ıntrunirile congregatiei 
˘ ˘ ˆ ˘
nezeu asteapt  a din partea ta s a-ti  face parte din ınchinarea adus a lui
exerciti autoritatea de cap cu iubire, ˘
Iehova. Cu sigurant a, Iehova si  Isus
asemenea lui Isus. El si-a  exercitat ˆ ˘
ıi observa pe cei ce fac eforturi pen-
autoritatea asupra congregatiei  cu ˘ ˆ
˘ tru a asista la cea mai importanta ın-
iubire si  rabdare. (Luca 9:46-48) trunire a anului. Cu exceptia  situa-
ˆ ˆ ˘ ˘
Urmand exemplul lui Isus, un sot o tiilor
 ın care starea de sanatate sau
ˆ ˆ ˘
poate castiga  pe sotia  sa de partea ımprejurarile nu ne permit acest lu-
ˆ ˘ ˘
ınchinarii adevarate. w17.11 28, 29 cru, noi vom fi prezenti la Comemo-
˚13, 14 ˆ
rare. Cand demonstram prin actiuni
˘

˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Joi, 11 aprilie c a ıntrunirile ın vederea ınchinarii
ˆ
sunt importante pentru noi, ıi ofe-
Cel care a construit toate lucrurile ˆ ˘
rim lui Iehova un motiv ın plus sa ne
este Dumnezeu. (Evr. 3:4) ˘ ˆ
pastreze numele ın ‘cartea de amin-
ˆ ˘
Gandirea lumii ignora sau descon- tire’, sau „cartea vietii”,  unde sunt
˘
sidera principiile divine. Ea scrise numele celor ce au perspec-
˘ ˆ ne poa- ˘ ˘
te slabi treptat credinta.  In prezent, tiva de a obtine  viat a vesnic  a. (Rev.
ˆ ˆ
toti
 suntem expusi  acestei g andiri 20:15) Este bine ca ın zilele dinaintea
˘ ˘ ˘
promovate prin media, prin inter- Comemorarii s a ne rezervam timp
˘ ˘ ˘
net,
ˆ la locul de munca sau la scoal a. pentru a analiza sub rugaciune re-
˘ ˘ ˘
In multe t ari, este ceva obisnuit sa-i latia  noastra cu Iehova. (2 Cor. 13:5)
ˆ ˘
auzi pe oameni spunand ca nu cred w18.01 13 ˚4, 5
 ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
l-a dat pe Fiul sau ın folosul nostru, si
Sambata, 13 aprilie ˘

˘ ˘ ˆ a lui Isus, care si-a  dat viata
 de buna-
Ucigasul
 sa fuga ıntr-unul
voie pentru noi. Meditarea la iubirea
din aceste orase.
 (Ios. 20:4) ˘
pe care ne-au aratat-o Iehova si  Isus
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Dupa ce intra ın orasul  de refugiu, ar trebui s a ne ındemne s a-i iubim si 
ˆ ˘ ˆ
fugarul era ın sigurant a. Iehova a spus noi la randul nostru. Iubirea pe care o
˘ ˘
cu privire la acele orase:  „Acestea s a simtim cu totii fat a de Iehova este ase-
˘ ˘ ˘
va serveasc a drept refugiu”. (Ios. menea unei corzi ce ne leaga si  ne tine

20:2, 3) Iehova nu a cerut ca ucigasul   w18.01 15 ˚11
uniti.
˘ ˆ ˘
sa fie judecat din nou pentru fapta lui. Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Totodat a, razbunatorul s angelui nu (Evenimente de dupa
˘ ˆ
avea voie sa intre ın oras pentru a-i lua apusul soarelui: 9 nisan)
˘
viata.  De aceea, fugarul nu trebuia sa Matei 26:6-13
˘ ˘ ˆ ˘
se teama de razbunare. Cat timp sta-
ˆ ˆ ˘ Luni, 15 aprilie
tea ın oras,  el era ın sigurant a, benefi-
ciind de ocrotirea lui Iehova. Orasul  de ˘ ˘
ˆ Prin aceasta a fost aratata iubirea
refugiu nu era o ınchisoare, deoarece ˘ ˘
˘ lui Dumnezeu fa ta de noi: ca Dum-
fugarul avea posibilitatea sa munceas- ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ nezeu l-a trimis ın lume pe Fiul sau
ca, s a-i ajute pe altii  ˆ si
 s a-i slujeasc a ˘ ˘
ˆ ˘ unic-nascut pentru ca noi sa ob ti-
lui Iehova ın pace. Intr-adevar, el pu- ˘
˘ ˘ ˘ nem via ta prin el. (1 Ioan 4:9)
tea duce o viat a fericita si  plina de sa- ˆ
tisfactii!  Unii slujitori ai lui Dumnezeu Iehova ıi iubeste  mult pe oameni. Ei
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
care au comis un pacat grav s-au sim- sunt atat de pretio  si  ın ochii sai, ıncat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tit
 ıncatusa  ti de propriile sentimente a fost dispus sa plateasca cu s angele
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de vinovatie  chiar si  dupa ce s-au cait, Fiului sau pentru a face posibila salva-
ˆ ˘ ˘ ˘
considerand c a Iehova nu le va ierta rea lor eterna. (Ioan 3:16) Daca Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
niciodat a pacatul. Dac a te afli ın nu si-ar  ımplini promisiunile, ar ınsem-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
aceasta situatie,  fii sigur ca, odata ce na ca Diavolul a avut dreptate cand a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova te iarta, el te iarta pentru tot- insinuat ca Dumnezeu minte, ca ıi pri-
˘
deauna! w17.11 9 ˚6; 11 ˚13, 14 veaza pe oameni de tot ce este bun si 
˘ ˘
ca, prin urmare, este un conduc ator
˘
Duminica, 14 aprilie nedrept. Mai mult, s-ar dovedi justifi-
˘ cate si  acuzatiile  batjocoritorilor, care
Ce bine si
 ce placut este . . .
˘ ˆ ˘ ˆ spun: „Unde este promisa lui prezen-
[sa locuim] ımpreuna ın unitate! ˘ ˆ ˘
t a? De fapt, din ziua ın care stramosii 
(Ps. 133:1) ˆ
nostri  au adormit ın moarte, toate lu-
˘ ˆ
O modalitate prin care putem pro- crurile continua exact ca de la ıncepu-
mova unitatea este aceea de a me- tul creatiei!”.  (2 Pet. 3:3, 4) Asadar,  Ie-
˘
dita la semnificatia  emblemelor de la hova se va asigura c a justificarea
˘ ˆ ˆ ˘
Comemorare. Cu o seara ınainte si  ın suveranitatii  sale va aduce cu sine si 
ˆ ˘ ˘
special ın seara Comemorarii, me- salvarea ˆ oamenilor ascult atori! (Is.
˘ ˆ ˆ ˘
diteaz a profund la semnifica tia  pai- 55:10, 11) In plus, Iehova ısi  exercita su-
nii nedospite si  a vinului rosu.
 (1 Cor. veranitatea cu iubire si,  de aceea, pu-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
11:23-25) Painea reprezint a corpul tem fi siguri ca el ıi va iubi si  ıi va pretui 
˘ ˘ ˘ ˘
fara pacat al lui Isus, care a fost ofe- mereu pe slujitorii sai loiali. (Ex. 34:6)
˘ ˘ ˆ w17.06 23 ˚7
rit ca jertfa, iar vinul reprezinta san-
˘ ˘ ˆ ˘
gele sau, care a fost varsat. Jertfa de Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
˘ ˘
rascumparare a lui Cristos este expre- (Evenimente din ziua de 9 nisan)
˘
sia suprema a iubirii lui Iehova, care Matei 21:1-11, 14-17
 Marti,
 16 aprilie tul potrivit’. (Evr. 4:16) Prin urmare,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
trebuie s a ai credint a ın rascumpara-
[Dumnezeu] ne-a iubit pe noi ˘ ˘
˘ ˘ rea oferita de Isus. Ea a fost oferita si 
si
 l-a trimis pe Fiul sau ca jertfa ˆ
ˆ ˘ ˘ pentru tine. (Gal. 2:20, 21) Ai ıncrede-
de ımpacare pentru pacatele ˘ ˆ ˘ ˘
re ca Iehova ıti iarta si  tie pacatele pe
noastre. (1 Ioan 4:10) ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
baza rascumpararii. Ai ıncredere c a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Cand Dumnezeu a promis ca va trimi- rascumpararea ıti ofera si  tie speran-
˘
te un Salvator, dupa cum este consem- ta
 vietii vesnice! Jertfa lui Isus este un
ˆ ˘ ˘
nat ın Geneza 3:15, rascumpararea era cadou pe care Iehova ti-l  face si  tie!
˘ ˘ ˘ ˘
ca si  platita. Aproape 4 000 de ani mai Dupa ce Iehova ne-a iertat pacatul,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
tarziu, Iehova a facut marele sacrifi- nu trebuie sa ne temem ca el ıl va mai
˘ ˘ ˘
ciu de a-l oferi pe Fiul sau unic-nascut aminti sau ca ne va pedepsi pentru el.
˘ ˆ ˆ
drept jertfa ın folosul omenirii. (Ioan (Ps. 103:8-12) Da, putem avea ıncrede-
ˆ ˘ ˘ ˆ
3:16) Ii suntem profund recunoscatori re deplina ın iertarea lui Iehova. w17.11
lui Iehova pentru iubirea sa! Si  noi pu- 11, 12 ˚14-17
˘ ˆ ˘
tem manifesta iubire neegoista deoare- Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
˘
ce Dumnezeu ne-a creat „dupa chipul (Evenimente din ziua de 11 nisan)
˘ ˘ ˘ ˆ
sau”. Abel a aratat ca ıl iubea pe Dum- Matei 21:33-41; 22:15-22; 23:1-12; 24:1-3
ˆ
nezeu oferindu-i ın mod dezinteresat
ce avea mai bun. (Gen. 4:3, 4) Noe a ma- Joi, 18 aprilie
˘ ˘ ˘
nifestat iubire neegoista fat a de seme- Ma rog . . . pentru cei care cred
˘ ˆ ˆ ˆ
nii sai predicand zeci de ani mesajul lui ın mine prin cuvantul lor, pentru ca
˘ ˘ ˘
Dumnezeu chiar dac a niciun om nu a to ti sa fie una, asa cum tu, Tata,
reactionat  favorabil. (2 Pet. 2:5) Avra- ˆ
esti
 ın unitate cu mine.
am a pus iubirea pentru Dumnezeu mai
ˆ (Ioan 17:20, 21)
presus de propriile sentimente cand i ˆ ˆ
˘ ˘ In noaptea ın care a instituit Cina
s-a poruncit sa-si  jertfeasc a fiul. (Iac. ˆ
˘ Domnului, Isus s-a rugat ca ıntre con-
2:21) Asemenea acestor barbati fideli, ˘ ˘
˘ ˘ tinuatorii s ai s a fie aceea si  unitate
vrem sa manifestam iubire, indiferent ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ care exista ıntre el si  Tatal sau. Iehova
de dificultatile  cu care ne confruntam. ˘ ˘ ˘
w17.10 8 ˚3, 4 a raspuns la aceasta rugaciune a Fiu-
˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ lui sau drag, astfel ca, ın prezent, mi-
Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii: ˘
(Evenimente din ziua de 10 nisan) lioane de oameni cred ca Iehova si-a 
˘ ˆ
Matei 21:18, 19; 21:12, 13; Ioan 12:20-50 trimis Fiul pe pamant. Comemorarea
˘ ˘ ˘
este o dovada incontestabila a unita-
˘ ˆ
Miercuri, 17 aprilie tii
 care exista ıntre Martorii lui Ieho-
˘ ˘ ˆ ˘
Caci nu avem ca mare preot va. Chiar daca ın unele parti ale lumii,
˘ ˘ ˆ
pe cineva care sa nu poata avea ıntrunirile religioase la care iau parte
˘ ˘ oameni de diferite rase sunt ceva ne-
compatimire pentru slabiciunile
ˆ obisnuit  sau sunt privite cu dispret de
noastre, ci pe cineva care ın toate ˘ ˘ ˆ
ˆ unii, aceasta unitate este frumoasa ın
privin tele a fost pus la ıncercare
˘ ˘ ˘ ochii lui Iehova si  ai lui Isus! Ca popor
ca noi, dar fara pacat. al lui Iehova, unitatea de care ne bucu-
(Evr. 4:15) ˘
ram nu ne surprinde. Ea a fost prezi-
˘ ˘
Datorita rolului lui Isus de Mare Pre- sa de Iehova. (Ezec. 37:15-17; Zah. 8:23)
˘ w18.01 14 ˚7-9
ot, avem mult mai multe motive sa cre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
dem ca pacatele ne pot fi iertate si  ca Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
ˆ ˘ ˘
‘vom primi ındurare si  vom gasi buna- (Evenimente din ziua de 12 nisan)
˘
tate nemeritata, ca ajutor la momen- Matei 26:1-5, 14-16; Luca 22:1-6
 ˘ ˘ ˘
DATA COMEMORARII, ‘Adunarea ale silor  sai’ se refera la
˘ ˆ
dupa apusul soarelui momentul ın care toti crestinii  unsi 
ˆ ˘ ˘ ˆ
Vineri, 19 aprilie ce se vor afla ınc a pe pamant vor
˘ ˘
Piatra pe care au respins-o zidarii primi rasplata cereasca. Acest eve-
˘
a devenit capul unghiului. niment va avea loc dupa prima par-
ˆ
(Ps. 118:22) te a necazului celui mare, ˆ dar ınain-
˘
˘ te de Armaghedon. In acest razboi,
„Zidarii”, conduc atorii evreilor, ˆ ˘
ˆ Isus ımpreuna cu toti cei 144 000 vor
l-au respins pe Mesia. Aceasta a ın- ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ lupta ımpotriva regilor pamantului
semnat mai mult decat faptul ca l-au ˆ ˆ
˘ ˘ si
 ıi vor ınvinge. (Rev. 17:12-14) Co-
ignorat sau ca au refuzat sa accep- ˘ ˆ ˆ
˘ memorarea tinut  a ınainte de stran-
te ca el era Cristosul. Multi evrei au ˆ
ˆ ˘ ˆ ˆ gerea celor unsi  ın cer va fi ultima
ajuns pana acolo ıncat au cerut cu Comemorare, deoarece atunci Isus
˘
vehement a executarea lui. (Luca ‘va fi sosit’. w18.01 16 ˚15
˘
23:18-23) Astfel, ei s-au facut vino- ˆ ˘
˘ Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
vati de moartea lui Isus. Daca Isus a (Evenimente din ziua de 14 nisan)
ˆ
fost respins si  omorat, cum avea el Matei 27:1, 2, 27-37
˘ ˘
sa devina „piatra din capul unghiu- ˘
ˆ Duminica, 21 aprilie
lui”? Acest lucru se putea ımplini
ˆ
numai prin ınvierea lui. Apostolul Pe acest Isus, Dumnezeu
Petru a vorbit despre „Isus Cristos ˆ
l-a ınviat. (Fap. 2:32)
Nazarineanul pe care voi l-a ti tintuit ˘ ˆ
ˆ Isus traie ste  ın cer „pentru tot-
pe st alp, dar pe care Dumnezeu l-a
deauna si  vesnic”  si
 nu va vedea ni-
sculat din mor ti ”. (Fap. 3:15; 4:5-11; ˘
ˆ ciodat a putrezirea. (Rev. 1:5, 18;
1 Pet. 2:5-7) Astfel, Fiul ınviat al lui
˘ ˘ Rom. 6:9; Col. 1:18; 1 Pet. 3:18) El le-a
Dumnezeu avea sa devina cel prin al ˘ ˘
˘ promis apostolilor sai fideli ca aveau
carui nume „putem fi salvati”.  (Fap. ˘ ˘ ˆ
s a guverneze al aturi de el ın cer.
4:12; Ef. 1:20) w17.12 9, 10 ˚6-9
ˆ ˘ (Luca 22:28-30) Pavel a scris: „Cris-
Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii: tos a fost sculat din morti,  primul rod
(Evenimente din ziua de 13 nisan) ˆ
al celor care au adormit ın moarte”.
Matei 26:17-19; Luca 22:7-13 ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ Si,
 aratand ca aveau sa fie ınviati si 
(Evenimente de dupa ˘ ˘ ˘
apusul soarelui: 14 nisan)
al tii  la viat a cereasc a, a adaugat:
ˆ
Matei 26:20-56 „Fiecare la randul lui: Cristos este
˘ ˆ
primul rod, dupa aceea, ın timpul
ˆ ˘ ˘
Sambata, 20 aprilie prezen tei sale, cei ce sunt ai lui Cris-
˘ tos”. (1 Cor. 15:20, 23) „Prezenta”  lui
Continua ti sa vesti ti moartea ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ Isus a ınceput ın 1914. Ea continua
Domnului pana cand soseste  el. ˆ ˘ ˘ ˆ
(1 Cor. 11:26) ınc a si  stim  c a sfarsitul  sistemului
˘ ˆ ˘
rau ın care traim este foarte aproa-
Referitor la necazul cel mare, pe. w17.12 10 ˚11; 11 ˚14-16
ˆ ˆ
care
ˆ va veni ın curand, Isus a spus: ˆ ˘
Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii:
„ Il vor vedea pe Fiul omului venind (Evenimente din ziua de 15 nisan)
pe norii cerului cu putere si  cu mare Matei 27:62-66
ˆ ˆ ˘
glorie. El ısi  va trimite ıngerii cu su- (Evenimente de dupa
˘ ˆ
net puternic de trompeta si  ei ıi vor apusul soarelui: 16 nisan)
˘
aduna pe alesii  sai”. (Mat. 24:29-31) Matei 28:2-4
 ˆ ˘
Luni, 22 aprilie cuvantarii lui Iehova si  a conduce-
˘ ˆ ˆ rii lui Cristos. Facem parte dintr-o
Eu sunt Cel care va mangaie. ˘ ˘
(Is. 51:12) organizatie  sigura, stabila si  ve sni-

˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ca. Sa ne pretuim  locul ın poporul
Si
 Dumnezeul nostru, „Tatal ındu- ˘ ˘
˘ ˆ lui Dumnezeu si  ‘sa ascultam de gla-
rarilor tandre”, a pierdut ın moarte sul lui Iehova, Dumnezeul nostru’!
persoane dragi, cum ar fi: Avraam, ˆ
(Zah. 6:15) Astfel vom avea parte ın
Isaac, Iacob, Moise si  David. (Num. ˆ continuare de ocrotirea Regelui si 
12:6-8; Mat. 22:31, 32; Fap. 13:22) In ˘
ˆ ˘ ˘ Marelui nostru Preot. Sa facem tot
Cuvantul sau, Dumnezeu ne da asi- ˆ
˘ ˘ ˘ ce putem pentru a sustine  ınchina-
gurarea ca abia asteapt  a sa-i readu- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ rea adevarata! In felul acesta putem
ca la viat a. (Iov 14:14, 15) Atunci, ei ˘
˘ ˘ fi siguri c a Iehova al armatelor ne
vor fi fericiti  si pe deplin sanatosi.  va asigura protectia  si  siguranta  pe
˘ ˘ ˘
De asemenea, s a nu uit am c a Fiul parcursul ultimelor zile ale acestui
˘
s au preaiubit, pentru care are o sistem si  pentru eternitate! w17.10
˘ ˆ
afectiune  deosebita, a murit ın chi- 30 ˚18, 19
nuri. (Prov. 8:22, 30) Cuvintele nu
pot exprima durerea pe care a sim- Miercuri, 24 aprilie
tit-o
 Iehova atunci. (Ioan 5:20; 10:17) ˘
Face ti-va prieteni cu ajutorul
˘ ˘
Putem fi pe deplin convinsi  ca Ieho- boga tiilor nedrepte, pentru ca,
˘ ˆ ˘
va ne va ajuta. De aceea, sa nu ezi- atunci cand acestea vor disparea,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tam sa-i vorbim ın rugaciune despre ei sa va primeasca ın locuin tele
˘
povara care ne apasa sufletul. Este vesnice.
 (Luca 16:9)
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ıncurajator sa stim  ca Iehova ne ın- In viitorul apropiat, ıntregul sis-
˘ ˆ
telege
 suferinta  si  ne ofera man- tem al lui Satan – politic, religios
ˆ
gaierea de care avem cu disperare si comercial – este sortit e secu- 
nevoie. (2 Cor. 1:3, 4) w17.07 13 ˚3-5 lui. Profetii  Ezechiel si  Tefania

ˆ ˘ ˘
Citirea din Biblie ın vederea Comemorarii: au prezis ca aurul si  argintul, care,
(Evenimente din ziua de 16 nisan) de-a lungul secolelor, au avut un
Matei 28:1, 5-15 ˆ
rol fundamental ın sistemul comer-
˘ ˘
Marti,
 23 aprilie cial, vor ajunge fara nicio valoa-
re. (Ezec. 7:19; Tef.  1:18) Cum ne-am
Dumnezeu nu este nedrept ˘
˘ ˘ simti  dac a la finalul vietii  am con-
ca sa uite lucrarea voastra si  ˘ ˘
˘ stata c a am sacrificat adevaratele
iubirea pe care a ti aratat-o ˘ ˆ
˘ bogatii  pentru a strange multe „bo-
pentru numele sau. (Evr. 6:10) ˘
ˆ gatii  nedrepte”? Ne-am putea simti 
In prezent, milioane de oameni ˘
ca un om care a muncit toata via-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sustin  din toata inima marele tem- ta
 ca s a strang a bani, iar la urm
˘ ˘ ˆ a
plu spiritual contribuind cu ‘lucru- afla c a sunt falsi.  (Prov. 18:11) In-
rile lor de valoare’ – timpul, energia ˘ ˘ ˘
tr-adevar, aceste bogatii  vor dispa-
si ˆ ˘ ˘
 resursele lor. (Prov. 3:9) Iehova rea ın cele din urma. De aceea, sa nu
˘ ˘
nu va uita niciodata lucrarea noas- pierdem ocazia sa le folosim pentru
˘ ˘ ˘ ˆ
tra si  iubirea pe care o aratam fa- ‘a ne face prieteni ın cer’. Eforturile
˘ ˆ
t a de el. Tot ce s-a realizat ın le- noastre de a promova interesele Re-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
gatura cu ınchinarea adevarat a ın gatului lui Iehova ne ımbogatesc  pe
˘ ˘
zilele din urma este o dovada a bine- plan spiritual. w17.07 11 ˚16
 ˘ ˆ
Joi, 25 aprilie iar apoi i-a ajutat s a plece ın sigu-
˘ ˆ
Fi ti deci imitatori ai lui Dumnezeu, rant a. (Ios. 2:4, 5, 9, 12-16) Cand
ˆ
ca niste  copii iubi ti, si
 umbla ti me- saducheii li s-au ımpotrivit, aposto-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
reu ın iubire, asa lii fideli, care vazusera ca Isus dadu-
 cum si  Cristos v-a ˘ ˆ
se dovada de mult curaj, n-au ıncetat
iubit si  s-a dat pe sine pentru voi. ˘ ˆ ˆ
s a-i ınvete  pe altii  ın numele lui
(Ef. 5:1, 2)
˘ Isus. (Fap. 5:17, 18, 27-29) Iosif, Rahav,
Unii cre stini  care au comis un pa- ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ Isus si  apostolii au avut o fort a inte-
cat grav ıncearc a s a-l ascunda pen- ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ rioara care i-a motivat sa ınfaptuias-
tru a evita situatiile  stanjenitoare sau ˘ ˘
˘ ca lucrari excelente. Curajul de care
pentru a nu-i dezamagi pe altii.  (Prov. ˘ ˆ
˘ au dat dovada nu a fost o ıncredere
28:13) Totusi,  o asemenea conduit a ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ exagerata ın fortele  proprii, ci a avut
tradeaza lipsa de iubire, daunandu-le ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ la baza ıncrederea ın Iehova. De ace-
atat celui ce a pacatuit, cat si  altora. ˆ ˆ
˘ ˆ ea, c and trecem prin situatii  ın care
Ea poate s a ımpiedice ac tiunea  spi- ˘ ˘
˘ ˘ ˆ avem nevoie de curaj, sa nu ne bazam
ritului lui Dumnezeu si  sa puna ın pe- ˆ
ˆ pe noi ın sine,  ci pe Iehova. (2 Tim.
ricol pacea ıntregii congregatii.  (Ef. 1:7) w17.09 29 ˚6-9
˘ ˆ ˆ ˘
4:30) Iubirea sincera ıi ındeamna pe ˆ ˘ ˘
˘ Sambata, 27 aprilie
crestinii care au comis pacate grave
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa le vorbeasca batranilor pentru ca Dezbraca ti-va de vechea persona-
˘
acestia  sa le ofere ajutorul de care au litate cu practicile ei. (Col. 3:9)
nevoie. (Iac. 5:14, 15) Iubirea este cea
˘ Vechea personalitate nu poate fi
mai importanta calitate. (1 Cor. 13:13) ˘ ˘
˘ ˘ dezbracata prin forte  proprii. Multi au
Cei ce o manifesta se identifica drept ˘
ˆ ˘ luptat din greu ca sa renunte  la prac-
continuatori ai lui Isus si  ıl imita pe ˆ
Iehova, Sursa iubirii. Pavel a scris: tici gresite.  Ei au castigat  lupta deoa-
˘ ˆ
„Daca . . . n-as avea iubire, nu sunt ni- rece au fost ajutati de puterea Cuvan-
˘ ˘ ˘
mic”. (1 Cor. 13:2) Sa continuam deci tului lui Dumnezeu si  a spiritului sau
˘ ˘ ˘ ˆ
sfant. (Luca 11:13; Evr. 4:12) Pentru a
s a aratam iubire, nu numai „cu vor- ˘
˘ beneficia de aceasta putere, trebuie
ba”, ci si  „cu fapta si  cu adevarul”! ˘ ˆ ˘
sa citim din Biblie ın fiecare zi, sa me-
(1 Ioan 3:18) w17.10 11 ˚17, 18 ˘ ˘ ˘
ditam la cele citite si  sa ne rugam cu
˘ ˆ
Vineri, 26 aprilie regularitate pentru a avea taria si  ın-
ˆ ˘
˘ ˘ telepciunea
 de a aplica ceea ce ınva-
Trebuie sa ascultam mai mult ˘
˘ ˆ ˆ t am. (Ios. 1:8; Ps. 119:97; 1 Tes. 5:17)
de Dumnezeu ca stapanitor decat ˆ
Beneficiem de puterea Cuvantului lui
de oameni. (Fap. 5:29) ˆ ˆ
Dumnezeu si  a spiritului sfant si  cand
˘ ˆ ˘ ˆ
Iosif a dat dovada de curaj cand so- ne pregatim pentru ıntrunirile cre s- 
˘ ˘ ˘
tia
 lui Potifar l-a ademenit sa comita tine si  asistam la ele. (Evr. 10:24, 25)
˘ ˘ ˘
imoralitate sexuala. Cu sigurant a, Io- De asemenea, este important s a ne
˘ ˆ ˆ
sif stia
 ca, refuzand-o, ısi
 punea via- folosim de toate mijloacele puse la
ˆ
ta
 ın pericol. Cu toate acestea, el nu a dispozi tie  de organizatia  lui Iehova
˘ ˘
cedat, ci, plin de curaj, a trecut ime- pentru a ne furniza hrana spirituala.
diat la actiune.
 (Gen. 39:10, 12) Rahav (Luca 12:42) Pentru a primi aprobarea
ˆ ˘
este un alt exemplu de curaj. Cand lui Dumnezeu nu este suficient sa ne
˘ ˘
spionii israeli ti
 au mers la locuinta  dezbrac am de vechea personalitate.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ei din Ierihon, ea a dat dovada de Trebuie sa ne ımbracam cu noua per-
˘
curaj si i-a ascuns pe cei doi barbati,  sonalitate. (Col. 3:10) w17.08 21 ˚16, 17
 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Duminica, 28 aprilie Unii cred c a, daca vor ınvata  ebrai-
ˆ ˘ ˆ ˆ
Cat despre mine, eu ma ıncred ca si
 greaca veche, vor ıntelege  mai
ˆ ˘ ˘ bine Biblia. Totusi,  s-ar putea ca lu-
ın bunatatea ta iubitoare; sa mi ˘
ˆ ˘ ˘ crul acesta sa nu-i ajute foarte mult.
se ınveseleasca inima datorita ˆ
˘ Din fericire, ın prezent, Biblia este
salvarii tale! (Ps. 13:5) ˘ ˆ
tradusa integral sau partial  ın apro-
Regele David a fost victima mul- ˘
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ximativ 3 000 de limbi. Cu sigurant a,
tor nedreptati.  De si  ınc a de tanar a Iehova vrea ca oameni din „orice na-
fost uns de Iehova ca rege al Israelu- ˘ ˘
˘ tiune,
 trib, limba si  popor” sa benefi-
lui, David a trebuit s a a stepte  apro- ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ cieze de Cuvantul sau. (Rev. 14:6) Cu-
ximativ 15 ani p an a c and a devenit noasterea
 acestui lucru ne apropie si 
˘
rege peste tribul sau. (2 Sam. 2:3, 4) mai mult de Dumnezeul nostru iubi-
Pe parcursul acestor ani, el a fost ur- tor si
 impartial. w17.09 19 ˚4
˘ ˘
marit de regele Saul, care voia s a-l
omoare. Din acest motiv, David a fost Marti,
 30 aprilie
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
fugar, fiind nevoit s a traiasc a une- Cine ısi  stapaneste  vorbele are cu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ori departe de poporul sau, alteori ın nostin  ta, iar omul cu discernamant
ˆ ˘
pustiu, ın pe steri.  Chiar si  dupa are un spirit calm. (Prov. 17:27)
ˆ ˘
moartea lui Saul ın lupta, David a tre- ˘
˘ Dac a avem rude excluse, poate
buit sa mai astepte aproximativ sapte  ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ c a trebuie s a ne control am senti-
ani pana cand a devenit rege peste ın- ˘ ˘ ˘ ˘
treaga natiune
 Israel. (2 Sam. 5:4, 5) mentele ca sa evitam orice legatura
˘ ˘
De ce a fost dispus David sa astepte  inutila cu acestea. Desi  nu este usor, 
˘ ˆ ˆ ˘
cu rabdare? El a avut ıncredere ın bu- vom reusi  s a facem acest lucru da-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
natatea iubitoare, sau iubirea loiala, c a ne amintim c a astfel ascult am
˘ ˘
a lui Iehova. El a asteptat  cu bucurie de Iehova si  urmam exemplul sau de
˘ ˘ ˆ
ziua eliberarii si  a reflectat la modul stapanire de sine. Putem trage foloa-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın care Iehova l-a rasplatit de-a lungul se analizand exemplul regelui David.
˘ ˘ ˆ
timpului. (Ps. 13:6) David stia  ca as-  De si  ar fi putut s a ac tioneze  ımpo-
˘
teptarea lui nu era zadarnica. w17.08 triva lui Saul si  a lui Simei,  David nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
6 ˚14, 15 s-a lasat prada maniei, ci s-a stapa-
nit. (1 Sam. 26:9-11; 2 Sam. 16:5-10)
Luni, 29 aprilie ˘
˘ Este adevarat, David nu a dat dova-
Dumnezeu nu este partinitor. ˘ ˘ ˆ ˆ
da de stapanire de sine ın unele si-
(Fap. 10:34) ˆ ˘ ˘
tuatii,  de exemplu cand a pacatuit cu
˘ ˆ ˆ ˘
Odata cu trecerea timpului, ın ori- Bat-Seba  sau cand a vrut sa-l pedep-
˘ ˘ ˘ ˘
ce limba apar schimbari. Unele cu- seasca pe Nabal pentru lacomia lui.
ˆ ˘ (1 Sam. 25:10-13; 2 Sam. 11:2-4) To-
vinte si expresii ısi  schimba complet
sensul. La fel au stat lucrurile si  cu tusi,  din exemplul lui David putem
ˆ desprinde lectii  valoroase. Fratii  cu
ebraica si  greaca, limbi ın care a fost ˘
˘ raspundere din poporul lui Dumne-
scrisa cea mai mare parte a Bibliei. ˆ ˘ ˘
ˆ zeu ınteleg  c a trebuie s a manifeste
Ebraica si  greaca vorbite ın pre- ˘ ˆ ˘
zent sunt foarte diferite de ebraica stapanire de sine ca ˆ s a nu abuzeze
si
 greaca veche. De aceea, cei ce do- de autoritatea lor. In plus, nimeni nu
˘ ˆ ˘ ˘
resc sa ınteleag  a Biblia, chiar si  vor- trebuie sa fie prea sigur pe sine, con-
˘ ˘ ˘ ˆ
bitorii de ebraica si  greaca moderna, siderandu-se imun la tentatii.  (1 Cor.
˘ ˘
trebuie sa citeasca o traducere a ei. 10:12) w17.09 5, 6 ˚12, 13
 ˘ ˆ
Miercuri, 1 mai Babilon, un oras pagan, nu era deloc
ˆ ˘
Tine
 strans disciplinarea, usoar
 a. De exemplu, Iehova le-a spus
˘ ˘ ˘
nu-i da drumul. Pazeste-o, caci israelitilor:  „Cautati  pacea orasului ˆ
 ˆ ˆ
ın care v-am dus ın exil”. (Ier. 29:7) In
este via ta ta. (Prov. 4:13) ˆ ˘
acelasi  timp ınsa, el le pretindea de-
Desi,  uneori, disciplinarea este du- ˘
˘ ˘ votiune
 exclusiva. (Ex. 34:14) Ce l-a
reroas a, exista ceva mai dureros, si  ˘ ˘ ˘
ajutat pe Daniel sa gaseasca echili-
anume, consecintele  faptului de a nu ˆ ˘
˘ bru ın respectarea acestor doua ce-
accepta disciplinarea. (Evr. 12:11) Sa ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ rinte?  Datorita ıntelepciunii
 divine,
analizam exemplul lui Cain. Intrucat ˆ
˘ ˘ ˘ el a ınteles  principiul supunerii rela-
Cain cultivase o ura criminala fat a de ˘ ˘
˘ ˆ tive fat a de autoritatile  laice, princi-
fratele sau Abel, Dumnezeu l-a ıntre- ˆ
ˆ piu pe care, secole mai tarziu, Isus
bat: „De ce te-ai aprins de manie si  de ˘
ˆ ˘ li l-a transmis discipolilor sai. (Luca
ce ti s-a posomorat fata?
ˆ ˘
 Daca faci bi-
˘ 20:25) w18.02 10 ˚11, 12
nele, nu vei fi oare ınaltat?  Dar, daca
˘ ˆ Vineri, 3 mai
nu faci binele, pacatul pandeste  la in-
˘ ˘
trare si  dorinta  lui se tine  dupa tine. Fa un semn pe fruntea
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Tu ınsa ıl vei stapani?”. (Gen. 4:6, 7) oamenilor. (Ezec. 9:4)
˘ ˘
Cain nu a ascultat, astfel ca pacatul a ˆ ˘
˘ ˆ Te confrunti  cu ıncercari, precum
pus stapanire pe el, iar consecintele  ˘
o boala, probleme ˆ financiare sau
au fost dezastruoase. (Gen. 4:11, 12) ˘
˘ persecutii?  Iti este greu uneori s a-ti 
Dac a ar fi acceptat mustrarea de la ˘ ˆ
p astrezi bucuria ın serviciul adus
Iehova, durerea pe care ar fi sim- ˘ ˆ
˘ lui Iehova? Daca da, te vei simti ıncu-
tit-o
 ar fi fost mult mai mica. Iehova ˘
˘ ˘ ˆ rajat de exemplul de credint a al lui
doreste  sa nu ajungem sa suferim ın
˘ Noe, Daniel si  Iov. Ei au fost oameni
mod inutil! (Is. 48:17, 18) De aceea, ‘sa
˘ ˘ ˆ imperfecti,  care au trecut prin mul-
ascultam disciplinarea si  sa fim ınte-  ˆ ˘
te ıncercari, uneori fiind chiar la un
 (Prov. 8:33) w18.03 32 ˚18-20
lepti’!
pas de moarte. Cu toate acestea, ei
˘
Joi, 2 mai si-au  pastrat integritatea si,  de ace-
ˆ ˘
ˆ ˘ ea, Iehova ıi considera modele de
Eu, Daniel, am ın teles din car ti ˘
˘ credint a si  de ascultare pentru noi.
numarul anilor. (Dan. 9:2)
(Ezec. 14:12-14) Cuvintele din tex-
˘ ˘
Cum a ajuns Daniel s a-l cunoas- tul de astazi au fost scrise de Ezechiel
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
ca pe Iehova? Din cate se pare, iubi- ın 612 ı.e.n., c and se
ˆ ˆ afla ın Babi-
rea pentru Iehova si  pentru Cuvan- lonia. (Ezec. 1:1; 8:1) In scurt timp, Ie-
˘ ˘ ˘
tul s au scris i-a fost insuflat a de rusalimul apostat avea s a fie dis-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
parintii  sai. Aceasta iubire l-a calau- trus, asa  cum fusese profetit.  Lucrul
ˆ ˆ ˆ ˆ
zit pe tot parcursul vietii.  Chiar si  la acesta s-a ıntamplat ın 607 ı.e.n. Re-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
o varsta ınaintata, Daniel cerceta cu lativ putini  evrei au manifestat calita-
ˆ
atentie  Scripturile. El ıl cunostea  cu tile  lui Noe, Daniel si  Iov si  au primit
˘ ˘
adevarat pe Iehova si  stia
 tot ce fa- semnul
ˆ pentru salvare. (Ezec. 9:1-5)
˘ ˘ ˘ ˆ
cuse el pentru Israel. Ne dam seama In mod aseman ator, c and va veni
˘ ˆ
de lucrul acesta din rugaciunea sin- sfarsitul  acestui sistem, doar cei pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
cera si  plina de caint a consemnata ın care Iehova ıi considera ireprosabili 
˘
Daniel 9:3-19. Aceasta este o rugaciu- – oameni asemenea lui Noe, Daniel si 
˘ ˘ ˘
ne la care merita s a medit am. Pen- Iov – vor primi semnul pentru salvare.
ˆ
tru un evreu fidel lui Iehova, viata  ın (Rev. 7:9, 14) w18.02 3, 4 ˚1-3
 ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 4 mai ra, Pavel a mers ın orasul  Filipi. Cu
˘ ˆ
Adu- ti aminte de Marele tau acea ocazie, el si  Sila au fost ıntem- ˆ
ˆ nita  ti pe baza unor acuzatii  false. In
Creator acum, ın zilele
tinere tii tale. (Ecl. 12:1) timpul noptii,  un cutremur puternic
ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ a deschis toate usile  ınchisorii. Cre-
Dac a e sti  t anar, ıntreaba-te: Iau ˆ ˘ ˘
˘ zand ca detinu  tii
 evadasera, temni-
parte la activit ati  spirituale doar ˘ ˘ ˆ ˘
˘ cerul a vrut sa se sinucida, ınsa Pa-
pentru a corespunde astept  arilor vel l-a oprit. Apoi, Pavel si  Sila le-au
˘ ˘ ˘
parintilor  mei? Am o relatie  de pri- depus o frumoasa marturie temnice-
etenie cu Dumnezeu? Desigur, nu rului si  familiei acestuia. Ei au fost
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
doar tinerii trebuie sa-si  stabileasca atat de misca  ti de ceea ce au ınvatat 
obiective spirituale. Astfel de obiec- ˆ ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ despre Isus, ınc at au vrut s a se bo-
tive ne ajuta pe fiecare sa ne ıntarim ˆ
˘ teze chiar ın noaptea aceea. w18.03
spiritualitatea. (Ecl. 12:13) Dupa ce 10 ˚7, 8
ˆ
am identificat domeniile ın care este
˘ ˆ ˘ ˘ Luni, 6 mai
necesar sa facem ımbunatatiri,  tre-
˘ ˘
buie sa trecem la actiune.  Este foar- Fericit este poporul al carui
˘
te important s a devenim persoane Dumnezeu este Iehova!
˘
spirituale; de fapt, viata  noastra de- (Ps. 144:15)
pinde de acest lucru. (Rom. 8:6-8)
Iehova este un Dumnezeu fericit si 
Totusi,  a fi matur din punct de vede- ˘
ˆ ˘ la fel este si  poporul s au. Mai mult
re spiritual nu ınseamna a fi perfect. ˆ ˆ
˘ decat atat, spre deosebire de cei ce
Este adevarat, Iehova ne poate ajuta ˘
˘ ˆ ˘ ˘ au o iubire de sine exagerata si  as- 
prin spiritul sau sfant sa progresam, ˘ ˘ ˘
˘ teapta doar sa primeasca, slujitorii
dar si  noi trebuie sa facem eforturi. ˆ ˘
lui Iehova sunt bucurosi  cand se da-
Desi  studierea Bibliei este o activita- ˆ
˘ ˘ ˘ ruiesc ın folosul altora. (Fap. 20:35)
te placuta, Biblia nu trebuie citita ca ˘
˘ ˘ Cum ne putem da seama dac a am
un roman. Trebuie sa o analizam cu ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ajuns sa ne iubim pe noi ın ˆ sine
 mai
atentie,  ca sa gasim ın paginile ei co- ˆ
mult decat pe Dumnezeu? In Filipeni
mori spirituale. w18.02 25 ˚10, 11 ˆ ˘
2:3, 4 suntem ındemnati ‘sa nu facem
˘ ˘ ˆ
Duminica, 5 mai nimic din spirit de cearta sau din ın-
˘
ˆ ˆ ˘ fumurare, ci, cu umilint a, conside-
De ce ıntarzii? Ridica-te, ˆ ˘ ˘
˘ rand ca ceilalti ne sunt superiori, sa
boteaza-te. (Fap. 22:16) ˘ ˘ ˘
aratam interes nu doar fat a de lucru-
˘ ˘
Nu este necesar ca o persoana ca- rile personale, ci si  fat a de ale celor-
˘ ˘ ˘ ˆ
re doreste  sa se boteze sa cunoasca lalti’.  Ne-am putea ıntreba: Tin  cont
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Biblia ın cele mai mici detalii. Dupa de acest ındemn? Ma straduiesc sa-i
ˆ ˆ ˆ
botez, toti discipolii lui Cristos tre- ajut pe altii,  atat ın congregatie,  cat
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
buie s a continue ‘s a creasc a ın cu- si
 ın lucrarea de predicare? Faptul
˘ ˘ ˘ ˆ
no stin
 t a exact a’. (Col. 1:9, 10) Prin de a ne darui ın folosul altora nu
ˆ
urmare, cat de multe cunostin  te tre- este mereu usor.  Acest lucru pretin-
˘ ˘ ˘
buie sa aiba cel care vrea sa se bote- de eforturi si  sacrificiu de sine. Dar
˘ ˘
ze? Experienta  unei familii din seco- ce altceva ar putea sa ne faca mai fe-
ˆ ˆ ˘
lul I ne poate ˆ fi de mare folos. (Fap. riciti decat gandul ca avem aproba-
ˆ
16:25-33) In jurul anului 50 e.n., cand rea Suveranului universului? w18.01
ˆ ˘ ˘
se afla ın a doua c alatorie misiona- 23 ˚6, 7
 ˘
Marti, 7 mai vitati sa se apropie de Dumnezeu si 
˘ ˘ ˆ ˘
Verifica ti mereu daca sunte ti de Fiul s au. Un t anar s-ar putea
ˆ ˘ ˆ ˘
ın credin ta. (2 Cor. 13:5) gandi: „Iehova i-a atras la ˆ el pe pa-
ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ rin tii mei, iar eu ıi urmez”. Insa cand
Pentru aceasta, s a ne ıntrebam: te-ai dedicat lui Iehova si  te-ai bote-
˘ ˘ ˘ ˘
„Cred cu adevarat ca organizatia  din zat, ai aratat ca tu ai o relatie  privi-
care fac parte este singura pe care o ˘
ˆ ˘ legiata cu el. Acum esti  ‘cunoscut de
foloseste  Iehova pentru a-si  ınfaptui ˘ ˘
Iehova’. Biblia ne ofera urmatoarea
vointa? Fac tot ce pot pentru a predi- ˘ ˆ
˘ asigurare: „Daca cineva ıl iubeste  pe
ca vestea buna despre Regat si  a pre- Dumnezeu, acesta este cunoscut de
˘ ˘
da adevarul? Arat prin actiunile  mele El”. (1 Cor. 8:3) Pretuie  ste
 mereu lo-
˘ ˘ ˆ ˆ
ca sunt convins ca acestea sunt zile- cul pe care ıl ai ın organizatia  lui Ie-
˘ ˘ ˆ ˘
le din urma si  ca sfarsitul  guvernarii hova! w17.12 26 ˚12, 13
lui Satan este aproape? Am si  acum
ˆ ˆ Joi, 9 mai
aceeasi  ıncredere pe care o aveam ın
ˆ ˆ ˆ ˘
Iehova si  ın Isus cand mi-am dedicat Iehova ıl disciplineaza pe cel
via ta lui Iehova Dumnezeu?”. (Mat. pe care-l iubeste.  (Evr. 12:6)
24:14; 2 Tim. 3:1; Evr. 3:14) Faptul de ˆ
ˆ ˘ Cuvantul „disciplinare” ne poate
a medita la astfel de ıntrebari ne va ˆ ˘
˘ ˆ duce imediat cu gandul la pedeapsa.
ajuta sa dovedim ce suntem noi ın- ˆ ˘
˘ Ins a disciplinarea ˆ presupune mult
sine.
 Ne putem preg ati pentru Co-
ˆ mai mult. In Biblie, disciplinarea
memorare citind si  meditand la une- ˘ ˆ
˘ este deseori prezentata ıntr-o lumi-
le articole care explica semnificatia  ˘ ˘ ˘
na pozitiva, fiind asociata uneori cu
acestui eveniment. (Ioan 3:16; 17:3) ˆ
ıntelepciunea, cunostin  ta,
 iubirea si 
Singurul mod prin care putem obti- 
˘ ˘ ˘ ˘ viata.  (Prov. 1:2-7; 4:11-13) Discipli-
ne via t a ve snic  a este ‘s a asimil am ˘
˘ ˘ narea de la Dumnezeu este o dovada
cunostin t a despre Iehova’ si  ‘sa ma- ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ca el ne iubeste  si  doreste  sa primim
nifest am credint a’ ın Isus, Fiul s au ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ viat a vesnic  a. (Evr. 12:6) Chiar daca,
unic-nascut. Cand te pregatesti  pen-
uneori, disciplinarea poate include
tru Comemorare, ai putea alege teme ˘
˘ ˘ o pedeapsa, aceasta nu este nicioda-
de studiu care sa te ajute sa te apro- ˘ ˘ ˆ
ta aplicata ın mod abuziv sau cu cru-
pii de Iehova si  de Isus. w18.01 13 ˚5, 6 ˆ
zime. Sensul principal al cuvantului
˘ ˘ ˆ
Miercuri, 8 mai „disciplinare” are legatura ın primul
ˆ
rand cu instruirea, cum este cea pe
Nimeni nu poate veni la mine ˘ ˘
˘ ˘ care un parinte ˆ i-o ofera copilului
daca nu-l atrage Tatal, care ˘ ˆ
s au iubit. Intruc at suntem membri
m-a trimis. (Ioan 6:44)
ai congregatiei  cre stine,  „casa lui
Citind Biblia si  publicatiile
 cresti-
 ˘
Dumnezeu”, noi respectam dreptul
ˆ ˆ ˘
ne si  participand la ıntruniri, aflam lui Iehova de a stabili norme, dar si 
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
cum i-a ajutat Dumnezeu ˆ pe altii
 sa de a ne disciplina c and le ınc alc am.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ram ana fideli. Ins a, pe m asura ce (1 Tim. 3:15) In plus, dac a ac tiunile 
˘
te maturizezi pe plan spiritual, e noastre au consecinte  nepl acute,
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
important sa vezi mana lui Iehova ın disciplinarea ne ajuta s a ıntelegem 
˘ ˆ ˘ ˘
propria viat a. Cum ai ‘gustat’ tu bu- cat de important este sa ascultam de
˘ ˘
natatea lui Iehova? Toti crestinii  au Tatal nostru ceresc. (Gal. 6:7) w18.03
˘
gustat bunatatea lui Iehova, fiind in- 23 ˚1; 24 ˚3
 ˘ ˘
Vineri, 10 mai pilul sa ‘creasca spre salvare’? (1 Pet.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Cine ısi  stapaneste
 vorbele are cu- 2:2) Raspunsul ıl gasim ın cuvintele
˘ ˘ ˆ pe care Pavel i le-a scris lui Timotei:
nostin
 ta, iar omul cu discernamant ˘ ˆ ˆ ˆ
„Ramai ın lucrurile pe care le-ai ın-
are un spirit calm. (Prov. 17:27) ˘ ˘
˘ ˘ vatat  si  pe care ai fost convins sa le
Sa presupunem ca esti  adolescent ˆ ˘
˘ ˘ ˘ crezi, stiind  de la cine le-ai ınvatat  si 
si consideri ca parintii  tai crestini  nu ˘
ˆ ca din pruncie cunosti  scrierile sfin-
te ınteleg  si sunt prea stric ti  cu ti- te [Scripturile ebraice], care te pot
˘ ˆ ˆ
ne. Ai putea ajunge chiar s a te ın- face ıntelept  pentru salvare prin cre-
˘ ˆ
doie sti  de faptul c a a-i sluji lui Ieho- dinta  ın Cristos Isus”. (2 Tim. 3:14, 15)
˘ ˘ ˘
va este cel mai bun mod de viat a. Dar, Sa remarc am trei aspecte mentiona- 
˘ ˆ ˘
dac a ıncetezi s a-i sluje sti  lui Iehova, te de Pavel: 1) cuno sti scrierile sfinte,
ˆ ˘ ˘
vei constata, ın scurt timp, ca nimeni 2) ai fost convins sa le crezi si  3) te pot
ˆ ˘ ˆ
nu te iube ste  mai mult dec at p arin- face ın telept pentru salvare prin cre-
˘ ˘ ˆ
tii
 tai tematori de Dumnezeu si  mem- dinta  ın Cristos Isus. w17.12 18, 19 ˚2, 3
˘ ˘ ˘
brii congregatiei.  Daca parintii  tai nu ˘
˘ ˆ Duminica, 12 mai
te-ar corecta niciodata, nu te-ai ıntre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ba daca le pasa cu adevarat de tine? Iata ca slujitorii mei vor striga
˘ ˘ ˘
(Evr. 12:8) Probabil ca ceea ce te de- de bucurie datorita starii bune
˘ ˆ
ranjeaza este modul ın care te disci- a inimii lor, dar voi ve ti scoate
˘ ˘
plineaza ei. Nu te concentra asupra strigate din cauza durerii
˘ ˆ
acestui aspect! Mai degraba, ıncear- inimii voastre. (Is. 65:14)
˘ ˘ ˆ ˘
ca sa ıntelegi  motivul pentru care pa- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ Multe religii predau ınvat aturi pre-
rintii  tai actioneaz  a ıntr-un fel sau al- ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cum focul iadului, percep zeciuial a
tul. Pastreaza-ti calmul si  ıncearca sa ˘
ˆ ˆ sau promoveaza idei politice. Nu este
nu reactionezi  ın mod exagerat cand ˘ ˘ ˆ
˘ surprinzator ca din ce ın ce mai multi
te critic a! Stabileste-  ti obiectivul de ˘
˘ ˘ oameni ajung la concluzia ca pot fi fe-
a deveni o persoana matura, care ac- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ riciti  si
 fara sa apar tin  a unei religii!
cepta cu calm sfaturile si  ınvat a din ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ Fara sa apartin  a unei religii false, da.
ele, indiferent de modul ın care ıi sunt ˘
date. (Prov. 1:8) w17.11 29 ˚16, 17 Dar nimeni nu poate fi cu adevarat fe-
˘ ˆ ˘
ricit daca nu are o relatie  stransa cu
ˆ ˘ ˘ Iehova, „fericitul Dumnezeu”. (1 Tim.
Sambata, 11 mai
˘ ˘ 1:11) Tot ce face Dumnezeu este spre
Ai parasit iubirea pe care o aveai
ˆ folosul nostru. Slujitorii lui sunt fe-
la ınceput. (Rev. 2:4) ˘
˘ ˘ riciti  deoarece sunt preocupati  sa-si 
Poate c a ai vazut unii tineri care, ˘ ˆ
ajute semenii. (Fap. 20:35) Sa ne gan-
˘ ˆ ˘ ˘
dupa un timp de la botez, au ınceput dim cum contribuie ˆ religia adevarata
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa aiba ındoieli si  sa nu mai conside- la fericirea familiei. In cadrul ınchina-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
re ca a trai la ınaltimea  normelor lui rii adevarate ınvat am sa ne onoram si 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Iehova este cel mai bun mod de viat a. sa ne respectam partenerul de c asa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Unii chiar au parasit calea adevaru- torie, sa consideram sacru juramantul
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
lui. De aceea, poate ca ıti este teama de casatorie, sa respingem adulterul,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca nu cumva copilul tau sa porneasca sa ne educam copiii sa fie respectuosi 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pe calea crestin  a, dar apoi sa-si  piar- si
 sa manifestam iubire sincera. Reli-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
da aprecierea pentru adevar. Ce ai gia adevarata ıi une ste  pe oameni ın
ˆ
putea face pentru a preveni un ase- congregatii  fericite si  ıntr-o familie
˘ ˆ ˘ ˘
menea deznodamant si  a-ti ajuta co- mondiala fericita. w17.11 21 ˚6, 7
 ˘ ˆ ˘
Luni, 13 mai respingem avansurile aratand astfel ca
˘ ˘ ˆ ˘
‘ne gasim placerea ın caile lui Iehova’?
Nenorocitul de mine! ˘ ˘ ˆ
(Prov. 23:26) Daca traim ıntr-o familie
(Rom. 7:24) ˘ ˆ ˘
ˆ divizata pe plan religios, ıl rugam pe Ie-
In prezent, multi slujitori fideli ai lui ˘ ˘ ˘ ˘
hova sa ne ajute sa continuam sa mani-
Dumnezeu se simt la fel ca apostolul ˘ ˘
festam calitati crestine  chiar si  atunci
˘ ˘ ˆ
Pavel. Desi  cu totii  vrem sa-i fim placuti cand cei din jurul nostru nu fac lucrul
˘ ˘ ˆ
lui Iehova, suntem imperfecti si  paca- acesta? Ne apropiem noi ın fiecare zi
tuim, motiv pentru care actiunile  noas- ˆ ˘
˘ ˆ ˘ de Iehova ın rugaciune, multumindu-i 
tre nu reflect a ıntotdeauna aceast a pentru iubirea sa si  pentru privilegiul
˘
dorint a. De aceea, ne simtim  descura- de a face parte din organizatia  sa? Ne
˘ ˘
jati.
 Unii crestini  care au comis un pa- facem timp sa citim zilnic din Biblie?
˘ ˘
cat grav au considerat chiar c a Dum- Oare n-am promis noi s a facem toate
˘ ˆ ˆ
nezeu nu-i va ierta niciodata. Cu toate acestea cand ne-am dedicat? Cand as-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
acestea, Biblia arata ca cei ce ıl fac pe cultam de Iehova si  facem tot ce ne sta
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova refugiul lor nu trebuie sa se lase ın putint a ın serviciul sau, demonstram
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cople si  ti de sentimente de vinovatie.  ca ıl iubim
˘ ˘ ˆ si  ca ıi suntem cu adevarat
(Ps. 34:22) Dupa ce a spus c a se sim- dedicati.  Inchinarea este pentru noi un
˘ ˘ ˘ ˘
tea
 descurajat din cauza ca nu putea sa mod de viat a, nu un ansamblu de ritua-
ˆ
asculte ın mod perfect ˆ de Iehova, Pa- luri. w17.10 23, 24 ˚11, 12
vel a exclamat: „ Ii multumesc  lui Dum-
nezeu prin Isus Cristos, Domnul nos- Miercuri, 15 mai
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
tru!”. (Rom. 7:25) Intr-adevar, desi  lupta Este bine sa-i cantam melodii
˘ ˆ
cu pacatul, iar ınainte de a deveni cres-  Dumnezeului nostru. (Ps. 147:1)
tin comisese fapte condamnabile, pen-
˘ ˘ Un renumit textier a spus: „Cuvinte-
tru care se caise, Pavel era convins ca ˆ
ˆ le transmit ganduri, o melodie transmi-
Dumnezeu ıl iertase prin intermediul ˆ
˘ ˘ ˘ te sentimente, dar un c antec le trans-
lui Isus. Fiind Rascumparatorul nostru, ˆ ˘
˘ ˘ ˘ mite pe amandoua”. Cele mai frumoase
Isus ne curat a constiin  ta
 si  ne da pace ˆ ˘
˘ ganduri sunt cele care ne insufla recu-
interioara. (Evr. 9:13, 14) Ca Mare Pre- ˘ ˘ ˘
˘ nostin  t a si  iubireˆ fat a de Tatal nostru
ot, „el poate si  sa-i salveze complet pe
cei care se apropie de Dumnezeu prin ceresc, Iehova. Intelegem,  asadar,
 de
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
el, fiindc a este ıntotdeauna viu ca s a ce intonarea cantarilor, fie individual,
ˆ ˘
pledeze pentru ei”. (Evr. 7:24, 25) w17.11 fie ımpreuna cu fratii  si  surorile noas-
˘
8 ˚1, 2; 12 ˚15 tre, reprezinta un aspect important al
ˆ ˘
ınchinarii curate. Dar te simti cumva
ˆ ˆ ˘ ˆ
Marti,
 14 mai stanjenit cand trebuie sa canti cu ˆ voce
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Face ti-i o fagaduin ta lui Iehova, tare ımpreuna cu congregatia?  In une-
˘ ˆ
ˆ le culturi, barbatii  nu se simt ın largul
Dumnezeul vostru, si  ımplini ti-o. ˘ ˆ ˆ
lor sa c ante ın public. Acest punct de
(Ps. 76:11)
vedere ar putea influenta  negativ con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Cum aratam ca ne respectam promi- gregatia,  mai ales daca batranii se retin 
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
siunea pe care am facut-o cand ne-am sa cante sau prefera sa faca altceva ın
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
dedicat? Felul ın care reaction
 am la ın- timp ce restul congregatiei  canta. (Ps.
˘ ˆ ˘
cerc arile, mai mici sau mai mari, cu 30:12) Intonarea cantarilor face parte
˘ ˘ ˆ
care ne confruntam „zi de zi” arata cu din ınchinarea pe care i-o aducem lui
ˆ ˘ ˘
cata seriozitate ne privim angajamen- Iehova. Prin urmare, nu ar trebui sa ie-
˘ ˆ ˘ ˆ
tul de a-i aduce laude lui Iehova. (Ps. sim
 din sala cand se intoneaza o canta-
˘ ˆ ˘ ˘
61:8) De pilda, cand cineva de la scoa- re si  nici sa lipsim de la aceasta parte a
˘ ˘ ˆ ˆ
la sau de la serviciu flirteaza cu noi, ıi ıntrunirii. w17.11 3 ˚1-3
 ˆ
Joi, 16 mai colelor, limbajul folosit ın King James
˘ ˘ ˘ Version a devenit arhaic. Acela si  lu-
Sa nu crede ti ca am venit sa aduc ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ cru s-a ınt amplat si  cu traducerile
pacea pe pamant; n-am venit sa ˆ
mai vechi ale Bibliei ın alte limbi. Prin
aduc pace, ci sabie. (Mat. 10:34) ˘
˘ ˘ urmare, suntem foarte recunoscatori
Cu totii  vrem sˆ a ducem o viat a linis-  ˘
˘ ˘ ˘ c a avem Sfintele Scripturi – Traduce- ˆ
tita si  fara griji. Ii suntem foarte recu- ˆ
˘ ˘ ˘ rea lumii noi ıntr-un limbaj actual! In
noscatori lui Iehova ca ne da „pacea” ˘
˘ prezent, aceasta traducere este dis-
sa, acea lini ste  interioara care ne ˘ ˆ
ˆ ponibila integral sau partial  ın peste
ocrote ste  de ganduri si  sentimente ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ 150 de limbi, ceea ce ınseamna ca ma-
tulburatoare! (Filip. 4:6, 7) Intruc at joritatea oamenilor de pe glob o pot
˘ ˆ ˘ ˘
ne-am dedicat lui Iehova, ne bucuram citi ın limba materna. Datorita limba-
˘
si de „pace cu Dumnezeu”, adic a de jului ei clar si accesibil, mesajul Bi-
ˆ ˘
o relatie  stransa cu el. (Rom. 5:1) To- bliei ajunge la inima cititorilor. w17.09
ˆ ˘
tusi,  ınca nu a sosit timpul ca Dumne- 19 ˚5, 6
˘ ˘ ˘
zeu sa aduca pace deplina. Zilele din ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ Sambata, 18 mai
urma ın care traim sunt pline de pro-
˘ ˆ ˘
bleme care ne cauzeaza neliniste,  iar Fiul meu, fii ın telept si
 bucura-mi
multi  oameni au un comportament ˘ ˘
ˆ inima, ca sa-i pot raspunde celui ce
agresiv. (2 Tim. 3:1-4) In plus, ca sluji- ˘
˘ ma batjocoreste. (Prov. 27:11)
tori ai lui Iehova, avem de dus o lupta ˘
˘ ˆ ˆ Tinerii crestini  trebuie sa ia singuri
spirituala ımpotriva lui Satan si  a ın-
˘ ˘ unele decizii importante. Ei au nevoie
vat aturilor sale false. (2 Cor. 10:4, 5) ˆ
de curaj pentru a lua decizii ıntelep- 
Totusi,  opozi tia  din partea rudelor ˘
ˆ te cu privire la prieteni, activitati re-
care nu ıi slujesc lui Iehova ne poate ˘ ˘
creative, curatenie  morala si  botez.
tulbura cel mai mult pacea. S-ar pu-
˘ ˘ Lucrul acesta este dificil deoarece ei
tea ca unele dintre ele sa-si  bata joc ˆ
˘ se ımpotrivesc vointei  lui Satan, cel
de convingerile noastre, sa ne acuze ˆ
˘ ˘ ˘ ce ıl batjocoreste  pe Dumnezeu. Una
c a dezbin am familia sau s a ne ame-
˘ ˘ dintre cele mai importante decizii pe
ninte  ca ne vor renega daca nu renun- ˘
˘ ˘ care le au de luat tinerii are legatu-
t am la credint a. w17.10 12 ˚1, 2 ˘ ˆ ˘
ra cu obiectivele lor. In unele t ari, ei
˘
Vineri, 17 mai sunt presati sa urmeze o instruire su-
˘ ˆ
˘ perioara ın vederea obtinerii ˆ unui loc
Ce mult iubesc legea ta! Toata ziua ˘ ˘ ˘ ˘
de munc a bine platit. In t arile sara-
meditez la ea. (Ps. 119:97) ˘
ce, tinerii ar putea considera c a lu-
ˆ ˘
Limbile moderne ın care a fost tra- crul cel mai important este s a mun-
˘ ˘ ˘
dusa Biblia au suferit schimbari oda- ceasca pentru a-si  sustine  familia din
˘ ˆ
ta cu trecerea timpului. Traduceri ale punct de vedere material. Iehova ıi bi-
˘ ˆ ˘
Bibliei al caror limbaj a fost accesibil necuvanteaza pe tinerii care, plini de
ˆ ˆ ˘
la ınceput au devenit, cu timpul, greu curaj, ısi  fixeaza obiective spirituale
ˆ ˆ
de ınteles.  Un exemplu ın acest sens si
 pun interesele Regatului pe primul
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
este King James Version, o traducere loc ın viat a. El ıi va ajuta sa se ıngri-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın limba engleza din 1611. Aceasta a jeasca de necesitatile  familiilor lor. In
˘ ˆ ˆ ˘
fost una dintre cele mai rasp andite secolul I, tanarul Timotei si-a  dedicat
ˆ ˘
Biblii ın engleza si  a avut o influen- viata  serviciului adus lui Dumnezeu.
˘ ˘
t a semnificativa asupra limbii engle- Si tu poti  face la fel! (Filip. 2:19-22)
ze. Cu toate acestea, de-a lungul se- w17.09 29, 30 ˚10-12
 ˘ ˆ ˘
Duminica, 19 mai demnul de a ımbraca noua persona-
˘ ˘ ˘
Cartea aceasta a legii sa nu se litate, Pavel arat a c a impar tialita-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
departeze de gura ta . . . sa ai grija tea este o trasatura importanta a noii
˘ ˘ ˘
sa faci potrivit cu tot ce este scris personalit a ti.  El a spus: „Nu exist a
ˆ ˘ ˆ nici grec, nici iudeu, nici circumcizie,
ın ea, caci atunci vei prospera ın ˘
˘ nici necircumcizie, nici strain, nici
caile tale si  atunci vei ac tiona
ˆ scit, nici sclav, nici om liber”. De ce
cu ın telepciune. (Ios. 1:8) ˆ ˘ ˘
ın congregatie  nu trebuie s a se fac a
Studierea cu constiinciozitate  a Bi- ˘
˘ ˘ ˘ ˆ diferente  de ras a, de na tionalitate 
bliei ne poate ajuta sa cultivam stapa- ˘
sau de statut social? Deoarece adeva-
nire de sine. Cum anume? Asa  cum am ratii
 continuatori ai lui Cristos ‘sunt
˘ ˘
vazut deja, Scripturile contin  relatari toti una’. (Col. 3:11; Gal. 3:28) Persoa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
care arata clar ca manifestarea stapa- nele care s-au ımbracat cu noua per-
nirii de sine aduce foloase, iar lipsa ei ˆ ˘
sonalitate ıi trateaz a cu demnitate
duce la consecinte  triste. Iehova a dis- ˆ ˘ ˆ
˘ atat pe fratii
 de credint a, cat si  pe cei
pus consemnarea acestor relatari cu
ˆ din afara congregatiei  crestine,
 indi-
un scop. (Rom. 15:4) Asadar,  este ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ferent de rasa din care fac parte sau
telept
 sa le citim, sa le analizam si  sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ de mediul social din care provin.
meditam la ele. Sa ıncercam sa ıntele- 
w17.08 22 ˚1; 23 ˚3, 4
gem cum putem noi sau familia noas-
˘ ˘ ˘
tra s a aplic am principiile ce se des- Marti,
 21 mai
˘ ˘ ˘
prind din ele. Sa-l rugam pe Iehova sa
˘ ˆ ˘ [Iehova] va astepta.  (Is. 30:18)
ne ajute sa punem ın practic a sfatu-
ˆ ˘ ˘ ˘
rile din Cuvantul s au. Dac a nu reu- Iehova nu ne cere sa facem ceva ce
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sim  sa manifestam stapanire de sine el nu este dispus s a fac a. El este
ˆ ˘ ˆ
ıntr-un anumit domeniu al vietii,  sa re- exemplul suprem ın ce prive ste  dis-
˘ ˘
cunoastem  lucrul acesta. Sa ne rugam pozitia  de a astepta.  (2 Pet. 3:9) Ieho-
˘ ˘ ˘ ˘
cu privire la acel aspect si  sa ne stra- va asteapt  a cu rabdare de mii de ani
˘ ˆ ˘ ˘
duim
ˆ sa facem ımbunatatiri.  (Iac. 1:5) pentru ca importantele controverse
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
In plus, daca facem cercetari ın publi- de ordin moral ap arute ın gradina
˘ ˘ ˘ ˘
catiile  noastre, cu sigurant a vom gasi Edenului s a poat a fi rezolvate defi-
sfaturi utile. w17.09 6 ˚15, 16 ˘ ˘
nitiv. El asteapt  a cu rabdare timpul
ˆ ˘
c and numele s au va fi pe deplin
Luni, 20 mai ˆ
ˆ ˘ ˘ sfintit.  Atunci, „toti cei ce ıl asteap- 
Imbraca ti-va cu noua ˘ ˆ
t a” vor avea parte de binecuvan-
personalitate. (Col. 3:10) ˘ ˆ
tari ce nu pot fi descrise ın cuvinte!
˘ ˘
„Noua personalitate.” Aceast a ex- (Is. 30:18) Si  Isus a fost dispus sa as- 
˘ ˆ ˘
presie apare de doua ori ın Sfinte- tepte. Desi  a trecut testul integritatii 
˘ ˆ ˘
le Scripturi – Traducerea lumii noi. (Ef. aici pe pamant si  i-a prezentat Tata-
˘ ˆ
4:24) Ea se refera la o personalitate lui valoarea jertfei sale ın 33 e.n., el a
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
„creata dupa vointa  lui Dumnezeu”, trebuit sa astepte  pana ın 1914 pentru
ˆ ˘ ˆ ˘
pe care cu totii  o putem ımbraca. De a ıncepe sa guverneze. (Fap. 2:33-35;
˘ ˆ ˘
ce afirmam lucrul acesta? Deoa- Evr. 10:12, 13) In plus, dusmanii  sai nu
˘ ˆ ˆ
rece Iehova ne-a creat dup a chipul vor fi distrusi  complet decat la sfar-
˘ ˆ ˘ ˘
s au, ceea ce ınseamn a c a putem re- situl
 Domniei de O Mie de Ani. (1 Cor.
˘ ˆ ˘ ˘
flecta calitatile
 sale frumoase. (Gen. 15:25) Insa, cu sigurant a, nu este o as- 
˘ ˘ ˆ ˘
1:26, 27; Ef. 5:1) Dupa ce adreseaza ın- teptare zadarnica! w17.08 7 ˚16, 17
 Miercuri, 22 mai rul nostru, este „Dumnezeul iubirii”,
ˆ ˆ ˆ „fericitul Dumnezeu”; el ne-a creat
[Dumnezeu] ne mangaie ın toate ˘ ˘
necazurile noastre. (2 Cor. 1:3, 4) dupa „chipul sau”. (2 Cor. 13:11; 1 Tim.
˘ 1:11; Gen. 1:27) Vom fi fericiti numai
„Aproape un an dupa ce fiul nostru ˘ ˘ ˘
ˆ daca ne vom stradui sa fim asemenea
a murit am simtit  o durere sfasietoa-  ˘
lui Dumnezeu. Ai trait personal ade-
re”, povesteste  Susi. Un frate a spus ˘ ˘
˘ ˘ varul cuvintelor: „Este mai multa fe-
c a moartea subit a a sotiei  sale i-a ˆ ˆ ˆ
˘ ricire ın a da decat ın a primi”? (Fap.
provocat „o durere fizica imposibil ˘
ˆ 20:35) Acesta este un adevar fun-
de descris ın cuvinte”. Din neferici- damental. De aceea, Iehova dore ste 
re, numerosi  frati  si  surori trec prin ˘
˘ ca planurile noastre sa se concentre-
aceasta situatie.  Multi  nu s-au astep-  ˘
˘ ˘ ze pe manifestarea iubirii fat a de se-
tat ca unele persoane dragi sa moara ˘
ˆ ˘ meni si  a iubirii fa t a de El. (Mat.
ınainte de Armaghedon. Daca ai pier-
ˆ ˘ 22:36-39) w17.07 23 ˚3
dut ın moarte o persoana la care ti- 
ˆ
neai mult sau cunosti  pe cineva ındu- Vineri, 24 mai
˘ ˆ
rerat, poate ca te ıntrebi: Cum pot fi
ˆ ˘ ˘ ˘ Iehova nu le va refuza nimic
ajutati  cei ındoliati  sa faca fat a du- ˘
˘ bun celor ce umbla ireprosabil. 
rerii suflete sti?  Probabil ca ai auzit
ˆ ˘ ˘ ˘ (Ps. 84:11)
spunandu-se ca timpul vindeca rani-
˘ ˘ ˆ ˘
le. Dar este oare adevarat ca simpla Dumnezeu ıi trateaza pe oameni cu
˘ ˘ ˘
trecere a timpului vindec a o inima demnitate si  respect; ne poart a de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
zdrobita? O vaduva a facut urmatoa- grija mai bine decat o putem face noi.
˘ ˘ ˆ ˘
rea remarca: „Cred ca este mai co- Iehova se ıngrije ste  de slujitorii sai
˘ ˘ ˘
rect sa spunem ca vindecarea depin- nu doar ca grup. El se intereseaza de
˘ ˘ ˆ
de foarte mult de ceea ce facem cu fiecare persoana. Sa ne gandim la un
ˆ
timpul pe care ıl avem”. Asemenea exemplu din timpurile antice. Pe par-
˘ ˘ ˆ
unei rani fizice, durerea provocat a cursul a trei sute de ani, Iehova a ın-
˘ ˘
de o rana sufleteasc a se poate ate- drumat natiunea  Israel si  a eliberat-o
˘ ˘
nua odata cu trecerea timpului daca de asupritori prin intermediul jude-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
este pansata cu mult a grija. w17.07 catorilor. In aceasta perioada tulbu-
12, 13 ˚1-3 ˘
re din istoria poporului sau, el a con-
˘
tinuat sa acorde atentie  persoanelor
Joi, 23 mai
˘ ˘ individuale. Una dintre acestea a fost
Iehova sa- ti fie desfatarea ˘ ˘
ˆ Rut, o femeie neisraelita. Ea a facut
si
 el ı ti va da lucrurile cerute ˆ ˘ ˆ
mari sacrificii pentru a ımbrati  sa ın-
de inima ta. (Ps. 37:4) ˘ ˘
chinarea adevarata, iar Iehova a bi-
ˆ ˘ ˆ
Ce planuri te ındemn a Iehova necuvantat-o pe Rut cu un sot si  cu
˘ ˆ ˆ
sa-ti faci? Oamenii pot fi ferici ti nu- un fiu. Mai mult decat atat, fiul ei a
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mai daca ıl cunosc pe Iehova si  ıi slu- facut parte din linia genealogica a lui
˘ ˘
jesc cu fidelitate. Asa  au fost creati.  Mesia. S a ne imaginam ce va simti 
ˆ ˆ ˘
(Ps. 128:1; Mat. 5:3) Spre deosebire Rut la ınviere, cand va afla ca a avut
˘ ˘
de animale, noi nu traim doar ca acest privilegiu si  c a povestea vie-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa manc am, s a bem si  s a procream. tii
 ei a fost consemnat a ın Sfintele
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Dumnezeu doreste  sa urmarim obiec- Scripturi, ıntr-o carte care ıi poarta
˘ ˘ ˘
tive care sa ne aduca fericire si  sa ne numele! (Rut 4:13; Mat. 1:5, 16) w17.06
ˆ ˘
dea un sens ın viat a. Iehova, Creato- 28, 29 ˚8, 9
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 25 mai cutului o buna parte din timpul si  din
ˆ ˘ atentia
 ei. Multi  soti se simt neglijati 
Spiritul sfant . . . va va reaminti ˘
tot ce v-am spus. deoarece sotia este ocupata aproape ˆ
ˆ
(Ioan 14:26) tot timpul cu ıngrijirea copilasului.  In
˘ ˘ ˘
ˆ plus, proaspatul tat a trebuie s a se
In anul 1970, un frate pe nume Pe- ˘
ˆ ˘ achite de noi responsabilitati.  El are
ter avea 19 ani si  abia ıncepuse sa slu- ˆ
˘ acum mai multe ındatoriri deoarece
jeasc a la Betelul din Marea Britanie. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ trebuie s a se ıngrijeasc a de ınc a un
In timp ce predica din casa ın casa a membru al familiei. Unele cupluri se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntalnit un barbat cu barba, de varsta confrunta cu alt gen de ıngrijorari. Ele
ˆ ˘ ˆ
mijlocie. Peter l-a ıntrebat daca dorea nu pot avea copii, desi
 ısi  doresc mult
˘ ˆ ˘ ˆ
s a ınteleag  a Biblia. Oarecum intri- lucrul acesta. Intr-o astfel de situatie, 
˘ ˆ
gat, domnul i-a spus ca se afla ın casa o femeie care nu poate avea copii su-
unor rabini. Pentru a-i verifica cunos-  ˘
ˆ fera foarte mult. w17.06 4 ˚1; 5 ˚5, 6
tintele,  rabinul l-a ıntrebat pe Peter:
ˆ ˘
„Ia spune-mi, fiule, ın ce limba a fost Luni, 27 mai
˘ ˘
scrisa cartea Daniel?”. Peter i-a ras-
˘ ˆ Ce dulci sunt cuvintele tale
puns: „O parte a fost scris a ın ara-
˘ ˆ pentru cerul gurii mele, mai dulci
meic a”. Peter ısi  aminteste:  „Rabinul ˆ
˘ ˘ decat mierea pentru gura mea!
a fost surprins ca am stiut  raspunsul,
dar si  mai surprins am fost eu! Cum de
(Ps. 119:103)
˘ ˆ ˆ ˆ
am stiut  raspunsul? Cand m-am ıntors In calitate de cre stini,  noi accep-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
acasa si  m-am uitat ın revistele Turnul t am adevarul si-l  pre tuim. Cuvantul
˘ ˘
de veghe si  Trezi ti-v a! din lunile ante- lui
˘ ˆ ˆ Dumnezeu ˘
este sursa adevarului.
˘ ˘ ˘
rioare, am gasit un articol ın care se Intr-o rugaciune adresata Tatalui sau,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
spunea ca unele parti din cartea bibli- Isus a spus: „Cuvantul tau este adeva-
˘ ˆ ˘
ca Daniel au fost scrise ın ˆ arameica”. rul”. (Ioan 17:17) Prin urmare, pentru
˘ ˘ ˘
(Dan. 2:4, nota de subsol) Intr-adevar, a ajunge s a iubim adevarul, trebuie
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
spiritul sfant ne poate aminti lucruri ca, mai ıntai, sa dobandim cunostin  t a
pe care le-am citit. (Luca 12:11, 12; ˆ
din Cuvantul lui Dumnezeu. (Col. 1:10)
21:13-15) w17.06 13 ˚17 ˘ ˘
Totusi,  nu este suficient sa acumulam
˘ ˘
˘ informatii.  Sa remarcam cum ne aju-
Duminica, 26 mai ˘
˘ ˘ ta scriitorul inspirat al Psalmului 119
Cei ce se casatoresc vor avea ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ s a ıntelegem  ce ınseamna s a iubim
necazuri ın carne. (1 Cor. 7:28) ˘
adevarul Bibliei. (Ps. 119:97-100) Ne fa-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Sa ne gandim la situatia  ın care un cem timp sa meditam la unele pasaje
˘ ˘ biblice pe parcursul zilei? Vom iubi si 
cuplu afla ca va avea un copilas.  Desi  ˘ ˘ ˆ
˘ mai mult adevarul biblic daca ne gan-
aceasta veste este un motiv de mare ˘
bucurie, de obicei, ea aduce cu sine si  dim la foloasele pe care le avem daca
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıngrijorare. Viitorii parinti se ıntreaba ıl aplic am ın viata  de zi cu zi. Putem
˘ ˘ ˘ ˘
daca sarcina va decurge bine sau daca savura hrana spiritual a delicioas a
˘ ˘ ˘
bebelusul  va fi sanatos. De asemenea, bazata pe Biblie, pe care o primim de
˘ ˆ ˘ ˘
ei trebuie sa se gandeasca cum se vor la organizatia  lui Dumnezeu. Daca ne
˘
descurca din punct de vedere mate- rezervam suficient timp pentru a stu-
ˆ ˆ
rial atat pe termen scurt, cat si  pe ter- dia, ne vom aminti mai usor  ‘cuvinte-
˘ ˘
men lung. Venirea pe lume a copi- le placute’ ale adevarului si  le vom pu-
˘
lasului
 presupune si  alte schimbari. tea folosi pentru a-i ajuta pe altii.  (Ecl.
˘ ˘
Mama va trebui s a-i acorde nou-nas- 12:10) w17.05 19, 20 ˚11,12
 ˘
Marti,
 28 mai om sa fie considerat drept de Dum-
˘ ˆ nezeu. (Iov 25:4) Acesti  asa-zi
 si  con-
Dumnezeu este cu adevarat ın ˘
mijlocul vostru. (1 Cor. 14:25) solatori ai lui Iov au afirmat ca, pen-
˘ ˘ tru Dumnezeu, eforturile omului de
Noi dorim sa-i ajutam pe cei aflati  ˘ ˆ
ˆ ˘ a-i ramane loial si  de a-i sluji nu au
ın suferint a, inclusiv pe cei care ˘
nicio valoare si  ca omul nu pretuie  s-

nu sunt Martori. (Luca 10:33-37) Cel ˆ ˘
te mai mult dec at o molie, o larva
mai bun mod de a face acest lucru sau un vierme. (Iov 4:19; 25:6) Iehova
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
este s a le ımpart asim  vestea buna. si-a
 exprimat clar punctul de vedere
˘ ˆ ˆ
Un batran care a ajutat multi  refu- cand i-a mustrat pe Elifaz, pe Bildad
giati  spune: „Este foarte important ˘
˘ ˘ si
 pe Tofar  pentru ca nu au spus ade-
sa ne identificam imediat ca Martori ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ varul despre el si  a aratat ca ısi  gasea
ai lui Iehova si  sa subliniem ca ofe- ˘ ˆ
ˆ ˆ placerea ın Iov, numindu-l „slujitorul
rim ın primul rand ajutor spiritual, ˆ
meu”. (Iov 42:7) Asadar,  un om ıi poa-
nu material. Altminteri, unii s-ar pu- te fi „de folos lui Dumnezeu”. w17.04
tea asocia cu noi doar pentru avan-
˘ ˘ 28 ˚1, 2
taje personale”. Iubirea crestin  a fat a
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Joi, 30 mai
de „locuitorii straini” nu ramane fara
˘ ˆ ˘ ˘
rezultate. (Ps. 146:9) O sora a poves- Cei smeri ti . . . ısi vor gasi desfata-
˘ ˘ ˘ ˆ
tit ca familia ei a trebuit sa fuga din rea ın belsug
 de pace. (Ps. 37:11)
Eritreea din cauza persecutiilor.  Du- ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ Traim de atat de mult timp ın aces-
pa o calatorie obositoare de opt zile ˆ ˆ
te conditii  deplorabile, ıncat nici nu
prin desert,  patru dintre copiii ei au ˘ ˆ
ˆ ne mai dam seama c at de stresa ti 
ajuns ın Sudan. Sora a spus: „Fratii 
suntem din cauza lor. De exemplu,
de acolo i-au tratat ca pe membrii fa- ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ oamenii care locuiesc lang a o gara
miliei lor, dandu-le hrana, adapost, ˘
mare nu mai sesizeaza zgomotul, iar
haine si  bani de transport. Cine ar ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ cei care locuiesc langa o groapa de
primi ın casa lui niste  straini doar
˘ ˆ ˘ gunoi nu mai simt mirosul pestilen-
pentru ca se ınchina aceluiasi  Dum- ˆ
tial.
 Dar ce eliberare va fi cand toate
nezeu? Numai Martorii lui Iehova!”. ˘
aceste conditii  vor disparea! Cu ce va
(Ioan 13:35) w17.05 7 ˚17, 19, 20 ˆ ˆ ˆ
fi ınlocuit stresul pe care ıl simtim  ın
Miercuri, 29 mai prezent? Remarcati  promisiunea din
˘ ˆ
˘ textul de astazi. Cat de emotionant 
N-a ti spus adev arul despre mine, ˘ ˘ ˘ ˘
˘ este sa stim  ca Iehova vrea sa traim
asa
 cum a facut slujitorul meu Iov. ˆ ˘ ˘
ın aceste conditii!  Asadar,  sa ne stra-
(Iov 42:8) ˘ ˘ ˘
duim din rasputeri sa stam aproape
˘ ˘
„Poate un barbat viguros s a-i fie de Iehova Dumnezeu si  de organiza-
ˆ ˘
de folos lui Dumnezeu? Poate cel cu tia
 sa ın aceste zile din urma stresan-
˘ ˘ ˘
pricepere sa-i fie de folos? Gase ste  te! S a pretuim  speranta  pe care o
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Cel Atotputernic vreo placere ca esti  avem, sa meditam la ea, sa ne asigu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
drept sau are el vreun c a stig  c a ı ti  ram ca este reala pentru noi si  sa le-o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
faci calea ireprosabil  a?” (Iov 22:1-3) ımpartasim  cat mai multor oameni!
ˆ ˘
Aceste ıntrebari i-au fost puse lui Iov (1 Tim. 4:15, 16; 1 Pet. 3:15) Astfel, pu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
de catre Elifaz. Fara ındoiala, Elifaz tem fi siguri ca vom supravietui  dis-
˘ ˘ ˘
era convins ca raspunsul la ele este trugerii sistemului actual si  ca vom
˘ ˘ ˘ ˘
negativ. Tovarasul  sau Bildad a sus- trai fericiti  pentru toata eternitatea!
˘
tinut
 chiar c a este imposibil ca un w17.04 13 ˚16, 17
 ˘
Vineri, 31 mai disciplinare reflecta iubirea lui Dum-
To ti ne poticnim de multe ori. nezeu. De exemplu, pierderea privile-
˘ ˘
(Iac. 3:2) giilor poate ajuta o persoana sa con-
ˆ ˘
˘ ˘ stientizeze
 c at de important este s a
Probabil ca ne este usor  sa admi- acorde mai mult timp studierii Bi-
tem lucrul acesta, dar cum reactio-  ˘ ˘
˘ ˆ bliei, meditarii si  rugaciunii. Astfel,
nam cand suntem personal afectati  ˆ ˘
˘ ˆ cel care a gresit  este ıntarit pe plan
de imperfectiunile  unui batran? Vom spiritual, iar cu timpul va putea primi
ˆ ˘
reflecta si  ın aceasta situatie  punc- din nou privilegii. (Ps. 19:7) Chiar si 
tul de vedere al lui Iehova cu privi- ˘
excluderea este o dovada a iubirii lui
re la dreptate? De exemplu, cum vom ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Iehova, ıntrucat prin aceasta masura
˘ ˘ ˆ ˘
reactiona  daca un batran face o re- congrega tia  este ocrotit a de influ-
˘ ˘ ˘
marca ce tradeaza anumite prejude- ente negative. (1 Cor. 5:6, 7, 11) Dum-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cati?  Ne vom poticni daca un batran nezeu disciplineaza ın masura potri-
˘ ˘ ˆ
ne va jigni sau ne va rani printr-o re- vit a, de aceea, excluderea ıl poate
˘ ˘ ˆ
marc a necugetat a? Vom trage ın constientiza
 pe cel ce a gresit  de gra-
˘ ˘ ˘ ˆ
mod pripit concluzia ca fratele nu ar vitatea pacatului sau, iar asta ıl poa-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mai trebui s a fie batran de congre- te ındemna sa se caiasca. (Fap. 3:19)
˘ w18.03 24 ˚5, 6
gatie  sau vom astepta  cu rabdare ca
˘
Isus, capul congregatiei,  sa actione-  ˘
ze? Ne vom stradui sa vedem imagi-
˘ ˘ Duminica, 2 iunie
ˆ S-au botezat to ti, el si
 ai lui,
nea de ansamblu, reflectand, proba- ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ fara ıntarziere.
bil, la faptul ca fratele ıi slujeste  cu
fidelitate lui Iehova de mul ti  ani? (Fap. 16:33)
˘ ˘ ˘ ˆ
Daca un frate care a pacatuit ımpo- Temnicerul nu cunostea  Scripturi-
˘ ˆ
triva noastra sluje ste  ın continuare le. De aceea, pentru a deveni cre s- 
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ca batran sau chiar primeste  noi pri- tin, el trebuia sa ınvete  adevarurile
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
vilegii, ne vom bucura ımpreuna cu biblice de baza, sa ınteleag  a cerinte- 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
el? Dac a suntem dispusi  s a iert am, le lui Iehova si  sa fie hotarat sa res-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vom dovedi ca reflectam punctul de pecte ınvat aturile lui Isus. Ceea ce a
vedere al lui Iehova cu privire la ˆ ˘ ˆ ˆ
ınvatat  ıntr-un timp scurt l-a ındem-
dreptate. (Mat. 6:14, 15) w17.04 27 ˚18 ˘ ˘
nat sa se boteze. (Fap. 16:25-33) Fa-
˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ra ındoiala, dupa ce s-a botezat, el a
Sambata, 1 iunie ˘ ˆ
continuat sa ınvete.  Prin urmare, ce
Dumnezeu este iubire. ˆ ˘ ˘
puteti  face cand copilul va spune ca
(1 Ioan 4:16) ˘ ˘ ˆ
doreste  sa se boteze pentru ca ıl iu-
ˆ ˘
Iehova este motivat de iubire cand  ˆ pe Iehova si
beste  vrea sa asculte de
˘ el? In cazul acesta, ati  putea conside-
ne corecteaz a si  ne instruie ste.  El ˘
˘ ˘ ˆ ˆ ra ca este momentul ca fiul sau fiica
dore ste  s a ramanem ın iubirea sa si  ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ voastra sa ia legatura cu batranii din
sa umbl am pe calea care duce la via-
˘ ˆ congregatie  pentru a sti  daca el sau
˘
t a. In unele situatii,  disciplinarea pre-
ˆ ˆ
supune mai mult decat oferirea unor ea ıntruneste  cerintele  pentru botez.
˘ La fel ca toti
sfaturi sau corectii  verbale. Daca gre-  discipolii botezati,  co-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
seala
 consta ın comiterea unui pacat pilul va continua s a ınvete  despre
ˆ ˆ ˘
grav, corectarea poate ınsemna pier- scopul lui Iehova ıntreaga sa via t a,
ˆ
derea privilegiilor ın congrega tie.  chiar vesnic.  (Rom. 11:33, 34) w18.03
ˆ ˘ ˘
Chiar si  ın aceasta situatie,  masurile 10 ˚8, 9
 ˆ ˘
Luni, 3 iunie Noe ınsa era diferit de oamenii din
˘ ˘
Sa ave ti . . . acelasi  mod timpul sau. Biblia spune: „El era ire-
ˆ ˆ prosabil
 printre oamenii din vremea
de gandire pe care ıl avea ˘
Cristos Isus. (Rom. 15:5) lui. Noe umbla cu adevaratul Dum-
ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ nezeu.” (Gen. 6:9) Pentru a ıntelege 
Pe masura ce ne straduim sa pro- ˘ ˆ
˘ ˆ mai bine aceste cuvinte, sa ne gan-
gresam, spiritul sfant ne va da pu- ˆ
˘ ˘ dim cat timp a umblat Noe cu Dum-
tere sa ne transformam mintea. Cu ˆ
ˆ nezeu ın mijlocul acelei lumi rele, de
ajutorul lui, ne vom ınsusi  treptat ˆ dinainte de Potop. El a perseverat
ˆ ˆ ˘
modul de gandire al lui Cristos. In nu doar 70-80 de ani, c at dureaz a
˘ ˆ ˘ ˘
plus, spiritul ne va ajuta sa ınlatu- viata
˘ ˘ ˘  multora de astazi,ˆ ci aproape
ram dorintele  carnale si  sa cultivam
˘ ˘ ˆ 600 de ani! (Gen. 7:11) In plus, spre
calitati placute lui Dumnezeu. Gan-
˘ deosebire de noi, el nu s-a bucurat
direa spirituala ne va influenta  vor- ˘
˘ de sustinerea  spirituala a unei con-
birea, conduita la locul de munc a ˆ ˘
˘ gregatii  de ınchinatori ai lui Iehova,
sau la scoal  a, precum si  deciziile pe ˘ ˘
˘ nici macar de cea a fra tilor  s ai de
care le luam zilnic. Deciziile noas-
˘ ˘ ˘ ˘ corp. w18.02 4 ˚4, 5
tre vor arata dac a ne straduim s a
fim continuatori ai lui Cristos. Fiind Miercuri, 5 iunie
persoane spirituale, nu vom permi-
˘ ˘ ˆ Oamenii vor fi . . . iubitori de bani.
te niciunui lucru sa ne puna ın pe-
˘ (2 Tim. 3:2)
ricol relatia  cu Tatal nostru ceresc.
˘ ˆ Oamenii care iubesc banii vor me-
Daca avem modul de gandire al lui ˆ ˘
ˆ reu mai multi bani si,  ın straduinta 
Cristos, nu vom ceda ˆ cand ne con- ˘
˘ de a-i ob tine,  ‘se strapung cu mul-
fruntam cu tentatii.  Inainte de a lua
˘ ˘ te dureri’. (1 Tim. 6:9, 10; Ecl. 5:10)
decizii, este bine sa reflectam la ur-
˘ ˆ ˘ Fire ste,  toti  avem nevoie de bani.
matoarele ıntrebari: Ce principii bi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
blice ma pot ajuta sa iau o decizie? Ei ne confera o anumita sigurant a.
ˆ (Ecl. 7:12) Dar poate fi cineva cu
Ce ar face Cristos ın locul meu?
˘ ˘
Ce decizie l-ar bucura pe Iehova? adevarat fericit daca are bani doar
w18.02 25 ˚12; 26 ˚14 pentru strictul necesar? Cu sigu-
˘
rant a, da! (Ecl. 5:12) Agur, fiul lui Ia-
Marti,  4 iunie ˘ ˘
che, a scris: „Nu-mi da nici saracie,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Noe a gasit favoare ın ochii nici bog a tie.  Sa mananc hrana de
lui Iehova. (Gen. 6:8) care am nevoie, ca nu cumva, fiind
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Inca din timpul lui Enoh, strabu- s atul, s a te reneg si  s a zic: «Cine
nicul lui Noe, oamenii erau complet este Iehova?» si  ca nu cumva, ajun-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lipsiti de pietate si  spuneau ‘lucruri gand sarac, sa fur si  sa pangaresc
˘ ˆ numele Dumnezeului meu”. (Prov.
revoltatoare’ ımpotriva lui Iehova.
(Iuda 14, 15) Violenta  luase amploa- 30:8, 9) Isus a spus: „Nimeni nu poa-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
re. De fapt, ın zilele lui Noe, „pam te fi sclav la doi stapani, caci fie ıl va
˘ ˆ an- ˆ ˆ ˘
tul s-a umplut de violent a”. Ingeri urı pe unul si  ıl va iubi pe celalalt,
˘ ˘ ˆ ˆ
razvrati ti  s-au materializat ın oa- fie se va alipi de unul si  ıl va dispre-
˘
meni si  si-au luat sotii,
 care au dat tui
 pe celalalt. Nu puteti fi sclavi ai
˘
na stere
 la descendenti  hibrizi, ex- lui Dumnezeu si  ai Bogatiei”.  (Mat.
trem de violenti.  (Gen. 6:2-4, 11, 12) 6:24) w18.01 24 ˚9-11
 ˆ
Joi, 6 iunie ın mod miraculos de la o moarte vio-
˘ ˘ ˘
Tot asa
 va va face si  Tatal meu lenta. De fapt, rezultatul a fost o fru-
˘ ˘ ˘
ceresc daca nu ve ti ierta fiecare, moasa depunere de marturie despre
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
din toata inima, pe fratele sau. Iehova pana ın cele mai ındepartate
(Mat. 18:35) regiuni ale Imperiului Medo-Persan!
ˆ (Dan. 6:25-27) Cum putem cultiva o
Putem promova unitatea iert an- ˘ ˘
˘ credint a ca a lui Daniel? O credint a
du-i cu marinimie pe cei care ne-au ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ puternica nu se dobandeste  prin sim-
gresit.  Cand ıi iertam pe altii,  aratam ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ pla lectura a Cuvantului lui Dumne-
ca suntem recunoscatori pentru ca ˆ ˘
˘ ˘ zeu, ci prin ıntelegerea  lui profunda.
si noua ne sunt iertate pacatele pe ˘ ˆ
˘ ˘ (Mat. 13:23) Dorim sa ıntelegem  prin-
baza jertfei de rascumparare oferite ˘ ˆ
ˆ cipiile biblice, sa stim  cum gandeste 
de Cristos. Gandeste-te  la ilustrarea Iehova si  ce simte el. Aceasta presu-
˘ ˆ ˘ ˘
lui Isus consemnata ın Matei 18:23-34 pune sa meditam la ceea ce citim si 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
si ıntreaba-te: „Ma straduiesc s a sa ne rugam cu regularitate, mai ales
˘ ˆ ˆ ˘
aplic ideea transmisa de Isus? Sunt cand trecem prin ıncercari si  greu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rabdator si  ınteleg ator cu semenii tati.  Astfel, putem fi siguri ca Ieho-
˘ ˆ
mei? Sunt gata s a-i iert pe cei care va ne va da cu generozitate ıntelep- 
˘
mi-au gresit?”.  Este adevarat, nu toa- ciunea si  puterea pe care i le cerem.
˘
te pacatele sunt la fel de grave, iar (Iac. 1:5) w18.02 10, 11 ˚13-15
unele dintre ele sunt greu de iertat ˆ ˘ ˘
de oamenii imperfec ti.  Totusi,  prin Sambata, 8 iunie
˘ ˘
aceasta ilustrare, Iehova arata ce as-  Gusta ti si
 vede ti ce bun
˘ ˆ
teapta de la noi. Isus a spus ın mod este Iehova! (Ps. 34:8)
˘ ˘
clar ca Iehova nu ne va ierta daca nu ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ Chiar daca esti  un slujitor tanar al
ıi iertam pe fratii  nostri  cand avem ˘
ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu, poti  gusta bunatatea
motive ıntemeiate sa procedam ast- ˆ ˘ ˘
lui Iehova atunci cand El te ajuta sa
fel. Aceasta este o idee la care tre-
˘ ˘ ˘ le vorbesti  altora despre credinta  ta.
buie s a medit am cu toat a seriozi- ˆ ˆ
ˆ ˘ Poti  face acest lucru atat ın lucrarea
tatea! Cand aplic am ceea ce ne-a ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ de predicare, c at si  la scoal  a. Uno-
ınvatat  Isus iertandu-i pe fratii  nostri  ˘
˘ ˘ ra le este greu s a le predice cole-
pastram unitatea dintre noi. w18.01 ˘ ˆ
gilor. Probabil ca si  tie  ıti  este greu.
15 ˚12
Nu stii  cum vor reactiona.  Ti-ar
 pu-
ˆ ˆ ˘
Vineri, 7 iunie tea fi greu ındeosebi cand trebuie sa
ˆ
ˆ ˘ ˆ vorbesti  ın fata  maiˆ multor colegi. Ce
Oricine ıi adreseaza ın decurs ˆ ˆ
˘ te poate ajuta? In primul rand, gan-
de treizeci de zile o rugaminte
deste-te
 de ce esti  convins de ceea ce
vreunui alt dumnezeu sau om ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ crezi. Fa-ti  timp sa cauti  fisele  de stu-
ın afara de tine, o, rege, sa fie
ˆ diu de pe site-ul jw.org. Ele sunt con-
aruncat ın groapa cu lei. ˘ ˘
cepute sa te ajute sa-ti  analizezi con-
(Dan. 6:7) ˘ ˆ
vingerile, sa te gande sti  de ce crezi
˘ ˆ ˆ
Daniel a hotarat, chiar cu riscul de un anumit lucru si  cum ıl poti  expli-
˘ ˘ ˆ
a-si
 pierde viata,  sa nu lase nici ma- ca altora. Cand esti  sigur de un lucru
˘ ˘ ˘ ˆ
car impresia ca facea vreun compro- si
 esti  bine pregatit, inima te va ım-
ˆ ˆ ˘
mis ın ce prive ste  ınchinarea. Ieho- boldi s a vorbe sti  despre numele lui
ˆ
va l-a binecuvantat pe Daniel pentru Iehova. (Ier. 20:8, 9) w17.12 26 ˚12,
ˆ
curajul si loialitatea lui, salvandu-l 14, 15
 ˘ ˘
Duminica, 9 iunie nator pentru noi, suntem la fel de si-
˘ ˆ ˆ ˘
Ramai ın lucrurile pe care guri ca Marta c a persoanele dragi
ˆ ˘ ˆ ˆ
le-ai ınva tat si care au murit vor ınvia ın viitor? Poa-
 pe care ai fost ˘
˘ te ca este vorba despre sotul  sau so-
convins sa le crezi. (2 Tim. 3:14) ˘ ˘
tia
 ta, despre mama sau tatal tau ori
A le oferi copiilor o instruire spi- ˘
˘ ˆ ˘ ˆ despre un bunic drag. Sau poate c a
rituala ınseamn a mai mult dec at ˘
˘ moartea unui copil a lˆasat o mare du-
a-i ajuta s a acumuleze cuno stin  te  ˆ ˘ ˘
rere ın sufletul tau. Iti  este dor s a-l
despre personajele si  evenimentele ˆ ˆ ˘ ˘
˘ strangi ın bra te,  s a-i vorbe sti  si  sa
biblice. Timotei a fost ‘convins s a ˆ
˘ ˆ razi cu el. Din fericire, la fel ca Marta,
creada’. Termenul grecesc redat ın ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ai motive ıntemeiate sa spui: „Stiu  ca
verset prin „a fi convins s a creada” ˆ
ˆ se va scula din morti la ınviere”. To-
are sensul de „a dobandi convingerea ˘ ˘
˘ tusi,  este bine sa meditam la motivele
sau certitudinea ca un lucru este ade- ˆ
˘ care stau la baza credintei  noastre ın
ˆ
varat”. Timotei cuno stea  Scripturi- ınviere. w17.12 3 ˚1, 2
ˆ
le ebraice „din pruncie”. Dar, mai tar-
ˆ Marti,
 11 iunie
ziu, ın baza unor dovezi solide, el s-a
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
convins c a Isus era Mesia. Cum Imi gasesc placerea ın
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
poti sa-l ajuti pe copilul tau sa-si  cla- ınfaptuirea voin tei tale, o,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
deasca o credint a ferma, adica sa fie Dumnezeul meu, si  legea ta este
˘ ˘ ˆ ˘
‘convins
ˆ sa creada’, la fel ca Timotei? ınauntrul meu! (Ps. 40:8)
ˆ ˘ ˘
In primul rand, trebuie s a ai rabda- ˘
˘ Isus a pretuit  mult Legea mozaica.
re. Convingerile nu se formeaza peste ˆ
˘ Acest lucru nu ne surprinde, ıntru-
noapte. Copilul tau nu va fi ‘convins ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ c at Legea provenea de la Tatal s au,
s a creada’ doar pentru c a tu crezi. ˘
˘ ˘ Iehova, cea mai important a Persoa-
Fiecare copil trebuie sa-si  foloseasca ˘ ˘
na din viata  sa. Iubirea lui Isus fat a de
propria ratiune  pentru a se convinge ˆ ˘ ˆ
˘ Legea lui Dumnezeu a fost descrisa ın
de adevarul biblic. (Rom. 12:1) In cali- ˆ ˘
˘ ˆ mod profetic ın textul de astazi. Prin
tate de parinte, ai un rol important ın ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ cuvant si  fapta, Isus a aratat c a Le-
acest proces, ın special cand copilul ˘
ˆ ˆ ˘ gea lui Dumnezeu este perfecta, adu-
ıti pune ıntrebari. w17.12 19 ˚3, 5, 6 ˆ
ce foloase si  se ımplineste  negre sit. 
ˆ ˘
Luni, 10 iunie (Mat. 5:17-19) Cat de mult trebuie s a
ˆ ˆ ˘
˘ ˆ se fi ıntristat Isus cand a vazut modul
Stiu
 ca se va scula din mor ti la ın- ˆ
ˆ ˘ gre sit  ın care aplicau scribii si  fari-
viere ın ziua din urma. (Ioan 11:24) ˘ ˘ ˘
seii Legea Tatalui sau! E adevarat, ei
˘ ˘ ˆ ˘
Marta, o prietena apropiat a a lui analizau ın amanunt Legea si  respec-
˘ ˆ
Isus si  discipol al s au, era ındure- tau cu scrupulozitate cele mai mici
˘
rata de moartea fratelui ei. Putea fi detalii ale ei. Isus le-a spus: „Voi dati
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
alinata suferinta  Martei? Ca sa o con- zeciuiala din menta, din marar si  din
˘
soleze, Isus i-a dat asigurarea: „Fra- chimen”. Totusi,  el a adaugat: „Dar
˘
tele tau se va scula din morti”.  (Ioan neglijati lucrurile mai importante ale
˘ ˘ ˆ ˆ
11:20-23) Marta era sigura c a, ın vii- Legii: dreptatea, ındurarea si  fideli-
ˆ ˆ
tor, mortii  vor ınvia. Apoi, Isus a ın- tatea”. (Mat. 23:23) Spre deosebire de
˘ ˆ
faptuit un miracol, ınviindu-l pe La- farisei, care erau preocupati doar de
˘ ˆ ˆ
z ar chiar ın acea zi. De si  nu ne reguli, Isus a ınteles  spiritul Legii, ca-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
astept am ca Isus sau Tatal sau sa ın- litatile  divine ce transpareau din fie-
˘ ˘ ˘ ˘
faptuiasc a acum un miracol asema- care porunca. w17.11 13 ˚1, 2
 ˆ ˘
Miercuri, 12 iunie tant. Biblia spune: ‘De ındata ce trom-
˘ ˆ ˘
Iata care este voin ta lui Dumnezeu: petistii
 si
 cantaretii,  toti ca un singur
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sfin tirea voastra, ca sa va ab tine ti om, au facut sa se auda un singur su-
˘
de la fornica tie. (1 Tes. 4:3) net de lauda si  de multumire
 lui Ieho-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ va si de ındata ce au facut sa rasune
Unii spun: „De ce at ata stricte te?  trompetele, cimbalele si  instrumen-
˘ ˘ ˘ ˆ
Trebuie sa ne bucuram de viat a!”. To- tele cu care acompaniau c antarea,
ˆ ˘ ˆ
tusi,  Cuvantul lui Dumnezeu interzi- laudandu-l pe Iehova, gloria lui Ieho-
˘ ˘
ce imoralitatea sexuala. (1 Tes. 4 :3-8) va a umplut casa adevaratului Dum-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Iehova are dreptul s a ne stabileas- nezeu’. Fara ındoial a, credinta  celor
˘ ˆ
ca legi deoarece el ne-a creat. Legea prezenti la acest eveniment a fost ın-
˘ ˘ ˘
potrivit c areia relatiile  sexuale sunt tarit a. (2 Cron. 5:13, 14; 7:6) w17.11 4
ˆ ˘
permise doar ıntre un barbat si  o fe- ˚4, 5
˘ ˘
meie care sunt c as atoriti  face parte
˘ ˘
din ceea ce define ste  institutia  casa- Vineri, 14 iunie
toriei, asa  cum a fondat-o Dumnezeu. ˘ ˘ ˘
˘ Sa nu crede ti ca am venit sa aduc
El ne da legi deoarece ne iubeste,  iar ˘ ˆ ˘
pacea pe pamant; n-am venit sa
respectarea lor ne aduce foloase. Fa-
aduc pace, ci sabie. (Mat. 10:34)
miliile care se supun legilor divine se
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
bucura de iubire, respect si  sigurant a. Isus a stiut  ca ınvat aturile sale vor
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Dumnezeu nu tolereaza ıncalcarea de- duce la dezbinare si  c a cei ce ıl vor
˘ ˆ ˆ ˆ
liberata a legii sale. (Evr. 13:4) Cuvan- urma vor ınt ampina opozi tie,  motiv
ˆ ˘ ˘
tul lui Dumnezeu ne ınvat a cum s a pentru care vor avea nevoie de curaj.
˘ ˘
st
ˆ am departe de imoralitatea sexuala. Scopul lui Isus nu a fost acela de a
ˆ ˘ ˘ ˘
In primul rand, trebuie sa avem grija dezbina, ci de a face cunoscut adeva-
la ceea ce privim. Asadar,  un cre stin  rul despre Dumnezeu. (Ioan 18:37)
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
nu priveste  materiale pornografice si  Insa discipolii sai trebuiau sa stie  ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nu asculta muzica cu versuri imorale. nu avea sa le fie ıntotdeauna usor  sa-l
(Ef. 5:3-5) w17.11 22 ˚9, 10 ˘
urmeze, mai ales daca membrii fami-
liei sau prieteniiˆ apropiati  nu ac-
Joi, 13 iunie ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ceptau adevarul. Intrucat au dorit sa-i
Este bine sa-i cantam melodii ˘ ˘
fie placuti lui Cristos, discipolii sai au
Dumnezeului nostru. (Ps. 147:1) ˆ
fost batjocoriti  ın toate timpurile si, 
De-a lungul timpului, slujitorii lui uneori, chiar au fost renegati de fami-
ˆ
Iehova i-au adus laude si  prin inter- liile lor. Totusi,  ei au castigat  mult mai
ˆ ˆ ˆ
mediul muzicii. Cand israelitii  ıi slu- mult decat au pierdut. (Mar. 10:29, 30)
jeau cu fidelitate lui Iehova, intona- Noi ne iubim rudele chiar si  atunci
ˆ ˘ ˆ ˆ
rea cantarilor ocupa un loc important c and ele se ımpotrivesc deciziei
ˆ ˆ ˘ noastre de a-i sluji lui Iehova. Totusi, 
ın cadrul ınchinarii lor. De exemplu, ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ nu trebuie s a uit am c a iubirea pen-
cand a facut pregatiri pentru templu,
regele David a organizat 4 000 de leviti tru Dumnezeu si  pentru Cristos tre-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
care sa-i aduc a laude lui Iehova c an- buie sa fie mai puternica decat iubirea
ˆ pentru membrii familiei. (Mat. 10:37)
tand la instrumente muzicale. Dintre
˘
acestia, 288 erau „instruiti pentru a-i De asemenea, trebuie s a fim consti- 
ˆ ˘ ˆ ˘
c anta lui Iehova, toti  fiind mae stri”.
 enti ca Satan va ıncerca sa profite de
˘ ˘
(1 Cron. 23:5; 25:7) Cu ocazia dedica- sentimentele pe care le avem fat a de
˘ ˘ ˘
rii templului, interpretarea vocala si  rudele noastre ca sa ne stirbeasc  a in-
˘
instrumentala a ocupat un loc impor- tegritatea. w17.10 13 ˚3-6
 ˆ ˘ ˘
Sambata, 15 iunie Drept urmare, greaca a devenit lim-
ˆ ˘ ˆ ˘
A ımpins [Rautatea] ınapoi ba vorbita de majoritatea supusilor 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın mijlocul efei, dupa care sai, inclusiv de evreii raspanditi  pe
˘
a aruncat greutatea de plumb o suprafat a foarte mare a imperiu-
ˆ ˆ
peste gura efei. (Zah. 5:8) lui. Intrucat tot mai multi  evrei vor-
ˆ
˘ ˆ ˘ beau greaca, acestora le era din ce ın
Aceasta viziune scoate ın evident a ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ce mai greu sa ınteleag  a Scripturile
faptul c a Iehova nu tolereaz a nicio ˘
˘ ˘ ˆ ebraice. Cum ˆ a fost rezolvata aceas-
forma de rautate ın mijlocul poporu- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ta problema? In secolul al II-lea ı.e.n.,
lui sau. El nu permite ca raul sa se ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ traducerea Bibliei din ˆ ebraic a ın
extinda, ci ıl ınlatura cu promptitudi- ˘ ˘
ˆ greaca a fost finalizata. Intreaga co-
ne. (1 Cor. 5:13) Cat de bine este ilus- ˘
ˆ lec tie
 de c ar ti  biblice a primit nu-
trat acest lucru de gestul ıngerului
mele Septuaginta , aceasta fiind pri-
de-a arunca acel capac de plumb pes- ˘ ˘
ma traducere integrala cunoscuta a
te gura efei! Viziunea era o garan-
Scripturilor ebraice. w17.09 20 ˚7-9
tie pentru israelitii  din timpul lui Za-
˘ ˘ ˘
haria ca Iehova nu avea sa permit a Luni, 17 iunie
˘ ˘
ca vreun lucru rau s a contamineze ˘
ˆ ˘ Nicidecum nu te voi lasa
ınchinarea curat a. Totusi,  viziunea ˘ ˘
˘ si
 nicidecum nu te voi parasi.
le amintea evreilor ca fiecare dintre
˘ (Evr. 13:5)
ei avea responsabilitatea de a pastra
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
curata ınchinarea adusa lui Dumne- S-ar putea ca patronul sa va ceara
˘ ˘ ˘ ˆ
zeu. Rautatea nu poate fi si  nu va fi cu regularitate s a ram aneti  peste
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
tolerata ın mijlocul poporului lui Ie- program ın cursul s aptamanii si  ın
˘ ˆ ˆ ˘
hova. Odata ce am fost primiti  ın or- weekenduri, c and trebuie s a tine  ti 
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ganizatia  curata a lui Dumnezeu, ın ınchinarea ın familie, sa iesi  ti ın lu-
˘ ˘ ˆ
care ne bucuram de ocrotirea si  gri- crare sau s a mergeti  la ıntruniri.
ja sa iubitoare, avem responsabilita- ˘
˘ ˘ Aveti nevoie de curaj ca sa-i spuneti
tea de-a o pastra curata. Fiecare tre- ˘
˘ ˘ ˆ ˆ ca nu puteti lucra peste program si, 
buie sa se asigure ca ısi  ındepline ste
 ˘
˘ ˆ astfel, sa fiti un bun exemplu pentru
aceasta responsabilitate! In paradi- ˘ ˘
copiii vostri.  Dam dovada de curaj si 
sul nostru spiritual nu-si  are locul ni- ˆ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ cand ıi ajutam pe copiii nostri  s a-si 
cio forma de rautate. w17.10 24 ˚14, ˘
fixeze obiective spirituale si  s a le
15; 25 ˚17, 18 ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
atinga. Unii parinti ezita sa-si  ındem-
˘ ˘ ˆ ˘
Duminica, 16 iunie ne copiii sa ınceapa serviciul de pio-
˘ ˘ ˆ
nier, sa slujeasca ın zone unde este
Iubesc legea ta. (Ps. 119:163) ˘
nevoie de vestitori, sa lucreze la Be-
˘ ˘
Primele 39 de c arti  ale Bibliei au tel sau sa ia parte la proiecte de con-
˘
fost scrise de israeliti,  sau iudei. Ei structie  deoarece se tem ca acestia 
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
au fost primii c arora „le-au fost ın- nu vor putea ˆ s a aib a grij a de ei la ba-
ˆ ˘ ˘ ˆ
credintate  cuvintele sacre ale lui tranete.  Ins a parintii  ıntelep  ti
 dau
ˆ ˘ ˆ ˆ
Dumnezeu”. (Rom. 3:1, 2) Totusi,  ın dovada de curaj si  ısi  pun ıncrederea
ˆ ˆ
secolul al III-lea ı.e.n., mulˆ ti evrei nu ın promisiunile lui Iehova. (Ps. 37:25)
ˆ ˘ ˆ ˆ
mai ıntelegeau
 ebraica. In acea pe- Totodat a, manifest and curaj si  ın-
˘ ˆ ˆ ˘
rioada, Alexandru cel Mare a extins credere ın Iehova, ei ısi  ajuta copiii
˘
granitele
 Imperiului Grec cucerind sa procedeze la fel. (1 Sam. 1:27, 28;
multe teritorii. (Dan. 8:5-7, 20, 21) 2 Tim. 3:14, 15) w17.09 30 ˚14, 15
 ˘ ˘ ˘
Marti,
 18 iunie natate. (Ef. 4:32) Aceste trasaturi ale
˘ ˆ ˘ ˘
Rodul spiritului este . . . stapanirea noii personalitati ne vor ajuta sa-l imi-
˘ ˘ ˆ ˆ
tam pe Dumnezeu si  sa fim o mangaie-
de sine. (Gal. 5:22, 23)
ˆ ˘ re pentru altii.  (2 Cor. 1:3, 4) Cum pu-
Cum ıi pot ajuta parintii  pe copii ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ tem arata mai multa consideratie  fat a
sa cultive stapanire de sine? Parintii  ˘
˘ de strainii sau persoanele defavoriza-
sunt constien  ti ca nimeni nu se naste  te din congregatie?  Fiind prieteno si 
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cu stapanire de sine. Si,  la fel ca ın ca- cu ei si facandu-i sa se simta apreciati. 
˘
zul altor calitati pe care copiii trebu- (1 Cor. 12:22) De asemenea, din com-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ie sa le dobandeasc a, parintii  trebu- pasiune fat a de imigranti,  multi  Mar-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ie sa fie un bun exemplu. (Ef. 6:4) Prin tori se straduiesc s a ınve te  o limba
˘ ˘ ˘
urmare, daca fiului sau fiicei voastre straina. (1 Cor. 9:23) Aceste eforturi
ˆ ˘ ˆ
ıi este greu sa manifeste autocontrol, au drept rezultat multe binecuvan-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntrebati-v  a dac a voi ıi dati  un bun tari. w17.08 23, 24 ˚7-9
exemplu. Nu subestimati  efectul pe
ˆ Joi, 20 iunie
care ıl are asupra copiilor vostri  fap-
˘
tul ca participati cu regularitate la lu- Iehova este partea mea . . .
ˆ ˘ ˆ ˘
crarea de predicare si  la ıntruniri si  ca de aceea, ıl voi astepta
 cu rabdare.
˘ ˆ ˆ ˆ
tine
 ti cu consecvent a ınchinarea ın fa- (Plang. 3:24)
˘ ˘
milie. Nu va temeti sa le spuneti „nu” ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ Nu ıncape nicio ındoial a c a fieca-
copiilor vostri  c and este cazul. Ieho- ˘ ˘
va le-a stabilit limite lui Adam si  Evei, re dintre noi trebuieˆ sa fie dispus sa
˘ ˘ ˘
pentru ca ei sa cultive respectul cuve- astepte  cu rabdare. Insa ce ne va aju-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nit fat a de autoritatea Sa. In mod ase- ta ın aceasta privint a? Sa nu uitam ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
manator, cand va disciplinati copiii si  rabdarea este un aspect al rodului spi-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
le dati un bun exemplu, voi ıi ınvata ritului sfant. De aceea, sa cerem spi-
 ti ˆ ˘
˘ ˘ ritul lui Dumnezeu ın rugaciune! (Ef.
sa va respecte autoritatea si,  implicit, ˘ ˘
˘ ˘ ˆ 3:16; 6:18; 1 Tes. 5:17-19) Sa-l imploram
sa manifeste stapanire de sine. Res- ˘ ˘
˘ pe Iehova s a ne ajute s a perseve-
pectul fat a de autoritatea si  normele ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ram cu rabdare! Sa nu uitam nici ceea
lui Dumnezeu se numara printre cele
˘ ce i-a ajutat pe Avraam, pe Iosif si  pe
mai pretioase  lucruri pe care parintii  ˘ ˘ ˆ
David sa astepte  cu rabdare ımplini-
li le pot transmite copiilor lor. (Prov. ˘
rea promisiunilor facute de Iehova. Ei
1:5, 7, 8) w17.09 7 ˚17 ˘ ˆ
au manifestat credint a ın Iehova si  au
ˆ ˘ ˆ
Miercuri, 19 iunie avut ıncredere deplina ın el. Ei nu s-au
˘ ˆ concentrat asupra propriei persoane
Sa nu fie dezbinare ın corp, ci ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ si a intereselor lor. Cand reflect am
madularele sa aiba grija deopotriva ˆ ˘
la binecuvantarile de care s-au bucu-
unele de altele. (1 Cor. 12:25) ˆ ˘
rat ın final, suntem si  mai dispusi  sa-l
ˆ ˘ ˘
Cat timp va exista lumea lui Satan, astept  am cu rabdare pe Iehova! Asa- 
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
vom trece prin ıncercari, cum ar fi lip- dar, chiar daca trecem prin ıncercari
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa unui loc de munca, o boala grava, si probleme, suntem hotarati sa astep- 
˘ ˘ ˘
persecutii,  dezastre naturale, pierde- tam cu rabdare. Poate ca uneori vom
ˆ ˆ ˘ ˆ
rea unor bunuri din cauza delincven- ıntreba: ˆ „P ˘
ana c and, o, Iehova?”. (Is.
ˆ ˆ
tei,
 precum si alte necazuri. Pentru 6:11) Insa, cerand spiritul sfant al lui
ˆ
a ne sustine  unii pe altii cand trecem Dumnezeu, vom primi putere si  vom
˘ ˆ
prin necazuri, trebuie s a manifes- fi ın asentimentul lui Ieremia, care a
˘ ˘ ˘
tam o compasiune autentic a. Compa- rostit cuvintele din textul de ast azi.
ˆ
siunea ne va ındemna la fapte de bu- w17.08 7 ˚18-20
 ˘ ˆ
Vineri, 21 iunie adic a a ınteles  suferinta  oamenilor
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Imi gasesc placerea ın ınfaptuirea si
 a dorit sa le-o aline. (Evr. 2:17) Bi-
˘ ˘
voin tei tale, o, Dumnezeul meu! blia ne da asigurarea c a „Isus Cris-
(Ps. 40:8) tos este acelasi  ieri, aziˆ si  pentru tot-
ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ deauna!”. (Evr. 13:8) Intruc at Isus,
Fara ındoiala ca, ın copilarie, Isus „Reprezentantul Principal al vietii”, 
s-a jucat si  s-a distrat. Asa  cum spu- ˆ ˘
ˆ stie
 ce ınseamna durerea sufleteas-
ne Cuvantul lui Dumnezeu, este ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ca, el „poate sa vina ın ajutorul ce-
„un timp pentru a rade . . . si  un timp ˆ
˘ lor ce sunt pusi  la ıncercare”. (Fap.
pentru a juca”. (Ecl. 3:4) Totodata, 3:15; Evr. 2:10, 18) Cristos manifes-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Isus a cultivat o relatie  stransa cu Ie- ta empatie fat a de suferinta  noastra,
ˆ ˆ ˘ ˆ
hova studiind Scripturile. Cand avea ne ıntelege durerea si  ne ofera man-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
12 ani, ınvat atorii de la templu au ra- gaiere „la momentul potrivit”. (Evr.
˘
mas uimiti „de priceperea si  de ras- 4:15, 16) w17.07 13 ˚6, 7; 14 ˚10
ˆ
punsurile lui” ın ce priveste  lucruri- ˘
le spirituale. (Luca 2:42, 46, 47) Isus Duminica, 23 iunie
ˆ ˘
a fost fericit si  cand a devenit adult. Unde este comoara voastra,
˘ ˘
El stia  ca vointa  lui Dumnezeu era ca acolo va fi si  inima voastra.
˘ ˘
el ‘sa le anunte  saracilor vestea bu- (Luca 12:34)
˘ ˘ ˘
na si  celor orbi ˆ rec apatarea vederii’. ˘ ˆ
˘ Satan si  lumea lui caut a ın per-
(Luca 4:18) Infaptuirea vointei  lui ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ manent a s a ne slabeasc a sau s a ne
Dumnezeu
ˆ i-a adus mult a fericire. ˘
˘ ˘ ˘ ˆ distruga aprecierea pentru comorile
Ii facea pl acere s a-i ınvete  pe oa-
˘ ˘ spirituale pe care ni le-a dat Iehova.
meni despre Tatal sau ceresc. (Luca
˘ ˘ Nu suntem imuni la asemenea tac-
10:21) Odata, dupa ce i-a vorbit unei
ˆ ˘ ˘ tici perfide. Putem fi ademeniti  cu
femei despre ınchinarea adevarata, ˘
usurin  t a de diverse lucruri, cum ar fi
el le-a spus discipolilor: „Hrana mea ˘
˘ promisiunea unui loc de munca bine
este sa fac vointa  celui care m-a tri- ˘ ˘
˘ ˆ platit, visul de a duce o viat a de lux
mis si  sa sfarsesc  lucrarea sa”. (Ioan
sau dorinta  de a ne etala lucrurile
4:31-34) Isus a fost fericit deoarece a
˘ materiale. Apostolul Ioan ne atrage
manifestat iubire fat a de Dumnezeu ˘ ˘
˘ atentia  ca aceasta lume si  dorintele 
si  fat a de oameni. Si  tu vei fi fericit ˘
˘ ei trec. (1 Ioan 2:15-17) De aceea, sa
daca vei face la fel. w17.07 23 ˚4, 5 facem tot ce putem pentru a ne pazi
˘
ˆ ˘ ˘ inima si  a ne ocroti iubirea si  apre-
Sambata, 22 iunie ˘
˘ ˘ cierea pentru bogatiile  spirituale.
Pacea lui Dumnezeu . . . va va pazi ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Sa fim hotarati sa renunt am la orice
inima si  mintea prin Cristos Isus. ˘
ne-ar putea slabi iubirea pentru Re-
(Filip. 4:7) ˘ ˘
gatul lui Dumnezeu. S a continuam
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Cand Isus a fost pe pamant, cuvin- sa predicam cu zel si  sa nu ne pier-
ˆ
tele si  actiunile  sale au reflectat ın dem aprecierea pentru lucrarea care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mod deplin compasiunea tandra a lui salveaza vieti.  Sa cautam
˘ ˘ ˆ cu staruin-
Iehova. (Ioan 5:19) Isus a fost trimis t a adevaruri spirituale. In felul aces-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
sa le ofere mangaiere celor „cu ini- ta vom aduna ‘o comoara ın ceruri,
ˆ ˘
ma franta” si  tuturor celor „cuprinsi  unde nici hotul  nu se apropie, nici
de jale”. (Is. 61:1, 2; Luca 4:17-21) El a molia nu roade’. (Luca 12:33) w17.06
˘
manifestat o profunda compasiune, 13 ˚19, 20
 ˆ ˘
Luni, 24 iunie ın sigurant a prin ˆ nasterea
 de copii”.
˘ ˆ ˘ ˆ
Mai buna este o zi ın cur tile tale (1 Tim. 2:15) Insa aceasta nu ınseam-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
decat o mie ın alta parte. na ca ea va primi viat a vesnic  a doar
˘
(Ps. 84:10) pentru ca are copii. Versetul se refe-
˘ ˘
˘ ˆ ra la faptul c a o femeie care trebu-
Iehova nu guverneaza ıntr-un mod ˘ ˘ ˘
˘ ie sa-si  creasca copiii si  sa se achite
opresiv sau rigid. Supusii  sai se simt si  de alte treburi casnice nu are timp
liberi si  fericiti.  (2 Cor. 3:17) David a ˘ ˘ ˘
s a cleveteasc a sau s a se amestece
spus: „Demnitate si  splendoare sunt ˆ
ˆ ın problemele altora. (1 Tim. 5:13)
ınaintea sa, putere si  bucurie sunt w17.06 5, 6 ˚6-8
ˆ ˘
ın locasul  sau”. (1 Cron. 16:7, 27) Iar
psalmistul Etan a scris: „Fericit este Miercuri, 26 iunie
˘ ˆ
poporul care cunoaste  strigatul de Ii dai tu ceva lui [Dumnezeu ]
˘ ˆ ˆ
bucurie. O, Iehova, ei umbla ın lumi- sau primeste  el ceva din mana ta?
˘ ˘
na fetei  tale! Ei se bucura toata ziua (Iov 35:7)
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ın numele tau si  sunt ınalta  ti ın drep- ˘ ˘ ˘
ˆ A vrut Elihu sa spuna ca eforturile
tatea ta”. (Ps. 89:15, 16) Cu cat medi- ˆ
˘ ˘ pe care le facem ın serviciul lui Dum-
tam mai mult la bunatatea lui Ieho- ˘ ˘
ˆ ˘ nezeu sunt fara rost? Nicidecum. El
va, cu atat suntem mai convinsi  ca ˘ ˘
˘ a vrut sa sublinieze ca Iehova nu de-
guvernarea sa este cea mai buna. Ie- ˆ ˘
pinde de ınchinarea noastra. Dum-
hova este cel care ne-a proiectat si  ˆ ˘
nezeu este complet ın sine, des a-
ne-a creat din iubire; el stie  cel mai ˆ
˘ varsit.  Nimic din ce-i oferim noi nu-l
bine de ce avem nevoie ca sa fim cu
˘ poate face mai bogat sau mai puter-
adevarat fericiti si  ne satisface aces- ˘ ˘
nic. Dimpotriva, calit atile,  talente-
te nevoi cu generozitate. Tot ceea ce
le sau punctele noastre forte ne-au
ne cere el este spre binele si  ferici- ˘
˘ fost daruite de Dumnezeu, care ob-
rea noastra. Acest lucru este valabil ˘
ˆ serva cum le folosim. Iehova con-
chiar si  atunci cand respectarea ce- ˘ ˘ ˘
˘ sidera actele de iubire loiala facute
rintelor
 sale implica unele sacrificii. ˆ ˘
ın favoarea slujitorilor sai drept ma-
(Is. 48:17) w17.06 29 ˚10, 11 ˘ ˘
nifest
ˆ ari ale iubirii loiale fat a de el.
Marti,
 25 iunie In Proverbele 19:17 se spune: „Cine
ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ se ındura de omul de conditie  umi-
O asteptare
 amanata ımbolnaveste  ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
la ıl ımprumuta pe Iehova, si  El ıl va
inima. (Prov. 13:12) ˘ ˘ ˘ ˆ
rasplati pentru faptele lui”. Sa ınte- 
˘ ˘
O sora din Anglia si-a  dorit foarte legem de aici c a Iehova tine  seama
ˆ ˆ ˘
mult un copil. Cand a ajuns la varsta de fiecare gest de bunatate pe care
ˆ ˘
la care nu mai putea avea copii, ea ıl facem fat a de cei de conditie  umi-
˘ ˘
s-a simtit distrusa deoarece si-a  dat la? Se simte oare Dumnezeu, Crea-
˘ ˆ ˆ ˘
seama ca dorinta  ei nu se va ımplini torul universului, ındatorat fat a de
ˆ ˆ ˘
ın acest sistem. Ea si  sotul ei au de- niste  oameni care se ındura de se-
˘ ˘
cis s a adopte un copil. Cu toate menii lor? Considera el aceste fap-
ˆ ˆ
acestea, ea a spus: „Nici atunci dure- te de ındurare ımprumuturi pe care
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
rea nu a disparut complet. Stiam  le rasplateste  cu binecuvantari? Da,
˘ ˘ ˘
ca a adopta un copil nu este acelasi  iar aceasta idee este confirmata de
ˆ
lucru cu a da nastere  propriului co- ınsusi  Fiul lui Dumnezeu. (Luca
˘
pil”. Biblia spune c a o femeie „va fi 14:13, 14) w17.04 29 ˚3, 4
 ˆ
Joi, 27 iunie este nul. In realitate, ea s-a prezentat
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Isi la botez ca persoana complet dedica-
 gaseste placerea ın legea ˘ ˘
ta lui Dumnezeu. Astfel, dac a comite
lui Iehova si  zi si noapte citeste
 ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ un pacat grav, o persoana dedicata lui
ın soapt
 a din legea lui. ˘ ˆ
Iehova va da socoteala ınaintea lui si 
(Ps. 1:2) ˘
ˆ a congregatiei.  Cu sigurant a, nu dorim
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
In afara de citirea Bibliei si  a pu- s a se spuna vreodat a despre noi c a
blicatiilor  noastre bazate pe Biblie, ˘ ˘
‘am parasit iubirea pe care am avut-o
ˆ ˆ ˘ ˘
asistarea cu regularitate la ıntruni- laˆ ınceput’. Dorim ca Isus s a spuna:
˘
rile congregatiei  ne poate ajuta s a „ Iti  cunosc faptele, iubirea, credin-
˘ ˘ ˘
cultivam o iubire profunda pentru ta,
 serviciul si  perseverenta  si
 stiu  ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
adevarul biblic. Studierea saptamana- faptele tale din urma sunt mai multe
˘ ˆ ˘ ˘
la a Bibliei prin intermediul Turnului decat cele de altadata”. (Rev. 2:4, 19)
de veghe este o modalitate importan- ˘ ˘ ˘ ˘
Sa continuam deci plini de zel sa traim
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ta prin care suntem ınvata  ti.
 Pentru la ınal timea  dedic arii noastre, spre
ˆ
a ıntelege  subiectul analizat, este ne- bucuria lui Iehova! w17.04 6, 7 ˚12, 13
˘ ˘
cesar sa ne pregatim temeinic pentru ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ Sambata, 29 iunie
fiecare ıntrunire la care se studiaz a
Turnul de veghe, de exemplu citind fie- ˆ ˘
ˆ Stanca – lucrarile sale sunt
care verset biblic mentionat.  In pre- ˘ ˘
perfecte, caci toate caile sale
zent, revista Turnul de veghe poate fi sunt dreptate. (Deut. 32:4)
˘ ˘ ˆ
desc arcat a de pe site-ul jw.org. In ˘ ˆ
˘ ˆ „Oare nu va face Judec atorul ın-
plus, ea este disponibila ın multe limbi ˘ ˆ
ˆ tregului pamant ce este drept?” (Gen.
ın aplicatia  JW Library. Unele formate ˘ ˆ
˘ ˘ 18:25) Prin aceasta ıntrebare, Avraam
electronice ne ajuta sa deschidem re- ˆ ˘
si-a exprimat ıncrederea c a Iehova
pede versetele indicate. Indiferent de ˘
ˆ ˘ avea sa aplice normele sale perfecte
formatul ın care alegem sa studiem, ti- ˆ
˘ de dreptate ın cazul Sodomei si  Go-
parit sau electronic, citirea cu atentie  ˘
morei. Avraam era ferm convins c a
a versetelor si  meditarea la ele ne vor ˘
˘ ˘ ˘ Iehova nu va face niciodat a o ne-
ajuta s a cultivam o iubire profunda ˆ ˆ
˘ dreptate, ‘omorandu-l pe cel drept ım-
pentru adevarul Bibliei. w17.05 20 ˚14 ˘ ˘
preuna cu cel rau’. Acest lucru era de
Vineri, 28 iunie neconceput pentru Avraam. Avraam a
˘ ˘ ˆ
ˆ fost sigur ca Iehova judec a ıntotdea-
Fiecare dintre noi ıi va da
˘ una cu dreptate deoarece Iehova este
socoteala despre sine lui
exemplul suprem de dreptate si  jus-
Dumnezeu. (Rom. 14:12)
titie. De fapt, termenii ebraici redati 
˘ ˘ ˘ ˘
Dupa botez, vrem sa continuam sa prin „dreptate” si  „justi tie”
 apar de-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
traim la ınaltimea  dedic arii noastre, seori ımpreuna ın Scripturile ebraice.
ˆ ˘ ˘
slujindu-i cu fidelitate lui Dumnezeu. In esent a, nu exist a nicio deosebire
˘ ˆ
Odat a ce ne-am dedicat lui Iehova, de sens ıntre cei doi termeni. Bine-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
promi t andu-i c a-i vom sluji ıntrea- ınteles, ıntrucat Iehova este etalonul
˘ ˆ ˘ ˆ
ga viat a, nu ne putem lua cuvantul perfect al dreptatii,  modul ın care pri-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınapoi. O persoana care spune c a a ve ste  el lucrurile este ıntotdeau-
˘ ˘ ˆ
obosit s a-i slujeasc a lui Iehova sau na corect, sau just. Mai mult dec at
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
s a traiasc a potrivit normelor sale atat, asa  cum se arata ın Cuvantul sau
˘
nu poate pretinde c a nu s-a dedicat scris, „el iubeste  dreptatea si  justitia”.
˘ ˘ ˘
niciodata cu adevarat si  ca botezul ei (Ps. 33:5) w17.04 18 ˚1, 2
 ˘ ˘
Duminica, 30 iunie (Is. 22:19-21) Aceast a schimbare a
˘ ˆ
N-am niciun motiv de recunostin ta avut loc c and regele asirian Sanhe-
ˆ ˘ ˘ ˘
mai mare decat acesta: sa aud rib se pregatea sa atace Ierusalimul.
˘ ˘ ˆ ˘
Dupa un timp, acest rege si-a  trimis
despre copiii mei ca umbla ın ˆ ˘
ˆ ˘ reprezentantii  la Ierusalim ımpreuna
continuare ın adevar. (3 Ioan 4) ˘ ˘
˘ ˘ cu o armata urias a pentru a-i demo-
Dragi parinti,  pentru a va ajuta co- raliza pe iudei si  a-l face pe Ezechia
˘ ˘ ˘
piii s a mearga pe calea care duce la s a se predea. (2 Regi 18:17-25) Elia-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
viat a vesnic  a, este esential  sa le dati chim a fost trimis s a vorbeasc a cu
ˆ ˆ ˘
un bun exemplu. Cand un copil vede acesti
 reprezentanti,  ınsa nu a mers
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
c a parintii  lui ‘cauta mai ınt ai rega- singur. A fost ınsotit  de doi barbati, 
ˆ ˘ ˘
tul’, el ınva t a s a se bizuie pe Iehova unul dintre ei fiind Sebna,  care slujea
pentru obtinerea  celor necesare vie- ˘ ˘
ca secretar. Acest lucru sugereaza ca
tii.
 (Mat. 6:33, 34) Asadar,  duceti un ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ Sebna
 nu s-a lasat stapanit de amara-
trai modest si  stradui ti-v  a s a nu fa- ciune si de resentimente, ci a accep-
˘ ˘ ˘
ceti datorii. Fi ti dispusi  sa renunta  ti tat cu umilint a responsabilitati  mai
ˆ
la avantaje materiale ın favoarea lu-
˘ ˆ mici. w18.03 25, 26 ˚7, 8, 10
crurilor spirituale. Cautati ‘comori ın
˘ Marti,
 2 iulie
cer’, adic a aprobarea lui Iehova, nu
˘ ˆ
bogatii  sau „gloria oamenilor”. (Mar. Umbla ti ıntotdeauna prin spirit
˘ ˆ ˆ ˘
10:21, 22; Ioan 12:43) Faceti-v  a ın- si
 nu ve ti ındeplini nicio dorin ta
totdeauna timp pentru copiii vostri.  ˘
˘ ˘ ˆ carnala. (Gal. 5:16)
Arata ti-le  c a sunteti  mandri de ei ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa nu renunt am la lupt a dac a ob-
c and, ın loc s a caute s a dobandeas- ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ servam c a avem o gandire axat a pe
c a o pozi tie  sociala sau s a c a stige  ˘ ˘
multi  bani pentru ei sau pentru voi, lucruri materiale sau placeri. Sa con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
aleg sa-l puna pe Iehova pe primul loc tinuam s a cerem spirit sfant, iar Ie-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ın via t a. Respingeti  concep tia  nebi- hova ne va ajuta sa ne ındreptam min-
˘ ˘ tea asupra lucrurilor corecte. (Luca
blic a potrivit c areia copiii trebuie ˘ ˆ
˘ ˘ 11:13)ˆ Sa ne gandim la apostolul Pe-
sa le asigure parintilor  un trai usor.  ˆ
˘ tru. In c ateva ocazii, el nu s-a pur-
Biblia spune: „Nu copiii trebuie s a
˘ ˘ ˘ tat ca un om spiritual. (Mat. 16:22,ˆ 23;
agoniseasca pentru parinti,  ci parin- ˘
 pentru copii”. (2 Cor. 12:14) w17.05
tii Luca 22:34, 54-62; Gal. 2:11-14) Ins a
8, 9 ˚3, 4 Petru nu a renuntat.  Treptat, cu aju-
torul lui Iehova, Petru a cultivat mo-
ˆ
Luni, 1 iulie dul de gandire al lui Cristos. Si  noi
˘ ˆ putem face acela si  lucru. De fapt,
Umili ti-va . . . sub mana
˘ Petru a mentionat  ulterior unele as-
puternica a lui Dumnezeu,
˘ ˘ ˆ pecte concrete la care putem lucra.
pentru ca el sa va ınal te ˘
(2 Pet. 1:5-8) Dac a ‘vom depune toa-
la timpul potrivit. (1 Pet. 5:6) ˘ ˘ ˘
te eforturile’ sa cultivam calitati pre-
Ca administrator al casei lui Eze- ˘ ˆ
cum stapanirea de sine, perseveren-
chia, Sebna avea o mare autoritate. ˘ ˘
 ta si
 afectiunea  frateasc  a, vom primi
˘
(Is. 22:15) Din p acate, el a devenit ajutor pentru a progresa pe plan spi-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mandru si  a vrut sa obtin a glorie. In- ritual. Sa ne facem obiceiul de a ne
ˆ ˘ ˆ
trucat Sebna si-a
 cautat propria glo- ıntreba: La ce aspect as putea lucra
˘
rie, Dumnezeu ‘l-a dat jos din functia  astazi pentru a face progrese spiri-
ˆ
sa’, iar ın locul lui l-a pus pe Eliachim. tuale? w18.02 25, 26 ˚12, 13
 ˆ
Miercuri, 3 iulie s-a confruntat cu batjocuri, ˆ ımpotri-
˘ ˘ ˘
Pastrez cuvintele gurii lui ca pe viri si  chiar amenint ari. Ins a el nu
˘
˘ ˆ s-a lasat coplesit  de „frica de oameni”.
o comoara, mai mult decat ce s-a
(Prov. 29:25) El a avut curajul pe care
stabilit pentru mine. (Iov 23:12) ˘ ˘
Iehova li-l da slujitorilor s ai fideli.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Iov a avut o ıntelegere  profunda Dupa mai bine de cinci secole ın care
a principiilor divine. El l-a cunos- Noe a umblat cu Dumnezeu, Iehova i-a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cut cu adevarat pe Iehova si  a actio-  spus sa construiasc a o arc a ın vede-
ˆ ˘ ˘
nat ın armonie cu aceast a cuno s-  rea salvarii vie tii  omului si  a anima-
˘ ˆ ˘
tint a. De exemplu, Iov a ınteles  ca nu lelor. (Gen. 5:32; 6:14) I-a fost usor  lui
˘ ˆ ˘
putea pretinde ca ıl iubeste  pe Dum- Noe sa dea ascultare acestei porunci?
ˆ ˘ ˆ ˘
nezeu si,  ın acelasi  timp, sa se poar- Construirea arcei ın sine era o sarcina
ˆ ˘ ˘ ˘
te urat cu semenii sai. (Iov 6:14) El nu dificila. Si,  cu sigurant a, Noe era con-
˘ ˘
s-a considerat superior altora, ci i-a stient
 c a o astfel de lucrare avea sa-i
˘ ˘ ˆ
tratat pe toti,  bogati sau saraci, ca pe atraga si  mai multe batjocuri si  ımpo-
niste  frati. El a spus: „Oare Cel care triviri din partea oamenilor. Cu toate
˘ ˆ ˆ ˘
m-a facut pe mine ın pantece nu l-a acestea, el a manifestat credint a si  a
˘ ˘ ˆ
facut si  pe el?”. (Iov 31:13-22) Chiar si  ascultat. „El a facut ıntocmai”. (Gen.
ˆ
cand a fost bogat, influent si  respec- 6:22) w18.02 4 ˚4, 6, 7
ˆ ˆ
tat, Iov nu s-a ıngamfat si  nu i-a consi-
ˆ Vineri, 5 iulie
derat pe ceilalti inferiori. Cat de mult
˘ ˘
contrasteaza atitudinea lui cu cea a Ce bine si
 ce placut este . . .
˘ ˆ ˘ ˆ
multor oameni bogati si  influenti din [sa locuim] ımpreuna ın unitate!
lumea de azi! Iov a respins, chiar si-n  (Ps. 133:1)
˘ ˘
inima sa, orice forma de idolatrie. El O modalitate importanta prin care
˘ ˆ ˘ ˘
stia
 ca ınchinarea falsa, ce include si  promovam unitatea este aceea de a
acordarea unei importante  exagera- ˘ ˆ
ˆ arata iubire, imit andu-l pe Iehova,
te lucrurilor materiale, ar fi ınsemnat ˘
˘ ˘ Dumnezeul iubirii. (1 Ioan 4:8) Sa nu
‘sa-l renege pe adevaratul Dumnezeu ˘ ˘
ajungem niciodata sa spunem despre
de sus’. (Iov 31:24-28) Mai mult, Iov a ˘ ˘
˘ ˘ ˘ fratii  nostri:
 „Poate ca trebuie sa-i iu-
considerat cas atoria o uniune sacra ˘ ˘
ˆ ˘ besc, dar nu trebuie s a-mi si  plac a
ıntre un barbat si  o femeie. El chiar ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ de ei!”. Un asemenea mod de gandire
a facut legamant cu ochii sai pentru ˆ
este ın contradic tie  cu sfatul lui Pa-
a nu privi cu intentii  imorale o fecioa- ˆ ˘
˘ vel, care ne-a ındemnat ‘sa ne supor-
ra. (Iov 31:1) w18.02 11 ˚16; 12 ˚18, 19 ˘
tam unii pe altii
ˆ
 ın iubire’. (Ef. 4:2) El
˘
Joi, 4 iulie nu a spus pur si  simplu ‘sa ne supor-
˘ ˘ ˘ ˆ
tam’, ci a spus ‘sa ne suportam ın iu-
[Noe] era ireprosabil
 printre oa- ˆ
bire’. Iehova a atras ın congregatii  oa-
menii din vremea lui. Noe umbla cu ˘
˘ meni de orice fel. (Ioan 6:44) Dac a
adevaratul Dumnezeu. (Gen. 6:9) ˆ
Iehova a atras pe cineva la el, ınseam-
˘ ˘ ˘
Noe nu a considerat ca era suficient na ca l-a considerat demn de iubirea
˘ ˘ ˘
sa fie un om bun. El a fost si „un predi- lui. Cum am putea deci sa consideram
˘ ˘
cator al dreptatii”,
 vorbindu-le tuturor ca un frate nu este demn de iubirea
ˆ ˘ ˘ ˘
despre credinta  sa ın Iehova. (2 Pet. noastra? Nu trebuie sa ne retinem  sa
˘
2:5) Apostolul Pavel a scris: „Prin manifestam iubirea pe care Iehova ne
˘ ˘ ˘ ˘
aceasta credint a, el a condamnat lu- porunceste  sa o manifestam! (1 Ioan
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mea”. (Evr. 11:7) Fara ındoiala ca Noe 4:20, 21) w18.01 16 ˚14
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 6 iulie tia
 mea, care facea pionierat, era
˘ ˘ ˘ ˘
Adu- ti aminte de Marele tau mereu fericita. Ea obisnuia  sa spuna:
ˆ «Am cel mai bun sef  din lume!». Acum,
Creator acum, ın zilele ˘ ˆ
fiind si
 eu pionier, lucram amandoi
tinere tii tale. (Ecl. 12:1)
pentru Iehova”. Pentru a ne da seama
˘ ˆ
Unii p arinti  au ajuns la conclu- cum privim banii, ne-am putea ıntre-
˘ ˘ ˘
zia c a ar fi mai bine ca fiul sau fii- ba: Demonstreaza modul meu de viat a
˘ ˘ ˆ ˘
ca lor sa se boteze dupa ce ısi  termi- ca sunt convins de ceea ce spune Bi-
˘ ˘
na studiile superioare si  au sigurant a blia cu privire la bani? Este obtinerea 
˘ ˘ ˘
financiara. Poate c a p arintii  care banilor cel mai important lucru pen-
ˆ
gandesc astfel sunt bine intentiona  ti, tru mine? Pun mai mult pret pe lucru-
ˆ ˆ
dar ıl va ajuta pe copil acest rationa-  rile materiale decat pe relatia  mea cu
˘ ˘ ˘ ˘
ment sa aiba cu adevarat succes? Mai Iehova si  cu semenii? Sunt cu adeva-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
mult decat atat, este el ın armonie cu rat convins ca Iehova se va ıngriji de
˘ ˘ ˘ ˘
Biblia? Sa nu uitam c a lumea aceas- necesitatile  mele materiale? Putem fi
ˆ ˘ ˘
ta si  lucrurile din ea sunt ın opozitie  siguri c a Iehova nu-i va dezamagi ni-
˘ ˘ ˆ ˆ
cu scopul lui Iehova si  cu modul sau ciodata pe cei ce-si  pun ıncrederea ın
ˆ el. w18.01 25 ˚12, 13
de gandire. (Iac. 4:7, 8; 1 Ioan 2:15-17;
˘
5:19) O rela tie  apropiat a cu Iehova
este cel mai bun mod de a-l ocroti pe
Luni, 8 iulie
ˆ
copil de Satan, de lumea aceasta si  Asa
 cum ıntotdeauna
ˆ ˘ ˘ ˘ a ti ascultat . . . continua ti
de gandirea ei corupta. Daca parintii 
˘ ˘ ˘
pun instruirea si  un serviciu bine pla- sa lucra ti la salvarea voastra,
˘
tit pe primul loc, copilul lor va crede, cu teama si  tremur. (Filip. 2:12)
˘
probabil, c a lucrurile din lume sunt Faptul de a lucra la propria salva-
ˆ ˘
mai importante decat relatia  sa cu Ie- re este o responsabilitate serioas a.
˘ ˘
hova. Desigur, niciun parinte iubitor Aceasta presupune, printre altele, sa
˘ ˆ ˘
n-ar dori ca lumea sa-i modeleze copi- cite sti  Cuvantul lui Dumnezeu si  sa
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
lului sau gandirea cu privire la ce ın- meditezi la el, sa te rogi si  sa te gan-
˘ ˆ ˆ
seamna a avea succes. Singurul mod desti  la modul ın care te-a binecuvan-
ˆ ˘ ˘
de a reusi  ın via t a si  de a fi cu ade- tat Iehova. Daca vei acorda o atentie 
˘ ˘
varat bucurosi  este acela de a-l pune deosebita acestor aspecte, vei fi mai
pe Iehova pe primul loc. (Ps. 1:2, 3) ˆ ˘ ˆ
ıncrezator ın prietenia ta cu Iehova,
w18.03 10 ˚10, 11 iar asta te va impulsiona sa vorbesti
˘

˘ despre credinta  ta. (Ps. 73:28) Isus a
Duminica, 7 iulie ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ spus: „Dac a vrea cineva s a vina du-
Cauta ti mai ıntai regatul si
 ˘ ˘ ˘
p a mine, s a se renege pe sine, s a-si 
dreptatea Sa. (Mat. 6:33) ˆ ˘ ˘ ˘
ia stalpul de tortura si  sa ˆ ma urmeze
˘ ˆ ˆ ˘
Multi au constatat ca, ducand o via- ne ıncetat”. (Mat. 16:24) Intr-adevar,
˘ ˘ ˘ ˘
t a simpla, nu numai ca sunt mai feri- pentru a-l urma pe Cristos, trebuie sa
˘ ˘
ci ti,  ci si  au mai mult timp s a-i slu- i te dedici lui Iehova si  s a te botezi.
˘ ˆ ˆ ˘
jeasc a lui Iehova. Jack si-a  vandut Acest lucru ıti va aduce nenumarate
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
afacerea si  casa spatioas
 a ın care lo- binecuvantari ın prezent si  viat a ves- 
ˆ ˘ ˆ ˘
cuia pentru a face pionierat ımpreu- nic a ın lumea noua a lui Dumnezeu.
˘ ˆ ˘
na cu sotia  sa. El spune: „Ani la rand Asadar, ai toate motivele sa continui
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
m-am ıntors acasa ımpovarat de pro- s a lucrezi la propria salvare! w17.12
ˆ
blemele de la serviciu, ın timp ce so- 27 ˚18, 19
 ˘
Marti, 9 iulie rii, a fost ospitaliera cu profetul Ilie.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Cu acea ocazie, printr-un miracol,
Imbraca ti-va cu . . . ındelunga ˘ ˘
˘ Dumnezeu a avut grija ca acestei va-
rabdare. (Col. 3:12) ˘ ˘
duve sa nu i se termine faina si  uleiul,
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Cand parintii  ıi ınvat a cu rabdare pe astfel ca ea si  fiul ei au ramas ın viat a.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
copii, ace stia  pot sa ınteleag  a treptat (1 Regi 17:8-16) Dupa un timp, baiatul
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
„latimea,
 lungimea, ınaltimea  si
 adan- s-a ımbolnavit si  a murit. Atunci Ilie i-a
˘ ˘ ˆ ˆ
cimea” adevarului. (Ef. 3:18) Ei pot ca- venit ın ajutor. Ating and cadavrul,
ˆ
uta materiale potrivite pentru var- profetul s-a rugat: „Dumnezeul meu,
˘ ˘ ˘ ˘
sta si  capacitatea lor. Pe masura ce fa, te rog, ca sufletul acestui copil s a
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
se conving de lucrurile ınvatate,  copiii se ıntoarc a ın el!”. Si  a sa  s-a ınt am-
ˆ ˘ ˘
ısi
 vor putea apara mai bine credinta  plat. Dumnezeu a ascultat rugaciunea
ˆ ˆ ˘
ın fata  altora, inclusiv ın fa ˆ ta colegi- lui Ilie, iar copilul a revenit la via t a.
˘ ˘ ˆ
lor de scoal  a. (1 Pet. 3:15) Intrebati-v  a: Aceasta este prima ınviere consemna-
˘ ˘ ˆ
Reuse  ste copilul meu s a explice cu ta ın Biblie. (1 Regi 17:17-24) Cu sigu-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ajutorul Bibliei ce se ınt ampla dupa rant a, Marta auzise despre acest mira-
moarte? ˆ I se par˘ logice explicatiile  bi- col extraordinar. w17.12 3 ˚1; 4 ˚3, 5, 6
˘
blice? Intr-adevar, este nevoie de rab-
dare pentru a-i inculca copilului ade- Joi, 11 iulie
˘ ˆ
varul din Cuvantul lui Dumnezeu, dar Nu pute ti fi sclavi ai lui Dumnezeu
˘ ˘
merita efortul! (Deut. 6:6, 7) Pentru a-ti si
 ai Boga tiei. (Mat. 6:24)
˘
ajuta copilul sa-si  formeze convingeri ˘ ˘
˘ Mul ti  spun c a trebuie s a ne dedi-
ferme, este esential  sa fii un bun exem- ˘
plu. Stephanie, care are trei fiice, spu- cam timpul si  energia unei cariere pro-
˘ ˆ fesionale, care ne poate oferiˆ un sta-
ne: „Ma ıntrebam: Le spun copiilor mei ˘ ˆ
˘ tut social, bogatie  si  putere. Intrucat
de ce sunt eu convinsa de existenta  lui ˘
˘ mul ti  oameni fac din cariera scopul
Iehova, de iubirea lui si  de justetea  cai-
˘ ˘ ˆ vietii  lor, un crestin  ar putea adopta
lor sale? Vad clar copiii mei ca eu ıl iu- ˆ
˘ acelasi  mod de gandire. Dar este ade-
besc pe Iehova? Nu ma pot astepta  ca ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ varat ca o cariera care ıti aduce pres-
ei sa fie convinsi  de un lucru de care eu ˆ
˘ tigiu si  putere ıti aduce si  fericire du-
nu sunt convinsa”. w17.12 20 ˚8-10 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rabila? Bineınteles  ca nu. Sa nu uitam
˘
Miercuri, 10 iulie ca dorinta  de a avea control asupra al-
˘ ˆ
Fratele tau se va scula din mor ti. tora si  de a fi admirat ıl caracterizea-
˘ ˆ
za pe Satan, pe care Biblia ıl descrie
(Ioan 11:23) ˆ
ca fiind plin de manie, nicidecum fe-
˘ ˘
De ce era Marta sigura ca fratele ei ricit. (Mat. 4:8, 9; Rev. 12:12) Spre deo-
˘ ˆ ˘
avea s a ınvie? Marta avea, probabil, sebire de bucuria durabila pe care o
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
aceasta certitudine datorit a miraco- avem atunci cand ıi ajutam pe oameni
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
lelor despre care auzise ca avusesera sa dobandeasca ıntelepciunea  ce duce
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
loc ınainte ca Isus sa-si  ınceapa lucra- la viat a vesnic  a, satisfactia  pe care o
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
rea pe pamant. Ea ınvatase  despre ele poateˆ aduce o cariera laica este limi-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ınca din copil arie at at acas a, cat si la tata. In plus, alergand dupa o cariera
˘ ˆ
sinagoga. In Scripturile ebraice sunt de succes, multi oameni devin compe-
˘
consemnate trei asemenea relat ari. titivi, agresivi si  invidiosi  pentru ca,
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Prima ınviere a avut loc cand Dumne- ın final, sa ramana cu un sentiment de
˘ ˘
zeu i-a dat putere profetului sau Ilie sa gol interior. Asa  cum spune Biblia, to-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
faca miracole. O vaduva saraca din Sa- tul este „goana dupa vant”. (Ecl. 4:4)
˘
repta, un oras fenician de la malul ma- w17.11 22, 23 ˚11-13
 ˘
Vineri, 12 iulie lucrari iudaice, existau indicatoare
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
Dupa ce au cantat cantari de lauda, care ıi ındrumau pe fugari. Avand
˘ ˆ
au iesit
 spre Muntele Maslinilor. posibilitatea de a fugi ıntr-un oras de
˘ ˘
(Mat. 26:30) refugiu, cel ce comitea fara intentie 
˘ ˘ ˘
ˆ o crima nu se vedea obligat sa fuga
In timpul lui Isus, muzica a ocupat ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ıntr-o tar  a straina, unde ar fi fost ten-
un loc important ın cadrul ınchina- ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˆ tat sa adopte o ınchinare falsa. Sa ne
rii adevarate. In cea mai importan- ˆ
˘ ˘ gandim: Iehova, Cel ce pedepsea cu
ta noapte din istoria omenirii, dupa ˘
moartea orice crima cu premedita-
ce Isus a tinut  cu apostolii Cina Dom- ˘
ˆ ˆ ˘ re, le dadea posibilitatea celor care
nului, ei i-au c antat c ant ari de lau- ˘ ˘ ˘
˘ ucideau fara intentie  sa beneficieze
da lui Iehova. Crestinii  din secolul I ˆ
ˆ de ındurare si  ocrotire. Asa  cum s-a
sunt un exemplu ın ce priveste  into- ˆ
ˆ ˘ ˘ exprimat un biblist, „totul era cat se
narea cantarilor de lauda la adresa
poate de clar, de simplu si  de usor”.

lui Dumnezeu. Spre deosebire de is- ˘
˘ Iehova nu este un judecator nemilos,
raeliti,  care mergeau la templu sa se ˘ ˘
ˆ ˆ ˆ gata sa-si  pedepseasc a slujitorii, ci
ınchine, crestinii  se ıntruneau ın lo- ˆ ˆ
un Dumnezeu „bogat ın ındurare”.
cuinte  particulare. Desi  casele lor nu
(Ef. 2:4) w17.11 14 ˚4, 5
erau la fel de frumoase si  de impu-
˘ ˆ ˘
natoare ca templul, fratii  cantau cu Duminica, 14 iulie
entuziasm. Apostolul Pavel le-a spus ˆ ˘
˘ Intoarce ti-va la mine . . .
colaboratorilor sai cre stini:  „Conti- ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ si
 eu ma voi ıntoarce la voi.
nuati  sa va ınvata  ti  si  sa va ındemnati 
unii pe al tii  cu psalmi, cu laude la (Zah. 1:3)
ˆ ˘ ˘ ˆ
adresa lui Dumnezeu, cu cantari spi- Un sul care zboara, o femeie ınchi-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
rituale placute, cantandu-i lui Iehova sa ıntr-un cos,  doua femei cu aripi de
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın inima voastra!”. (Col. 3:16) Canta- barza. Acestea sunt cateva elemente
ˆ ˘
rile noastre sunt „cantari spirituale”, impresionante din viziunile profetu-
care trebuie intonate cu recunostin-  lui Zaharia. (Zah. 5:1, 7-9) Dar de ce
˘
t a. Ele fac parte din hrana spiritua- i-a dat Iehova aceste viziuni lui Zaha-
˘ ˘ ˘ ˘
la oferita de „sclavul fidel si  prevaza- ria? A sasea  si  a saptea viziune a lui
tor”. (Mat. 24:45) w17.11 4 ˚7, 8 Zaharia sunt un avertisment serios
˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ pentru cei ce persista ın necinste. Ie-
Sambata, 13 iulie ˘
hova nu tolereaza nelegiuirea si,  de
Alege ti niste
 orase
 situate ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ aceea, slujitorii sai trebuie ˆ s a uras-
ın locuri convenabile. Ele sa va ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ca cu adevarat rautatea. Insa aceste
serveasca drept orase  de refugiu. ˘
viziuni sunt, totodata, o confirmare
(Num. 35:11) ˘
iubitoare din partea Tatalui nostru
˘ ˘ ˘ ˘
Iehova a dispus ca cele sase  orase ceresc ca, daca ne straduim s a fim
˘ ˆ ˘
de refugiu s a fie pozi tionate  ın a sa
 persoane placute lui, ne vom bucu-
ˆ ˆ ˘ ˘ ra de ocrotirea si  de aprobarea sa si 
fel ıncat sa se poata ajunge la ele re-
pede si  usor.
 El le-a poruncit israe- nu vom suporta consecintele  dezas-
˘ ˘ ˘
litilor
 sa aleaga trei orase  pe o parte truoase ale blestemului sau. Iehova
˘ ˆ
a Iordanului si  trei orase  pe cealal- dore ste  sa ne binecuvanteze! Chiar
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta parte. (Num. 35:12-14) Drumurile daca este greu sa ne pastram curati 
ˆ ˘
de acces spre aceste orase  erau bine ın aceasta lume rea, cu ajutorul lui
ˆ
ıntretinute.
 (Deut. 19:3) Potrivit unei Iehova vom reusi!  w17.10 21 ˚1; 25 ˚19
 ˘ ˘ ˘
Luni, 15 iulie dera ca orice om trebuia sa aiba ac-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Femeile ın varsta sa aiba ces la Biblie. Dar, ın vremea sa, oa-
ˆ
o purtare care li se potriveste  menii de rand din Anglia nu aveau ˆ
˘ ˘ ˘
unor sfin ti . . . ca sa le ajute posibilitatea s a citeasc a Biblia. In
ˆ ˘
pe cele tinere. (Tit 2:3, 4) 1382, John Wycliffe ımpreuna cu alti
ˆ
˘ ˘ ˆ colaboratori au tradus Biblia ın en-
Surorile nec as atorite au ın pre- ˘ ˘
˘ gleza. Aceasta traducere a fost nu-
zent multe posibilitati de a-si  extin- ˘
˘ ˆ mita ulterior Biblia Wycliffe. Dorind
de serviciul: fac and pionierat, mu- ˘ ˘
ˆ ca Biblia sa ajunga la inima oameni-
tandu-se acolo unde este nevoie de ˆ
lor de rand, acesti  predicatori itine-
vestitori, oferind ajutor la progra- ˘ ˘
ranti au calatorit pe jos prin satele
mele locale de proiectare sau de con- de pe tot cuprinsul Angliei. Dese-
ˆ
struc tie  si
 ınscriindu-se la Scoala  ori, ei le citeau oamenilor din Biblia
pentru Evanghelizatori ai Regatului. Wycliffe si  le ofereau fragmente co-
Unele pot urma chiar cursurile Sco-  ˆ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ piate de mana din aceasta Biblie. In
lii Galaad. Surorile ın varsta, la ca- ˆ
secolele ce au urmat, ın Europa si 
re tinem foarte mult, sunt o binecu- ˆ ˘
ˆ ın alte par ti  ale lumii au existat
vantare pentru congregatie.  Poate ˘
˘ ˆ persoane care au tradus si  au tipa-
ca unele nu mai pot face ın serviciul ˆ
rit Biblia ın numeroase limbi. w17.09
pentru Dumnezeu la fel de mult ca 20, 21 ˚10-12
ˆ ˘
ın trecut, dar pot si  acum sa dea do-
˘ ˘ Miercuri, 17 iulie
vada de curaj si  s a ac tioneze.  De
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
exemplu, o sora ın varsta are nevoie Cei ce se casatoresc vor avea
˘ ˘ ˘ ˆ
de curaj dac a este rugata s a discu- necazuri ın carne. (1 Cor. 7:28)
˘ ˆ ˘ ˘
te cu o sora mai tanara despre vesti- ˆ ˘
Dorinta  neımplinita de a avea co-
mentatia  acesteia. Ea n-o va mustra ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ pii este, ın sine, ˆ un ‘necaz ın carne’.
pe sora mai tanara pentru hainele pe
˘ ˆ ˘ (Prov. 13:12) In timpurile biblice,
care le poarta, ci o va ındemna sa se ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ sterilitatea era considerata o rusi- 
gandeasca la modul ın care ımbraca-
ne. Rahela, sotia  lui Iacob, a suferit
mintea ei i-ar putea afecta pe altii. 
foarte mult deoarece sora ei avea
(1 Tim. 2:9, 10) O asemenea abordare
˘ ˘ ˘ copii, iar ea nu. (Gen. 30:1, 2) Un alt
plina de caldura poate avea un efect
necaz cu care s-ar putea confrunta
pozitiv. w17.09 31, 32 ˚17, 18 ˘ ˘
persoanele casatorite este moartea
˘ ˘
Marti,
 16 iulie partenerului de c as atorie. Foarte
˘ ˆ
˘ probabil, partenerul ramas ın via-
Vei gasi cunostin
 ta despre ˘ ˆ ˘
t a nu s-a gandit ca va trece printr-o
Dumnezeu. (Prov. 2:5) ˆ
asemenea ıncercare. Crestinii  cred
De-a lungul timpului, unii con- ˘ ˆ ˘
cu tarie ın promisiunea lui Isus c a
˘ ˆ ˘ ˆ
duc atori influenti au ıncercat s a-i va fi o ınviere. (Ioan 5:28, 29) Pentru
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ımpiedice pe oamenii de rand sa ci- partenerul ramas ın viat a, aceast a
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
teasca Biblia. Totusi, au existat bar- perspectiva este o mare mangaiere.
˘ ˆ
bati cu teama de Dumnezeu, care nu Speranta  ınvierii este unul dintre
˘ ˘ ˘
s-au lasat intimidati de aceasta opo- mijloacele prin care Tatal nostru iu-
ˆ ˆ ˆ ˆ
zi tie.
 Unul dintre ei a fost teologul bitor ıi sustine   ıi mangaie pe cei
si
˘ ˆ
John Wycliffe, care a trait ın Anglia, care trec printr-un astfel de necaz.
ˆ
ın secolul al XIV-lea. Wycliffe consi- w17.06 4 ˚1; 5 ˚6; 6 ˚9
 ˘ ˘ ˘ ˆ
Joi, 18 iulie mult mai greu sa nu cada prada man-
ˆ ˘
Iehova, Iehova, un Dumnezeu driei si  ınfumurarii. Totusi  este po-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ındurator si sibil s a ne ımbrac am cu umilin ta. Ce
 binevoitor. ˘
ne va ajuta sa facem aceasta? Pentru
(Ex. 34:6) ˘ ˆ ˘
˘ a ramane umili, trebuie s a ne rezer-
Cu o anumita ocazie, Dumnezeu i ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ vam timp ın fiecare zi sa meditam la
s-a dezvaluit lui Moise aducandu-i ın ˆ ˆ
˘ cele citite ın Cuvantul lui Dumnezeu.
atentie  numele si  calitatile  sale. Pri- ˘
˘ (Deut. 17:18-20) Este bine s a reflec-
mele calita ti  pe care le-a mentionat  ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ tam ındeosebi la ınvat aturile lui Isus
au fost ındurarea si  compasiunea. si
 la dispozi tia  sa de a sluji cu umi-
˘ ˘ ˘
(Ex. 34:5-7) Iehova ar fi putut sa men- lint a. (Mat. 20:28) Isus chiar le-a spa-
ˆ ˆ ˆ ˘
tioneze
 mai ınt ai puterea sau ınte-  lat picioarele apostolilor s ai. (Ioan
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
lepciunea sa. Totusi,  avand ın vedere 13:12-17) In plus, trebuie sa ne rugam
˘
ca Moise avea nevoie de o confirma- cu regularitate pentru ca spiritul lui
˘ ˘ ˘ ˆ
re ca se bucura de sprijinul lui Dum- Dumnezeu sa ne ajute sa ne ımpotri-
˘ ˘
nezeu, Iehova a ales s a mentioneze  vim oricarei tendinte  de a ne conside-
˘ ˆ ˘
acele calitati ce scot ın evident a do- ra superiori altora. (Gal. 6:3, 4) w17.08
ˆ
rinta  sa de a le veni ın ajutor slujitori- 25 ˚11, 12
˘
lor sai. (Ex. 33:13) Desi  suntem creati ˆ ˘ ˘
˘ Sambata, 20 iulie
cu capacitatea de a arata compasiu-
ne, din cauza imperfec tiunii  moste-  Face ti-i cunoscute lui Dumnezeu
˘
nite de la Adam avem tendinta  sa fim cererile voastre, iar pacea lui Dum-
egoisti.  De aceea, uneori ne vine greu ˆ ˆ
nezeu, care ıntrece orice gandire,
˘ ˆ ˘ ˘
sa alegem ıntre a-i ajuta pe altii  si  a va va pazi inima si  mintea.
ne concentra asupra propriei persoa- (Filip. 4:6, 7)
˘
ne. Pentru unii, gasirea echilibrului ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ Poate c a ın via t a sunt momente
ın aceasta privint a este o lupta con- ˆ
˘ ˘ ˘ cand, asemenea lui Pavel, am consi-
tinua. Dar ce ne va ajuta sa cultivam ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘ derat c a urmam ındrumarea spiritu-
interes fat a de altii?  Mai ıntai, sa ne ˆ
˘ ˘ lui sfant, dar lucrurile n-au iesit  asa 
facem timp sa analizam exemplul lui
˘ ˆ cum ne-am asteptat.  Ne-am confrun-
Iehova si  al unor slujitori ai sai ın ce ˆ ˆ
tat cu probleme sau am ajuns ın ım-
prive ste  manifestarea compasiunii, ˘
˘ prejurari care ne-au schimbat radical
iar apoi sa vedem cum le putem urma ˘
˘ viata. (Ecl. 9:11) Ce ne poate ajuta ‘sa
exemplul si  ce foloase avem daca pro- ˆ ˘ ˘
˘ nu ne ıngrijoram de nimic’ si  sa sim-
cedam astfel. w17.09 8 ˚1; 9 ˚3
tim
 „pacea lui Dumnezeu”? Din cuvin-
ˆ
Vineri, 19 iulie tele adresate de Pavel filipenilor ınte- 
˘ ˆ
˘ ˘ legem ca antidotul pentru ıngrijorare
Cu umilin ta, [considera ti] ca cei- ˘ ˘
˘ este rugaciunea. Prin urmare, sa vor-
lal ti va sunt superiori. (Filip. 2:3) ˆ ˘
bim cu Iehova ın rugaciune despre tot
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Motivul pentru care vrem s a ım- ce ne ıngrijoreaza. (1 Pet. 5:6, 7) Sa
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
brac am noua personalitate trebuie ne rugam avand ıncrederea ferma ca
˘ ˆ ˘
sa fie acela de a-l onora pe Iehova, nu Dumnezeu se ıngrijeste  de noi si  sa-i
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
de a primi laude. Sa nu uitam ca, ın multumim
 pentru binecuvantarile pe
˘ ˘ ˘ ˘
trecut, chiar si
 o creatura spirituala care le-am primit de la el. Sa nu uitam
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
perfecta a pacatuit fiindca a devenit ca Iehova „poate sa faca nespus mai
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mandra. (Compara cu Ezechiel 28:17.) mult decat cerem sau ne imaginam”.
Pentru oamenii imperfec ti  este cu (Ef. 3:20) w17.08 9 ˚4, 6; 10 ˚10
 ˘ ˘ ˘ ˘
Duminica, 21 iulie 17:22) Sa nu uitam ca este „un timp
˘ ˘
Planurile esueaz
 a unde pentru a tacea si  un timp pentru a
˘ ˘ ˘ ˘
nu exista o discu tie confiden tiala, vorbi”. (Ecl. 3:7) O vaduva pe nume
ˆ ˆ ˘ ˘
dar se ımplinesc cand sunt mul ti Dalene explica: „Cei carora le-a mu-
˘ ˘
sfatuitori. (Prov. 15:22) rit cineva drag simt nevoia sa-si  ex-
ˆ
prime gandurile si  sentimentele.
Multi
 cre stini  care au slujit ca Astfel, cel mai important lucru pe
ˆ ˆ
pionieri ın anii tineretii  vorbesc de- care ıl poti  face pentru o persoa-
spre fericirea pe care le-a adus-o ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ na ındurerata este s-o asculti  fara
acest serviciu. Dac a e sti  tanar, ai ˆ ˘
˘ s-o ıntrerupi”. Junia, al carei frate
putea sa discuti  cu unii dintre ei de- ˘
s-a sinucis, spune: „Chiar daca n-o
spre planurile tale? Ace sti  frati  cu ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ sa poti  sa le ıntelegi  pe deplin dure-
preocupari spirituale ıti  vor spune, ˘ ˘ ˘
˘ rea, ceea ce conteaza este ca vrei sa
probabil, ca serviciul cu timp inte- ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ le ıntelegi sentimentele”. Sa tinem 
gral te ınvat a multe lucruri care ıti  ˘
ˆ ˘ cont si  de faptul c a nu toti  simt si 
sunt de folos ın viat a. Isus a fost in- ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ısi
 exprima durerea ın acelasi  mod.
struit de Tatal s au ın cer si  a con- w17.07 13 ˚3; 14 ˚11-13
˘ ˆ
tinuat sa ınvete  pe parcursul servi-
˘ ˘ ˆ Marti,
 23 iulie
ciului sau pe pamant. De exemplu,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
el a ınvatat  din proprie experient a Sa se stie
 ca tu, al carui nume este
ˆ ˆ
cat de mare este bucuria pe care o Iehova, numai tu esti Cel Preaınalt
aduce faptul de a le predica altora ˘ ˆ
peste tot pamantul! (Ps. 83:18)
˘ ˘
vestea buna sau de a-ti  pastra inte-
ˆ ˆ ˘ Pentru multi  oameni, banii sunt
gritatea ın ıncercari. (Is. 50:4; Evr. ˆ ˘
˘ lucrul cel mai important ın viat a. Ei
5:8; 12:2) Isus a spus: „Duceti-v  a ˘ ˘
traiesc doar ca s a acumuleze bo-
. . . si  faceti  discipoli din oamenii ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ gatii  sau ca s a-si  pastreze averile.
tuturor natiunilor  . . . ınvat andu-i”. Pentru altii, lucrul cel mai impor-
˘ ˆ 
(Mat. 28:19, 20) Dac a ı ti  dore sti  ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ tant ıl reprezinta familia, sanatatea
sa faci din aceasta lucrare o carie- ˘
˘ ˆ sau realiz arile personale. Totusi, 
ra, vei avea multe satisfactii  si
 ıi vei ˘
exist a ceva mult mai important
aduce glorie lui Dumnezeu. Dar, ca ˆ
ˆ dec at toate aceste lucruri: justi-
ın orice alt domeniu, este nevoie de ˘
˘ ficarea suveranit atii  lui Iehova, o
timp ca s a devii iscusit. w17.07 ˆ
chestiune care ıi prive ste  pe toti 
23, 24 ˚6, 7 oamenii si  pe care trebuie s-o pas-
˘
˘ ˆ ˘
Luni, 22 iulie tram viu ın minte. Daca nu suntem
ˆ
˘ ˆ ˆ atenti,  am putea deveni atat de pre-
Va voi mangaia. (Is. 66:13)
ocupati  de grijile vietii  de zi cu zi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Fara ındoiala, principala noastra sau de problemele noastre, ıncat sa
˘ ˘
surs a de consolare este Tatal nos- pierdem din vedere importanta  jus-
˘ ˘
tru plin de compasiune, Iehova. Cei tific arii suveranit a tii
 lui Iehova.
ˆ ˆ ˘ ˆ
ındurerati  de pierderea unei per- Ins a, cu c at vom fi mai constien  ti

˘ ˆ ˆ ˆ
soane dragi pot gasi mangaiere si  ın de importanta  acestei chestiuni, cu
˘ ˆ ˘
congregatia  cre stin
 a. (1 Tes. 5:11) at at vom putea face fat a mai bine
ˆ ˆ ˘ ˘
Cum ıi putem ınt ari si  consola pe greutatilor  vietii si  ne vom apropia
˘
cei cu „un spirit abatut”? (Prov. mai mult de Iehova. w17.06 22 ˚1, 2
 ˘
Miercuri, 24 iulie ei. (Gal. 6:10) Biblia a prezis ca „zi-
˘
Fi ti imitatorii mei, asa cum lele din urma” ale acestui sistem
˘
si
 eu sunt imitatorul lui Cristos. rau se vor caracteriza prinˆ egoism
˘
(1 Cor. 11:1) si l acomie. (2 Tim. 3:1, 2) In calita-
˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ te de crestini,  trebuie sa ne straduim
Din Biblie am ınvatat  ca Iehova ısi  ˘ ˘ ˘
˘ sa cultivam o iubire profunda pentru
exercit a autoritatea cu iubire. Cu- ˘
ˆ Dumnezeu, pentru adevarul Bibliei si 
noscand acest lucru, capii de familie ˘
˘ ˆ pentru fratii  de credint a. Este ade-
si batranii care pretuiesc  suveranita- ˘ ˘ ˆ
varat, uneori ar putea aparea neın-
tea lui Iehova nu vor fi dominatori, ca ˆ ˆ
telegeri
 minore ıntre noi. Dar, ıntru-
si cum ar fi niste  mici suverani, ci vor ˆ ˆ ˘
cat ne iubim unii pe altii,  ıncercam
urma exemplul lui Dumnezeu. Pavel ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ sa rezolvam cu amabilitate si  cat mai
s-a straduit mult sa fie ‘un imitator ˆ
˘ repede orice neıntelegere.  (Ef. 4:32;
al lui Dumnezeu’ si  al Fiului sau. El ˘
˘ ˘ Col. 3:14) Prin urmare, sa manifes-
nu i-a determinat pe altii  sa faca ce ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ tam mereu o iubire profunda pentru
este bine punandu-i ıntr-o postura je- ˆ ˘
˘ ˆ Iehova, pentru Cuvantul sau si  pen-
nanta sau fort andu-i, ci, mai degra-
˘ ˆ ˘ tru fratii  nostri! w17.05 21 ˚17, 18
ba, a ıncercat sa le sensibilizeze ini-
ma. (Rom. 12:1; Ef. 4:1; Filim. 8-10) Vineri, 26 iulie
Aceasta este maniera lui Iehova de a ˘ ˘
˘ Daca spunem: „N-avem pacat”,
actiona,  maniera pe care o vor adop- ˆ
ne inducem singuri ın eroare.
ta toti  cei care iubesc si  sustin  modul
˘ ˘ ˘ ˘ (1 Ioan 1:8)
sau de guvernare. Aratam c a susti- 
˘ ˆ
nem guvernarea lui Iehova si  coope- Suntem constien  ti
 ca, ın afara con-
ˆ ˘
rand cu cei carora el le-a dat autori- gregatiei  crestine,  putem deveni vic-
˘ ˘
tate. Noi dorim sa sustinem  ordinea time ale nedreptatii.  Totusi,  credin-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
teocratica chiar si  atunci cand nu ın- ta ne poate fi pusa la ıncercare cand
˘ ˘ ˆ
telegem
 pe deplin o anumita decizie observam ın congregatie  ceva ce pa-
sau nu suntem de acord cu ea. Aceas- ˆ
re a fi o nedreptate sau cand consi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta atitudine este total diferita de cea deram ca noua ni s-a facut o nedrep-
a lumii, dar este atitudinea celor care ˆ
tate. Cum vom reac tiona  ın astfel
se supun conducerii lui Iehova. (Ef. ˘
de situatii?  Vom permite ca ele sa de-
5:22, 23; 6:1-3; Evr. 13:17) w17.06 30 ˘ ˘
vina o piatra de poticnire? Cu totii 
˚14, 15 ˘ ˘
suntem imperfec ti  si  pac atuim. De
˘
aceea, stim  ca este posibil ca un co-
Joi, 25 iulie ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ laborator ın credint a s a ne fac a o
Dumnezeu va ınva ta sa va iubi ti ˘
nedreptate sau ca noi s a-i facem o
unii pe al tii. (1 Tes. 4:9) nedreptate unui membru al congre-
ˆ ˆ ˆ
Indiferent de varsta pe care o au, gatiei.
 Desi  astfel de lucruri se ıntam-
˘
surorile si  fratii descuraja ti,  depri- pl a rar, cre stinii  fideli nu sunt sur-
ˆ
mati  sau coplesi  ti de necazuri au ne- prinsi  si  nu se poticnesc ˆ cand are loc
ˆ ˆ ˆ ˘
voie de atentia,  ıncurajarea si  man- o nedreptate. In Cuvantul sau, Ieho-
ˆ ˘ va ne-a oferit sfaturi practice, care
g aierea noastra. (Prov. 12:25; Col.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
4:11) Dovedim c a ıi iubim cu adeva- ne ajuta sa ne pastram integritatea
ˆ ˆ ˘ ˆ
rat pe „cei ınruditi  cu noi ın credint a” chiar si  atunci cand un colaborator
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
dac a le arat am prin cuvinte si  fap- ın credint a ne face o nedreptate. (Ps.
˘ ˘ ˆ
te ca ne preocupam ın mod sincer de 55:12-14) w17.04 19 ˚4, 5
 ˆ ˘ ˘
Sambata, 27 iulie despre Iehova. (Ioan 17:3) Pentru a-i
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Cei ce se casatoresc vor avea ajuta sa-si  ınsuseasc a ınvat aturile lui
ˆ ˘
necazuri ın carne. (1 Cor. 7:28) Iehova, trebuie s a le vorbiti  despre
ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ele ori de cate ori este posibil. (Deut.
Dac a partenerul t au de c as ato- ˆ ˘ ˘
6:6, 7) Copiii vor ınvata  limba
ˆ locala
rie nu-i slujeste  lui Iehova, s-ar putea ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ la scoal
 a si ın societate. Insa vor ın-
s a ai mai multe ıngrijorari si  mai ˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ va ta
 limba voastra ın primul rand
mult stres ın casnicie. Totusi,  faptul ˆ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ discutand cat mai des cu voi. Daca o
ca partenerul de c asatorie nu-i slu- vor sti bine, vor putea comunica des-
ˆ ˆ
jeste  lui Iehova nu este un motiv ınte- chis cu ˆ voi, exprimandu-si  sentimen-
meiat de separare sau divort.  (1 Cor. tele. In plus, se vor bucura si  de alte
˘ ˘
7:12-16) Chiar daca sotul  tau nu este avantaje. Copiilor bilingvi li se dez-
ˆ ˘ ˆ
Martor si  nu se ıngrijeste  de spiritua- volta mai bine capacitatea de gandi-
˘ ˘
litatea familiei, trebuie sa-l respec ˆ ti re, precum si  unele abilitati  sociale.
deoarece este capul familiei. In mod
˘ ˘ ˘ w17.05 9 ˚5, 6
asemanator, chiar dac a sotia  ta nu
˘ ˘ Luni, 29 iulie
este Martora, trebuie sa o iubesti  si 
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa ıi porti  de grija. (Ef. 5:22, 23, 28, Du-te si
 ımpr
ˆ ˘ ˘ ˆ astie-te
 pe muntele
29) Ce poti  face ınsa daca partenerul Tabor . . . Il voi scoate la tine . . .
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
tau ı ti  impune anumite limite ın ce pe Sisera . . . si ıl voi da ın
ˆ ˆ
priveste  ınchinarea pe care i-o aduci mainile tale. (Jud. 4:6, 7)
lui Iehova? De exemplu, sotul  unei
˘ ˆ Israeli tii  nu erau echipa ti  din
surori i-a spus acesteia c a ıi permi-
˘ ˘ ˆ ˆ punct de vedere militar: nu aveau
te sa iasa ın lucrare doar ın anumite
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ nici armeˆ de atac, nici mijloace de
zile ale saptamanii. Daca e sti  ıntr-o ˘
˘ ˘ ˆ ˘ aparare. In schimb, armata dusma- 
situa
ˆ tie
 asemanatoare, ıntreaba-te: ˘ ˘
˘ na dispunea de 900 de care de raz-
Imi cere partenerul meu sa nu-i mai
˘ ˘ boi cu ˆ coase de fier. (Jud. 4:1-3, 13;
slujesc lui Iehova? Daca nu, pot sa-i
ˆ ˘ 5:6-8) In acest context, Iehova i-a dat
respect dorinta?  Dand dovada de re-
lui Barac ˆ porunca din textul de as-
zonabilitate, poti  evita conflictele ˘
tazi. In urma instructiunilor  primi-
conjugale inutile. (Filip. 4:5) w17.10 ˘ ˘
te, Barac si  oamenii lui au pornit farˆ a
13 ˚7, 8 ˆ ˆ ˘
ıntarziere la lupta. (Jud. 4:14-16) In
˘ ˘ ˘
Duminica, 28 iulie timpul bataliei principale, de la Taa-
˘ ˘ nac, o rupere de nori a transformat
Sa le inculci fiului tau. ˆ ˘ ˆ ˘
campul de lupta ıntr-o imensa mlas- 
(Deut. 6:7) ˘ ˘
tina. Barac a urmarit armata lui Si-
ˆ ˘
Asa
 cum s-a profetit,  „oameni din sera 24 de kilometri, pana la Haro-
ˆ
toate limbile na tiunilor”
 vin ın nu- set.
 La un moment dat, Sisera si-a 
˘ ˆ ˘
mar mare ın organizatia  lui Iehova. abandonat carul de razboi si  a fugit
ˆ
(Zah. 8:23) Totusi,  limba poate fi o la Taananim,
 aflat, probabil, ın apro-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
bariera greu de depasit  cand un pa- piere de Chedes.  El a cautat refugiu
˘ ˆ ˆ
rinte imigrant doreste  sa-l ınvete  pe ın cortul lui Iael, sotia  lui Heber, che-
˘ ˘ ˘ ˘
copilul s au adevarul. Nu uita ti,  co- nitul. Epuizat din cauza bataliei, Si-
˘
piii vostri
 sunt cele mai importante sera a adormit. Atunci Iael, plina de
persoane cu care veti  studia vreoda- curaj, l-a ucis. (Jud. 4:17-21) Astfel,
˘ ˘ ˆ ˆ
ta Biblia. Via ta lor ve snic  a depinde dusmanii  Israelului au fost ınfranti! 
˘
de faptul de ‘a asimila cuno stin  t a’ w17.04 29, 30 ˚6-8
 ˆ ˘ ˘
Marti, 30 iulie tie,
 fiind uniti ıntr-o legatura pe via-
˘
Iehova are un proces cu t a. (1 Cor. 7:39) Isus a spus: „Ce a pus
˘ ˆ ˆ ˘
na tiunile . . . pe cei rai ıi va da Dumnezeu ın acelasi  jug omul s a nu
˘
˘ despart a”, nici sotul,  nici sotia,
 nici
prada sabiei. (Ier. 25:31) ˘ ˘
˘ altcineva. Prin urmare, cei ce se casa-
Dupa Armaghedon, vor mai fi orga- ˘
˘ ˆ toresc nu trebuie sa considere divor-
nizatii  pe pamant? Biblia spune: „Po- ˆ
˘ tul o optiune.
 (Mar. 10:9) Bineınteles, 
trivit promisiunii sale, noi astept  am ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ ın acest sistem nu exista casnicie per-
ceruri noi si  un pamant nou, iar ın ele ˘ ˘ ˘
fecta. Fiecare cuplu casatorit este al-
va locui dreptatea”. (2 Pet. 3:13) Ceru- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ catuit din doua persoane imperfecte.
rile si  pamantul vechi, adica guverne- De aceea, Biblia spune despre cuplu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
le corupte si  societatea umana aflata rile c as atorite c a, uneori, „vor avea
˘
sub controlul lor, vor disparea defini- necazuri”. (1 Cor. 7:28) w17.04 7 ˚14, 15
ˆ
tiv. Ce va exista ın locul lor? Expre-
˘ Joi, 1 august
sia „ceruri noi” se refera la un nou gu-
vern, Regatul condus de Isus Cristos Nu cum vreau eu, ci cum vrei tu.
si
 de cei 144 000 de coregenti.  Expre- (Mat. 26:39)
˘ ˆ ˘ ˘
sia „pamant nou” se refera la o noua ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ Ca sa fim ınvat atori buni, trebuie sa
societate umana, peste care va domni ˆ ˆ
Regatul lui Dumnezeu. Isus si  Regatul fim ˆ mai ıntai elevi buni. (1 Tim. 4:15,
˘ ˆ ˘ ˘
sau vor reflecta ın mod perfect per- 16) In mod asemanator, cei care au pri-
sonalitatea lui Iehova, care este un mit autoritatea de a acorda discipli-
ˆ ˘
Dumnezeu al ordinii. (1 Cor. 14 :33) nare trebuie la randul lor sa se supu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Prin urmare, ‘pamantul nou’ va fi bine na de bunavoie ındrumarii lui Iehova.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
organizat. Activitatile  de pe pamant Printr-o atitudine supus a si  umila, ei
ˆ ˘
vor fi organizate de oameni buni. (Ps. c a stig  a respectul celorlal ti  si  au li-
ˆ ˘ ˘
45:16) Ei vor fi ındrumati  de Cristos bertate de exprimare ca sa instruiasca
ˆ ˘ ˘ ˘
si
 de cei 144 000. Cat de minunat va fi si sa corecteze. Sa analizam exemplul
ˆ ˆ
c and toate organizatiile  corupte vor lui Isus. Isus a ascultat ıntotdeauna
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
fi ınlocuite de o singura organizatie  de Tatal sau, chiar si  cand acest lucru
˘ ˘ a fost foarte greu. El nu si-a  atribuit
unita, care nu se va corupe niciodata! ˆ ˆ ˘
w17.04 11 ˚8, 9 meritul pentru ıntelepciunea  si
 ınva-
˘ ˆ ˆ
t aturile sale, ci a ındreptat ıntotdeau-
˘ ˘
Miercuri, 31 iulie na atentia  spre Tatal s au. (Ioan 5:19,
˘ 30) Umilinta  si  ascultarea de care a
[Ei] vor deveni o singura carne. ˘
dat dovada Isus i-au atras la el pe oa-
(Gen. 2:24) ˘
menii cu inima sincera si  l-au ajutat
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Institutia
 c asatoriei este sacra. Mi- sa fie un ınvat ator plin de compasiu-
˘ ˆ
rele si  mireasa rostesc juramantul de ne si  consideratie.  (Mat. 11:29) Cuvin-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
casatorie ınaintea lui Dumnezeu si  a tele sale pline de bunatate i-au ınvio-
˘
altor martori. De obicei, ei promit ca rat pe cei care, figurativ vorbind, erau
ˆ ˘
se vor iubi, se vor pretui  si
 se vor res- ca o trestie franta sau ca un fitil gata
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
pecta atat timp c at vor trai ımpreuna sa se stinga. (Mat. 12:20) Chiar si  cand
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
pe pamant, ın conformitate cu ceea ce rabdarea i-a fost pus a la ıncercare,
˘
prevede Dumnezeu pentru institu tia ca- Isus a fost bun si  iubitor. Acest lucru a
˘ ˘ ˆ
s atoriei . Poate c a unii nu au spus fost evident cand i-a corectat pe apos-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
exact aceste cuvinte, ınsa au facut o tolii sai care manifestasera o atitudi-
˘ ˆ ˘ ˘
promisiune solemna ın fata  lui Dum- ne egoista si  ambitioas  a. (Mar. 9:33-37;
nezeu. Apoi au fost declarati sot si  so- Luca 22:24-27) w18.03 26, 27 ˚15, 16
 ˆ
Vineri, 2 august cand stie ce este corect si  ce este gre-
sit
 din punctul de vedere al lui Ieho-
Ceea ce corespunde acestui ˆ ˘ ˘
˘ ˘ va. (Iac. 4:17) Asadar,  ın loc sa-si  sfa-
lucru va salveaza acum si  pe voi, ˘ ˘ ˆ
tuiasca fiul sau fiica sa amane botezul,
si
 anume botezul. (1 Pet. 3:21) ˘ ˆ ˘ ˘
parintii ıntelep  ti se straduiesc sa-i dea
˘
Apostolul Petru a comparat botezul copilului lor un bun exemplu. Ei vor sa
ˆ
cu construirea arcei lui Noe. Arca era cultive ın inima acestuia o apreciere
˘ ˘ ˘ ˘
o dovada vizibil a si  incontestabil a a sincera pentru normele morale ale lui
˘ ˆ ˘ ˘
faptului ca Noe se dedicase ınfaptuirii Iehova. (Luca 6:40) Aceasta aprecie-
ˆ ˘
vointei  lui Dumnezeu. Noe a ındeplinit re este cea mai buna ocrotire, deoare-
ˆ ˘ ˘
cu fidelitate lucrarea ıncredintat  a de ce copilul va avea motivatia  necesara
˘
Iehova. El si  familia sa au fost salvati ca sa respecte normele lui Iehova. (Is.
ˆ
la Potop ın urma unor acte vizibile de 35:8) w18.03 11 ˚12, 13
˘
credint a. Asa  cum arca a fost dovada ˘
˘ Duminica, 4 august
vizibila a credintei  lui Noe, tot asa  bo-
˘ ˘ ˘ ˘
tezul este o dovada clara ca un disci- Noe umbla cu adevaratul
ˆ
pol si-a
 dedicat viata  lui Iehova ın baza Dumnezeu. (Gen. 6:9)
ˆ
credintei  sale ın Cristos. La fel ca Noe, ˘ ˘
ˆ ˘ Noe a continuat sa faca acest lucru
crestinii
 dedicati ınfaptuiesc cu fideli- ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ınc a 350 de ani, c at a mai trait dupa
tate lucrarea ıncredintat  a de Dumne-
Potop. (Gen. 9:28) Ce exemplu remar-
zeu. Si,  a sa  cum Noe a fost salvat la ˘
cabil de credint a si  ascultare! Putem
Potop, tot asa  crestinii  botezati loiali ˘
ˆ ˘ urma exemplul de credint a si  de as-
vor fi salva ti  c and se va pune capat ˘
˘ cultare al lui Noe daca sustinem  nor-
acestui ˆ sistem rau. (Mar. 13:10; Rev.
˘ mele lui Iehova cu privire la bine si  la
7:9, 10) Intr-adevar, dedicarea si  bote- ˘ ˘ ˘
rau, ne pastram separati de lumea lui
zul sunt foarte importante. O persoa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Satan si  punem interesele Regatului
na care amana fara un motiv ıntemeiat ˆ ˘
ˆ ˆ pe primul plan ın via t a. (Mat. 6:33;
pasul botezului ısi  pune ın pericol per-
˘ Ioan 15:19) Desigur, modul nostru de
spectiva de a trai vesnic.  w18.03 4 ˚3, 4 ˘
via
ˆ t a nu ne va aduce simpatia lumii.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Sambata, 3 august Intrucat respectam legile lui Dumne-
˘ ˘
˘ zeu referitoare la c as atorie si  mora-
Nebunia este lipita de inima ˘ ˆ ˘
litate sexuala, ın unele t ari s-au spus
copilului. (Prov. 22:15) ˆ
ın mass-media lucruriˆ negative des-
˘ ˆ ˘
Unii parinti  ar putea g andi astfel: pre noi. (Mal. 3:17, 18) Insa, asemenea
ˆ ˆ
„At at timp c at copilul meu nu este lui Noe, noi nu ne temem de oameni, ci
˘ ˆ ˘ ˘
botezat, nu poate fi exclus”. De ce nu avem o teama sfanta fa t a de Dumne-
este corect acest ra tionament?  (Iac. zeul nostru, Iehova, singurul care ne
ˆ ˘ ˘ ˘
1:22) Bineınteles,  parintii  crestini nu poate da viat a vesnic  a. (Luca 12:4, 5)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ar dori ca fiica sau fiul lor sa se bote- Sa ne ıntrebam: Voi continua ‘s a um-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ze ınainte de a fi pregatit sa-si  dedice blu cu Dumnezeu’ chiar si  c and al tii 
˘ ˘ ˘
viata  lui Iehova. Totusi,  ar fi gresit  sa ma vor critica sau ma vor batjocori?
˘ ˆ ˘ ˆ
credem ca un copil nebotezat nu este Am ıncredere ca Iehova se va ıngriji de
˘ ˘ ˆ ˆ
raspunzator pentru faptele sale ınain- mine si  de familia mea, indiferent cat
˘ ˘
tea lui Dumnezeu. Faptul de a-i da so- de grea ar fi situatia  economica? Daca
˘ ˘
coteal a lui Iehova pentru ac tiunile  vom dovedi credint a si  ascultare ase-
˘ ˘ ˘
noastre nu are legatura cu botezul. Un menea lui Noe, putem fi siguri ca Ieho-
˘ ˘ ˘
copil devine raspunzator pentru fap- va ne va purta de grija! (Filip. 4:6, 7)
ˆ
tele sale ınaintea lui Dumnezeu atunci w18.02 4 ˚4, 8; 5 ˚9-10
 ˆ ˆ
Luni, 5 august dec at ıl iubesc pe Dumnezeu, ceea
ˆ ˘
Omul fizic nu primeste
 lucrurile ce ar ınsemna ca ar avea o oarecare
spiritului lui Dumnezeu. iubire pentru el. Versetul spune:
˘ ˘
(1 Cor. 2:14) „ mai degraba iubitori de placeri de-
ˆ
c at iubitori de Dumnezeu”. Un eru-
Majoritatea oamenilor sunt pre- ˘ ˘
dit a facut urm atorul comentariu:
ocupati  de satisfacerea dorintelor  ˘
˘ ˘ „Cu sigurant a, [versetul] nu trans-
carnii. Pavel numeste  aceasta atitu- ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ mite ideea ca ei ıl iubesc ıntr-o oare-
dine „spiritul care lucreaza acum ın ˘ ˘
˘ care masura pe Dumnezeu, ci ideea
fiii neascultarii”. (Ef. 2:2) Acest spi- ˘
ˆ ˘ c a nu-l iubesc deloc”. Ce avertis-
rit ıi determina pe cei mai multi oa- ˘
˘ ment ˆ serios pentru iubitorii de pla-
meni sa-i imite pe cei din jur. De ace- ˆ
˘ ceri! Intr-un alt verset, Biblia ıi des-
ea, ei fac ce li se pare lor ca este bine ˘
˘ ˘ ˘ ˘ crie ca fiind „prinsi  de . . . placerile
si
 nu se straduiesc s a traiasc a la  acesteia”. (Luca 8:14) w18.01 25
vietii
ˆ ˘
ınal timea  normelor lui Dumnezeu. ˚14, 15
˘
Omul fizic are preocupari materia-
˘ ˘ Miercuri, 7 august
liste si  considera c a prestigiul, ba-
nii si  drepturile sale sunt mai impor- ˘
ˆ ˘ Onoreaza-l pe Iehova cu
tante decat orice altceva. El practica lucrurile tale de valoare.
˘ ˘
„lucrarile carnii”. (Gal. 5:19-21) O ati- (Prov. 3:9)
˘ ˘
tudine carnala include: dezbinarile,
Iehova este un Dumnezeu generos.
favoritismele, disputele, procesele
˘ Tot ce avem este de la el. Iehova de-
intentate fratilor  de credint a, lipsa
˘ tine
 tot aurul, tot argintul, precum si 
respectului fat a de cei cu autorita-
˘ ˆ ˆ toate resursele naturale ale planetei
te si lacomia ın ce priveste  mancarea
˘ ˆ ˘ ˆ si le foloseste  pentru a sustine  viata 
si
 bautura. Cand se afla ın fata  unei ˘ ˆ
ˆ ˘ pe pamant. (Ps. 104:13-15; Hag. 2:8)
tentatii,  cel cu mintea ındreptat a ˘ ˘
˘ Iehova a furnizat apa si  mana natiu- 
spre carne nu are putere sa reziste. ˆ
nii Israel ın pustiu. (Ex. 16:35; Neem.
(Prov. 7:21, 22) w18.02 19 ˚3-5
9:20, 21) Prin profetul Elisei, Iehova
ˆ ˘ ˘
Marti,  6 august a ınfaptuit un miracol pentru o vadu-
˘ ˘ ˆ ˘
va fidela, ınmultind  cantitatea mica
Oamenii vor fi . . . iubitori
˘ de ulei pe care o avea aceasta. Ast-
de placeri. (2 Tim. 3:2, 4) ˘
fel, ea si-a  putut pl ati datoriile si, 
˘ ˘ ˘ ˘
Este bine sa ne bucuram de viat a mai mult, i-au ramas suficienti bani
ˆ ˘ ˘ ˘
ıntr-un mod echilibrat. Iehova nu ca s a traiasc a ea si  fiii ei. (2 Regi
˘ ˘ ˘
dore ste  s a ne refuz am orice place- 4:1-7) Cu ajutorul lui Iehova, Isus a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
re sau sa renunt am la toate activita- hranit ın mod miraculos mul timi 
˘ ˘ ˘
tile
 sanatoase care ne procura bucu- de oameni si  a furnizat cele necesa-
ˆ ˆ ˘ ˆ
rie. Biblia ıi ındeamna pe cei fideli: re chiar si  cand a fost vorba de bani.
˘ ˆ ˘ ˆ
„Du-te, mananc a-ti  painea cu bucu- (Mat. 15:35-38; 17:27) Iehova dispune
˘ ˘ ˆ
rie si  bea-ti  vinul cu inima buna”. de resurse nelimitate pentru a se ın-
˘ ˆ
(Ecl. 9:7) Versetul din 2 Timotei 3:4 griji de creatia  sa de pe pamant. To-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
se refera la cei ce urmaresc placerile tusi,  el ıi invita pe slujitorii sai sa-si 
ˆ ˘
excluzandu-l pe Dumnezeu din viata  foloseasca resursele materiale pen-
˘ ˘ ˘
lor. Sa remarcam ca aici nu se spune tru a sustine  activitatea organizatiei 
˘ ˘
ca oamenii iubesc placerile mai mult sale. (Ex. 36:3-7) w18.01 17 ˚1-3
 ˘ ˘
Joi, 8 august simtit-o
 aceasta mama. Cu permisiu-
˘ ˘
O, Iehova, ia-mi sufletul. nea sotului  ei, femeia a calatorit 30
ˆ ˘
(1 Regi 19:4) de kilometri pana la muntele Car-
˘ ˘ ˆ mel, unde se afla Elisei. Profetul l-a
Biblia dezvaluie c a ın trecut unii ˆ ˘
trimis ınainte pe slujitorul sau Ghe-
slujitori fideli ai lui Iehova au simtit  ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ hazi, ınsa acesta n-a putut sa-l ınvie
la un moment dat ca nu mai puteau ˘ ˆ
ˆ ˘ pe baiat. Apoi, a ajuns si  mama ın-
continua. (Iov 7:7) Ei ıns a n-au re- ˘ ˆ ˘
durerata ımpreuna cu Elisei. (2 Regi
nuntat,  ci s-au bizuit pe Iehova pen- ˆ ˘
˘ 4:8-31) Elisei a intrat ın cas a si ˆ
tru ajutor. Si  nu au fost dezamagiti,  ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ s-a rugat l anga trupul baiatului. In
deoarece Dumnezeu „ıi da putere ce- mod miraculos, spre marea bucurie
lui obosit”. (Is. 40:29) Din nefericire, ˘
a mamei lui, baiatulˆ a revenit la via-
unii membri ai poporului lui Dum- ˘ ˘
˘ t a. (2 Regi 4:32-37) Inviindu-l pe baia-
nezeu au considerat ca cel mai bun tul din Sunem, Dumnezeu a dovedit
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mod de a ınfrunta greut atile  vietii  ca are putere sa-i readuca la viat a pe
˘ ˘ ˆ ˘
este „sa ia o pauza ın privinta
˘
 adeva- cei ce au murit. w17.12 4, 5 ˚7, 8
rului”, ca si  cum activitatile  crestine  ˆ ˘ ˘
˘ ˆ Sambata, 10 august
ar fi o povara, nu o binecuvantare.
Drept urmare, n-au mai citit din Bi- ˘
Nebunia este lipita de inima
ˆ
blie, n-au mai mers la ıntrunirile copilului. (Prov. 22:15)
congregatiei  si
 n-au mai luat parte la ˆ
Intelepciunea,
 opusul nebuniei, ˆ
lucrarea de predicare, exact asa  cum ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ este o trasatura a omului matur. Insa
vrea Satan. Diavolul stie  c a, luand ˘
˘ maturitatea spirituala nu depinde
parte din plin la activitatile  crestine  ˆ ˆ ˘ ˆ
atat de mult de varsta, cat de teama
devenim puternici, iar el nu vrea lu- ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ s anatoas a de Iehova, precum si  de
crul acesta. De aceea, cand va sim-
dispozitia  cuiva de a asculta de po-
ti ti
 epuizati  din punct de vedere fi-
˘ ˆ ˘ runcile sale. (Ps. 111:10) Tinerii ca-
zic si  emotional,
 nu va ındepartati de ˆ ˆ ˘ ˘
˘ re au dobandit ıntr-o anumit a m a-
Iehova. Apropiati-v  a mai mult de el, ˘ ˘ ˘
˘ ˘ sura maturitate spirituala nu se lasa
deoarece „va va face neclintiti,  va va ˆ ˘
ˆ ˘ „aruncati  ın toate partile  ca de va-
ıntari”. (1 Pet. 5:10; Iac. 4:8) w18.01 ˆ
luri si  purtati  ıncoace si-ncolo”  din
7, 8 ˚2, 3
cauza propriilor dorinte  sau a pre-
Vineri, 9 august siunilor din partea colegilor. (Ef.
˘ ˆ ˘
ˆ 4:14) Din contra, ei ısi  ‘exerseaza ca-
Iehova . . . duce ın Seol  si
 ˆ ˘
pacitatea de ıntelegere  ca sa deose-
scoate din el. (1 Sam. 2:6) ˘ ˘
beasca binele si  raul’. (Evr. 5:14) Un
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
A doua ınviere mentionat  a ın Bi- tanar demonstreaz a c a progresea-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
blie a fost ınfaptuita de succesorul za spre maturitate daca ia decizii ın-
ˆ
lui Ilie, profetul Elisei. O femeie de telepte.
 Aceasta este ıntelepciunea 
˘
vaza din Sunem, un oras din Israel, a care duce la salvare. (Prov. 24:14)
˘ ˘ ˘
fost extrem de ospitaliera cu Elisei. Prin urmare, copilul tau trebuie s a
˘ ˘ ˘
De aceea, Dumnezeu i-a rasplatit cu stie
 ce valori pretuie  sti.
 Arata-i prin
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
un fiu pe aceasta femeie stearpa si  cuvinte si  fapte ca traiesti  la ınalti- 
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
pe sotul  ei ın varsta. Insa, dupa cati-  mea normelor din Cuvantul lui Dum-
˘
va ani, copilul a murit. Sa ne imagi- nezeu. (Rom. 2:21-23) w17.12 20, 21
˘ ˆ
nam durerea sfasietoare  pe care a ˚12, 13
 ˘ ˘
Duminica, 11 august bilesc pacea cu o persoana care m-a
˘ ˆ ˘ ˘
Continua ti sa umbla ti cu ın- suparat sau m-a ranit? Faptul de a ier-
˘ ˘ ˘
ta este un test de umilint a. Spre deo-
telepciune fa ta de cei de afara . . . ˆ
˘ ˘ ˘ sebire de fariseii care ıi considerau
ca sa sti
 ti cum trebuie sa-i raspun-
˘ pe ceilalti inferiori, cre stinii  trebu-
de ti fiecaruia. (Col. 4:5, 6) ˘ ˘ ˘
ie ‘sa considere cu umilint a ca ceilalti
De ce sunt multi atrasi  de conceptia  ˘
˘ ˆ le sunt superiori’ si,  prin urmare, ca
conform careia oamenii ısi  pot rezolva sunt demni de a fi iertati.  (Filip. 2:3)
˘ ˘
singuri problemele? Deoarece, dac a Vom trece testul de umilint a? Vom fi
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ar fi adevarata, ar ınsemna c a omul ınduratori asemenea lui Iehova? Fie
ˆ ˘ ˘
nu are nevoie de ındrumarea lui Dum- ca „drumul” spre iertarea noastra sa
˘ ˆ ˘
nezeu si  ca poate face orice doreste.  fie mereu liber si  bine ıntretinut!  Sa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
In plus, aceasta conceptie  pare sa fie fim prompti ın a arata ındurare si  ‘sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sustinut  a de unele studii, potrivit ca- nu ne grabim s a ne maniem’! (Ecl.
˘
rora razboiul, infractionalitatea,  ˆ
boa- 7:8, 9) w17.11 14, 15 ˚6-8
˘ ˘ ˆ ˘
la si  s aracia sunt ın sc adere. Intr-un
raport se spune: „Omenirea merge Marti,
 13 august
spre bine deoarece oamenii sunt ho- ˘ ˆ ˘
Este bine sa-i cantam melodii
˘ ˆ ˘ ˆ
tarati sa transforme lumea ıntr-un loc Dumnezeului nostru. (Ps. 147:1)
˘
mai bun”. Daca auzi o conceptie  care ˘ ˆ
ˆ ˘ Poate c a unii, comparandu-se cu
este ın dezacord cu credinta  ta, fa cer- ˆ ˘
˘ ˆ altii,  ı si  dau seama c a nu au o voce
cetari pentru a vedea ce spune Cuvan- ˘ ˘ ˘
bun a si,  din aceast a cauz a, le este
tul lui Dumnezeu despre acel subiect ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ jena sa cante ın public. Totusi,  nimic
si  discut a cu un crestin  matur spiri- ˘ ˆ ˘
ˆ nu ar trebui sa ne ımpiedice sa-i adu-
tualiceste.  Gandeste-te  de ce concep- ˆ ˘
˘ ˆ cem laude lui Iehova prin cantari! Mai
tia respectiva ıi atrage pe oameni, de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ degraba, sa cantam cu ınsufletire  ti-

ce este gre sit  a si  cu ce argumente o ˆ ˆ
˘ nand capul ridicat si  cartea de c an- ˆ
poti combate. Cu totii  ne putem apara ˘
ˆ ˘ ˘ tari la nivelul ochilor! (Ezra 3:11) In
de gandirea lumii daca aplicam sfatul ˆ ˘
ˆ prezent, ın multe s ali ale Regatului,
dat de apostolul Pavel ın textul de as- ˆ ˘
˘ versurile c ant arilor sunt afi sate  pe
tazi. w17.11 23 ˚14; 24 ˚17 ˘ ˘ ˆ ˘
ecran, ceea ce ne ajut a s a c ant am
˘
Luni, 12 august mai usor.  Demn de remarcat este ca,
ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ ın prezent, intonarea cantarilor face
O, Dumnezeule, ı ti mul tumesc ca nu
parte din programa Scolii  pentru
sunt ca ceilal ti oameni. (Luca 18:11)
Serviciul Regatului, la care partici-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
De ce erau fariseii atat de neındu- pa batranii. Lucrul acesta arata ca ei
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ratori? Biblia spune ca „ıi considerau trebuie sa fie un exemplu ın ce prives- 
ˆ ˘ ˆ
pe ceilalti  un nimic”. (Luca 18:9-14) te intonarea c ant arilor la ıntruniri.
˘ ˘ ˆ ˆ
Prin urmare, sa nu fim ca fariseii, ci Multi se retin  sa cante cu ınsufletire 
˘ ˘ ˆ ˘
sa urmam exemplul de ındurare al lui deoarece se tem c a nu au o voce me-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Iehova! Sa arat am compasiune fa t a lodioas a. Ins a, chiar si  atunci c and
˘ ˘
de semeni! (Col. 3:13) Sa ne purtam vorbim „ne poticnim de multe ori”.
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın asa  fel ıncat altora sa le fie usor  sa (Iac. 3:2) Dar lucrul acesta nu ne ım-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ne ceara iertare. ˆ (Luca 17:3, 4) Sa piedica sa vorbim. Sa nu ne retinem 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ne ıntrebam: Ii iert cu usurin  t a pe cei deci s a-i c ant am lui Iehova din cau-
ˆ ˘
care ımi gresesc,  chiar daca gresesc  za vocii noastre imperfecte. w17.11 5
˘
de mai multe ori? Sunt dornic sa resta- ˚9, 10
 Miercuri, 14 august aceste situatii,  Iehova te poate ajuta
ˆ ˆ ˘ ˘
Asa
 se va ıntampla daca sa fii curajos. (Filip. 4:13) Amintes- 
˘
ve ti asculta de glasul lui Iehova, te-ti ca, la un moment dat, Moise nu
˘
Dumnezeul vostru. (Zah. 6:15) s-a simtit  pregatit pentru o anumi-
˘
˘ ta responsabilitate. (Ex. 3:11) Totusi, 
Dupa a saptea  viziune, profetul Za- ˘
˘ Iehova l-a ajutat si,  dupa un timp,
haria a avut multe lucruri la care sa ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ Moise a dobandit curajul necesar
reflecteze. Fara ındoiala, el s-a sim- ˆ
ˆ pentru a duce la ındeplinire misiu-
tit
 ıncurajat de promisiunea lui Ieho- ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
nea ıncredintat  a. In mod asemana-
va de a-i pedepsi pe oamenii necin- ˆ
˘ ˘ tor, un frate botezat poate dobandi
stiti.
 Totusi,  nimic nu parea sa se fi ˆ
curaj rugandu-se sincer lui Dumne-
schimbat. Necinstea si  alte practici zeu pentru ajutor, citind cu regulari-
˘ ˆ
rele erau la ordinea zilei, iar lucrari- tate din Biblie si  meditand la exem-
le de reconstruire a templului lui Ie- ˆ
ˆ plele biblice de curaj. El ıi poate ruga
hova erau departe de a fi ıncheiate. ˘ ˘ ˆ
˘ cu umilint a pe batranii de congrega-
Cum a fost posibil ca evreii sa aban- ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ tie
 s a-l ındrume si  se poate pune la
doneze atat de repede ınsarcinarea dispozi tie  pentru a face orice este
˘ ˆ
primita de la Dumnezeu? Oare se ın-
˘ ˘ necesar. w17.09 32 ˚19
torsesera la Ierusalim doar ca sa-si 
˘ Vineri, 16 august
vada de viata  lor? Iehova stia  de ce
˘ ˆ
anume avea nevoie poporul sau. Ast- Cuvantul Dumnezeului nostru
˘ ˘
fel, i-a dat lui Zaharia o ultima viziu- va dainui vesnic.  (Is. 40:8)
˘ ˆ
ne, pentru a-i asigura pe evrei ca ıi iu- ˘
˘
bea, ca aprecia tot ce facusera pana
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Biblia˘
este inspirata de Dumnezeu.
ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ Insa aceasta nu ınseamna ca Septua-
atunci si  ca avea sa-i ocroteasc ˆ a da-
˘ ˘ ˘ ginta, Biblia Wycliffe, King James Ver-
ca reluau lucrarile la templu. In lega- ˘
˘ sion sau orice alta traducere au fost
tura cu reconstruirea templului, el ˆ
˘ inspirate de Dumnezeu. Totusi,  cand
le-a facut promisiunea din textul de ˘
˘ analizam istoria numeroaselor tra-
astazi. w17.10 26 ˚1; 27 ˚5
duceri realizate de-a lungul timpu-
ˆ ˘
Joi, 15 august lui, ıntelegem ca, asa  cum a promis
ˆ ˘ ˘
˘ ˆ Iehova, Cuvantul s au a dainuit. Lu-
Dumnezeu . . . lucreaza ın voi ca ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ crul acesta ne ıntareste  convingerea
sa vre ti si,  totodata, sa ınfaptui ti. ˘
ca toate celelalte promisiuni ale lui
(Filip. 2:13) ˆ
Iehova se vor ımplini negresit.  (Ios.
˘ ˘ ˆ ˆ
Fratii trebuie s a dea dovada de 23:14) Cand citim despre modul ın
˘ ˘
curaj si  s a ac tioneze.
 B arbatii  cu- care a supravietuit  Biblia de-a lungul
˘ ˆ ˘ ˘
rajo si care doresc s a-si  asume mai timpului, credinta  ne este ıntarit a,
˘ ˘
multe responsabilitati sunt o binecu- iar iubirea noastra pentru Iehova de-
ˆ ˘
vantare pentru congregatie.  (1 Tim. vine mai puternic a. Iehova ne-a dat
˘ ˘ ˘
3:1) Totusi,  unii se retin  sa primeas- Biblia pentru ca ne iubeste  si
 vrea sa
˘ ˘ ˘ ˆ
ca responsabilitati.  Poate ca, ın tre- tragem foloase din citirea ei. De ace-
˘ ˘ ˘
cut, un frate a facut gre seli,  iar ea ne da asigurarea c a aceasta va
˘ ˘
acum se simte nedemn sa fie numit dainui. (Is. 48:17, 18) Este firesc deci
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
slujitor auxiliar sau batran. Alt frate sa ne simtim  ındemnati  sa-l iubim pe
˘ ˘ ˘
ar putea considera ca nu este capa- Iehova si  s a respect am poruncile
˘
bil sa se achite de anumite respon- sale. (1 Ioan 4:19; 5:3) w17.09 21, 22
˘ ˘ ˆ
sabilit ati.  Dac a te afli ıntr-una din ˚13, 14
 ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Sambata, 17 august fiecare sustin  and ca era adevarata
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Onoreaza-i pe tatal tau si
 lui mama. Cand Solomon le-a pus la
ˆ ˘
pe mama ta. (Ef. 6:2) ıncercare poruncind ca micutul  sa
˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ fie t aiat ın doua, cea care ıi era cu
Dac a partenerul t au nu este un ˘ ˘ ˘
adevarat mama a fost cuprins a de
slujitor al lui Iehova, instruirea spi- ˘ ˘ ˘
˘ ˘ mila si  a fost dispusa sa-l cedeze ce-
ritual a a copiilor t ai ar putea fi o ˘
ˆ leilalte femei. (1 Regi 3:23-27) Sau sa
provocare. Fii tu ınsuti  un exemplu, ne amintim de fiica faraonului, care
ˆ ˘ ˘
onorandu-ti  partenerul de casatorie. l-a salvat pe micutul  Moise. Desi  si-a

˘ ˘ ˘
Concentreaz a-te asupra calit a tilor  dat seama ca era un copil al evreilor
˘ ˘ ˘ ˆ
lui si spune-i c a apreciezi lucruri- si  ca trebuia sa fie omorat, ei „i s-a
le bune pe care le face. Nu vorbi ne- ˘ ˘ ˘
ˆ facut mila de el” si  a decis sa-l ia la
gativ despre el ın fata  copiilor si  ex- curte pentru a-l creste  ca pe propriul
˘ ˘ ˘ ˘
plica-le c a fiecare trebuie sa aleaga fiu. (Ex. 2:5, 6) w17.09 9 ˚2, 3
˘ ˆ
daca ıi va sluji sau nu lui Iehova. Con-
˘ Luni, 19 august
duita buna a copiilor l-ar putea atra-
˘ ˘ ˘ ˘
ge la adevar pe parintele care nu [Iehova] este rabdator cu voi.
este Martor. Unii soti  le interzic so- (2 Pet. 3:9)
˘ ˆ
tiilor
 lor Martore sa-i ınvete  pe co-
˘ ˆ Umilinta  este o calitate de care
pii din Biblie sau sa-i ia cu ele la ın- ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ trebuie s a dea dovada toti  ınchina-
truniri. Chiar si  ın aceasta situatie,  ˘
˘ ˘ ˘ ˆ torii adevarati.  (Prov. 22:4) Manifes-
o sotie  crestin  a se va stradui sa-i ın- ˆ ˘
˘ tarea ei aduce multe binecuvantari.
vete  pe copii adevarul. (Fap. 16:1; ˘ ˘ ˘
˘ Umilinta  ne ajuta s a promovam pa-
2 Tim. 3:14, 15) Desi  respecta decizii- ˆ
le sotului,  ea le poate vorbi copiilor cea si  unitatea ın congrega tie.  De
ˆ ˘ ˘
ei din Biblie ori de cate ori are oca- asemenea, Iehova le arat a bunata-
˘ ˘
ˆ ˘ ˆ te nemeritata celor ce cultiva aceas-
zia, ajut andu-i s a ınvete  despre Ie- ˘
ta calitate. Apostolul Petru a scris:
hova si  despre normele sale morale ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ „Toti  sa va ıncingeti  cu umilint a unii
ınalte. (Fap. 4:19, 20) w17.10 14 ˚9, 10 ˘ ˘
fat a de altii,  fiindca Dumnezeu li se
˘ ˆ ˘
Duminica, 18 august ımpotriveste  celor trufasi,  dar le da
˘ ˘
bunatate nemeritat ˆ a celor umili”.
Fi ti . . . imitatori ai lui Dumnezeu, ˘
(1 Pet. 5:5) In lumea de astazi, dese-
ca niste copii iubi ti. (Ef. 5:1) ˆ ˘
ori blandetea  si
 rabdarea sunt consi-
Iehova este un Dumnezeu plin de ˘ ˆ ˘
derate slabiciuni. Dar cat de gresit  a
compasiune, iar oamenii au fost cre- este o asemenea conceptie!  Aceste
˘ ˘ ˘
a ti
 dupa chipul si  asemanarea sa. calit a ti  deosebite provin de la cea
˘ ˘ ˘
Prin urmare, sentimentele de mila si  mai puternica Persoana din univers.
de compasiune, precum si  preocupa- Iehova Dumnezeu este exemplul per-
˘ ˆ ˘ ˘
rea fat a de binele altora fac parte din fect de bl ande te si  rabdare. S a ne
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
natura umana. Chiar si  cei care nu ıl gandim cu cata rabdare a raspuns el
˘ ˆ ˆ
cunosc pe adevaratul Dumnezeu ma- prin intermediul unor ıngeri la ıntre-
˘ ˘
nifesta,ˆ deseori, ˘ compasiune. (Gen. barile lui Avraam si  la obiectiile  lui
˘
1:27) In Biblie gasim multe relat ari Lot. (Gen. 18:22-33; 19:18-21) De ase-
despre oameni care au manifestat menea, Iehova a suportat mai bine
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
compasiune. Sa ne amintim, de pilda, de 1 500 de ani atitudinea razvratita a
˘
de cele doua femei care s-au certat natiunii  Israel. (Ezec. 33:11) w17.08 25
ˆ
pentru un copil ınaintea lui Solomon, ˚13, 14
 ˆ ˘
Marti,
 20 august rere. De multe ori ınsa singurul lucru
ˆ ˆ ˘ ˆ
pe care ıl poti face este ‘sa plangi cu
Pacea lui Dumnezeu, care ıntrece ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ cei ce plang’. (Rom. 12:15) Daca ıti este
orice gandire, va va pazi inima. ˘ ˆ
greu sa i te adresezi personal celui ın-
(Filip. 4:7) ˘
durerat, ai putea sa-i trimiti o cartoli-
˘ ˘
Demn de remarcat este ca „pacea lui na, un email, un mesaj pe telefon sau o
ˆ ˆ ˆ ˆ
Dumnezeu . . . ıntrece orice gandire”, scrisoare cu cateva cuvinte de ıncura-
˘ ˘ ˘ ˘
adic a depa se  ste capacitatea noastra jare. Ai putea sa mentionezi
 un verset
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
de ıntelegere.  Unii traduc atori au ıncurajator, s a amintesti  cateva cali-
˘ ˘ ˘
redat aceasta expresie prin cuvintele tati ale persoanei decedate sau sa po-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
„ıntrece tot ce am visat” sau „depase  s- vestesti o amintire placut a legata de
te tot ce concepe omul”. Pavel a vrut ˘ ˘
aceasta. Sa nu subestimam valoarea
˘ ˘ ˘ ˘
s a spuna c a „pacea lui Dumnezeu” rugaciunilor pe care le spunem cu sau
este mai presus de tot ce ne-am putea ˘ ˆ
pentru un frate de credint a ındoliat.
˘
imagina. Asadar,  chiar daca din punct w17.07 14-16 ˚13-16
˘
de vedere omenesc nu exista cale de
˘ Joi, 22 august
iesire  dintr-o anumita situatie,  Iehova
ˆ ˆ
are ıntotdeauna o solutie  si
 poate ac- Ce a pus Dumnezeu ın acelasi
 jug
ˆ ˘ ˘
tiona
 ıntr-un mod cu totul neasteptat.  omul sa nu desparta. (Mat. 19:6)
˘
(2 Pet. 2:9) Dar cum ne putem pastra ˘
„pacea lui Dumnezeu” chiar si  atunci Poate c a, pentru unii, via ta  conju-
ˆ ˆ ˘
cand avem probleme? Cultivand rela- gal a nu este deloc a sa  cum si-au  do-
ˆ ˘ ˘
tii
 stranse cu Dumnezeul nostru, Ieho- rit; poate ca este plina de probleme si 
˘ ˆ
va. Acest lucru este posibil doar prin dezamagiri. Ce ne-ar putea ajuta ıntr-o
˘ ˘ ˘
Cristos Isus, care si-a  dat viata  ca ras- astfel de situatie?  Sa reflectam la re-
˘ ˘ ˘ latiile
 lui Iehova cu natiunea  Israel. Ie-
cumparare. Rascumpararea este un
˘ hova s-a referit la sine ca la un sot al
alt lucru uimitor pe care l-a facut Ta- ˘
˘ ˘ ˘ acestei natiuni.  (Is. 54:5; 62:4) Ce „cas-
tal nostru, Iehova. Datorita rascum- ˘
˘ ˘ ˘ nicie” dificila s-a dovedit a fi! Totusi, 
pararii, Iehova ne poate ierta pacate- ˘ ˘
le, iar noi ne putem apropia de el cu o Iehova nu s-a grabit sa renunte  la ea.
˘ ˘ El i-a iertat de repetate ori pe israeliti
constiin  t a curata. (Ioan 14:6; Iac. 4:8; ˘ ˘ ˆ ˆ
1 Pet. 3:21) w17.08 10 ˚7; 12 ˚15 si
 a ramas fidel legamantului ıncheiat
cu ei. (Ps. 106:43-45) Nu ne impresio-
˘ ˘ ˘ ˘
Miercuri, 21 august neaza iubirea sa loiala? Crestinii  casa-
ˆ ˘
˘ ˘ toriti care ıl iubesc pe Iehova se stra-
Inima cunoaste
 amaraciunea ˘
˘ duiesc s a-i urmeze exemplul. Chiar
sufletului si
 niciun strain nu se ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ daca ıntampina probleme ın casnicie,
poate amesteca ın bucuria ei. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ei nu cauta sa-i puna capat cand nu au
(Prov. 14:10) ˘
un motiv acceptat de Biblie. Ei stiu  ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Uneori, durerea sufleteasca provo- legamantul de casatorie este sfant ına-
˘ ˘
cata de pierderea unei persoane dragi intea lui Iehova si  ca Iehova vrea ca ei
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
este atat de profunda, ıncat celui ındu- „sa se alipeasca” unul de altul. Potrivit
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
rerat ıi este greu sa exprime ın cuvin- Bibliei, ın afara de imoralitatea sexua-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
te ceea ce simte. Chiar si  atunci cand la, nu exist a motiv care s a-i permit a
˘ ˘ ˘ ˘
cineva spune ce simte, celorlalti nu le cuiva s a divorteze  si  s a se rec as ato-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
este ıntotdeauna usor  sa ınteleag
 a ce reasca. (Mat. 19:5, 9) Cand fac tot ce
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vrea acesta sa spuna. Intelegem,  deci, pot pentru a avea o casnicie reusit  a,
˘ ˘ ˘ ˘
ca nu este usor
 sa ne alegem cuvintele crestinii  cas atoriti sustin  suveranita-
ˆ
cand vorbim cu cineva coplesit  de du- tea lui Iehova. w17.06 31 ˚17, 18
 ˘
Vineri, 23 august riu reactioneaz
 a pozitiv la vestea bu-
˘ ˘ ˘
Vi se vor deschide ochii si  ve ti fi na. Aceasta lucrare este o munca de
˘ ˘
ca Dumnezeu. (Gen. 3:5) echipa. Desi  poate ca doar un frate
˘ ˘ ˘
ˆ ˘ sau o sora gaseste  o persoana care
Satan Diavolul a pus la ındoiala le- ˆ ˘
˘ va deveni ın cele din urma discipol
gitimitatea suveranitatii  lui Iehova. al lui Cristos, toti  membrii congrega-
˘ ˘
El a sus tinut  c a Dumnezeu este un tiei
 se bucura deoarece toti  au luat
˘ ˆ ˘
conduc ator corupt, care ısi  privea- parte la cautare. De exemplu, Bran-
˘ ˘
za creaturile de ceea ce este cel mai don a slujit ca pionier noua ani
˘ ˆ
bine pentru ele. Satan a insinuat ca ıntr-un teritoriu cu oameni nerecep-
˘ ˘
oamenii ar fi mult mai fericiti  dac a tivi. El spune: „Este adevarat, eu
s-ar conduce singuri. (Gen. 3:1-4) El ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ n-am gasit ınca ın teritoriu o persoa-
a afirmat ca orice om ıl va respinge ˘ ˘ ˆ ˘
˘ na care sa progreseze pana la pasul
pe Dumnezeu ca Suveran daca va fi ˆ ˘ ˘
botezului, ınsa altii  au gasit. Sunt fe-
supus la presiuni. (Iov 2:4, 5) Ieho- ˘ ˘
˘ ˘ ricit ca am decis sa particip din plin
va a lasat ca timpul sa demonstreze la lucrarea de facere de discipoli”.
ˆ ˘
cat de grea si
˘ ˘
 de nefericita este via- (Ecl. 11:6) w17.07 24 ˚7, 9, 10
ta
 omului fara conducerea sa dreap- ˘
˘ ˘ Duminica, 25 august
ta. Desigur, Iehova stie  ca acuzatii- 
le Diavolului sunt false. Atunci de ce ˆ ˘
Fa ta ei n-a mai fost ıngrijorata.
˘
n-a pus El capat controversei si  a de- (1 Sam. 1:18)
˘
cis sa-i acorde timp lui Satan pentru ˘ ˆ
˘ Ana era sterila, ın timp ce Peni-
a-si  demonstra acuzatiile?  Raspun- ˘
˘ na, cealalta sotie  a lui Elcana, ˆ avea
sul vizeaz a toate ˆ creaturile inteli-
mul ti  copii. (1 Sam. 1:4-7) In plus,
gente. (Ps. 83:18) In fond, primii doi ˘
„an de an”, Penina o necajea pe Ana.
oameni au respins conducerea lui Ie- ˘
Ea gasea alinare vorbindu-i lui Ieho-
hova si,  de atunci, multi altii  fac la ˆ ˘
ˆ va ın rugaciune despre problema
fel. Prin urmare, unii s-ar putea ın- ˆ
˘ ei. (1 Sam. 1:12) Ana a avut ıncrede-
treba daca nu cumva Diavolul a avut ˘ ˆ
re ca Iehova fie ıi va da un fiu, fie o
dreptate. w17.06 22, 23 ˚3, 4 ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
va mangaia ıntr-un alt mod. Intrucat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 24 august suntem imperfec ti  si
 traim ıntr-un
˘ sistem condus de Satan, trecem prin
Duce ti-va . . . si  face ti discipoli. ˆ ˘
ıncerc ari si  necazuri. (1 Ioan 5:19)
(Mat. 28:19) ˘ ˘
Totusi,  este important sa stim  ca Ie-
Lucrarea de facere de discipoli te ˘ ˆ
hova este „Dumnezeul oricarei man-
˘ ˘ ˆ ˘
ajut a s a-ti  formezi bune obiceiuri gaieri”! (2 Cor. 1:3) Rugaciunea este
˘ ˘ ˘
de munca, sa-ti dezvolti abilitatile  de un mijloc prin care putem primi aju-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
comunicare, sa cultivi sigurant a de tor pentru a face fat a ıncercarilor si 
˘ ˘
sine si  ˆ sa ai tact. (Prov. 21:5; 2 Tim. necazurilor. Prin intermediul ruga-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
2:24) Ins a aceasta lucrare ıti  aduce ciunii, Ana si-a  varsat inima ınain-
ˆ ˘ ˆ ˆ
bucurie ındeosebi pentru c a ınveti  tea lui Iehova. Asadar,  cand trecem
˘ ˆ ˘ ˘
s a-ti argumentezi cu Biblia proprii- prin ıncercari, nu este suficient sa-i
˘ ˆ
le convingeri si  sa colaborezi strans vorbim lui Iehova despre probleme-
˘ ˘ ˘
cu Iehova. (1 Cor. 3:9) Lucrarea de le noastre, ci trebuie sa-l imploram sa
˘
facere de discipoli aduce bucurie ne ajute si  sa-i spunem exact ce sim-
˘
chiar daca putini  oameni din terito- tim.
 (Filip. 4:6, 7) w17.06 6 ˚10, 11
 ˆ
Luni, 26 august lui Iehova cele mai profunde ganduri
˘ ˘
Simon, fiul lui Ioan, ma iubesti
 si
 sentimente, ne apropiem de Tatal
ˆ ˘ ˘
mai mult decat pe acestia?
 nostru ceresc, ‘Ascult atorul ruga-
ˆ
(Ioan 21:15) ciunii’. (Ps. 65:2) Iar cand discernem
˘ ˘
˘ ˘ raspunsul lui Iehova, iubirea noastra
Stiind
 ca discipolii sai nu prinsese- pentru el creste.  Ne convingem per-
˘ ˆ ˘
ra niciun peste,  ınviatul Isus le-a zis: sonal ca „Iehova este aproape de toti
ˆ ˘
„«Aruncati  plasa de pescuit ın dreap- cei ce-l cheama”. (Ps. 145:18) Aceas-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ta barcii si  veti  gasi». Ei au aruncat-o, ta ıncredere ın sprijinul iubitor al lui
˘ ˘
dar nu mai puteau s-o traga din cau- Iehova ne va ajuta sa trecem cu bine
za mul timii  pe stilor”.
 (Ioan 21:1-6) ˆ ˘
˘ ˘ ˆ si
 peste alte ıncercari ale credintei.

Isus le-a dat discipolilor s a manan-
ˆ ˆ ˆ w17.05 19 ˚9, 10
ce peste  si  paine, apoi, ıntorcandu-se
ˆ
spre Simon Petru, i-a pus ıntrebarea Miercuri, 28 august
˘
din textul de astazi. La ce se referea
ˆ ˘ Iehova vede inima.
Isus? Lui Petru ıi placea foarte mult
˘ ˘ ˘ (1 Sam. 16:7)
sa pescuiasca. De aceea, se pare ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Isus a vrut sa-l ıntrebe daca tinea  mai Cum vom reac tiona  dac a batranii
ˆ ˘ ˘ de congregatie
mult la el si  la ınvat aturile sale de-  iau o decizie pe care
ˆ ˆ ˆ
cat la ındeletnicirea sa de pescar. Pe- nu o ıntelegem  sau cu care nu sun-
˘
tru i-a raspuns lui Isus: „Da, Doam- tem de acord? O astfel de situatie 
˘ ˆ ˆ
ne, stii  ca am afectiune  pentru tine!”. ne pune la ıncercare credinta  ın Ie-
˘ ˆ ˘
(Ioan 21:15) Cu sigurant a, acestea nu hova si  ın masurile luate de organi-
au fost simple cuvinte. Ulterior, Pe- zatia  sa. Cum ne poate ocroti umi-
tru si-a dovedit iubirea pentru Cris- ˆ ˆ ˘ ˘
 linta  ın fata  acestor ıncerc
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ari? S a
tos participand cu zel la lucrarea de analizam doua modalitati.  In primul
ˆ ˆ ˘
facere de discipoli si  fiind un st alp rand, umilinta  ne va ajuta s a admi-
ˆ ˘ ˘
ın congregatia  crestin  a din secolul I. tem c a nu cunoastem  toate detalii-
w17.05 22 ˚1, 2 ˆ
le. Si,  oricat de multe lucruri am sti 
despre o situatie,  doar Iehova poa-
Marti,  27 august ˘
te citi inima figurativa a unei per-
Iehova este ajutorul meu, soane. Constientizarea  acestui ade-
˘ ˘ ˘ ˘
nu ma voi teme! Ce poate sa-mi var incontestabil ne va ajuta sa fim
˘ ˘
faca omul? (Evr. 13:6) umili, sa ne recunoastem  limitele si 
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Aceast a ıncredere ferm a ın grija s a ne schimbam punctul de vedere
˘ ˆ
iubitoare a lui Iehova l-a ajutat pe Pa- cu privire la situatia  respectiva. In
˘ ˆ
vel sa lupte cu problemele vietii.  El al doilea rand, umilinta  ne va ajuta
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nu s-a lasat doborat de situatiile  di- sa astept  am cu supunere si  rabdare
˘
ficile. De unde a primit el putere? El ca Iehova saˆ corecteze orice nedrep-
˘ ˘ ˘
s-a bazat mereu pe „Dumnezeul ori- tate reala. In Biblie gasim urmatoa-
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
carei mangaieri, care ne mangaie ın rele cuvinte ıntelepte:  „Dar cel rau
toate necazurile noastre”. (2 Cor. 1:3, nu va avea parte de bine . . . si  nu va
˘ ˘
4) Faptul de a-i vorbi lui Iehova prin avea zile multe”. (Ecl. 8:12, 13) Fara
˘ ˆ ˘ ˘
intermediul rugaciunii este esential  ındoiala, o reactie  care vadeste  umi-
ˆ ˘ ˘
pentru a avea o relatie  stransa cu el. lint a este spre binele spiritual al tu-
ˆ ˘
(Ps. 86:3) Cand ne rezervam sufi- turor celor implicati.  (1 Pet. 5:5)
cient timp pentru a-i face cunoscute w17.04 25, 26 ˚10, 11
 ˘ ˆ ˘ ˆ
Joi, 29 august te sa ınvie mortii  si
 sa ımpiedice pro-
˘ ˘ ducerea dezastrelor naturale. Lumea
Caci am fost rapit din tara evrei- ˘ ˘
˘ aflata sub influenta  lui Satan nu a ga-
lor si nici aici n-am facut nimic ca ˆ ˘
˘ ˆ ˆ sit nici pana acum o modalitate de a
sa fiu aruncat ın groapa ınchisorii. ˘
pune capat conflictelor interne si  in-
(Gen. 40:15) ˆ
ternationale;
 doar Iehova, prin ınte- 
ˆ
Categoric, Iosif a fost victima unei lepciunea lui, poate aduce pacea ın
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nedreptati.  El a mai spus ca nu se fa- lume. (Is. 2:3, 4; 54:13) Cand realizam
ˆ ˘ ˆ
cea vinovat de fapta pentru care fu- cat de vasta este cunostin  ta
 si
 ıntelep-

ˆ
sese ıntemni tat.  De aceea, l-a rugat ciunea lui Iehova, suntem cuprinsi  de
˘ ˘
pe paharnic s a-i vorbeasc a faraonu- veneratie,  asemenea apostolului Pa-
˘
lui despre el. Iosif dorea s a fie scos vel, care a scris sub inspiratie  cuvinte-
˘
din locul acela. (Gen. 40:14) Era Io- le din textul de astazi. w17.06 28 ˚6, 7
˘ ˘
sif o persoan a resemnat a? Cu sigu- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ Sambata, 31 august
rant a, nu. El era perfect constient  ca
˘ ˆ
fusese victima multor nedreptati.  Io- Ce a pus Dumnezeu ın acelasi
 jug
˘ ˘
sif i-a descris clar situa tia  paharni- omul sa nu desparta. (Mar. 10:9)
˘ ˆ ˆ ˘
cului, care, probabil, putea s a-l aju- In lumea ın care traim, multi
ˆ  pri-
te mai tarziu. Demn de remarcat este ˘ ˘
˘ vesc cu superficialitate casatoria. De
ca, potrivit Bibliei, Iosif n-a spus ni- ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ aceea, c and apar tensiuni, ei pur ˆ si 
manui, nici macar faraonului, c a ra- ˆ ˘ ˘ ˘
˘ simplu ısi  parasesc partenerul. Ins a
pitorii fusesera fra tii  lui. De fapt, normele cre stine  nu admit o aseme-
ˆ ˆ ˆ ˘
cand fratii  lui Iosif au venit ın Egipt si  nea atitudine. (1 Cor. 7:27) A ıncalca
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
s-au ımpacat cu el, faraonul i-a primit juramantul de c as atorie echivaleaza
˘ ˘ ˘
cu caldura. Mai mult, el i-a invitat sa cu a-l minti pe Dumnezeu, iar Dumne-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
se stabileasca ın Egipt si  sa se bucu- zeu ıi uraste  pe mincinosi.  (Lev. 19:12;
˘ ˘
re de „lucrurile bune din toata tara”.  Prov. 6:16-19) Iehova uraste  divortul, 
(Gen. 45:16-20) w17.04 20, 21 ˚12, 13 ˆ
c and acesta este un act de tradare.
˘
˘
Vineri, 30 august (Mal. 2:13-16) Isus a spus ca singurul
ˆ ˘ ˆ motiv biblic pentru anularea unui ju-
O, adancul boga tiei, ın telepciunii ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ rˆ amant de c as atorie este adulterul.
si
 cunostin  tei lui Dumnezeu! Cat de ˘
˘ ˘ In aceasta situatie,  partenerul nevi-
nepatrunse sunt judeca tile sale ˘
ˆ ˘ novat poate alege sa nu-l ierte pe par-
si
 cat de necuprinse caile sale! ˘
tenerul vinovat si  sa divorteze.  (Mat.
(Rom. 11:33) 19:9; Evr. 13:4) Dar ce se poate spune
Iehova este Suveranul de drept de- despre separare? Biblia mentionea- 
ˆ ˘
oarece are cuno stin  ta
 si
 ıntelepciu-
 zˆ a clar si  acest lucru. (1 Cor. 7:10, 11)
˘ ˘ ˆ
nea necesare pentru a conduce uni- Ins a ea nu mentioneaz  a ın mod con-
˘ ˆ ˘ ˘ cret motivele pentru care doi parte-
versul. S a ne gandim, de pilda, c a
˘ ˘ ˘ ˘
Iehova i-a dat Fiului sau puterea de a neri de casatorie pot alege s a se se-
ˆ
vindeca boli pe care medicii nu le-au pare. Au existat situatii  ın care unii
˘
putut vindeca. (Mat. 4:23, 24; Mar. cre stini  au considerat necesar sa se
5:25-29) Pentru Iehova, acele vinde- separe de partenerul lor, de exemplu,
˘ ˆ
cari nu au fost miracole. El cunoaste  cand viata  sau spiritualitatea le-a fost
˘ ˘ ˘
cum func tioneaz
 a organismul uman serios periclitata de partenerul de ca-
˘
si
 are capacitatea de a remedia orice s atorie violent sau apostat. w17.04 7
disfunctie a lui. De asemenea, el poa- ˚14-16
 ˘
Duminica, 1 septembrie tiile
 vor fi oaze de pace, iar fieca-
ˆ
Creste
 ti-i [pe copiii vostri]
 re se va simti  iubit, pretuit
 si
 ın
ˆ ˆ ˘
ın disciplina si  ın modul de sigurant a – o anticipare a binecu-
ˆ ˆ ˘
gandire al lui Iehova. vantarilor viitoare. (Ps. 72:7) Disci-
˘
(Ef. 6:4) plinarea de la Iehova ne pregateste 
˘ ˘ ˆ
sa traim pentru totdeauna ın pace
Unul dintre marile privilegii pe ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ si ın armonie, ca o familie aflata ın
care ıl are un parinte crestin  este ˘ ˘ ˘
ˆ grija sa parinteasca. (Is. 11:9) Daca
acela de a-si  cre ste
 copilul „ ın dis- nu pierdem din vedere lucrul aces-
ˆ ˆ ˘
ciplina si  ın modul deˆ gandire al lui ta, vom privi disciplinarea divina
Iehova”. (Ps. 127:3) In natiunea  Is- ˘
ca pe o dovada a iubirii extraor-
rael, copiii erau dedicati lui Iehova ˘
dinare a lui Dumnezeu fat a de noi.
prin nastere.  Dar nu asa  stau lucru- w18.03 26 ˚15; 27 ˚17, 19
ˆ
rile ın cazul copiilor nostri.  De ase-
menea, iubirea pentru Dumnezeu Marti,
 3 septembrie
˘
si pentru adevar nu se mostenesc.  Si
 oamenii erau boteza ti
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Din ziua ın care s-a nascut copila- de el ın raul Iordan, martu-
˘ ˘ ˘
sul
 lor, parintii  trebuie s a-si  fixe- risindu-si deschis pacatele.
˘ ˘
ze obiectivul de a-l ajuta sa devina (Mat. 3:6)
un slujitor dedicat si  botezat al lui Cei care veneau la Ioan pentru
˘ ˘
Iehova. Exista ceva mai important? a fi boteza ti  faceau acest lucru
˘ ˘ ˘
De fapt, cei care vor sa fie salvati  ca dovada a c aintei  lor cu privire
ˆ ˘ ˆ
ın apropiatul mare necaz trebuie la pacatele comise ımpotriva Legii
˘ ˘
sa-si  dedice viata  lui Dumnezeu, sa mozaice. (Mat. 3:1-6) Este demn de
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
se boteze si  s a-i slujeasc a ın mod remarcat ınsa ca cel mai important
˘
fidel. (Mat. 24:13) Parinti,  fie ca si  botez pe care l-a efectuat Ioan nu a
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
voi sa simti ti bucuria de a va vedea avut nicio legatura cu cainta.  Ioan
copiii devenind slujitori dedicati si  a avut privilegiul unic de a-l bote-
boteza ti  ai lui Iehova! w18.03 12 za pe Isus, Fiul uman perfect al lui
˚16, 17 Dumnezeu. (Mat. 3:13-17) Fiind fara
˘ ˘
˘ ˘
Luni, 2 septembrie pacat, Isus nu a avut nevoie sa se
˘ ˘ ˘
caiasca. (1 Pet. 2:22) Botezul sau a
Fii mereu atent la tine ˘ ˘
ˆ simbolizat faptul ca era gata sa-si 
ınsu ti si
 la predarea ta. ˘ ˆ ˘
foloseasca viata  pentru a ınfaptui
(1 Tim. 4:16)
vointa  lui Dumnezeu. (Evr. 10:7) Pe
Cei care au autoritatea de a dis- ˘
parcursul serviciului lui Isus pe pa-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ciplina – ın familie sau ın congre- mant, si  discipolii sai au facut bote-
˘
gatie
 – trebuie sa urmeze exemplul zuri. (Ioan 3:22; 4:1, 2) La fel ca bo-
˘ ˘
lui Cristos. Astfel, ei arata c a do- tezurile efectuate de Ioan, acestea
˘ ˘ ˘
resc sa fie modelati  de Dumnezeu simbolizau cainta  cu privire la pa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
si
 de Fiul sau. Daca acceptam disci- catele ımpotriva Legii. Insa, dupa
˘ ˘ ˘ ˆ
plinarea divina si  ne straduim sa-i moartea si  ınvierea lui Isus, bote-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
imitam pe Iehova si  pe Isus cand ıi zul a dobandit o cu totul alta sem-
˘ ˘
disciplinam pe altii  vom fi bogat bi- nificatie  pentru continuatorii sai.
ˆ
necuvantati.  Familiile si  congrega- w18.03 5 ˚6, 7
 ˘
Miercuri, 4 septembrie posibil ca Daniel sa se fi confruntat si 
˘ ˆ ˘ ˘
Omul spiritual poate sa cerceteze cu ıncercari mai subtile. Datorita ca-
˘
toate lucrurile. (1 Cor. 2:15) litatilor sale exceptionale,  el a primitˆ ˘
˘ privilegii speciale. (Dan. 1:19, 20) Insa
Prin ce se caracterizeaza omul spi- ˆ ˆ ˘
˘ ˘ el nu s-a ıngamfat, ci a ramas umil, re-
ritual? O persoana spirituala pretu-  ˆ ˘
cunoscand cu modestie c a tot meri-
ie ste  mult rela tia  ei cu Dumnezeu. tul era al lui Iehova. (Dan. 2:30) Este
ˆ ˘
Spre deosebire de omul cu g andire interesant ca Iehova l-a considerat pe
˘ ˆ ˘ ˆ
carnala, omul cu gandire spirituala Daniel un om drept c and acesta era
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
se straduieste  sa fie ‘un imitator al lui tanar si  ınc a nu-si  dovedise fidelita-
ˆ
Dumnezeu’. (Ef. 5:1) Aceasta ınseam- tea de-a lungul vietii,  la fel ca Noe si 
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
na c a face eforturi s a-si  ınsuseasc  a Iov. (Ezec. 14:14) A fost justificata ın-
ˆ ˘ ˆ ˆ
modul de gandire al lui Iehova si  sa crederea lui Iehova ın Daniel? Bineın-
˘ ˘ ˘
priveasc a lucrurile din punctul s au teles!
 Daniel a dovedit credint a si  as-
ˆ ˆ ˘ ˆ
de vedere. Dumnezeu este cat se poa- cultare pana la sfarsitul   w18.02
vietii.
te de real pentru el. Spre deosebire
˘ ˆ ˘ 5 ˚11, 12
de cei a caror minte este ındreptata
˘ ˘ Vineri, 6 septembrie
spre lucrarile c arnii, oamenii spiri-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
tuali se straduiesc s a aplice ın via- Levi a dat ın casa lui un mare ospa t
˘
t a normele lui Iehova. (Ps. 119:33; pentru [Isus]. (Luca 5:29)
˘ ˆ
143:10) O persoana cu o gandire spi-
˘ ˘ Isus a avut un punct de vedere per-
rituala nu se concentreaza asupra lu- ˘
˘ ˘ ˘ ˘ fect echilibrat cu privire la placeri.
crarilor c arnii, ci se straduie ste  sa ˘
El a participat cu o anumita ocazie la
manifeste „rodul spiritului”. (Gal. ˘ ˘ ˘
ˆ „un ospat de nunta”, iar cu alta oca-
5:22, 23) Pentru a ıntelege  mai bi- ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ zie, la „un mare ospat”.  (Ioan 2:1-10)
ne ce ınseamna gandirea spirituala, ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ La nunta, cand s-a terminat vinul, el a
sa ne gandim la urmatorul exemplu: ˆ ˆ
˘ transformat ın mod miraculos apa ın
asa  cum un matematician dezvolta o
ˆ ˘ vin. Cu toate acestea, Isus nu a dus o
gandire analitic a, tot a sa  o persoa- ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ via t a axat a pe placeri. El l-a pus
na care se straduieste  sa-si  ınsuseas-  ˆ ˘
˘ ˆ pe Iehova pe primul loc ın viat a si  s-a
ca modul de gandire al lui Dumnezeu ˆ
˘ ˆ ˘ cheltuit ın folosul altora. Isus chiar
dezvolta o gandire spirituala. w18.02 ˘ ˘ ˆ
a fost dispus sa moara ın chinuri pe
19 ˚3, 6 ˆ ˘
un st alp de tortura pentru a salva
Joi, 5 septembrie omenirea. El le-a spus continuatori-
˘ ˆ
lor s ai: „Fericiti  sunteti voi c and oa-
Daniel, om preaiubit. (Dan. 10:11) ˘ ˘ ˘
menii va batjocoresc si  va persecuta
ˆ
Daniel a fost dus captiv ın Babi- si,
 mintind,  spun tot felul de lucruri
ˆ ˘
lon, un oras plin de idolatrie si  spiri- rele ımpotriva voastra din cauza mea!
ˆ ˆ ˘ ˘
tism. Mai mult decat atat, babilonie- Bucurati-v  a si  s alta ti  de bucurie, fi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
nii ıi dispretuiau pe evrei, batandu-si  indc a rasplata voastra ˆ este mare ın
ˆ ˆ
joc de ei si  de Dumnezeul lor, Iehova. ceruri”. (Mat. 5:11, 12) Intruc at ıl iu-
ˆ ˘ ˘
(Ps. 137:1, 3) Cat de mult trebuie sa-i fi bim pe Dumnezeu si  dorim sa-i bucu-
˘ ˘
afectat toate acestea pe evreii fideli! ram inima, evitam nu doar lucrurile
˘ ˆ ˆ ˘
Hrana si  bautura au constituit o ın- care sunt evident gresite  ın ochii sai,
˘ ˆ ˘
cercare, deoarece Daniel nu voia ‘s a ci si lucrurile ın privinta  carora avem
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
se pangareasc a cu manc arurile ale- unele ındoieli. (Mat. 22:37, 38) w18.01
se ale regelui’. (Dan. 1:5-8, 14-17) Este 26 ˚16-18
 ˆ ˘ ˘
Sambata, 7 septembrie dorinta  de a se boteza trebuie aju-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Daca un slujitor este rasfa tat din tat s a ınteleag  a bine responsabili-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
tinere tea lui, ın anii de mai tarziu tatile pe care si le asuma odata cu
˘ ˘ ˆ ˘
ai vie tii va ajunge nerecunoscator. botezul. El trebuie sa ınteleag  a care
(Prov. 29:21) sunt foloasele si  sacrificiile pe care
ˆ ˘ le aduce cu sine botezul, dar si  fap-
Noi ıi daruim lui Iehova deoarece ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ tul ca foloasele vor depasi  cu mult
ıl iubim si  ıi suntem recunosc a- sacrificiile. (Mar. 10:29, 30) Acestea
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
tori. Cand ne gandim la tot ce a fa- sunt aspecte pe care tanarul trebu-
cut el pentru noi ne simtim  cople- ˘ ˆ
˘ ie s a le analizeze ınainte de botez.
si ti!  Regele David a recunoscut c a ˘ ˘ ˘
Parinti,  ajutati-v
 a copilul sa medite-
tot ce avem am primit de la Ieho- ze cu seriozitate la aceste lucruri!
˘ ˆ ˘
va si  orice i-am darui vine din mana Astfel, e mult mai probabil ca el sa
˘ ˆ ˘ ˘
sa. (1 Cron. 29:11-14) Faptul de a da- dobandeasc a convingerea c a nor-
˘ ˆ
rui are un efect bun asupra noastra. mele Bibliei sunt ıntotdeauna spre
ˆ ˘
Este ın folosul nostru nu doar s a folosul lui. (Deut. 30:19, 20) w17.12
˘ ˘
primim, ci si  sa daruim cu generozi- 21 ˚14, 15
˘ ˆ
tate. Sa ne gandim la un copil care
˘ Luni, 9 septembrie
le face un dar parintilor  lui din mica
˘ ˘
suma pe care acestia  i-o dau ca bani El le cheama pe toate pe nume.
ˆ ˘
de buzunar. Cat de mult apreciaza (Is. 40:26)
˘ ˘ ˆ
parintii  gestul lui! Sau sa ne gandim
˘ Multi  dintre fratii  si
 surorile
la un pionier care locuieste  cu pa- ˘
noastre dragi sufera de boli grave.
rintii  si  contribuie la cheltuielile ca- ˆ ˆ
˘ ˘ Altii, desi  sunt destul de ınaintati  ın
sei. De si  poate c a parintii  nu-i cer ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ varsta, au grija de rudele varstnice.
acest lucru, ei accepta contributia  ˘
Mai sunt si  cei care se straduiesc
lui deoarece prin aceasta copilul lor ˘
˘ ˘ ˘ sa le ofere familiilor lor strictul ne-
arata c a apreciaz ˆ a tot ceea ce fac cesar. Multi  dintre ace sti  frati  se
˘ ˘ ˘ ˆ
pentru el. In mod asemanator, Ieho- confrunta cu mai multe probleme ın
˘ ˘ ˘
va stie  ca a oferi din lucrurile noas- acelasi  timp. Daca Iehova arata in-
tre materiale este spre folosul nos- ˘ ˘
teres fat a de creatia  sa inanimata,
tru. w18.01 18 ˚4, 6 imagineaza-ti
˘
 ce simte el fat a de cei
˘
˘ ˆ ˘
Duminica, 8 septembrie ce ıi slujesc din iubire, nu pentru ca
˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ au fost programati  sa faca aceasta!
Alege via ta ca sa ramai ın via ta,
˘ (Ps. 19:1, 3, 14) Iubitorul nostru
tu si  urmasii  tai. (Deut. 30:19) ˘
Tata ne cunoaste  foarte bine. Biblia
˘ ˘ ˘ ˘
Nu este suficient sa le spunem co- spune ca el ne numara „chiar si  pe-
˘ ˘
piilor ce este bine si  ce este rau. Pa- rii capului”. (Mat. 10:30) Iar psal-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rintii  trebuie sa-i ajute sa gaseasca mistul ne da asigurarea ca „Iehova
˘ ˆ ˘
raspunsuri logice la ıntrebari pre- cunoaste  zilele celor ireprosabili”, 
˘
cum: De ce interzice Biblia lucruri adica stie ˆ prin ce trec acestia.  (Ps.
˘ ˘ ˘
care par atragatoare? De unde stiu  37:18) Intr-adevar, Iehova stie  cu ce
˘ ˆ ˘
ca este ıntotdeauna spre binele meu probleme ne confruntam si  ne poa-
˘ ˘ ˘
s a respect normele Bibliei? (Is. te da putere sa le suportam. w18.01
ˆ ˘
48:17, 18) Un copil care ısi  exprima 7 ˚1; 8 ˚4
 ˘
Marti,
 10 septembrie omenire. Razboiul: Regatul lui Dum-
˘ ˆ ˘ ˘
Tabita, ridica-te! nezeu va ınlatura cauzele razboiului:
(Fap. 9:40) egoismul, corup tia,  na tionalismul,

˘
ˆ ˘ religia fals a si  chiar pe Satan. (Ps.
Invierea Tabitei de c atre Petru ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ 46:9) Infrac tionalitatea: Datorita Re-
a fost at at de convingatoare, ınc at gatului lui Dumnezeu, milioane de oa-
multi  oameni din acel ora s „au cre- ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ meni ınvat a deja sa-si  iubeasca seme-
zut ın Domnul”. Noii discipoli puteau ˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ nii si
 s a aiba ıncredere unii ın altii, 
sa depuna marturie despre Isus, dar lucru pe care niciun alt guvern nu-l
ˆ
si despre puterea lui Iehova de a ın- poate realiza. (Is. 11:9) Boala: Iehova
via mortii.  (Fap. 9:36-42) Altii  au fost ˆ ˆ ˘
˘ ˆ ıi va binecuvanta pe oameni cu o sa-
martori oculari la alta ınviere. Oda- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ natate perfecta. (Is. 35:5, 6) Saracia:
ta, apostolul Pavel a tinut  o ıntruni- ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ Iehova va elimina saracia si  le va asi-
re ıntr-o camera de la etaj ın Troa, lo- ˘ ˆ
˘ ˆ gura slujitorilor sai atat belsug  mate-
calitate situata ın nord-vestul Turciei ˆ
˘ ˆ ˘ rial, cat si  belsug  spiritual. (Ps. 72:12,
de astazi. Pavel a vorbit pana la mie-
ˆ ˘ 13) w17.11 23, 24 ˚14-16
zul nop tii.  Un tanar pe nume Eutih,
˘ ˘ Joi, 12 septembrie
care statea la fereastra si  asculta, a
˘ ˘ ˘ ˆ
atipit
 si a cazut de la al treilea nivel. Sa nu fie vina de sange asupra ta.
˘ ˆ ˘
Probabil ca primul care a coborat sa-l ˆ (Deut. 19:10)
examineze a fost medicul Luca. In
˘ ˘ Un motiv pentru care orasele  de re-
urma examinarii, el a constatat ca Eu- ˘
˘ ˘ fugiu fusesera instituite era acela de
tih murise, nu c a era doar ranit sau ˆ ˘ ˆ
ˆ a se ımpiedica varsarea de sange ne-
inconstient.  A coborat si  Pavel, a luat
ˆ ˆ ˘ vinovat. Iehova pretuie  ste
 via ta  si 
ın brate  corpul tanarului, iar acesta ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ uraste  crima, sau „mainile care vars ˆ a
a ınceput s a respire din nou. Cat de ˆ
˘ sange nevinovat”. (Prov. 6:16, 17) In-
impresiona ti  trebuie s a fi fost cei ˆ ˆ
˘ ˆ ˆ trucat este sfant si  drept, el nu poate
prezenti!  Vazand cu ochii lor acea ın- ˘ ˘ ˆ
ˆ sa ignore nicio varsare de sange, nici
viere, acestia  s-au simtit  foarte ıncu- ˆ
chiar un omor comis ın mod acciden-
rajati.  (Fap. 20:7-12) w17.12 5 ˚10, 11 ˘ ˘
tal. Scribii si  fariseii aratau o lips a
˘ ˘ ˘ ˆ
Miercuri, 11 septembrie cras a de respect fat a de viat a. In ce
˘ fel? Isus le-a spus: „Ati luat cheia cu-
Veni ti, privi ti lucrarile lui Iehova. ˆ ˘
no stin tei.
 Voi ın siv  a n-a ti  intrat, iar
(Ps. 46:8) ˆ
pe cei care intrau i-ati  ımpiedicat!”.
˘ ˆ ˆ
Au gasit oamenii, ın sfarsit,  solu- (Luca 11:52) Scribii si  fariseii aveau
˘
tia
 la problemele lumii? Cu siguran- rolul s a le explice oamenilor sensul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
t a, ei nu au reusit  sa evite razboaiele. Cuvantului lui Dumnezeu si  s a-i aju-
˘ ˘
Probleme precum infractiunile  ciber- te s a mearga pe calea care duce la
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
netice, violenta  domestica si  teroris- via t a etern a. Dar ei i-au ındep artat
mul au atins cote alarmante. Iar boli- pe oameni de „Reprezentantul Prin-
ˆ ˘ ˆ
le mortale ınc a fac ravagii. Sistemul cipal al vietii”,  Isus, si  i-au ındrumat
economic si  cel politic sunt contro- spre o cale ce-i putea duce la distru-
˘ ˘ ˆ
late de oameni egoisti,  incapabili s a gere eterna. (Fap. 3:15) Fiind mandri
˘ ˆ ˘ ˘
elimine razboiul, infrac tionalitatea,
 si
 egoisti,  acestor ınvat atori religiosi 
˘ ˘ ˘ ˆ
boala si  s aracia. Doar Regatul lui nu le pasa catusi  de putin  de viata  si 
˘ ˆ ˘
Dumnezeu poate face acest lucru. Sa de binele semenilor lor. Cata cruzime
ˆ ˘ ˆ
ne gandim ce va face Iehova pentru  lipsa de ındurare! w17.11 15 ˚9, 10
si
 Vineri, 13 septembrie sau chiar mai tare. De fapt, uneori,
ˆ ˆ ˘
˘ ˆ cand face referire la intonarea canta-
Fiindca oricui ıi este rusine
 ˆ ˆ ˘
ˆ rilor, Biblia ıi ındeamna pe slujitorii
cu mine . . . si
 Fiului omului ıi ˘
lui Iehova ˆ ‘s a strige de bucurie’. (Ps.
va fi rusine
 cu el. (Mar. 8:38) ˘ ˘ ˘
33:1-3) Incearca sa aplici urmatoarele
ˆ ˆ ˘ ˆ
Cand ai ınceput sa studiezi cu Mar- sugestii: Alege o cantare din cartea de
˘ ˆ ˘
torii lui Iehova, probabil c a nu le-ai cantari, citeste  versurile cu glas tare
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
spus imediat lucrul acesta rudelor tale si
 fara sa eziti.  Dupa aceea, mentin  and
ˆ
care nu sunt Martore. Totusi,  mai tar- acelasi  volum al vocii, roste ste  toate
ˆ ˘ ˘
ziu, credinta  te-a ındemnat sa le spui cuvintele unui vers cu o singura respi-
˘ ˘ ˘
deschis c a vrei s a-i sluje sti  lui Ieho- ra tie. Apoi, cu aceeasi  voce puternica,
˘ ˆ ˆ ˘
va. Daca, ın urma acestei discutii,  au canta versul respectiv. (Is. 24:14) Vo-
˘ ˆ ˘
aparut probleme ıntre tine si  rudele cea va deveni mai plina, ceea ce nu tre-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tale, ıncearca sa le ıntelegi  sentimen- buie s a te sperie sau s a te faca s a te
˘
tele. Chiar daca e sti  foarte entuzias- simti jenat. w17.11 5, 6 ˚11-13
˘ ˘
mat datorit a adevarurilor biblice pe ˘
ˆ ˘ Duminica, 15 septembrie
care le-ai ınvatat,  s-ar putea ca rude-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
le sa creada ca esti  victima unei ınse-  To ti cei al caror spirit ıl trezise
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
latorii sau ca ai intrat ıntr-o secta pe- adevaratul Dumnezeu s-au ridicat
˘ ˆ ˆ
riculoas a. De asemenea, ıntruc at nu si
 au urcat pentru a reconstrui casa
ˆ ˘ ˘ ˆ
mai iei parte ımpreuna cu ele la s ar- lui Iehova, care era ın Ierusalim.
˘ ˆ ˘
batori, s-ar putea gandi ca nu le mai (Ezra 1:5)
˘
iubesti.  Sau s-ar putea teme ˆ ca vei fi ˘ ˘
˘ ˘ S a ne imaginam ce sentimente au
pedepsit dupa moarte. In aceasta si- ˆ ˆ
˘ ıncercat acei evrei care s-au ıntors la
tua tie,  trebuie s a manife sti  empatie, ˘ ˘
ˆ ˆ ˆ Ierusalim. Pe parcursul c al atoriei,
ascultandu-le cu atentie  si  ıncercand ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ei au avut, fara ındoiala, mult timp sa
sa le ıntelegi  sentimentele. (Prov. 20:5) ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ se gandeasca la noua lor tar  a. Auzise-
Apostolul Pavel s-a straduit sa ıntelea-  ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ra cat de frumos fusese Ierusalimul ın
ga „oameni de orice fel”, ca sa le poa- ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ trecut. Cei mai varstnici dintre ei va-
ta ımpartasi  vestea buna. Procedand ˘
˘ ˘ zusera impresionantul templu de odi-
la fel, vom sti  cum sa le abordam pe ru- ˘ ˘ ˘ ˘
dele noastre. (1 Cor. 9:19-23) w17.10 15 nioara. (Ezra 3:12) Daca ai fi calatorit
ˆ ˘ ˘
˚11, 12 ımpreuna cu ei, ce crezi c a ai fi sim-
ˆ ˘ ˘
tit
 cand ai fi z arit pentru prima dat a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 14 septembrie Ierusalimul, noua ta casa? Te-ai fi ın-
˘ ˘
ˆ tristat la vederea ruinelor napadite
Canta ti-i melodii [lui Iehova].
de buruieni? Ti-ai  fi amintit de ziduri-
(Ps. 33:2) ˆ ˘
le duble ale Babilonului cand ai fi va-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Poate ca ne retinem  sa cantam deoa- zut zidurile daramate ale Ierusalimu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
rece nu stim  cum sa cantam. Exista to- lui, cu goluri imense ın locul portilor 
ˆ ˘ ˘
tu si
 c ateva lucruri simple pe care le si  al turnurilor de veghe de altadata?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
putem face pentru a ınvata  sa cantam Evreii nu s-au descurajat. Ei vazuse-
˘ ˘ ˆ
mai bine. Pentru ca vocea ta sa fie pu- ra deja mana salvatoare a lui Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ternic a si  s a aiba volum, este impor- action  and ın folosul lor pe parcursul
˘ ˘ ˘ ˘
tant sa respiri corect. Asa  cum curen- calatoriei. Primul lucru pe care l-au fa-
˘ ˆ ˘
tul electric alimenteaza un bec, tot asa  cut cand au ajuns a fost sa construias-
˘ ˘ ˆ ˘
respiratia  da fort a vocii tale cand vor- ca un altar pe locul unde fusese tem-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
besti
 sau cand canti.  Ar trebui sa canti plul ca s a-i aduc a lui Iehova jertfele
ˆ
la fel de tare ca atunci cand vorbesti  zilnice. (Ezra 3:1, 2) w17.10 26, 27 ˚2, 3
 Luni, 16 septembrie au fost hoti,  au consumat droguri
ˆ ˘ ˘
Nu te teme si nu te ıngrozi, sau au dus o viat a imorala. Altii  s-au
˘ ˘ ˆ ˘
caci Iehova . . . este cu tine! bucurat de o pozi tie  social a ınalt a
˘
sau de prosperitate materiala, dar au
(1 Cron. 28:20) ˘
ˆ ˘ simtit  ca viata  lor nu avea sens. (Ecl.
Foarte probabil, Solomon a ınvatat  2:3-11) De asemenea, oameni care
˘ ˘ ˘ ˘
multe lucruri despre curaj de la tatal odinioara pareau a fi o cauza pier-
˘ ˘ ˘ ˆ
sau. David a dat dovada de mult curaj duta au acum un scop si  un sens ın
ˆ ˆ ˘ ˘
cand l-a ınfruntat pe Goliat, un soldat via t a. De-a lungul anilor au aparut
˘ ˆ
urias,  care insufla groaza. Atunci, cu multe experiente  de acest fel ın Tur-
ajutorul lui Dumnezeu, David l-a ucis ˆ
˘ nul de veghe, ın seria de articole „Bi-
pe urias cu o piatra. (1 Sam. 17:45, ˘ ˘
ˆ blia schimba viata  oamenilor”. Dupa
49, 50) Prin urmare, David era ın- ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ cum s-a aratat ın aceste articole, cei
drept a tit  s a-l ındemne pe Solomon ˘
˘ ˘ ˘ care au acceptat adevarul au trebuit
sa fie curajos si  sa construiasca tem- ˘ ˘ ˘
sa fac a progrese spirituale si  dupa
plul. Regele David i-a reamintit lui So- botez, ajutati  fiind de Biblie. w17.09
˘ ˘ ˆ ˘
lomon ca Iehova avea sa fie cu el pana
˘ 23 ˚1
la terminarea lucrarii de construire a
˘ ˘ Miercuri, 18 septembrie
templului. Cuvintele tatalui sau i s-au
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntiparit adanc ın minte si  ın inima, Datorita ındurarii lui Iehova
˘ ˘
astfel c a Solomon nu a considerat fa ta de el, . . . l-au scos si
 l-au
tineretea  si
 lipsa experientei  un ob- ˘ ˆ
lasat ın afara orasului.

stacol. El a dovedit mult curaj, a ac- (Gen. 19:16)
tionat
 si,
 cu ajutorul lui Iehova, a ter- ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ Iehova a ınteles  situatia  dificila ın
minat de construit maretul  templu ın ˘ ˆ
˘ care s-a aflat Lot. Cu sigurant a, el ın-
sapte
 ani si  jumatate. Asa  cum l-a aju-
telege
 si problemele cu care ne con-
tat pe Solomon, Iehova ne poate ajuta ˘ ˘
˘ ˘ frunt am noi ast azi. (Is. 63:7-9; Iac.
si  pe noi sa fim curajosi  si  sa ne achi- ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ 5:11; 2 Pet. 2:9) Iehova i-a ınvatat  si
tam de responsabilitati,  atat ın fami- ˘ ˘
ˆ ˆ pe slujitorii sai sa manifeste compa-
lie, cat si  ın congregatie.  (Is. 41:10, 13) ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ siune. Sa ne gandim la una dintre le-
Cand dam dovada de curaj ın servi- ˘ ˘
˘ gile date Israelului. Daca o persoana
ciul adus lui Iehova, putem fi siguri ca ˘ ˆ
ˆ ˆ care dadea bani cu ımprumut lua ca
vom primi binecuvantarea sa ın pre- ˘
ˆ zalog, sau garantie,  haina celui care
zent si  ın viitor. w17.09 28 ˚3; 29 ˚4; ˆ ˘ ˆ
se ımprumuta, ea trebuia sa i-o ına-
32 ˚20, 21 ˆ ˘
poieze pana la asfintitul  soarelui,
˘ ˘ ˘
Marti,
 17 septembrie pentru ca el sa aiba cu ce sa se aco-
ˆ pere peste noapte. (Ex. 22:26, 27) Un
Cuvantul lui Dumnezeu este viu
om lipsit de compasiune ar fi pu-
si  puternic. (Evr. 4:12) ˆ ˆ ˘ ˆ
tut opri ve sm  antul pana la ınapo-
Ca slujitori ai lui Iehova, nu avem ˘
ierea banilor. Totusi,  prin aceast a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
nicio ındoiala ca, asa  cum se afirma lege, Iehova ısi  ınvata  slujitorii sa nu
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ın textul de astazi, Cuvantul lui Dum- fie aspri si  insensibili. Ce ınvat am din
˘ ˘ ˘
nezeu, adica mesajul sau pentru oa- principiul ce sta la baza acestei legi?
˘ ˘
meni, „este viu si  puternic”. Mul ti Sa nu ignoram nevoile fratilor  nos- 
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
dintre noi suntem o dovada vie ca Bi- tri, ci sa-i ajutam cand sta ın puterea
ˆ ˘
blia
ˆ are puterea de a schimba vieti.  mainii noastre sa o facem! (Col. 3:12;
Inainte de a deveni Martori, unii Iac. 2:15, 16; 1 Ioan 3:17) w17.09 9 ˚4, 5
 Joi, 19 septembrie Ierusalimului. Cum a reactionat  re-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Tata, iarta-i, caci nu stiu  ce fac! gele Ezechia ın fa ta  amenint arii?
(Luca 23:34) S-a rugat lui Iehova si  i-a cerut sfa-
˘ ˘ ˘ tul lui Isaia, profetul lui Iehova.
Isus l-a rugat pe Tatal s au s a-i (2 Regi 19:5, 15-20) De asemenea,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ierte pe cei ce ıl condamnasera la el a dat dovada de prudent a, platind
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
moarte. Cat a blandete  si  rabdare suma impus
a manifestat Isus ın acele momente
ˆ ˆ a de Sanherib. ˘
(2 Regi
˘
˘ ˆ ˘ 18:14, 15) Intre timp a facut prega-
de maxima ıncordare si  suferint a! ˘ ˆ
tiri ca s a reziste unui asediu ınde-
(1 Pet. 2:21-23) Cum putem manifes- lungat. (2 Cron. 32:2-4) Dar cum
ˆ ˘ ˘
ta blandete  si  rabdare? Pavel a men- s-a rezolvat aceasta situatie?  Ieho-
ˆ ˆ
tionat
 o modalitate cand le-a scris va a trimis un ınger, care a distrus
˘ ˘ ˆ
colaboratorilor sai: „Continua ti  sa 185 000 de solda
˘
va suportati unii pe altii  si,  daca ci-
˘ ˘ ˆ ti asirieni ˘
ıntr-o sin-
˘
˘ ˆ gura noapte. Intr-adevar, nici macar
neva are vreun motiv s a se plan- Ezechia nu se astepta  la o asemenea
˘ ˆ ˘ ˘
ga ımpotriva altuia, sa va iertati cu solutie!  (2 Regi 19:35) w17.08 10 ˚7;
˘
marinimie unii pe altii.  Asa  cum v-a 11 ˚12
˘ ˘
iertat Iehova cu marinimie, ˆ asa  sa ˆ ˘ ˘
˘ Sambata, 21 septembrie
faceti si  voi”. (Col. 3:13) Intr-adevar,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
avem nevoie de blandete  si  de rab- Face ti discipoli . . . ınva tandu-i sa
˘
dare ca s a putem respecta aceas- respecte tot ce v-am poruncit.
˘ ˘ ˘
t a porunc a. Dar, fiind iert atori, (Mat. 28:19, 20)
˘ ˘ ˘ ˆ
promovam si  pastram unitatea ın ˘
Cum te poti  preg ati pentru ˆ ser-
congregatie.  Faptul de a manifesta
ˆ ˘ viciul cu timp integral? In primul
blandete  si  rabdare nu este ceva op- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ rand, cultiva calitati  spirituale. Stu-
tional,
 este o cerint a esential  a pen- ˘ ˆ
diaz a cu regularitate Cuvantul lui
tru a fi salva ti.  (Mat. 5:5; Iac. 1:21) ˘ ˘
˘ Dumnezeu, mediteaza pentru a-i pa-
Dar, mult mai important, daca mani- ˘
˘ ˘ ˆ ˘ trunde sensul si  exprima-ti credinta 
festam aceste calitati,  ıl onoram pe ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ la ıntrunirile congregatiei.  Profit a
Iehova si  ıi ajutam pe altii  sa se lase ˘ ˘
ˆ de anii de scoal  a si  dezvolta-ti acele
ındrumati de Biblie. (Gal. 6:1; 2 Tim. ˘ ˘
abilitati care te vor ajuta sˆa predici
2:24, 25) w17.08 25, 26 ˚15-17 ˘
cu eficient a vestea buna. Invat a sa
˘ ˘ ˘
˘ ˘
Vineri, 20 septembrie manifesti  interes fat a de oameni, sa
ˆ ˘
˘ le pui cu tact ıntrebari de opinie si 
Iehova stie
 sa-i elibereze ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ sa-i asculti  cand raspund. Ofera-te
din ıncercare pe oamenii ˘ ˆ
ˆ ˘ s a faci diferite lucruri ın congre-
cu devo tiune sfanta. ˘ ˘
gatie,  cum ar fi sa ajuti la curatenie 
(2 Pet. 2:9) ˘ ˆ
ˆ sau la lucrarile de ıntretinere  de la
In Biblie sunt relatate multe din- ˆ
sala Regatului. Iehova ıi folose ste 
˘ ˘
tre actiunile
 ˆ surprinzatoare ale lui pe oamenii umili si  dornici s a slu-
˘
Iehova. In timpul regelui Ezechia, jeasca. (Ps. 110:3; Fap. 6:1-3) Apos-
ˆ
Sanherib, regele Asiriei, a invadat tolul Pavel l-a luat pe Timotei ın
Iuda si a cucerit toate ora sele for- serviciul misionar deoarece aces-
˘ ˘
tificate, cu exceptia
 ˆ Ierusalimului. ta avea „o buna marturie din partea
˘
(2 Regi 18:1-3, 13) In cele din urma, fra tilor”.  (Fap. 16:1-5) w17.07 24 ˚7;
ˆ
el si-a
 ındreptat atentia  si
 asupra 26 ˚14
 ˘ parfum, sunet sau anotimp pot rascoli
˘
Duminica, 22 septembrie ˆ
ˆ amintirile persoanelor ındoliate, pro-
In fa ta mea se va pleca orice ˆ ˘ ˘
˘ vocandu-le multa durere sufleteasca.
genunchi si  orice limba va jura. ˘ ˆ
Unele lucruri pe care o persoana ın-
(Is. 45:23) ˘ ˘ ˘
doliata trebuie s a le faca pentru pri-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Atat timp cat chestiunea justificarii ma data fara partenerul de casatorie,
˘
suveranitatii  lui Iehova nu este clari- cum ar fi asistarea la un congres sau
˘ ˆ ˆ
ficata ın mintea oamenilor si  a ıngeri- la Comemorare, pot fi foarte dureroa-
ˆ
lor, nu va exista pace si  unitate ıntre se. Totu si, este important de retinut
˘ ˆ ˆ
natiuni,
 rase, triburi, familii si  indivizi. ca cei ındoliati au nevoie de ıncurajare
˘
Dar, dupa ce suveranitatea lui Iehova nu numai cu anumite ocazii. w17.07 16
˘
va fi justificata, toti se vor supune pen- ˚17-19
tru totdeauna conducerii sale drepte,
˘ ˘ Marti,
 24 septembrie
iar pacea universala va fi restabilita.
(Ef. 1:9, 10). Suveranitatea lui Dumne- ˘ ˘
˘ [Arata ti] interes nu doar fa ta de
zeu va fi justificata, iar conducerea lui ˘
lucrurile personale, ci si  fa ta de
Satan si  a oamenilor va esua  lamenta- ale celorlal ti. (Filip. 2:4)
ˆ ˘ ˘
bil si va fi ınlaturata. Dumnezeu va gu- ˘
verna prin intermediul Regatului me- Este demn de remarcat c a, atunci
ˆ ˘
sianic. Slujitorii fideli ai lui Dumnezeu cand ne interes am cu iubire de altii, 
˘ ˘ ˘ trecem mai usor  peste propriile senti-
vor fi dovedit ca omul poate sa-si  pas-
˘ ˘ mente negative. De exemplu, multe su-
treze integritatea si  sa sustin  a cu loia- ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ rori, cas atorite sau necas atorite, ga-
litate conducerea sa. (Is. 45:24) Fara ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sesc bucurie ın predicarea vestii  bune,
ındoiala ca toti dorim sa ne numaram ˘ ˆ ˘
˘ stiind
 ca ın aceasta lucrare colaborea-
printre acesti  sustin  atori loiali ai su- ˘ ˘
˘ za cu Iehova. Obiectivul lor este s a-i
veranitatii  lui Iehova. Pentru aceasta, ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ aduc a onoare lui Dumnezeu fac and
trebuie sa ne concentram asupra con-
˘ ˆ vointa  sa. Pentru unele dintre ele, par-
troversei universale si  s a-i ıntelegem 
˘ ticiparea la lucrarea de predicare
cu adevarat importanta.  w17.06 23 ˚4, 5
este ca o terapie. De fapt, cu totii  pu-
˘
Luni, 23 septembrie tem manifesta interes fa t a de al tii 
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ımpartasindu-le  vestea buna. In plus,
Un tovaras adevarat iubeste
 ˆ
cand le facem bine fratilor  de credin-
tot timpul si
 este un frate care s-a ˘
˘ t a, ne apropiem mai mult de ei. Apos-
nascut pentru ziua necazului. ˆ
tolul Pavel este un exemplu ın acest
(Prov. 17:17) sens. Pentru crestinii  din Tesalonic, el
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Timpul necesar vindec arii difera a fost atat „ca o mama”, cat si  „ca un
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
mult de la o persoana la alta. De ace- tata”, fiind o sursa de mangaiere si  de
˘ ˆ
ea, este bine sa te pui la dispozitie  nu ıncurajare. (1 Tes. 2 :7, 11, 12) Tinerii
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
numai ın primele zile, cand persoana care ınvat a s a-l iubeasca pe adevara-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ındoliat a este ınconjurat a de rude si  tul Dumnezeu si  sa respecte sfaturile
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
de prieteni, ci si  ın urmatoarele luni, sale pot deveni o surs a de mangaiere
ˆ ˆ ˘
cand ceilalti se ıntorc la activitatile  co- pentru familia lor. Ei pot face aceas-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
tidiene. Fratii  de credint a ıi pot oferi ta manifestand respect fat a de parinti
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
multa mangaiere celui ındoliat pe tot si  straduindu-se sa-i ajute ın mod prac-
ˆ ˆ ˘ ˆ
parcursul perioadei de recuperare. tic. De asemenea, cand ıi raman fideli
˘ ˘ ˘ ˆ
(1 Tes. 3:7) Sa nu uitam ca data unei lui Iehova, copiii sunt o ıncurajare pen-
˘ ˆ
anivers ari, o melodie, unele fotogra- tru ıntreaga familie. w17.06 7 ˚13, 14;
˘
fii sau activitati sau chiar un anumit 8 ˚17
 ˆ
Miercuri, 25 septembrie cuv
ˆ antul’. (Mat. 13:19-22; Mar. 4:19)
˘ ˘ ˘
Face ti-va prieteni cu ajutorul bo- Intr-adevar, dac a nu suntem atenti, 
˘ ˆ ˘ ˘
ga tiilor nedrepte. (Luca 16:9) ıngrijorarile zilnice ne-ar putea slabi
ˆ
˘ ˘ zelul ın serviciul adus lui Iehova. De-
Nimeni nu contest a faptul c a mi- ˘ ˘ ˆ ˘
˘ monstram ca ıl iubim pe Cristos daca
liarde de oameni traiesc de pe o zi pe ˆ ˘
ˆ ˆ punem pe primul loc ın viat a lucra-
alta, ın timp ce altii  au atat de multi  ˆ
ˆ ˆ rea pe care ne-a ıncredintat-o  el. Ce
bani, ınc at le-ar ajunge pentru mai ˘
˘ putem face pentru a continua s a
multe vieti.  Isus stia  ca numai Rega- ˘ ˘
ˆ ˘ acordam prioritate acestei lucrari?
tul lui Dumnezeu va ınlatura sistemul ˆ ˆ ˆ ˘
Din c and ın c and este bine s a ne
comercial din zilele noastre. Biblia ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ıntrebam: Ce iubesc eu cu adevarat?
arat a c a „negustorii”, sau sistemul ˆ ˘
ˆ ˘ Ce anume ımi procura cea mai mare
comercial, ımpreuna cu sistemul re- ˘
bucurie: activit a tile  cotidiene sau
˘
ligios si  cel politic fac parte din lu- activitatile  spirituale? w17.05 23 ˚3, 4
mea lui Satan. (Rev. 18 :3) Membrii
poporului lui Dumnezeu nu se impli- Vineri, 27 septembrie
˘ ˆ ˘ ˆ
ca deloc ın politica si  ın religia fal- Rosti ti cu limba
˘ ˆ
sa, totusi  cei mai multi  dintre ei nu se cuvinte usor de ın teles.
pot separa complet de sistemul ˆ co- (1 Cor. 14:9)
mercial al lumii lui Satan. In calita- ˆ
˘ ˘ Cand locuiesc departe de Marto-
te de crestini,  trebuie sa ne analizam
rii care vorbesc limba lor, fratii  imi-
punctul de vedere ˆ referitor la siste- ˘ ˘ ˆ
granti  sunt nevoiti  sa mearga la ın-
mul comercial. In acest sens, este ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ trunirile unei congregatii  ın care se
bine sa meditam la urmatoarele ın- ˘
˘ ˘ vorbeste  limba locala. (Ps. 146:9) Dar
trebari: Cum as putea sa-mi folosesc ˘
˘ ˘ la ce congregatie  ar trebui sa mear-
bunurile materiale pentru a arata ca ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ ga familia daca ın apropiere exista o
ıi sunt fidel lui Dumnezeu? Ce trebuie ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ congregatie  ın ˆ care se vorbeste  lim-
sa fac ca sa ma implic cat mai putin  ˘
ˆ ba parintilor?  Inainte de a lua o de-
ın sistemul comercial al lumii lui Sa- ˘
˘ ˘ cizie, un cap de familie trebuie sa se
tan? Ce experiente  arata ca poporul ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ gandeasca bine, sa se roage si  sa se
lui Dumnezeu ısi  pune toata ıncrede- ˘
ˆ consulte cu sotia  si
 cu copiii s ai.
rea ın El? w17.07 7 ˚1-3 ˘ ˘
(1 Cor. 11:3) Parintii  trebuie sa ana-
ˆ ˘
Joi, 26 septembrie lizeze ın mod realist necesitatile  co-
ˆ
ˆ ˘ piilor lor. Desigur, pentru a ıntelege 
Fi ti aten ti la voi ınsiv a ca nu ˘
˘ ˆ bine adevarurile biblice, unui copil
cumva sa vi se ıngreuneze inimile ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ nu-i sunt suficiente cele cateva ore
cu mancare si  bautura ın exces ˘ ˆ
ˆ ˘ de instruire biblica de la ıntrunirile
si
 cu ıngrijorarile vie tii. ˘ ˘ ˆ
saptamanale ale congregatiei,  indi-
(Luca 21:34) ˆ ˘ ˆ
ferent ın ce limba se tine  ıntrunirea.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Isus stia  cat de stresanta si  de pli- Totusi,  parintii  trebuie sa aiba ın ve-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
na de ıngrijor ˆ ari este via ta
 ın acest dere ca, la ıntrunirile tinute  ın limba
˘ ˘ ˆ
sistem. In ilustrarea despre semana- pe care copiii o ınteleg  cel mai bine,
˘ ˆ ˘ ˘
tor, Isus a spus c a unii vor accepta acestia pot asimila ınvat aturile bibli-
ˆ
„cuvantul despre regat”, fiind zelosi  ce pur si  simplu auzindu-le. Lucrurile
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
la ınceput, dar ca, mai tarziu, ‘ ıngri- stau cu totul altfel cand ei nu ınteleg 
˘ ˆ
jorarile acestui sistem si  puterea bine limba care se vorbeste  la ıntru-
˘ ˘ ˆ ˘
amagitoare a bogatiilor  vor ınabusi  niri. (1 Cor. 14:11) w17.05 10 ˚10, 11
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 28 septembrie tie
 cuvintele textului de astazi. Isus
˘ ˘ ˘ ˆ
Fiindca poporul se ofera a aratat cat de serios este faptul de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
de bunavoie, binecuvanta ti a face o fagaduint a cand a spus: „Ati
˘
pe Iehova! (Jud. 5:2) mai auzit ca li s-a zis celor din ve-
˘ ˘ ˆ
˘ chime: «Sa nu juri dac a nu vei ım-
Fiecare dintre noi ar trebui sa se ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ plini, ci sa-ti ımplinesti  fagaduinˆ tele

ıntrebe: Manifest credint a si  curaj ˘
facute lui Iehova»”. (Mat. 5:33) Inte- 
slujindu-i lui Iehova cu tot ce pot? ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ legem, asadar,  ca promisiunile facu-
Dac a ma g andesc s a ma mut ın alt ˘
ˆ ˘ ˘ te lui Iehova trebuie privite cu toata
oras sau ın alta tar  a pentru presu- ˆ ˆ
seriozitatea, ıntruc at relatia  noas-
puse avantaje economice, analizez ˘
˘ tra cu Dumnezeu depinde de modul
eu sub rug aciune efectele pe care ˆ ˘
˘ ın care le respectam. David a scris:
aceast a decizie le-ar putea avea „Cine poate urca pe muntele lui Ie-
asupra familiei mele si  asupra con- ˆ ˘
˘ hova si  cine se poate sui pana la lo-
gregatiei?  Iehova ne acorda o mare ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ cul s au sfant? Cel care . . . nu jura
onoare permit andu-ne sa sustinem  ˆ
ˆ ˘ ˘ stramb”. (Ps. 24:3, 4) w17.04 4 ˚3, 4
suveranitatea sa. Inc a din gradina
˘ ˘ ˆ Luni, 30 septembrie
Edenului, Diavolul caut a s a-i ınse- 
˘ ˘ ˘
le pe oameni ca sa treaca de partea El nu calomniaza cu limba lui.
˘
guvernarii sale rivale. Dar noi, sus- (Ps. 15:3)
ˆ ˘
tin
 and suveranitatea lui Iehova, ara- ˘ ˘
˘ Un crestin  care considera ca este
tam clar de partea cui suntem. Ieho- ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ victima unei nedreptati  trebuie s a
va se bucura cand vede ca ıi slujim ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ aib a grija s a nu cleveteasca. Bine-
de bunavoie, motivati de credint a si  ˆ ˘
ınteles,
 daca un membru al congre-
loialitate. (Prov. 23:15, 16) Efortu- ˘
ga tiei  se face vinovat de un pacat
rile noastre de a sustine  suveranita- ˆ ˘
˘ grav, este cat se poate de potrivit sa
tea sa sunt un raspuns la batjocurile ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ apelam la batrani. (Lev. 5:1) Totusi, 
lui Satan. (Prov. 27:11) Astfel ıi da- ˆ ˆ
ın multe cazuri ın care nu este vor-
ruim lui Iehova ceva ce el pretuie  s-  ˘ ˆ
˘ ba despre pacate grave, neıntelege- 
te foarte mult: ascultarea noastra ˘ ˘
˘ ˆ ˘ rile pot fi rezolvate fara a-i implica
loiala, care ıi bucura inima. w17.04 ˘ ˆ
pe altii,  nici chiar pe batrani. (Mat.
32 ˚15, 16 5:23, 24; 18:15) Fie ca toti  s a dam
˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ
Duminica, 29 septembrie dovada de loialitate, ac tion  and ın ˆ
ˆ ˆ armonie cu principiile biblice! In
Cand ıi faci lui Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ unele cazuri, am putea ajunge la
o fagaduin ta, nu ıntarzia s-o ˘
ˆ ˘ ˘ concluzia c a, de fapt, nu am fost
ımplinesti,  caci nimeni nu gases-  ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ victime ale unei nedreptati.  Cat de
te pl acere ın cei f ar a minte. ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ bucurosi  vom fi atunci ca nu am ın-
Implineste-  ti fagaduin ta ˘ ˘ ˆ
raut a tit  situa tia  denigrandu-l pe
pe care o faci. (Ecl. 5:4) ˘ ˘
ˆ fratele nostru! Sa nu uit am, indi-
˘ ˘
In Legea mozaica se spunea: „Da- ferent ca avem sau nu dreptate, nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca un barbat ıi face o fagaduint a lui vom schimba cu nimic lucrurile da-
˘ ˆ ˘ ˘
Iehova sau face un juramant, . . . sa c a vom vorbi negativ. Loialitatea
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu-si  calce cuvantul. Sa fac a dupa fat a de Iehova si  fat a de fratii  nostri 
ˆ ˘
cuvantul gurii lui”. (Num. 30:2) Mai ne va ajuta sa nu facem o astfel de
ˆ ˘
tarziu, Solomon a scris sub inspira- greseal  a. w17.04 21 ˚14
 ˘
Marti,  1 octombrie crestini
 sa fie ospitalieri „unii cu altii”, 
˘ ˆ ˘ ˆ
adica cu cei pe care ıi cunosteau  si cu
Daca vreunuia dintre voi ıi ˘
ˆ ˘ ˘ care colaborau. Ce foloase avea sa le
lipseste
 ın telepciunea, sa i-o ceara ˘
ˆ ˘ aduca faptul de a fi ospitalieri? Mani-
neıncetat lui Dumnezeu, caci el ˆ ˘
˘ festand ospitalitate, crestinii  aveau sa
le da tuturor cu generozitate ˆ ˘
˘ ˘ ˘ se apropie unii de altii.  Cand invitam
si fara sa reproseze. pe cineva la noi sau suntem invitati de
(Iac. 1:5) ˘ ˆ
altii,
 ramanem cu amintiri frumoase si 
ˆ ˘
Iehova este izvorul ıntelepciunii.  El simtim  ca relatiile
 de prietenie dintre
˘ ˆ ˆ ˘
le da cu generozitate ıntelepciune  ce- noi se ıntaresc. Fiind ospitalieri, ajun-
˘ ˘ ˆ ˘
lor ce doresc sa devina ıntelep  ti.
 O mo- gem s a ne cunoastem  fratii si  surori-
ˆ ˆ ˆ ˆ
dalitate de a dobandi ıntelepciune  de le mult mai bine decat am face-o ın alt
la Dumnezeu este aceea de a accepta cadru. Pentru crestinii  din timpul lui
˘ ˆ ˘
disciplinarea sa. Aceasta ıntelepciune  Petru era foarte important sa se apro-
˘ ˆ ˆ ˆ
ne poate ocroti de pericole de natura pie unii de al tii,  ıntruc at ıi a steptau 
˘ ˘ ˘ vremuri si  mai grele. Acelasi  lucru este
morala si  spirituala, ceea ce ne ajuta
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
s a ne ‘pastram ın iubirea lui Dum- valabil si  pentru crestinii  care traiesc
˘ ˆ ˘
nezeu pentru via ta  ve snic  a’. (Prov. ın „zilele din urma”. (2 Tim. 3:1) w18.03
ˆ 14, 15 ˚1-3
2:10-12; Iuda 21) Totusi,  din cauza ın-
˘ ˘
clinatiilor  noastre pacatoase, a mediu-
ˆ Joi, 3 octombrie
lui ın care am crescut sau a altor fac-
˘ ˘
tori, ne este greu uneori sa acceptam Ferici ti sunt cei constien
 ti de
˘ ˘ ˘
disciplinarea sau s a o privim dintr-o necesita tile lor spirituale, caci
˘ ˘ ˆ
perspectiva corecta. Totusi,  cand ve- al lor este regatul cerurilor!
ˆ
dem ce foloase avem ın urma disci- (Mat. 5:3)
˘ ˆ ˆ
plinarii divine, ıntelegem  ˆ cat de mult ˆ
Biblia vorbe ste  ın termeni lauda-
ne iubeste  Dumnezeu. In Proverbele ˆ
tivi despreˆ persoanele cu o g andire
3:11, 12 se spune: „Fiul meu, nu respin- ˘ ˘
spirituala. In Romani 8:6 se arata care
ge disciplinarea lui Iehova, . . . fiind- ˆ
˘ ˆ ˘ sunt foloasele unei gandiri spirituale:
ca Iehova ıl mustra pe cel pe care-l iu- ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ „A ındrepta mintea spre carne ınseam-
be ste”. S a nu uit am c a Iehova ne ˘ ˆ
ˆ na moarte, dar a ındrepta mintea spre
vrea
ˆ ıntotdeauna binele! (Evr. 12:5-11) ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ spirit ınseamna viat a si  pace”. Daca ne
Intruc at Dumnezeu ne cunoa ste  ın ˘
concentram la lucruri spirituale sun-
mod perfect, disciplinarea de la el este ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tem ın pace cu Dumnezeu, avem pace
ıntotdeauna corecta si  acordata ın ma- ˘ ˘
˘ interioara si  ne bucuram de perspec-
sura potrivita. w18.03 28 ˚1, 2 ˘ ˆ
tiva vietii  ve snice.  Traim ıntr-un me-
Miercuri, 2 octombrie diu periculos ˆ din punct de vedere spi-
ˆ ˆ
ritual. Intrucat suntem ınconjurati de
Fi ti ospitalieri unii cu al tii.
oameni cu atitudini carnale, trebuie
(1 Pet. 4:9) ˘
s a facem eforturi sus tinute  pentru a
˘
Petru a adresat aceste cuvinte con- dezvolta o buna spiritualitate si  a ne-o
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
gregatiilor
 din Asia Mica, din care fa- pastra. Cand o persoana ısi  pierde
˘
ceau parte crestini
 ce proveneau din spiritualitatea, se creeaza un vid mo-
medii culturale diferite si  se confrun- ral, care se umple cu „aerul” poluat al
ˆ ˘ ˘
tau cu ıncercari si persecutii  aspre. Ce acestei lumi. Iuda a spus ca unii aveau
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ıi putea ajuta pe crestini
 sa traverse- s a devina at at de „carnali”, ınc at
˘ ˘
ze cu bine acele timpuri grele? (1 Pet. aveau s a-si  piarda complet spirituali-
ˆ
1:1; 4:4, 7, 12) Petru i-a ındemnat pe tatea. (Iuda 18, 19) w18.02 19 ˚5, 7; 20 ˚8
 ˘ ˘ ˆ
Vineri, 4 octombrie s a-i slujeasc a lui Dumnezeu ıntr-un
˘ ˘
Oamenii nelegiui ti si
 impostorii mod aprobat trebuia sa recunoasc a
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
vor merge din rau ın mai rau. si
 s a accepte rolul lui Isus ın reali-
(2 Tim. 3:13) zarea scopului lui Iehova. Apoi se
˘
˘ putea boteza. Acesta avea sa fie sin-
Multi  medici si  asistenti  lucreaza ˆ ˘
˘ gurul botez ın apa aprobat de Dum-
cu pacienti care sufera de boli con- ˘
ˆ nezeu. Biblia contine  nenum arate
tagioase. Ei se ıngrijesc de ace stia  ˘ ˆ
˘ dovezi ca, ın secolul I, noii discipoli
deoarece doresc s a-i ajute. Totusi,  ˆ
˘ ˘ ai lui Cristos au ınteles
 semnificatia 
este necesar ca ei sa-si  ia unele ma- ˆ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ botezului si  nu au amanat fara mo-
suri de protec tie,  astfel ıncat sa nu ˘ ˘
tiv sa faca acest pas. (Fap. 2:41; 9:18;
se contaminezeˆ cu bolile pe care vor 16:14, 15, 32, 33) w18.03 5 ˚8
˘ ˘ ˘
s a le trateze. In mod asem anator, ˘
˘ Duminica, 6 octombrie
multi  dintre noi traiesc sau lucrea-
˘ ˘
z a al aturi de oameni cu atitudini Daniel, om preaiubit. (Dan. 10:11)
˘ ˘ ˘
si
 trasaturi opuse calitatilor  divine. ˘ ˘ ˆ
Traim ca „straini” ıntr-o lume co-
De aceea suntem expusi  pericolului ˆ ˘
rupta din punct de vedere moral si 
de a fi „contaminati”  cu ele. In zile-
˘ ˆ spiritual de Babilonul cel Mare, im-
le din urma, ˆ ın lume domneste  hao-
˘ periul mondial al religiei false, ‘o lo-
sul moral. In A doua scrisoare catre ˘
cuint a a demonilor’. (Rev. 18:2) Oa-
Timotei, apostolul Pavel descrie ca- ˘ ˘
ˆ ˘ menii vad c a suntem diferi ti  si,  de
racteristicile oamenilor ınstrainati  ˘
aceea, unii ne ridiculizeaz a. (Mar.
de Dumnezeu. (2 Tim. 3:1-5) Desi  ne ˘
˘ 13:13) Asadar,  la fel ca Daniel, s a
socheaz
 a amploarea pe care a luat-o ˆ
˘ ˘ ne apropiem cat mai mult de Iehova,
rautatea, am putea ajunge sa fim in- ˘
˘ ˘ Dumnezeul nostru! Dac a vom fi
fluenta  ti  de cei care manifesta tra-
˘ umili si  vom asculta si  ne vom pune
s aturi negative. (Prov. 13:20) Prin ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ıncrederea ın el, vom fi la fel de pre-
urmare, trebuie s a nu ne las am in- ˆ ˘
˘ ˘ tio
 si  ın ochii s ai. (Hag. 2:7) Ce pot
fluenta  ti  de trasaturile negative ale ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ınvata  parintii  din exemplul parin-
lumii ın timp ce-i ajutam pe altii  pe ˆ
tilor
 lui Daniel? De si  a crescut ın
plan spiritual. w18.01 27 ˚1, 2 ˆ ˘
Iuda, ıntr-o societate nelegiuita, Da-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Sambata, 5 octombrie niel a ajuns sa-l iubeasca pe Dumne-
zeu. Cum a fost posibil acest lucru?
Face ti discipoli din oamenii ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ Fara ındoiala ca parintii  sai l-au ınva-
tuturor na tiunilor, botezandu-i.
tat
 despre Iehova. (Prov. 22:6) Chiar
(Mat. 28:19) ˘ ˆ ˘
ˆ numele s au, Daniel, care ınseamna
˘ ˆ ˘
In 33 e.n., dupa ce a fost ınviat, „Judecatorul meu este Dumnezeu”,
˘ ˘ ˘ ˘
Isus s-a aratat unei multimi  de pes- e un indiciu ca a avut parinti tema-
˘ ˘
te 500 de persoane – barbati,  femei tori de Dumnezeu. Asadar,  dragi pa-
ˆ ˘ ˘
si,
 probabil, copii. Din cate se pare, rinti,  continuati sa va instruiti copiii
˘ ˘ ˘
cu aceasta ocazie a dat el porunca cu rabdare! (Ef. 6:4) Rugati-v  a cu
˘ ˘
de mai sus. (1 Cor. 15:6) Isus le-a ei si  pentru ei! Faceti  tot ce va st a
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
poruncit continuatorilor sai sa faca ın putint a ca s a le ıntipari ti  ın ini-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
discipoli si  a aratat ca toti cei ce ac- m a adevarul biblic, iar Iehova va
˘ ˘ ˆ
cepta jugul crestin  trebuie sa se bo- va binecuvanta eforturile. (Ps. 37:5)
teze. (Mat. 11:29, 30) Oricine dorea w18.02 5 ˚12; 6 ˚14, 15
 ˆ ˘
Luni, 7 octombrie vietii.  Intr-adevar, jugul lui Isus este
˘ ˘ ˘ ˆ
Totul este de la tine si  din placut! O sora careia ıi vom spune
ˆ ˘
mana ta vine tot ce ti-am dat. Kayla sufera de sindromul oboselii
(1 Cron. 29:14) cronice, depresie si  migrene. De
ˆ ˘
˘ aceea, ıi este greu uneori sa asiste
Faptul de a darui este un aspect ˆ
ˆ ˘ ˘ la ıntrunirile congrega tiei.  Totusi,

important al ınchinarii adevara- ˘ ˘
ˆ dupa ce a facut efortul de a asista la
te. Intr-o viziune, apostolul Ioan i-a ˆ ˘
o ıntrunire biblica, ea a scris: „Cu-
auzit pe slujitorii lui Iehova din cer ˆ
ˆ vantarea a fost despre descurajare.
spunand: „Tu esti  demn, Iehova, da,
˘ Informa tiile  au fost prezentate cu
Dumnezeul nostru, sa primesti  glo- ˆ ˆ ˆ
˘ at ata ıntelegere  si
 compasiune ın-
ria, onoarea si  puterea, pentru ca ˆ
c at mi-au dat lacrimile. Mi-am dat
tu ai creat toate lucrurile si  datori- ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ seamaˆ cat de mult ma ajuta ıntruni-
ta vointei  tale ele au venit ın exis- ˘
˘ rile”. Intr-adevar, efortul pe care l-a
tent a si  au fost create!”. (Rev. 4:11) ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ facut sa fie prezenta la ıntrunire i-a
Si noi nutrim convingerea ca Iehova ˘ ˘
˘ fost rasplatit. w18.01 8 ˚6, 7
este demn de toata gloria si  onoarea
˘
si,
 de aceea, dorim sa-i oferim tot ce Miercuri, 9 octombrie
avem mai bun! Prin intermediul lui ˘ ˘
Era sa mi se abata piciorul.
Moise, Iehova i-a poruncit na tiunii 
˘ ˆ (Ps. 73:2)
Israel sa se prezinte ınaintea saˆ cu
˘ ˘ ˘ ˘
ocazia a trei sarbatori anuale. Insa Ce poti face daca fiul sau fiica ta
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
la aceste sarbatori, israelitii  nu tre- ıncepe s a aib a unele ındoieli du-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
buiau ‘sa se prezinte ınaintea lui Ie- pa botez? Sa presupunem c a un
ˆ ˘ ˆ ˘
hova cu mana goala’. (Deut. 16:16) Si  adolescent botezat ıncepe s a se
˘ ˘ ˘
astazi, faptul de a darui cu genero- simt a atras de lucrurile din lume
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
zitate constituie o parte ˆ importanta sau sa puna la ındoiala faptul ca res-
ˆ ˘ ˆ
a ınchinarii noastre. In felul aces- pectarea principiilor biblice ıi adu-
˘ ˘ ˘
ta, arat am c a pretuim  si
 sprijinim ce foloase. (Ps. 73:1-3, 12, 13) Modul
˘ ˘ ˘ ˆ
lucrarea desfasurat  a de partea pa- ın care reactionezi  la aceste proble-
ˆ ˘
manteasca a organizatiei  lui Iehova. me poate influenta  decizia copilului
w18.01 18 ˚4, 5 ˘ ˘
tau de a continua sau nu sa-i slujeas-
˘ ˘ ˆ ˘
ca lui Iehova. Fii hotarat sa nu intri
Marti,  8 octombrie ˆ ˘
˘ ˆ ın conflict cu el, indiferent ca este
Eu va voi ınviora! ˆ ˘
foarte tanar sau adolescent. Nu uita
(Mat. 11:28) ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ca scopul tau este sa-i arati ca ıl iu-
˘ ˘ ˘ ˘
Isus a adaugat: „Lua ti  jugul meu besti  si  ca vrei sa-l ajuti.  Este adeva-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
asupra voastra . . . Pentru c a ju- rat, un tanar botezat i-a facut o pro-
˘ ˘ ˆ
gul meu este placut si  sarcina mea, misiune solemna lui Iehova. Cand
˘ ˆ s-a dedicat, el i-a promis lui Dumne-
usoar
 a”. (Mat. 11:29, 30) Cat de ade-
˘ ˘
varate sunt aceste cuvinte! Uneori, zeu c a va pune vointa  sa mai pre-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
cand plecam de acasa la ıntrunirile sus de orice. (Mar. 12:30) Intruc at
ˆ ˘
congregatiei  sau ın lucrarea de pre- Iehova priveste  cu multa seriozita-
ˆ ˘
dicare, ne simtim  obositi.  Dar la ın- te aceasta promisiune, si  cel ce face
ˆ ˘
toarcere ne simtim  ınviorati  si
 mai promisiunea ar trebui s-o priveasca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
preg ati ti  s a ınfrunt am greut a tile  la fel. (Ecl. 5:4, 5) w17.12 22 ˚16, 17
 ˘ ˆ ˘
Joi, 10 octombrie de sigurant a cand circulam cu masina,
ˆ ˆ ˘ ˘

˘ cand muncim, cand c alatorim spre lo-
Stiu
 ca [fratele meu] se va scula ˆ ˆ
ˆ ˆ curile noastre de ınchinare sau c and
din mor ti la ınviere ın ziua ˘ ˘
˘ participam la lucrarile de constructie 
din urma. (Ioan 11:24) ˆ
ori de ıntretinere  de acolo. Niciodat a
˘
˘
La fel ca Marta, si  alti  slujitori sa nu punem eficienta,  banii sau res-
˘ ˆ ˘
loiali ai lui Iehova au stiut  c a, ın vii- pectarea termenelor mai presus de sa-
ˆ ˘ ˆ ˘
tor, va exista o ınviere. Sa ne gandim natatea si  siguranta  oamenilor! Dum-
ˆ
la Avraam si  la ce i-a cerut Dumnezeu nezeul nostru face ıntotdeauna ce este
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın legatura cu Isaac, mostenitorul  mult bine si ˆ  drept. Dorim sa-i urmam exem-
˘ ˆ
asteptat.
 Iehova i-a poruncit: „Ia-l, te plul! Indeosebi batranii de congregatie 
˘ ˘ ˘
rog, pe fiul tau, pe singurul tau fiu, pe trebuie sa fie atenti la siguranta  perso-
˘ ˆ
care-l iube sti  mult, pe Isaac . . . si  nala si  a celor ce muncesc ın jurul lor.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
. . . adu-l ca ofranda ars a”. (Gen. (Prov. 22:3) Dac a un batran ıti atrage
ˆ ˘
22:2) Oare ce a simtit  Avraam c and a atentia  asupra normelor de sigurant a
ˆ ˘
auzit aceste cuvinte? Iehova ıi promi- si
 de protectie  a muncii, accepta sfatul
˘ ˘
sese c a toate natiunile  vor fi binecu- sau. (Gal. 6:1) Pretuie  ste
 viata  la fel ca
ˆ ˆ
vantate prin intermediul semintei  sale. Iehova si  nu te vei face vinovat de san-
(Gen. 13:14-16; 18:18; Rom. 4:17, 18) De ge! (Deut. 19:10) w17.11 16 ˚11, 12
˘ ˆ
asemenea, Iehova a spus ca binecuvan- ˆ ˘ ˘
tarea va veni „prin Isaac”. (Gen. 21:12) Sambata, 12 octombrie
Dar cum se putea realiza aceasta pro-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘
Sa nu va rapeasca premiul
misiune daca Avraam l-ar fi adus jertfa niciun om. (Col. 2:18)
˘
pe Isaac? Sub inspiratie  divina, Pavel
˘ ˘ La fel ca apostolul Pavel, cre stinii 
a scris ca Avraam era convins ca Dum-
˘ unsi  din prezent au perspectiva de a
nezeu putea „sa-l scoale din morti”  pe ˘
˘ primi „premiul chemarii cere sti  a lui
Isaac. (Evr. 11:17-19) Biblia nu spune ca ˘
˘ ˘ Dumnezeu”. (Filip. 3:14) Ei asteapt  a cu
Avraam a crezut c a Isaac urma sa fie ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ nerabdare sa slujeasca alaturi de Isus
readus la viat a dupa cateva ore, dupa ˆ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ın Regatul ceresc si,  ımpreuna cu el, sa
o zi sau dupa o saptamana. Avraam nu ˘
˘ ˆ ˘ aduc a ˆ omenirea la perfec tiune.  (Rev.
avea de unde sa stie  c at timp avea sa ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 20:6) Intr-adevar, Dumnezeu ıi invit a
treaca pana cand fiul sau avea sa fie ın- ˘ ˘ ˘
˘ pe cre stinii  unsi  s a urmareasc a un
viat. Cu toate acestea, el era sigur ca Ie- ˘
ˆ ˆ obiectiv maret! Cei ce fac parte dintre
hova ıl va ınvia. w17.12 5, 6 ˚12-14 ˘ ˘
„alte oi” au o sperant a diferita. Ei as- 
˘ ˘ ˘ ˘
Vineri, 11 octombrie teapta cu nerabdare sa primeasca pre-
˘ ˆ
ˆ miul vie tii  ve snice  pe pamant, o per-
Sunt curat de sangele tuturor ˘ ˘
spectiva minunata! (2 Pet. 3:13) Pentru
oamenilor. (Fap. 20:26) a-i ajuta pe crestinii unsi
˘ ˘ ˆ ˘
  sa ramana fi-
˘ ˘ ˘ ˆ
Asemenea lui Pavel, trebuie s a ne deli si  sa obtin  a premiul, Pavel i-a ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
straduim sa privim si  noi viata  asa cum demnat: „Ganditi-v  a ıntotdeauna la lu-
˘
o priveste  Iehova. El „doreste  ca toti sa crurile de sus!”. (Col. 3:2) Ei trebuiau
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ajunga la caint a” si  sa traiasca. (2 Pet. sa se gandeasca mereu la speranta  lor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
3:9) Daca suntem ınduratori asemenea pretioas  a, la mostenirea  cereasc a pe
ˆ ˘
lui Iehova, vom fi mai zelosi  ın predica- care
ˆ urmau s-o primeasca. (Col. 1:4, 5)
˘ ˘ ˘ ˆ
re, simtind  totodata mai multa bucurie! Intr-adevar, meditarea la binecuvan-
˘ ˘ ˘ ˘
Demonstram c a privim viata  la fel ca tarile pregatite de Iehova pentru po-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova si  cultivand o atitudine corec- porul sau ıi ajut a pe toti  slujitorii sai
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta fat a de normele si  masurile de sigu- sa-si  pastreze privirea atintit  a asupra
˘ ˘ ˘
rant a. Trebuie s a respect am normele premiului. w17.11 25 ˚1, 2
 ˘ ˘ ˘ ˘
Duminica, 13 octombrie ie sa fim „prudenti”  si  „prevazatori”.
ˆ ˘ ˘ ˘
Canta ti-i lui Iehova! (Ps. 96:1) (Prov. 22:3) Sa-i ascultam cu rabda-
ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ re cand ne vorbesc despre probleme-
Multe cantari din cartea „ Sa-i can- ˘ ˘
˘ ˘ le lor, dar sa nu discutam chestiuni
tam din inima lui Iehova! ” sunt ase- ˘ ˘
˘ ˘ ˘ politice. Sa urmam instructiunile  fi-
manatoare unei rugaciuni. Prin in- ˘
˘ lialei, precum si  ale autoritatilor  lo-
termediul lor, putem s a-i spunem ˆ ˘
ˆ ˘ cale, evitand astfel sa ne expunem pe
lui Iehova ce simtim.  Alte cantari ne ˘
ˆ ˘ noi sau sa-i expunem pe altii  vreunui
ındeamna „la iubire si  la fapte bune”. ˘ ˘
˘ ˘ pericol. Sa aflam care sunt sensibili-
(Evr. 10:24) S a ne familiariz am cu ˘ ˘
˘ tatile
 lor culturale si  religioase si  sa
linia melodic a si  cu versurile noilor ˘
ˆ ˘ ˆ le respectam. De exemplu, oamenii
cantari! In acest sens, putem ascul- ˘ ˘
ˆ ˘ din anumite t ari au pareri ferme cu
ta ınregistrarile vocale disponibile ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ privire la ımbracamintea femeii. De
pe jw.org. Daca exersam acasa can- ˆ ˘
˘ ˆ ˆ aceea, cand le predicam refugiatilor 
tarile, le vom putea c anta cu ıncre- ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ trebuie sa avem grija sa nu-i ofensam
˘
dere si  cu ınsufletire.  S a nu uit am prin tinuta
 noastra. w17.05 7 ˚17, 18
˘ ˆ ˘
ca intonarea cantarilor constituie o
˘ ˆ ˘ Marti,
 15 octombrie
parte importanta a ınchinarii noas-
tre. Aceasta este o modalitate prin ˘ ˘ ˆ
Vorbirea voastra sa fie ıntotdeauna
˘ ˘ ˘
care ne putem arata iubirea si  apre- placuta. (Col. 4:6)
ˆ
cierea pentru Iehova. (Is. 12:5) Cand
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ Pentru a manifesta rodul spiritu-
c ant am cu bucurie, ıi ındemnam ˆ ˆ
˘ lui sfant cand vorbesti  cu rudele tale
si ˆ
ˆ  pe al tii  s a ne urmeze exemplul.
˘ care nu sunt Martore, cere-i ın ru-
Intr-adevar, toti  membrii congrega- ˘ ˆ
˘ ˆ gaciune lui Iehova spirit sfant. Nu le
tiei,
 tineri, batrani si  persoane inte-
˘ contrazice cu privire la toate convin-
resate, pot lua parte la aceasta for- ˘
˘ ˆ ˘ gerile lor religioase false. Daca spun
ma de ınchinare. Prin urmare, sa nu ˘
˘ ˘ sau fac lucruri care te ranesc, este
ne retinem  s a ne exprimam senti- ˘
ˆ ˘ bine sa urmezi exemplul apostolilor.
mentele prin intermediul cantarilor. ˆ
Pavel a scris: „Cand suntem insultati, 
w17.11 7 ˚18, 19 ˆ ˘
binecuvant am; cand suntem perse-
ˆ
˘ ˆ
Luni, 14 octombrie cuta ti,  suport am; c and suntem de-
˘ ˘ ˘
faima ti,  imploram [raspundem] cu
Fi ti pruden ti ca serpii,
 dar inocen ti ˆ
blandete”.  (1 Cor. 4:12, 13) Desi  o vor-
ca porumbeii. (Mat. 10:16) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
bire blanda ne ajuta sa pastram pa-
˘ ˆ ˆ
Multi
 refugiati  vin din t ari ın care cea cu rudele ımpotrivitoare, con-
˘ ˘ ˘
lucrarea noastra de predicare este duita noastra exemplara poate avea
˘
restrictionat
 a. Gratie  Martorilor ze- un efect mult mai profund. (1 Pet.
˘ ˘ ˘ ˘
losi  din t arile gazda, mii de refugiati  3:1, 2, 16) Prin exemplul tau, arata-le
ˆ ˘ ˘
aud „cuvantul despre regat” pentru rudelor ca Martorii lui Iehova au cas-
˘ ˘ ˘
prima dat a. (Mat. 13:19, 23) Mul ti  nicii fericite, le poart a de grija co-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
oameni „ımpovarati”  gasesc ınviora- piilor lor si  duc o viat a morala si  pli-
˘ ˆ ˘ ˘
re spirituala la ıntrunirile noastre si  na de satisfactii.  Chiar dac a rudele
ˆ ˘ ˘
ısi
 dau seama repede ca ‘Dumnezeu noastre nu vor accepta niciodat a
˘ ˆ ˘ ˘
este cu adevarat ın mijlocul nostru’. adevarul, avem satisfactia  c a, prin
˘ ˆ ˘
(Mat. 11:28-30; 1 Cor. 14:25) Totusi,  conduita noastra, ıi suntem placuti 
ˆ ˘
cand le predicam refugiatilor  trebu- lui Iehova. w17.10 15 ˚13, 14
 ˘ ˘
Miercuri, 16 octombrie le pe care le determina”. Aceasta for-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Sa te prezin ti aprobat ınaintea ma de iubire ne motiveaza sa le facem
˘
bine altora. Ea ne aduce bucurie si  da
lui Dumnezeu. (2 Tim. 2:15)
˘ ˘ ˆ sens vietii  noastre. Iehova i-a iubit pe
Nu este deci surprinzator ca, ın zi- ˆ
˘ oameni chiar ınainte de a-i crea pe
lele noastre, mul ti  oameni au facut ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ Adam si  pe Eva. Cand a creat paman-
schimbari remarcabile ın urma stu- ˘
ˆ tul, el a vrut ca acesta sa fie locuinta 
dierii Cuvantului lui Dumnezeu. Expe- ˘
vesnic a a familiei umane, un loc unde
rientele
 lor ne amintesc de unii cres-  ˘ ˘ ˘ ˘
˘ oamenii nu doar sa traiasca, ci si  sa se
tini unsi  din secolul I care au facut ˘ ˘
˘ bucure din plin de viat a. Iehova a fa-
astfel de schimbari. (1 Cor. 6:9-11) cut toate acestea spre folosul nostru,
˘ ˘ ˆ ˆ
Dupa ce a mentionat  mai multe cate- nu al sau. Mai mult decat atat, el a ma-
gorii de persoane care nu vor moste-  ˘ ˆ
nifestat iubire neegoist a binecuvan-
ni Regatul lui Dumnezeu, apostolul ˆ ˘ ˆ
˘ tandu-si  copiii pamantesti  cu perspec-
Pavel a adaugat: „Asa  erati unii dintre ˆ
˘ tiva vietii  vesnice
 ın Paradisul pe care
voi”. Ace sti  frati  de credint a au fost ˆ ˘
ˆ ıl pregatise pentru ei. w17.10 7 ˚1, 2
ajutati de Cuvantul lui Dumnezeu si  de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Vineri, 18 octombrie
spiritul s au sfant sa fac a schimbari.
˘ ˘ ˘ ˘
Chiar si  dupa ce au acceptat adevarul, Sa-l iubesti  pe aproapele tau
˘ ˆ
unii dintre ei au facut gre seli  grave, ca pe tine ınsu ti. (Iac. 2:8)
care le-au afectat relatia  cu Iehova. ˘ ˘
De exemplu, Biblia vorbe ste  despre Iacov a adaugat: „Daca faceti  favo-
˘
un frate uns din secolul I, care a tre- ritisme, comiteti  un pacat”. (Iac. 2:9)
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
buit sa fie exclus. Mai tarziu, el a fa- Iubirea ne va ındemna sa evitam ori-
˘ ˆ ˆ
cut schimbari si  a fost reprimit ın con- ce fel de discriminare ın ce priveste 
˘ instruirea, rasa sau statutul social.
gregatia  crestin  a. (1 Cor. 5:1-5; 2 Cor.
ˆ ˘
2:5-8) Modul impresionant ın care Impartialitatea  nu trebuie sa fie ceva
ˆ ˘ ˘
Cuvantul lui Dumnezeu i-a ajutat pe de suprafa t a, ci o parte integrant a
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
unii frati  de credint a sa depaseasc  a a personalitatii  noastre. Iubirea es-
ˆ ˘ ˘ ˘
problemele cu care s-au confruntat ne te „ındelung rabdatoare si  buna”; ea
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ıncurajeaza sa-l folosim si  noi din plin. „nu se ıng amfa”. (1 Cor. 13:4) Avem
w17.09 23, 24 ˚2, 3
˘
nevoie de rabdare, amabilitate si 
˘ ˆ ˘ ˘
umilint a pentru a le ımpart a si  se-
Joi, 17 octombrie menilor nostri  mesajul despre Regat.
˘ ˘ ˘
Sa iubim nu cu vorba, (Mat. 28:19) Aceste calitati  ne ajuta
nici cu limba, ci cu fapta si
 ˘ ˆ
˘
sa fim ın relatii  bune cu to ti fratii  si 
cu adevarul! (1 Ioan 3:18) ˆ
surorile din congrega tie.  Cand ma-
˘ ˘
Iehova este Sursa iubirii. (1 Ioan nifestam iubire, promovam unitatea
˘ ˆ ˆ
4:7) Iubirea bazata pe principii drep- ın mijlocul congregatiei  si ıi aducem
ˆ ˘ ˘ ˆ
te este cea mai ınalt a forma de iu- laude lui Iehova. Observand aceas-
ˆ ˘ ˘
bire. Cand se refera la ea, Biblia fo- ta unitate, cei ˆ interesati  sunt atrasi 
ˆ ´ ¯ ˘
lose ste
 cuvantul grecesc agape. De si  de adevar. In mod potrivit, descrie-
nu exclude afec tiunea
 si
 atasamen- rea pe care Biblia o face noii perso-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tul, aceasta iubire se caracterizeaza nalit a ti  se ıncheie cu acest adevar
ˆ ˆ ˆ ˘
ın primul rand prin actiuni  neegoiste, remarcabil: „Pe langa toate acestea,
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
care urmaresc binele altora. Intr-o lu- ımbraca ti-v  a cu iubirea, pentru c a
˘ ˘ ´ ¯ ˘ ˘ ˘ ˘
crare de referint a se spune ca agape este o legatura perfecta a unitatii”. 
˘
„poate fi perceputa numai din actiuni-  (Col. 3:14) w17.08 26 ˚18, 19
 ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Sambata, 19 octombrie intata? Nasterea  lui Isaac a depasit, 
˘
Iehova . . . [i-a avertizat ] de cu sigurant a, tot ce si-ar  fi putut ima-
˘ ˆ ˘ gina Sara. (Gen. 21:1-3, 6, 7) Desigur,
repetate ori . . . , caci ıi era mila ˘ ˆ
˘ nu ne putem astepta  ca Iehova sa ın-
de poporul sau. (2 Cron. 36:15) ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ lature ın mod miraculos problemele
N-ar trebui deci s a arat am si  noi ˆ
˘ noastre ınainte de venirea lumii noi.
compasiune fa t a de oamenii care ˘
˘ ˘ ˘ Si nici nu avem pretentia  ca el sa in-
au un mod de viat a pacatos, dar care ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ tervina ın mod spectaculos ın viata 
s-ar putea c ai si  ar putea castiga  fa- ˘ ˘
noastra. Totusi,  stim
 c a Dumnezeul
voarea lui Dumnezeu? Iehova nu do- nostru este acela si  Dumnezeu care,
˘ ˆ ˆ
reste ca vreun om sa fie distrus la ju- ın trecut, si-a  ajutat slujitorii ın mo-
˘ ˆ ˘ ˘
decat a! (2 Pet. 3:9) Asadar,  p an a duri surprinz atoare. (Is. 43:10-13)
ˆ ˘
c and Iehova va interveni pentru a-i Stim
 c a el poate face orice este ne-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
distruge pe cei rai, s a continuam s a cesar pentru a ne ajuta sa ınfaptuim
˘
predicam mesajul de avertizare prin vointa  sa pe deplin. (2 Cor. 4:7-9) Da,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
care Dumnezeu ı si  arat a compasiu- dac a ramanem fideli, Iehova ne poa-
˘ ˘
nea fa t a de oameni. Si  Isus este un te ajuta sa trecem peste obstacole ce
excelent exemplu de compasiune. par de netrecut. w17.08 11, 12 ˚13, 14
˘ ˘
El a simtit  mila fat a de multimile  ca-
ˆ Luni, 21 octombrie
re ıl urmau deoarece „erau jupuite si 
ˆ ˆ ˘
aruncate ıncoace si-ncolo  ca niste  oi Incredin teaza-i lui Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
fara pastor”. Compasiunea l-a ındem- lucrarile tale si
 ı ti vor reusi

˘ ˘ ˘
nat s a treaca la actiune,  astfel ca „a planurile. (Prov. 16:3)
ˆ ˘ ˆ
ınceput s a-i ınvete  multe lucruri”.
ˆ Ca slujitor cu timp integral, vei
(Mat. 9:36; Mar. 6:34) Cat de mult
colabora cu alti  frati  care slujesc cu
contrasta atitudinea sa cu cea a fari- ˘
˘ ˆ timp integral, ceea ce te va ajuta s a
seilor, care nu erau dispusi  s a ıi aju-
ˆ devii un crestin  matur. Multi au spus
te pe oamenii de rand. (Mat. 12:9-14; ˘
ca serviciul cu timp integral i-a ajutat
23:4; Ioan 7:49) Simti si  tu, asemenea ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ulterior sa aiba o casnicie reusit  a. De-
lui Isus, o dorint a puternica de a-i aju-
ˆ seori, cei care fac pionierat ca celiba-
ta pe plan spiritual pe oamenii ınse- ˘
˘ tari reusesc  sa continue pionieratul
tati de adevar? w17.09 9 ˚6; 10 ˚9 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
si
 dupa c as atorie, ımpreun a cu par-
˘ ˆ
Duminica, 20 octombrie tenerul lor. (Rom. 16:3, 4) In Psalmul
˘ ˘
ˆ 20:4 se spune: „[Iehova] sa-ti dea dupa
Cine se poate ımpotrivi ˘ ˆ ˘
ˆ dorinta  inimii tale si  sa-ti ımplineasca
mainii mele? (Is. 43:13) ˆ
ˆ toate planurile!”. Asadar,  gandeste-te 
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
In timp ce se afla ın ‘groapa unei ın- bine ce vrei sa faci ın viat a. Tine  cont
ˆ ˘
chisori’ din Egipt, oare se gandea Io- de lucrarea pe care Iehova o desfasoa- 
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
sif ca avea sa devina a doua persoa- ra ın zilele noastre si  gandeste-te  cum
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
na ca important a ın Egipt sau ca avea poti sa contribui si  tu la ea. Apoi fa-ti
˘ ˆ ˆ
sa fie folosit de Iehova pentru a-si  sal- planuri ın armonie cu ceea ce ıi este
˘ ˆ
va familia de la foamete? (Gen. 40:15; placut lui. Slujindu-i lui Iehova ın mod
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
41:39-43; 50:20) Fara ındoiala c a ac- deplin, vei fi, cu sigurant a, fericit, ın-
ˆ ˆ ˆ
tiunile
 lui Iehova au ıntrecut toate as-  trucat ıi vei aduce onoare lui Dumne-
˘ ˘ ˘
teptarile lui Iosif. Se astepta  Sara ca zeu. Da, „Iehova sa-ti fie desfatarea si 
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
Iehova sa intervina ın asa  fel ıncat ea el ıti  va da lucrurile cerute de inima
˘ ˆ ˘ ˆ
sa dea nastere  unui fiu la o varsta ına- ta”. (Ps. 37:4) w17.07 26 ˚15-18
 ˆ ˘
Marti,
 22 octombrie lui Dumnezeu. In gradina Edenu-
˘ ˘ ˘ lui, Iehova le-a oferit lui Adam si  Evei
Lauda ti-l pe Iah,. . . caci este pla- ˆ
cut – lauda i se cuvine. (Ps. 147:1) tot ce aveau nevoie. (Gen. 2:15, 16) In
ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ secolul I, cand spiritul sfant a actio- 
Cand o persoana se achit a bine nat asupra cre stinilor  unsi,  nimeni
˘ ˘ ˘
de o sarcina sau manifesta o calita- „nu spunea ca vreunul dintre lucruri-
˘ ˆ
te cre stin  a, ne simtim  ındemna ti  le pe care le avea era al lui, ci aveau
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
sa o laudam. Daca ne simtim  ındem- toate ın comun”. (Fap. 4:32) De ase-
˘ ˘ ˘ ˆ
na ti  s a-i l audam pe oameni, cu c at menea, profetul Isaia a vorbit despre
˘ ˆ ˆ
mai mult ar trebui sa ne simtim  ın- timpul cand toti  oamenii se vor bucu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
demnati ˆ sa-l laudam pe Iehova Dum- ra de ceea ce produce pamantul. (Is.
˘ ˆ ˘
nezeu! Il putem lauda pentru puterea 25:6-9; 65:21, 22) Dar, pana atunci,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lui nemarginita, evidenta ın minuna- continuatorii lui Isus trebuie sa dea
˘ ˘ ˆ ˘
tele sale lucrari de creatie,  sau pen- dovada de „ıntelepciune  practica”. Ei
˘ ˘ ˆ
tru marea sa iubire fat a de oameni, trebuie s a-si  c a stige  existenta  fo-
˘ ˘
pe care a aratat-o oferindu-l pe pro- losind ‘bogatiile  nedrepte’ ale lumii
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
priul sau Fiu ca jertfa de rascumpa- actuale, dar, totodata, ramanandu-i
rare. Scriitorul Psalmului 147 s-a ˘
ˆ ˘ pl acuti lui Dumnezeu. (Luca 16:8)
simtit  ındemnat s a-l laude pe Ieho- w17.07 8 ˚5, 6
ˆ ˆ ˆ
va. Mai mult decat atat, el i-a ındem-
˘ Joi, 24 octombrie
nat si  pe altii  sa-l laude pe Dumne-
˘ ˆ ˆ
zeu. (Ps. 147:7, 12) Cu toate ca nu se Tot ce are el este ın mana ta.
stie
 cine a fost compozitorul Psalmu- (Iov 1:12)
˘ ˘ ˆ
lui 147, se pare ca acesta a trait ın pe- ˆ
ˆ In cartea Iov, una dintre primele
rioada ın care Iehova i-a readus pe ˘
israeliti  la Ierusalim din exilul babi- carti  ale Bibliei potrivit ordinii scri-
˘ ˆ
lonian. (Ps. 147:2) Cu sigurant a, psal- erii, citim despre modul ın care Sa-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mistul s-a simtit  ındemnat sa-l laude tan a sustinut  ca Iov ıl va respinge pe
˘ ˘
pe Iehova deoarece poporul Sau pu- Dumnezeu daca va fi supus unor sufe-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
tea s a-i aduc a din nou ınchinare ın rinte  cumplite. Satan l-a ındemnat pe
˘ ˘ ˘ ˆ
propria tar Dumnezeu sa aduca el ınsusi  nenoro-
 a. (Ps. 147:1, vezi si  nota ˘
ciri asupra lui Iov. Iehova nu a facut
de subsol) w17.07 17 ˚1-3
acest lucru, dar i-a permis luiˆ Satan
˘ ˘ ˆ
Miercuri, 23 octombrie sa-l puna pe Iov la ıncercare. In scurt
˘ timp, Iov si-a  pierdut slujitorii, bunu-
Face ti-va prieteni cu ajutorul ˘ ˆ
˘ rile si  cei zece copii. Satan a facut ın
boga tiilor nedrepte, pentru ca, ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ asa  fel ınc at s a para c a Dumnezeu ıi
atunci cand acestea vor disparea,
˘ ˘ ˘ ˆ provoca suferinta.  (Iov 1:13-19) Apoi
ei sa va primeasca ın locuin tele ˘ ˘
l-a lovit cu o boala dezgustatoare si 
vesnice.
 (Luca 16:9) ˘
dureroasa. (Iov 2:7) Si,  ca si  cum toa-
˘
Isus stia
 c a majoritatea discipo- te acestea n-ar fi fost de ajuns, sotia 
˘ ˘ ˆ
lilor s ai vor fi nevoi ti  s a-si
 c a stige
 si
 cei trei a sa-zi  si
 prieteni ai lui Iov
ˆ ˘
existenta  ın acest sistem comercial l-au ranit prin vorbele lor si  l-au des-
˘
nedrept. De si  Isus nu explic a de ce curajat. (Iov 2:9; 3:11; 16:2) Rezulta-
numeste „nedrepte” lucrurile mate- tul? Afirmatia  lui Satan s-a dovedit a
˘ ˘ ˘ ˆ
riale, Biblia arata cu claritate ca fap- fi complet falsa. Iov nu i-a ıntors spa-
ˆ
tul de a castiga  bani prin mijloace ne- tele lui Dumnezeu. (Iov 27:5) w17.06 24
˘
cinstite nu a facut parte din scopul ˚9, 10
 ˆ
Vineri, 25 octombrie 6:1-4) Cand studiem cu un copil ai
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Daca cineva nu se ıngrijeste  ... carui parinti nu sunt la adevar, este
ˆ ˘ ˘
de membrii familiei lui, a renegat ıntelept
 s a studiem la copil acas a,
ˆ ˘
credin ta. (1 Tim. 5:8) ın prezenta  parintilor  lui sau a unui
ˆ
ˆ ˘ Martor matur, ˆ ori ıntr-un loc public
In prezent, capii de familie stiu  ca ˘
˘ adecvat. In felul acesta, nu vom lasa
au responsabilitatea biblica de a se ˘
ˆ ˘ loc interpretarilor. Este de dorit ca,
ıngriji de necesitatile  materiale ale ˘ ˘ ˘
˘ dupa un timp, parintii  sa se achite
familiilor lor. Ei trebuie s a se achi- ˆ ˘
ˆ de responsabilitatea ıncredintat  a
te cat mai bine de responsabilitatea ˘ ˆ ˘
˘ ˆ de Dumnezeu si  sa se ıngrijeasca de
primit a. Totusi,  ın aceste zile din spiritualitatea copiilor lor. w17.06 8
˘
urma, serviciul laic este, deseori, o ˚15, 16
˘ ˘
surs a de stres. Din cauza num a- ˘
˘ Duminica, 27 octombrie
rului limitat al locurilor de munc a,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
pe piata  muncii exista o concuren- Daca ınsa eu nu[-l] ın teleg . . .
˘ ˘
t a acerba. De aceea, numerosi  anga- [pe] cel ce vorbeste,  . . . cel ce
˘ ˘
jati sunt nevoiti sa lucreze mai multe vorbeste  va fi un strain pentru
ore, uneori pentru mai putini  bani. mine. (1 Cor. 14:11)
De asemenea, multi dintre ei se simt ˘ ˘
Daca un copil nu se identifica cu
epuizati pe plan fizic, mintal si  afec- ˘
˘ cultura din care provin parintii  lui,
tiv deoarece companiile vor sa obti-  ˘ ˘
˘ s-ar putea ca el s a nu-si  doreasc a
na o productie  mai mare cu mai pu- ˘ ˆ ˘
sa ınvete  limba lor si  nici sa accep-
tini
 angajati.  Cei care nu sunt dispusi  ˘
˘ ˘ te credinta  lor. Parintii  crestini  pun
s a fac a astfel de sacrificii pentru
˘ ˘ ˘ binele spiritual al copiilor lor mai
compania lor risca sa-si  piarda locul
˘ ˆ presus de preferintele  personale.
de munca. In calitate de slujitori ai
˘ ˆ (1 Cor. 10:24) Un frate pe nume
lui Iehova, trebuie s a-i fim loiali ın
ˆ Samuel spune: „Eu si  sotia  mea i-am
primul rand lui Iehova, nu angajato-
observat cu atentie  pe copii pentru
rului. (Luca 10:27) Serviciul laic ne ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ a vedea care limba le favoriza pro-
ajuta sa ne ıntretinem  si sa luam par-
gresul spiritual si  ne-am rugat pen-
te la lucrarea de predicare. Totusi,  ˆ ˆ ˘
˘ ˘ tru ıntelepciune.
 . . . Cand am vazut
daca nu suntem atenti,  munca laica ˘ ˘
˘ ca ei nu trageau foloase prea mari
s-ar putea suprapune cu activitatile  ˆ ˆ
de la ıntrunirile tinute  ın limba
spirituale. w17.05 23 ˚5-7 ˘ ˘ ˘ ˆ
noastra, am decis sa ne mutam ın-
ˆ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 26 octombrie tr-o congrega tie  ın care se vorbea
˘
˘ ˘ ˘ limba locala. Ca familie, am parti-
Asculta-l pe tatal tau, din care ˆ
˘ cipat cu regularitate la ıntruniri si 
te-ai nascut, si  n-o dispre tui
˘ la predicare. De asemenea, am invi-
pe mama ta doar pentru ca ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ tat fra ti  locali la masa si  ın excur-
a ımbatranit. (Prov. 23:22)
sii. Toate acestea i-au ajutat pe co-
Persoanele care au venit de cu- ˘ ˘
piii nostri  sa-i cunoasca pe frati  si 
ˆ ˘ ˘ ˘
rand la adevar ne-ar putea ruga sa s a-l considere pe Iehova nu doar
˘ ˘ ˆ ˘
le ajutam sa-si  ınvete
 copiii despre Dumnezeul lor, ci si  Tat al si  Prie-
˘ ˘ ˘ ˘
Iehova. Daca un parinte ne roaga sa tenul lor, ceea ce e mult mai impor-
˘ ˆ ˘ ˘
studiem cu copilul sau, nu trebuie tant dec at ca ei s a vorbeasc a bine
˘ ˘ ˘ ˘
sa ne asumam rolul de parinte. (Ef. limba noastra”. w17.05 10 ˚11-13
 ˘ ˘
Luni, 28 octombrie buie s a pretuim  si s a ne ocrotim re-
ˆ ˘
Binecuvanta ti[-l] pe Iehova! la tia
 cu Iehova. Sa nu permitem ni-
˘
(Jud. 5:2) ciodat a ca imperfec tiunile  fra tilor

˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ˘ ˆ nostri s a ne ındep arteze de Dumne-
In curand, pamantul va fi plin cu oa- ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ zeul pe care ıl iubim si  caruia ıi adu-
meni care considera c a guvernarea ˆ ˘
˘ ˆ cem ınchinare! (Rom. 8:38, 39) Dac a
lui Iehova este mai buna dec at ori- ˆ ˘
ˆ ˘ un colaborator ın credint a ne face o
care alta. Cuvintele c antarii Deborei ˘ ˘ ˘
˘ nedreptate, sa-l imitam pe Iosif si  sa
si
 a lui Barac exprima si  sentimente- ˘
˘ ˘ ne apropiem mai mult de Iehova, stra-
le noastre: „Asa  sa piara toti dusma-  ˘ ˆ ˘
˘ duindu-ne sa ne ınsusim  punctul sau
nii tai, o, Iehova, iar cei ce te iubesc ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ de vedere. Dupa ce am facut tot ce am
sa fie ca soarele cand se ridica ın pu- ˆ
putut ın armonie cu Scripturile pen-
terea lui!”. (Jud. 5:31) Aceste lucruri ˘ ˘
ˆ ˆ tru a remedia problema, trebuie sa la-
se vor ımplini cand Iehova va pune ca- ˘ ˆ ˆ
˘ sam lucrurile ın mainile lui Iehova si 
pat lumii rele guvernate de Satan. La ˘ ˆ ˘ ˆ
s a avem ıncredere c a el va ındrepta
Armaghedon nu va fi nevoie de volun- ˆ
ˆ ˆ situatia  la timpul si  ın modul stabilite
tari dintre oameni pentru a-i ınfrange de el. w17.04 20 ˚12; 22 ˚15, 16
pe dusmani.  Atunci ‘vom sta linisti  ti
˘ Miercuri, 30 octombrie
si
 vom vedea cum ne salveaza Iehova’.
ˆ ˆ ˘ ˘
(2 Cron. 20:17) Intre timp ınsa avem [Daca]-i vei da sclavei tale
˘ ˘ ˘
nenumarate ocazii de a sustine  cu zel un urmas de sex barbatesc, eu i-l
si
 curaj scopul lui Iehova. Debora si  voi da lui Iehova pentru toate
ˆ ˘
Barac au cantat: „Fiindca poporul se zilele vie tii lui. (1 Sam. 1:11)
˘ ˘ ˆ
ofera de bunavoie, binecuvantati  pe ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova!”. (Jud. 5:1, 2) Prin aceste cu- Ana a facut asa  cum ıi fagaduise lui
vinte, ei i-au adus laude lui Iehova, nu Dumnezeu. Pentru ea era de neconce-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
oamenilor. Fie ca si  noi sa-l laudam pe put sa faca altfel. Asadar,  Ana l-a dus
ˆ pe Samuel la tabernacolul de la Silo, 
Iehova manifestand spirit de volunta-
ˆ la marele preot Eli, si  a spus: „Pentru
riat! Astfel, si  altii  se vor simti ındem- ˘ ˘
˘ ˆ baiatul acesta ma rugam, ca Iehova
nati  ‘s a-l binecuvanteze pe Iehova’, ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ sa-mi ındeplineasc a cererea pe care
adica sa-i aduca laude! w17.04 32 ˚17, 18 ˘ ˘
i-o faceam. De aceea, ˆ si
 eu i l-am da-
Marti,
 29 octombrie ruit lui Iehova. In toate zilele vietii  lui,
˘ ˘ va fi cel cerut pentru Iehova”. (1 Sam.
N-am facut nimic ca sa fiu aruncat ˘
ˆ ˆ 1:24-28) Biblia spune c a, la taberna-
ın groapa ınchisorii. (Gen. 40:15) ˘ ˆ ˘
˘ col, „baiatul Samuel crestea  langa Ie-
Cu toate ca Iosif nu a uitat nedrep- ˆ
˘ ˘ hova”. (1 Sam. 2:21) Dar ce a ınsem-
tatile  care i s-au facut de-a lungul ce- nat pentru Ana acest lucru? Ea nu si-a 
˘ ˘ ˆ ˆ
lor 13 ani de suferint a, el nu s-a um- vazut crescand copilasul  iubit. Cat de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
plut de amaraciune din cauza celor mult si-ar  fi dorit sa-l stranga ın bra-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ınt amplate. (Gen. 45:5-8) Mai mult te,
 sa se joace cu el, sa-l hraneasca, sa
ˆ ˆ
decat atat, nu a permis ca imperfec- adune zi de zi acele amintiri dragi, pe
tiunile
 si
 actiunile  gre site
 ale altora ˘
care orice mama iubitoare le pretuie  s-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa-l ındeparteze de Iehova. Deoarece te! Totusi,  Ana nu a regretat fagaduin-
˘ ˘ ˘
a fost loial, Iosif a vazut interventia  ta facuta, ci a respectat-o cu fidelita-
˘ ˘
lui Iehova, care a corectat nedrepta- te. Biblia spune ca ‘inima ei a exultat
˘ ˆ ˆ
tile
 ce i s-au facut si  l-a binecuvantat ın Iehova’. (1 Sam. 2:1, 2; Ps. 61:1, 5, 8)
ˆ ˆ
atat pe el, cat si  familia sa. Si noi tre- w17.04 5 ˚7, 8
 ˆ ˘
Joi, 31 octombrie dul de gandire al lui Iehova”, parin-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Dar sa stii  ca ın zilele din urma vor tii
 ıi ajuta sa ınvete  ıntelepciunea
 si

˘ autodisciplina. (Ef. 6:4) Acest prin-
fi timpuri critice, carora cu greu ˆ ˆ
˘ cipiu este valabil si  ın cazul ın care
li se va face fa ta. (2 Tim. 3:1) ˘ ˘
˘ ˘ ˆ cineva ajunge sa-l cunoasca pe Ieho-
Dupa ce a prezis c a ın zilele din ˘
˘ ˘ va la maturitate. Poate c a el a cul-
urma vor fi „timpuri critice, carora ˆ ˘ ˘
˘ tivat, ıntr-o oarecare masura, auto-
cu greu li se va face fat a”, apostolul ˆ ˆ ˘
disciplina. Totusi,  c and ıncepe s a
Pavel a scris sub inspiratie:  „Oame- ˘ ˘
mearga pe calea crestin  a, un disci-
nii nelegiuiti si  impostorii vor mer- ˘
˘ ˆ ˘ pol nu are maturitate spirituala. Dar
ge din rau ın mai rau”. (2 Tim. 3:2-5, ˘ ˘ ˆ
ˆ se poate maturiza pe masura ce ın-
13) Observati  cum se ımplinesc ˘ ˘ ˆ
vat a s a ımbrace „noua personalita-
aceste cuvinte profetice? Multi  din- ˘
te” si  sa calce pe urmele lui Cristos.
tre noi au fost victime ale unor oa- (Ef. 4:23, 24) Autodisciplinarea este
meni violenti,  fanatici religiosi  plini ˘
˘ o parte important a a progresului
de ura sau criminali feroce. Unii din-
ˆ ˘ ˘ ˆ spiritual. w18.03 29 ˚3, 4
tre acestia  ısi  manifesta rautatea ın ˆ ˘ ˘
˘ Sambata, 2 noiembrie
mod fati  s. Altii  sunt impostori, as-
ˆ ˘ ˘
cunz andu-si  faptele sub o masc a a Urma ti calea ospitalita tii.
˘ ˘
dreptatii.  Chiar daca nu am fost vic- (Rom. 12:13)
˘
time directe ale acestor oameni rai, ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Dorim s a-i ınt ampinam cu c aldu-
suntem totusi  afectati  de ei. Stirile  ˘
ra pe toti  cei care vin ca oaspeti  la
despre faptele lor condamnabile ne
˘ ˆ mesele noastre spirituale. Gazdele
tulbura profund. Modul ın care sunt
ˆ sunt Iehova si  organizatia  sa. (Rom.
maltratati  copiii, varstnicii sau alti  ˆ ˆ
˘ ˆ 15:7) Totusi,  c and vine la ıntrunire
oameni lipsiti  de aparare ne ıngro- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ o persoana noua, si  noi suntem, ın-
ze ste.
 Ace sti  oameni rai manifest a
tr-un anumit sens, gazde. Asadar, 
un spirit inuman, animalic, chiar de- ˘ ˘ ˘
s a luam ini tiativa  si s a-i facem pe
monic. (Iac. 3:15) Din fericire, Cu- ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ cei noi s a se simt a bine-veni ti,  in-
vantul lui Iehova ne da o veste buna. ˆ ˘ ˆ
diferent de felul ın care arata sau ın
w17.04 10 ˚4 ˆ ˘
care sunt ımbracati.  (Iac. 2:1-4) Iar
˘ ˘ ˘ ˘
Vineri, 1 noiembrie dac a observam c a o persoana no-
˘ ˘
˘ ua este singura, am putea s-o invi-
Sa respingem tot ce este lipsit ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tam sa stea langa noi si  s-o ajutam sa
de pietate si  dorin tele lumesti
 si ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ gaseasca versetele ın Biblie. Aceas-
sa traim cu judecata sanatoasa, ˘
ta este o modalitate excelenta de ‘a
cu dreptate si cu devo tiune ˘ ˆ
ˆ ˘ urma calea ospitalitatii’.  Cand sun-
sfanta. (Tit 2:12) ˘ ˘
tem vizitati de frati care vin sa tin  a
ˆ ˘
Autodisciplinarea presupune a cuvantari, de supraveghetorii de cir-
avea control asupra propriei per- cumscriptie  si,  uneori, de reprezen-
˘
soane cu scopul de a ne corecta ˆ mo- tantii  filialei locale avem ocazia s a
ˆ ˆ ˘
dul de gandire si  conduita. Intrucat manifest am ospitalitate. (3 Ioan 5-8)
˘ ˆ
nu ne nastem
 cu aceasta capacita- Ii putem invita pe acesti  frati la noi
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
te, trebuie sa o dezvoltam. Cand ısi  acas a pentru o cafea sau o gustare
˘ ˆ ˘
instruiesc cu rabdare si  cu regula- ori pentru a lua masa ımpreuna.
ˆ ˆ
ritate copiii „ ın disciplina si ın mo- w18.03 15 ˚5, 7
 ˘ ˆ
Duminica, 3 noiembrie ın realizarea scopului lui Iehova.
˘ ˆ ˘ ˘ (Gen. 28:10-15) Cuvintele si  ac tiu- 
Ce ma ımpiedica sa fiu botezat? ˘ ˘
(Fap. 8:36) nile lui Iacob dezvaluie ca el a tinut 
˘ ˆ mereu cont de normele si  de voin-
Sa ne g andim la exemplul unui ˆ
ˆ ta  lui Dumnezeu. De exemplu, cand
iudeu care ıi persecuta pe crestini.  s-a simtit  amenintat de Esau, Iacob
˘ ˆ ˘ ˘
El se nascuse ıntr-o na tiune  dedi- i-a spus lui Dumnezeu: „Scapa-ma,
˘ ˘ ˘ ˆ
cat a lui Dumnezeu. Totusi,  Iehova te rog. . . . Tu, tu ai spus: «Fara ın-
respinsese natiunea  Israel din cau- ˘ ˆ
˘ doiala, ı ti  voi face bine si  voi face
za neascultarii ei. Saul sustinea  cu ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ samanta  ta ca firele de nisip ale ma-
zel iudaismul, ınsa ulterior a cunos- ˆ
˘ ˆ ˆ rii»”. (Gen. 32:6-12) El si-a  pus ıncre-
cut o cale mai buna. Insusi  Isus, ın- ˆ ˘
˘ derea ın promisiunea pe care i-o fa-
viat la glorie cereasc a, i-a depus ˘
˘ cuse Iehova si  a dorit sa actioneze
marturie. Cum a reac tionat  Saul? ˆ
ın armonie cu vointa  si
 cu scopul lui
El a acceptat ajutorul oferit de un Dumnezeu. w18.02 20 ˚9, 10
˘
crestin  pe nume Anania, dupa care,
a sa  cum spune Biblia, „s-a ridicat Marti,  5 noiembrie
si  a fost botezat”. (Fap. 9:17, 18; Gal. Este . . . un om ireprosabil  si

˘ ˆ ˘
1:14) Odat a ce a ınteles  adevarul drept, care se teme de Dumnezeu
ˆ ˘
cu privire la rolul lui Isus ın realiza- si
 se abate de la rau. (Iov 1:8)
rea scopului lui Dumnezeu, Saul, ˘
ˆ Iov a trecut
ˆ prin schimbari dra-
cunoscut mai t arziu ca apostolul ˘
˘ ˘ ˆ ˆ matice. Inainte ca necazurile sa se
Pavel, a trecut fara ıntarziere la ac- ˘
abat a asupra lui, el era „mai mare
tiune
 si
 s-a botezat. (Fap. 22:12-16) ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ decat toti fiii Rasaritului”. (Iov 1:3)
Si  ast azi, indiferent de varst a, cei
˘ ˘ ˘ Era bogat, cunoscut si  foarte res-
care au credint a si  apreciaza adeva- pectat. (Iov 29:7-16) Cu toate aces-
ˆ ˘
rul biblic se simt ındemnati sa-si  de- tea, el n-a nutrit sentimente de
˘ ˘
dice viata  lui Iehova si  sa se boteze. superioritate si  nici n-a ajuns s a
w18.03 5, 6 ˚9-11 ˘
considere ca nu are nevoie de Dum-
Luni, 4 noiembrie nezeu. De fapt, Iehova l-a numit
˘ ˘ „slujitorul meu”. Plin de cruzime,
N-am putut sa va vorbesc ca ˆ
Satan l-a atacat pe Iov ın mod siste-
unor oameni spirituali, ci ca unor ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
matic, facandu-l sa creada ca toate
oameni carnali. (1 Cor. 3:1)
necazurile lui veneau de la Dumne-
˘ ˘
Iacob n-a avut o via t a usoar  a. zeu. (Iov 1:13-21) Apoi, trei falsi  con-
˘
Propriul sau frate, Esau, care avea solatori l-au zdrobit prin cuvinte
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
oˆ gandire carnala, a vrut sa-l ucida. grele, sustin  and ca Dumnezeu adu-
˘ ˆ
In plus, socrul sau a ıncercat de re- cea asupra lui ce merita! (Iov 2:11;
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
petate ori sa-l ınsele  si sa profite de 22:1, 5-10) Iov ınsa a ramas integru.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
pe urma lui. Chiar daca era ınconju- Cand ıncercarile lui Iov au luat sfar-
ˆ ˘ ˘
rat de oameni cu o gandire carnala, sit,
 Iehova i-a dat acestuia de doua
ˆ ˆ
Iacob a fost un om spiritual. (1 Cor. ori mai mult decat avusese ınainte.
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
2:14 -16) El a avut credint a ın pro- (Iac. 5:11) Iov a mai trait ınc a 140
˘ ˘ ˆ ˘
misiunea facut a de Dumnezeu lui de ani, timp ın care a continuat sa-i
ˆ ˘
Avraam si  s-a ıngrijit de familia sa, slujeasc a cu fidelitate lui Iehova.
˘ ˘
care urma s a aiba un rol special w18.02 6 ˚16; 7 ˚18
 ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Miercuri, 6 noiembrie hotarat sa trimita cate ceva, fieca-
˘ ˘
Oamenii vor fi . . . arogan ti, re dupa posibilitati,  ca ajutor pen-
ˆ ˆ
trufasi,  . . . umfla ti de mandrie. tru fratii  care locuiau ın Iudeea”.
(2 Tim. 3:2, 4) (Fap. 11:27-30) Desigur, contribu-
ˆ ˘ tiile
ˆ au provenit din diferite surse.
Astfel de oameni t anjesc s a fie ˆ
˘ In secolul I, unii crestini  si-au
 van-
admirati  si
 adulati.  Iat a cum l-a ˘
dut propriet ati,  precum terenuri
descris un biblist ˆ pe cel dominat de sau case, si  au adus banii aposto-
ˆ ˘ ˆ ˘
mandrie: „In inima sa, el si-a  facut lilor, care i-au ımpartit  celor aflati 
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
un altar, astfel ca se ınchina ın fata  ın nevoie. (Fap. 4:34, 35) Altii  pu-
˘
propriei persoane”. Unii au spus ca neau bani deoparte si  donau cu re-
ˆ ˆ ˘ ˘
mandria este atat de respingatoare, gularitate pentru sustinerea  lucra-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ıncat pana si  cel mandru o detesta rii. Astfel, indiferent de situatia
ˆ ˘  lor
cand o vede la altul. Iehova uraste  ˘ ˘
ˆ materiala, toti,  bogati  sau s araci,
mandria, sau „ochii semeti”.  (Prov.
ˆ ˆ ˘ ˘ contribuiau cu ceva. (Luca 21:1-4)
6:16, 17) Mandria ne ımpiedic a s a
w18.01 18 ˚7; 19 ˚9
ne apropiem de Dumnezeu. (Ps.
˘ ˘ ˘
10:4) Este o trasatura a Diavolului. Vineri, 8 noiembrie
(1 Tim. 3:6) Din nefericire, chiar si  Tinerii obosesc si  se istovesc.
unii slujitori loiali ai lui Iehova s-au (Is. 40:30)
„contaminat” cu ea. Ozia, unul din- ˆ
tre regii lui Iuda, a fost fidel ani la Oric at de capabili am fi, nu pu-
ˆ ˘ tem realiza multe lucruri cu pro-
rand. Totusi,  Biblia spune ca atunci ˘
ˆ priile puteri. Cu totii  trebuie sa ac-
„cand a devenit puternic, inima i s-a ˘ ˘
umplut de trufie, spre propria-i dis- ceptam acest adevar. Desi  a fost o
˘ ˘ ˘
trugere, astfel ca i-a fost infidel lui persoana foarte capabila, aposto-
˘ ˆ
Iehova, Dumnezeul s au, si  a intrat lul Pavel a avut limite care l-au ım-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ın templul lui Iehova ca sa arda ta- piedicat s a fac a tot ce ar fi vrut.
ˆ ˆ ˆ
maie”. Mai tarziu, si  regele Ezechia Cand i-a spus lui Iehova ce simtea,  a
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
a cazut prada trufiei, chiar daca nu- primit urmatorul raspuns: „Puterea
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
mai pentru un timp. (2 Cron. 26:16; mea este ˆ facutˆ a perfect a ın slabi- ˘
32:25, 26) w18.01 28 ˚4, 5 ciune”. Inteleg  and cum trebuia sa-si 
˘
priveasca situatia,  Pavel a afirmat:
Joi, 7 noiembrie ˆ
„Cand sunt slab, atunci sunt tare”.
˘ ˘ ˘ ˘
Fiecare dintre voi sa puna ceva (2 Cor. 12:7-10) Ce a vrut s a spuna
˘ ˘
deoparte la el acasa, potrivit el? Pavel si-a  dat seama c a nu pu-
cu ceea ce are. (1 Cor. 16:2) ˘ ˘
tea s a fac a prea multe lucruri cu
˘ ˘ ˘
Biblia arat a c a slujitorii lui Ie- propriile puteri si  ca avea nevoie de
˘ ajutorul cuiva mult mai puternic.
hova au daruit mereu din resurse- ˆ
le lor pentru a sustine  lucrarea sa. Spiritul sfant al lui Dumnezeu pu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Uneori, ei au facut donatii  pentru tea sa-l ajute sa ınfaptuiasca lucruri
˘ ˘
proiecte concrete. (Ex. ˆ 35:5; 2 Regi pe care n-ar fi reusit  sa le fac a cu
12:4, 5; 1 Cron. 29:5-9) In secolul I, propriile puteri. Acelasi  lucru este
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
cand au aflat c a ın Iudeea era foa- valabil si  ın cazul nostru. Daca Ieho-
˘ ˆ ˆ
mete si  ca fratii  lor erau ın nevoie, va ne va da spirit sfant, vom fi pu-
membrii congregatiei  cre stine
 „au ternici. w18.01 9 ˚8, 9
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 9 noiembrie Iehova i-a facut o promisiune cu pri-
Din pruncie cunosti scrierile vire la viitor. Mesajul transmis pro-
ˆ ˘
sfinte, care te pot face ın telept fetului Daniel continua cu cuvintele
˘
pentru salvare. (2 Tim. 3:15) din textul de ast azi. Lui Daniel nu
ˆ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ i s-a spus c and va fi ınviat sau c at
Cand copilul t au ısi  exprima do- ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ timp avea sa astepte  pana la ınviere.
rinta  de a se boteza, studiaza publi- ˘ ˘ ˘
El urma sa moara, iar apoi sa se odih-
catiile  pe care organizatia  lui Iehova ˘ ˘
˘ neasca. Totusi,  asigurarea c a ‘se va
le-a pus la dispozitie  parintilor.  Apoi, ridica pentru a-si  primi partea’ este,
ˆ ˆ ˘ ˘
ıntr-un moment potrivit si  ın manie- de fapt, o promisiune ca urma sa fie
˘ ˘ ˆ ˘
ra potrivita, constientizeaz  a-l pe co- ınviat la mult timp dupa moartea sa.
˘ ˘ ˆ
pilul tau ca decizia lui de a se dedica Lucrul acesta va avea loc „la sfarsi- 
ˆ
si boteza este cat se poate de serioa-
˘ ˘ ˆ tul zilelor”. w17.12 7 ˚17, 18
sa, dar si  ca aceasta ıi va aduce mul-
ˆ ˘ ˘ Luni, 11 noiembrie
te binecuvantari. Parintii  au marea
responsabilitate, dar si  privilegiul de Un singur martor nu poate
ˆ ˆ ˘ ˆ
a-si  cre ste  copiii „ ın disciplina si  ın depune marturie ımpotriva
ˆ
modul de gandire al lui Iehova”. (Ef. unui suflet pentru ca acesta
6:4) Aceasta presupune din partea ˘ ˘
˘ ˆ sa moara. (Num. 35:30)
lor nu doar sa-i ınvete  ce spune Bi- ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ Iehova le-a poruncit batranilor din
blia, ci si  sa-i ajute sa se convinga de ˘
ˆ ˘ Israel s a judece potrivit normelor
ceea ce ınvat a. Convingerile copiilor ˆ ˆ
˘ ˆ ˆ sale de dreptate. Mai ıntai, ei trebu-
trebuie sa fie atat de puternice, ın- ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ iau sa stabileasca clar faptele. Apoi,
cat s a-i motiveze sa-si  dedice via ta  ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ınainte de a decide dac a uciga sul 
lui Iehova si  sa-i slujeasca din toata ˘ ˆ
ˆ merita sa i se arate ındurare, trebu-
inima. Fie ca spiritul sfant al lui Ieho- ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ iau s a c ant areasc a bine motiva tia 
va, Cuvantul Sau si  eforturile voas-
˘ ˘ si atitudinea lui, precum si  condui-
tre s a-i ajute pe copiii vo stri  s a de- ˘
˘ ˆ ta lui anterioara. Pentru ca judeca-
vina ‘ ıntelep   pentru salvare’! w17.12
ti ˘ ˘
ta lor s a reflecte dreptatea divina,
22 ˚17, 19 ˘ ˆ ˘ ˘
batranii trebuiau sa stabileasca da-
˘ ˘ ˘ ˆ
Duminica, 10 noiembrie ca cel ce cauta refugiu ın oras actio- 
˘ ˘
nase „din ura” sau ˆ „din du sm
 anie”.
Te vei ridica pentru a- ti primi par- ˆ
ˆ (Num. 35:20-24) In cazul ın care exis-
tea la sfarsitul
 zilelor. (Dan. 12:13) ˘
tau martori, acuza tia  de crima cu
Daniel avea aproape 100 de ani si ˘
 premeditare trebuia sustinut  a de cel
ˆ ˘
se apropia de sfarsitul  vietii.
 Se as- putin  doi martori. Dupa stabilirea
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
tepta el sa fie readus la viat a? Bine- faptelor, batranii trebuiau sa aiba ın
ˆ ˆ ˘ ˘
ınteles!  La sfarsitul  c ar tii
 Daniel, vedere persoana, nu doar ceea ce fa-
˘
g asim asigurarea pe care i-a dat-o cuse ea. Ei aveau nevoie de perspi-
ˆ
Dumnezeu: „Iar tu du-te spre sfar- cacitate, de capacitatea de a vedea
ˆ ˆ
sit!
 Te vei odihni”. (Dan. 12:13) Varst- lucrurile ın profunzime, dincolo de
˘
nicul Daniel stia  c a mor tii  se odih- aparente.  Mai presus de toate, aveau
ˆ ˆ ˆ
nesc ın mormant, unde nu este „nici nevoie de spiritul sfant al lui Iehova,
˘ ˆ ˘
plan, nici cunostin  t a, nici ıntelepciu-
 pentru a putea lua o decizie care sa
˘ ˆ
ne”. (Ecl. 9:10) Daniel urma sa ajun- reflecte perspicacitatea, ındurarea
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ga ın mormant, dar nu avea sa rama- si dreptatea sa. (Ex. 34:6, 7) w17.11 16
˘
na acolo pentru totdeauna, deoarece ˚13, 14
 ˆ ˘ ˘
Marti,
 12 noiembrie tentatiilor
 este cand acesta cal ato-
˘ ˆ
Mediteaza la aceste lucruri. re ste
 ın interes de serviciu sau lu-
˘
(1 Tim. 4:15) creaza cu cineva de sex opus. (Prov.
ˆ ˆ ˘ 2:10-12, 16) Riscul de a ceda tentatii- 
Cand am ınceput sa studiem Biblia, ˆ
˘ lor este mai mare si  atunci cand cine-
am descoperit unele adevaruri va- va este deprimat si  vulnerabil. O ast-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
loroase. Am ınva tat  c a Iehova este fel de persoana ar putea tanji dupa
˘ ˘ ˘ ˘
Creatorul si  Datatorul vietii  si  ca el compania cuiva care sa-i dea senti-
are un scop cu omenirea. De ase- ˘
ˆ ˘ ˘ mentul ca are nevoie de ea. Nevoia
menea, am ınva tat  c a, plin de iubi- ˆ
˘ de sprijin emotional  ar putea fi atat
re, Dumnezeu l-a oferit pe Fiul s au ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ de mare, ınc atˆ ea ar putea accepta
ca rascumparare pentru ca noi s a atentia
 oricui. Intr-o situatie  de acest
˘ ˘
fim
ˆ eliberati  din pacat si  din moarte. gen, este esential  s a cauti  ajutor
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
In plus, am ınvatat  ca Regatul sau va la Iehova si  la fratii  de credint a. (Ps.
˘ ˘ ˆ
pune capat suferintei
˘
 de pe pamant
˘ 34:18; Prov. 13:20) w17.11 26 ˚4, 5
si  ca noi avem perspectiva de a trai
ˆ Joi, 14 noiembrie
pentru totdeauna fericiti  si
 ın pace.
ˆ ˘
(Ioan 3:16; Rev. 4:11; 21:3, 4) Din cand Alege ti-va orasele
 de refugiu.
ˆ ˆ ˆ
ın cand, ıntelegerea  unor profetii  bi- (Ios. 20:2)
blice sau a unor pasaje biblice poate ˘
˘ ˆ Iehova a tratat cu multa seriozita-
suferi modificari. Cand primim noile ˘ ˆ
ˆ ˘ te toate cazurile de varsare de san-
ıntelegeri,
 este bine sa ne facem timp
˘ ˘ ge din Israelul antic. Cei ce comiteau
sa studiem materialul cu atentie  si  sa
˘ ˘ ˘ crime cu premeditare erau ucisi  de
meditam. (Fap. 17:11) Sa ne straduim ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ cea mai apropiat a ruda de sex bar-
sa ıntelegem  nu numai schimbarile ˘ ˘ ˘ ˘
batesc a victimei, numita „razbuna-
majore, ci si  diferentele  fine dintre ˆ ˆ
ˆ torul s angelui”. (Num. 35:19) Prin
noua ıntelegere  si cea veche. In fe- ˘ ˆ
acest act era ispasit  sangele nevino-
lul acesta vom putea pune noul ade- ˘
˘ ˆ ˆ vat, care fusese varsat. Criminalul
var ıntr-un loc sigur, ın tezaurul per- ˘ ˘ ˆ ˆ
trebuia ucis fara ınt arziere, pentru
sonal. w17.06 12, 13 ˚15, 16 ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
caˆ Tara  Promisa sa nu fie pangarita.
˘
Miercuri, 13 noiembrie In acest sens, Iehova poruncise: „Sa
ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ nu pang ari ti  tara ın care sunteti”, 
Omora ti . . . madularele ˘ ˆ ˆ
vars and s angele unui om. (Num.
corpului vostru care sunt
˘ ˆ ˆ 35:33, 34) Dar cum erau solutiona- 
pe pamant ın ce priveste  ˆ ˆ
˘ te ın Israel cazurile ın care cineva
fornica tia, necura tia, pofta ˆ
˘ lua ın mod neintentionat  viata  unui
sexuala. (Col. 3:5)
om? Desi  fapta lui nu era premedita-
˘ ˆ ˘ ˘
Trebuie sa fim vigilenti  ındeosebi ta, ucigasul  se facea totusi  vinovat
ˆ ˆ ˘ ˆ
ın situatiile
 ın care am putea fi ten- de varsarea sangelui unui om nevino-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
tati
 sa ıncalcam normele morale ale vat. (Gen. 9:5) In aceasta situatie,  Ie-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lui Iehova. De exemplu, este ıntelept  hova a luat o masura plina de ındura-
ˆ ˘ ˘
ca doi tineri afla ti  ın perioada de re. Ucigasul  fara intentie  putea fugi
˘ ˘ ˆ
curtare s a-si  stabileasc a de la bun ıntr-unul din cele sase  orase  de refu-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ınceput limite ın ce priveste  atingeri- giu pentru a scapa de razbunatorul
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
le, saruturile sau faptul de a sta sin- sangelui. El trebuia sa ramana aco-
˘ ˆ ˆ ˘
guri. (Prov. 22:3) O alta ımprejurare lo pana la moartea marelui preot.
ˆ
ın care un cre stin  ar putea fi expus (Num. 35:15, 28) w17.11 9 ˚3-5
 ˘ ˘ ˘
Vineri, 15 noiembrie rugam pe Dumnezeu ‘s a scoat a lu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Omul prevazator acopera cratori la seceris’,  ci si
 sa luam par-
dezonoarea. (Prov. 12:16) te din plin la lucrarea de predicare.
˘
˘ (Mat. 9:38) Apostolul Ioan a scris ca
O sora din Australia spune: „So- ˘
ˆ ˆ trebuie sa iubim „cu fapta si  cu ade-
crul meu se ımpotrivea cu ınversu-  ˘ ˘
˘ ˆ varul”. Prin urmare, iubirea noastra
nare adevarului. Inainte de a-l suna ˘ ˘ ˘
trebuie sa fie „fara ipocrizie”. (Rom.
pentru a vedea ce face, eu si  sotul  ˆ ˘ ˘
˘ ˘ 12:9; 2 Cor. 6:6) Aceasta ınseamna sa
meu ne rugam ca sa nu-i raspundem ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ nu ıncercam sa parem altceva decat
t aios. Pentru a evita conversatiile  ˆ
˘ ˆ suntem ın realitate, ca si  cum am
lungi, care, de regula, degenerau ın ˘ ˘ ˆ
purta o masc a. Dar poate c a ne ın-
discutii  aprinse pe tema religiei, ˘ ˘ ˘
trebam: Exista si  iubire ipocrita? Nu,
alocam un anumit timp convorbi- ˘
ˆ ˆ ˆ nu exista. Aceasta nu poate fi numi-
rilor noastre”. Intrucat ıti iubesti  ru- ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ta iubire, ci este o imitatie  fara va-
dele si  vrei s a fii ın relatii  bune cu loare. w17.10 8 ˚5, 6
ˆ ˘
ele, cand apar conflicte ˆ s-ar putea sa ˘
˘ ˘ Duminica, 17 noiembrie
te simti vinovat. Insa nu uita ca loia-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
litatea fat a de Iehova trebuie s a fie Sa citesti  din ea ın soapt  a zi
˘ ˆ ˘
mai puternica decat iubirea fat a de si
 noapte . . . atunci vei ac tiona
ˆ ˆ
membrii familiei. Cand rudele tale cu ın telepciune. (Ios. 1:8)
ˆ
vor observa lucrul acesta, vor ınte-  ˘
˘ Pentru ca Biblia sa ne influenteze 
lege ca respectarea Bibliei este foar- ˘
˘ viata,  trebuie sa citim cu regularita-
te important a pentru tine. De ase- ˘ ˆ
˘ ˆ te din ea, daca este posibil ın fiecare
menea, nu uita ca nu ıi poti ˆ obliga pe ˘
˘ ˘ zi. Este adevarat, cei mai multi din-
altii  sa accepte adevarul. In schimb, ˆ
˘ ˘ tre noi avem un program foarte ın-
lasa-i sa observe ce foloase ti-a  adus ˘ ˘
˘ ˘ c arcat. Totusi,  nimic nu trebuie s a
faptul c a urmezi c aile lui Iehova. ˆ ˘ ˘
˘ ne ımpiedice s a ne respect am pro-
Dumnezeul nostru iubitor le ofera
˘ gramul de citire a Bibliei, nici chiar
tuturor posibilitatea de a alege s a-i ˘ ˘
˘ responsabilitatile  de care trebuie sa
slujeasca. (Is. 48:17, 18) w17.10 15, 16 ˘
ne achitam. (Ef. 5:15, 16) Multi sluji-
˚15, 16 ˘
tori ai lui Iehova au gasit solutii  in-
ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 16 noiembrie genioase pentru a-si  face timp sa ci-
˘ ˆ
˘ teasc a din Biblie la ınceputul zilei,
Sa iubim nu cu vorba, ˆ ˘
pe parcursul ei sau seara. Ei ımpar-
nici cu limba, ci cu fapta si  ˘
˘ t asesc  sentimentele psalmistului,
cu adevarul! (1 Ioan 3:18)
care a scris: „Ce mult iubesc legea
˘ ˘ ˘
Iubirea noastra nu trebuie sa se li- ta! Toat a ziua meditez la ea”. (Ps.
ˆ ˆ ˘
miteze la cuvinte, ındeosebi cand si- 119:97) Totusi,  nu este suficient s a
˘ ˘
tuatia  pretinde s a facem ceva con- citim din Biblie. Trebuie si  sa medi-
˘ ˘
cret. De exemplu, daca unui frate de tam la cele citite. (Ps. 1:1-3) Doar asa 
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
credint a ıi lipsesc lucrurile de stric- putem aplica ın viat a sfaturile ei ın-
˘ ˘
ta necesitate, nu este suficient s a-i telepte.
 Indiferent cum citim Biblia,
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
adresam cateva cuvinte ˆ de ıncuraja- ın format tiparit sau electronic,
˘ ˘ ˘
re. (Iac. 2:15, 16) In mod asemanator, obiectivul nostru trebuie sa fie acela
ˆ ˘ ˆ ˘
iubirea pentru Iehova si  pentru se- de a ne ıntipari mesajul ei ın inima.
˘ ˘
meni ne impulsioneaza nu numai sa-l w17.09 24 ˚4, 5
 ˘ ˘
Luni, 18 noiembrie la scoal
 a ori la locul de munca. Alte
˘ consecinte  sunt abuzul verbal, al-
Sa [fi ti] to ti . . . plini de
˘ coolismul, violenta,  divortul,
 dato-
o tandra compasiune.
(1 Pet. 3:8) riile inutile, dependenta,  pedeapsa
ˆ
˘ ˘ cu ınchisoarea, traumele afective,
Nu este potrivit s a manifest am ˘
ˆ bolile cu transmitere sexuala si  sar-
compasiune ın orice situatie.  De
˘ cinile nedorite. (Ps. 34:11-14) Potri-
exemplu, poate c a Saul a conside- ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ vit studiilor, lipsa stapanirii de sine
rat ca a aratat compasiune crut and ˘ ˘ ˆ ˘
era o problema sociala ınca din anii
viata  lui Agag, du ˆ smanul
 poporului ˘ ˘
˘ ’40. Iar studiile recente arata ca oa-
lui Dumnezeu. Insa fapta lui a fost, ˘ ˆ
ˆ menii manifest a ın prezent si  mai
ın realitate, un act de neascultare. ˘ ˘ ˆ
putin  a stapanire de sine. Acest lu-
De aceea, Iehova l-a respins pe Saul
cru nu ne surprinde, deoarece, po-
ca rege al Israelului. (1 Sam. 15:3, ˘
˘ trivit Bibliei, una dintre dovezile ca
9, 15) Iehova este un Judec ator ˘ ˆ ˘
traim ın „zilele din urma” este ace-
drept. El poate citi inima oameni- ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ ea ca oamenii sunt „fara stapanire
lor si  stie cand nu este cazul sa se
manifeste compasiune. (Plang. 2:17;
ˆ de sine”. (2 Tim. 3:1-3) w17.09 3 ˚1, 2
ˆ
Ezec. 5:11) Va veni timpul c and el Miercuri, 20 noiembrie
va executa judecata asupra tutu- ˆ
˘ ˘ Pacea lui Dumnezeu, care ıntrece
ror celor ce refuz a s a asculte de ˆ ˘ ˘
orice gandire, va va pazi inima.
el. (2 Tes. 1:6-10) Atunci acestia  nu
(Filip. 4:7)
vor avea parte de compasiunea sa.
˘ ˆ
Dimpotriva, executarea lor va fi Cand avem „pacea lui Dumne-
o expresie a compasiunii lui Dum- zeu”, inima si  mintea ne sunt linisti- 
˘ ˘ ˆ ˘
nezeu fat a de cei drepti,  care vor te. Stiind
 ca lui Iehova ıi pasa de noi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
fi pastrati  ın viat a! Desigur, noi nu si
 ca el doreste  sa fim cu adevarat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
suntem ın masura sa judecam cine fericiti,  nu ne lasam coplesi  ti  de ın-
˘ ˘ ˘ ˘
merita s a fie salvat si  cine merit a grijorˆari sau de descurajare. (1 Pet.
˘ ˘ ˘ ˆ
sa fie distrus. Astazi, noi trebuie sa 5:10) In curand, omenirea se va con-
˘ ˆ ˘
facem tot ce ne st a ın putint a ca frunta cu cel mai mare necaz care
˘ ˘ ˘
sa-i ajutam pe oameni. w17.09 10, 11 a existat vreodata. (Mat. 24:21, 22)
˘
˚10-12 Chiar dac a nu stim  exact cum ne
va afecta pe fiecare acest necaz, nu
Marti,
 19 noiembrie ˘ ˆ ˘ ˘
trebuie sa ne ıngrijoram peste ma-
Rodul spiritului este . . . ˘
˘ ˆ sura. Nu stim  cum va ac tiona Iehova,
stapanirea de sine. dar stim  cum este Dumnezeul nostru.
(Gal. 5:22, 23) ˘ ˆ
Am vazut din felul ın care a actionat 
˘ ˆ ˆ ˘
Stapanirea de sine este o calita- Iehova ın trecut ca, indiferent de si-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
te divina. Iehova manifest tuatie, El ısi  ımpline ste  ıntotdeau-
ˆ ˆ a aceast
˘
a
˘
calitate ın mod perfect. Insa oame- na scopul si  c a, uneori, ac tionea- 
˘ ˘ ˘ ˆ
nii, fiind imperfecti,  trebuie sa faca za ıntr-un mod cu totul neasteptat. 
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
eforturi ca s a manifeste stapanire De fiecare data c and Iehova ac tio- 
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
de sine. Lipsa stapanirii de sine sta neaza ın folosul nostru, simtim  „pa-
ˆ
la baza multor probleme, cum ar fi cea lui Dumnezeu, care ıntrece ori-
ˆ ˘ ˆ
amanarea sau randamentul scazut ce gandire”. w17.08 12 ˚16, 17
 ˘
Joi, 21 noiembrie banii pentru sustinerea  lucrarii de
˘ ˘ ˆ ˘ predicare. Un frate din India, care
Fi ti . . . rabdatori, . . . pana la
prezen ta Domnului! (Iac. 5:7) are o plantatie  de cocotieri, a donat
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ o mare cantitate de nuci de cocos bi-
„Pana cand?” Aceasta ıntrebare a ˘
˘ roului de traducere la distant a pen-
fost pus a de profetii  fideli Isaia si  tru limba malayalam. Fratele consi-
Habacuc. (Is. 6:11; Hab. 1:2) Chiar si  ˘ ˘ ˘
˘ ˆ dera ca este mai practic sa ofere nuci
Isus Cristos a pus aceasta ıntrebare ˆ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ de cocos decat bani, ıntrucat biroul
cand a vazut lipsa de credint a a oa- ˘
˘ de traducere trebuie oricum sa cum-
menilor din timpul sau. (Mat. 17:17) pere nuci de cocos. Acesta este un
˘ ˘ ˆ ˘
Asadar,
 s a nu fim surprinsi  dac a exemplu de ıntelepciune
 practic a.
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
uneori vom ıntreba si  noi: „Pana In mod asemanator, fratii  din Grecia
ˆ ˘ ˘ ˘
cand?”. Poate c a suferim din cauza doneaza cu regularitate ulei de mas-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
unei nedreptati sau poate ca purtam line, branz a si  alte produse pentru
ˆ ˆ
povara varstei ınaintate si  a bolii. familia Betel. w17.07 8 ˚7, 8
˘
Ori poate ca, pur si  simplu, suntem ˆ ˘ ˘
epuizati  din cauza atitudinii gresite  Sambata, 23 noiembrie
ˆ ˆ ˘
a oamenilor din jur si  ne simtim  co- Canta ti-ne una dintre cantarile
ple si  ti  de presiunile acestor ‘tim- Sionului! (Ps. 137:3)
˘ ˆ ˆ ˆ
puri critice, carora cu greu li se face Intruc at erau captivi ın Babilon,
˘
fat a’. (2 Tim. 3:1) Indiferent care ar fi evreii nu aveau dispozi tia  necesa-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
motivul, este ıncurajator sa stim  ca ra pentru a c anta. Aveau nevoie
Iehova nu i-a condamnat pe slujito- ˆ ˆ ˆ ˘
˘ de mangaiere. Insa, asa  cum fusese
rii s ai fideli din trecut ˆ care au pus profetit,  ei au fost eliberati prin in-
˘ ˆ ˘
aceasta ıntrebare. Insa ce ne poate termediul lui Cirus, regele Persiei.
ˆ ˘
ajuta c and ne confruntam cu astfel Acesta a cucerit Babilonul si  a pro-
de situatii  greu de suportat? Disci- ˆ ˘
˘ clamat: „Iehova . . . m-a ıns arcinat
polul Iacov a raspuns prin cuvintele ˘ ˘
˘ s a-i construiesc o cas a la Ierusa-
textului de astazi. w17.08 3 ˚1-3 lim . . . Oricine dintre voi este din po-
˘ ˘
Vineri, 22 noiembrie porul sau, Iehova, Dumnezeul lui, sa
˘
˘ fie cu el si  el sa urce”. (2 Cron. 36:23)
Face ti-va prieteni cu ajutorul bo- ˆ ˆ ˘
˘ Cat de ıncurajati trebuie sa fi fost is-
ga tiilor nedrepte. (Luca 16:9) ˆ
raeli tii  care locuiau ın Babilon! Ie-
ˆ hova a adus consolare nu doar na-
Isus si-a  ındemnat continuatorii
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa foloseasca ‘bogatiile  nedrepte’ ca tiunii
 Israel ca ıntreg, ci si  fiec arui
˘ ˘ ˆ
sa-si  faca prieteni ın cer. O modalita- israelit. Acelasi  lucru este valabil si 
ˆ ˘ ˆ ˘
te prin care ne putem dovedi fideli ın astazi. Dumnezeu „ıi vindeca pe cei
ˆ ˘ ˘ ˘
ce prive ste  folosirea lucrurilor ma- cu inima franta si  le panseaza rani-
teriale este aceea de a sustine  finan- le care dor”. (Ps. 147:3) Da, Iehova se
˘ ˆ ˘
ciar lucrarea mondiala de predicare, ıngrijeste  de cei ce sufera pe plan fi-
˘ ˘ ˘
prezisa de Isus. (Mat. 24:14) O fetit a zic sau emotional.  El este gata sa ne
˘ ˆ ˘
din India avea o pusculi  t a, ın care pu- aline rˆ anile afective. (Ps. 34:18; Is.
ˆ ˘ ˘ ˆ
nea cu regularitate cate o moneda. 57:15) In plus, ne da ıntelepciunea  si

˘ ˘
Uneori, ea chiar a renuntat  la juca- puterea necesare pentru a face fat a
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
rii ca sa puna bani ın pusculi  t a. Cand oricarui necaz cu care ne-am putea
pusculi
 ta s-a umplut, fetita  a donat confrunta. (Iac. 1:5) w17.07 18 ˚4, 5
 ˘ ˆ ˆ
Duminica, 24 noiembrie va prea aspru cu Iov, avand ın ve-
˘ ˆ ˘
Unde este comoara voastra, dere ıncerc arile prin care trecuse
˘ ˆ
acolo va fi si  inima voastra. acesta? Nicidecum. Iov a ınteles  si a
(Luca 12:34) apreciat rationamentul
 prin care a
˘ fost corectat ˆ de Iehova. El chiar a
Iehova este cea mai bogat a per-
˘ spus: „ Imi retrag cuvintele si  stau
soana din univers. (1 Cron. 29:11, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ plin de caint a ın t arana si  ın cenu-
12) El este un Tat a generos, care ˘ ˘
˘ ˘ ˘ s a”. (Iov 42:1-6) Dupa ce Iov a reac-
le da cu marinimie bogatii  spiritua-
ˆ tionat
 favorabil la corectare si  si-a

le tuturor celor ce le pretuiesc.  Cat
˘ ˘ schimbat optica, Iehova a vrut ca si 
de recunoscatori suntem ca Iehova ˘ ˘ ˆ ˘
altii  sa stie  ca ıl aproba si  ca pretuia 
ne-a dat comori spirituale, cum ar ˘
˘ fidelitatea de care daduse el dova-
fi: 1) Regatul s au, 2) lucrarea care ˘ ˆ ˆ ˘
˘ ˘ da ın ıncercari. (Iov 42:7, 8) w17.06
salveaza vieti  si  3) adevarurile pre-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ 24, 25 ˚11, 12
tioase
 din Cuvantul sau. Insa, daca
nu suntem atenti,  am putea ajun- Marti,
 26 noiembrie
˘ ˘ ˆ
ge s a uit am c at de valoroase sunt ˘
Maria a ales partea buna si 
aceste comori. De aceea, este ne- ˘
˘ ˘ ˘ aceasta nu-i va fi luata.
cesar sa cultivam o iubire profunda
˘ (Luca 10:42)
pentru ele. Multi  dintre noi am fa- ˘
˘ Cum ne putem da seama dac a
cut schimbari mari pentru a deveni
supusi  ai Regatului lui Dumnezeu. avem un punct de vedere echilibrat
ˆ ˘ ˆ
(Rom. 12:2) Totusi,  aceasta nu ın- cu privire la serviciul laic? Sa ne ın-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
seamna ca lupta noastra a luat sfar- trebam: Consider ca serviciul meu
˘ ˘ ˘ laic este interesant si
sit.
 Trebuie sa avem grija sa nu fim  captivant,
˘
atrasi  din nou de lucrurile materia- iar activitatile  spirituale, banale sau
˘
le sau de dorintele  sexuale imora- plictisitoare? Meditarea la aceasta
ˆ ˘ ˆ
le. (Prov. 4:23; Mat. 5:27-29) w17.06 ıntrebare ne va ajuta s a ıntelegem 
˘ ˆ ˘
9 ˚1; 10 ˚7 ce iubim cu adevarat. Isus ne-a ınva-
˘ ˘ ˘ ˆ
tat
 cum sa pastram un echilibru ın-
Luni, 25 noiembrie ˘
tre activitatile  laice si  cele spiritua-
Stii
 tu oare lucrul acesta? ˘ ˆ ˘
le. Odata, el a mers ınˆ vizita la Maria
(Iov 38:21) si  la sora ei, Marta. In timp ce Mar-
˘ ˘ ˘ ˆ
Nicaieri nu gasim scris ca Iehova ta alerga dintr-o parte ın alta pen-
˘ ˘
i-a spus lui Iov motivul suferintei  tru a pregati masa, Maria statea la
˘ ˆ ˆ
sale. Obiectivul s au nu a fost ace- picioarele lui Isus si  ıl asculta. Cand
ˆ ˘
la de a-i explica lui Iov motivul pen- Marta s-a plans ca Maria nu o aju-
tru care suferea, ca si  cum El ar ta, Isus i-a spus cuvintele din textul
˘ ˘ ˆ
fi trebuit s a se justifice. Dumne- de astazi. (Luca 10:38-42) Isus a ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
zeu a vrut s a-l ajute s a ınteleag  a va tat-o  pe Marta o lec tie  valoroa-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
c at de ne ınsemnat era ın compa- s a. Pentru a nu ne lasa distra si 
˘ ˘ ˘
ratie
 cu maretia  Sa si
 ca existau lu- de preocuparile laice si  pentru a de-
˘ ˆ
cruri mult mai importante care tre- monstra ca ıl iubim pe Cristos, tre-
˘ ˘
buiau s a-l preocupe. (Iov 38:18-20) buie s a alegem mereu „partea
˘ ˘ ˘ ˘
Astfel, Iov a fost ajutat sa-si  corec- buna”, adica sa punem pe primul loc
teze punctul de vedere. A fost Ieho- lucrurile spirituale. w17.05 24 ˚9, 10
 ˆ ˆ ˆ
Miercuri, 27 noiembrie Acest lucru s-a ıntamplat ın cazul a
˘ ˘ ˘ mii de Martori ai lui Iehova. Multi  au
Asculta disciplinarea tatalui tau.
(Prov. 1:8) pierdut persoane dragi si  aproape
ˆ ˘ toate bunurile. Unii s-au confruntat
Iehova le-a ıncredintat  parin tilor, ˆ ˆ
cu multe pericole atat pe drum, cat
nu bunicilor sau altora, responsabi- ˆ
ˆ ˘ si
 ın taberele de refugiati,  unde multi 
litatea de a-i ınva ta  pe copii ade- oameni erau imorali, furau, beau si 
˘ ˘
varul. (Prov. 31:10, 27, 28) Totusi,  pa- jucau jocuri de noroc. Cu toate aces-
˘ ˘
rintii  care nu cunosc limba locala ar tea, fra tii  si-au
 pastrat optimismul
putea avea nevoie de ajutor pentru a ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ gandindu-se ca, asemenea calatoriei
le sensibiliza inima copiilor lor. Cand ˆ
˘ ˘ ˆ israelitilor
 prin pustiu, sederea
 lor ın
parintii  solicita ajutor ın acest sens, ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ tabara de refugiati  avea sa fie tempo-
˘
nu ınseamna ca se sustrag de la res-
ˆ ˘ rara. (2 Cor. 4:18). w17.05 3, 4 ˚2-5
ponsabilitatea ıncredintat  a, ci, mai
˘ ˘ ˘ ˘ Vineri, 29 noiembrie
degraba, c a se straduiesc s a-si  in-
˘ ˆ ˆ
struiasc a copiii „ ın disciplina si  ın Cei ce iubesc legea ta au belsug

ˆ ˘
modul de gandire al lui Iehova”. (Ef. de pace si
 pentru ei nu este piatra
˘
6:4) De exemplu, parintii  le-ar putea de poticnire. (Ps. 119:165)
˘ ˆ
cere sugestii batranilor de congrega-
ˆ ˆ Uneori s-ar putea ca noi sau cine-
tie
 cu privire la ınchinarea ın familie ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˆ va apropiat noua sa observam ın con-
sau la modul ın care ıi pot ajuta ˆ pe
˘ ˘ ˘ gregatie  o situatie  care pare a fi o ne-
copii sa-si  gaseasca prieteni. In plus, ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˆ dreptate sau chiar sa consideram ca
din cand ın cand, ei pot invita alte fa- ˘
ˆ ˘ ˆ ni s-a facut o nedreptate. Cum ar tre-
milii la ınchinarea tinut  a ın familia ˘ ˘ ˆ
bui s a reac tion  am ıntr-o asemenea
lor. Multi  tineri fac progrese frumoa- ˘
ˆ ˆ situatie?  Sa nu ne poticnim! Mai de-
se cand stau ın compania fratilor  cu ˘
˘ ˆ graba, ca slujitori fideli ai lui Dumne-
o spiritualitate buna, de exemplu, ın ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ zeu, sa-i ramanem loiali, sa ne rugam
lucrarea de predicare sau ın cadrul ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ lui si  sa ne bizuim pe el. Totodata, sa
unor activitati  recreative sanatoase. ˘
admitem cu modestie c a este posi-
(Prov. 27:17) w17.05 11, 12 ˚17, 18 ˘
bil sa nu cunoastem  toate aspectele
˘
Joi, 28 noiembrie problemei. Suntem constien  ti
 ca, din
ˆ cauza imperfectiunii,  am putea avea
Fugi ın Egipt. (Mat. 2:13)
un punct de vedere gresit  asupra si-
˘ ˆ ˘ ˘
Dupa ce ıngerul lui Iehova l-a aver- tuatiei.  Dorim sa evitam vorbirea ne-
˘ ˘ ˘
tizat pe Iosif ca regele Irod intentio-  gativa, stiind  c a o astfel de vorbire
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
na sa-l omoare pe Isus, Iosif, Maria si  ınrautate  ste  situatia.  Si,
 ın loc sa ne
ˆ ˘ ˘
copilasul  Isus s-au refugiat ın Egipt. facem singuri dreptate, sa fim hota-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Ei au locuit acolo pana la moartea lui rati sa manifestam loialitate si  sa as- 
˘ ˘ ˘
Irod. (Mat. 2:13, 14, 19-21) Decenii mai teptam cu rabdare ca Iehova sa co-
ˆ ˘
tarziu, din cauza persecutiei,  primii recteze lucrurile. Aceasta atitudine
ˆ ˘ ˘
discipoli ai lui Isus „s-au ımprastiat  va aduce, cu sigurant a, aprobarea si 
ˆ ˆ ˘
ın regiunile Iudeii si  ale Samariei”. binecuvantarea lui Iehova. Sa fim si-
˘ ˘ ˘ ˆ
(Fap. 8:1) Isus a stiut  ca multi  conti- guri ca Iehova, „Judecatorul ıntregu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
nuatori ai s ai aveau s a fie obliga ti  lui pamant”, va face ıntotdeauna ce
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
s a-si  paraseasc a locuintele.  El a este drept, „caci toate caile sale sunt
ˆ ˘ ˆ
spus: „Cand va vor persecuta ıntr-un dreptate”. (Gen. 18:25; Deut. 32:4)
˘ ˆ
oras,  sa fugiti  ın altul”. (Mat. 10:23) w17.04 22 ˚17
 ˆ ˘ ˘ ˘
Sambata, 30 noiembrie aceea, este important sa avem prie-
˘ ˘ ˘ ˆ
Sa renun te cel rau la calea lui . . . teni loiali si  s a fim ın relatii  pas- 
˘ ˆ ˘ nice cu toti  fratii.  Supraveghetorii
Sa se ıntoarca la Iehova, care
ˆ de circumscriptie  si  cursantii  de la
se va ındura de el. (Is. 55:7)
ˆ ˆ ˘ scolile
 teocratice ar putea avea ne-
Ce se va ıntampla cu cei ce refuza voie de cazare. Mai sunt si  cazurile
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
s a se schimbe, continuand s a sus- cand, ın urma unui dezastru natu-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tin
 a acest sistem pana la ınceperea ral, unii frati  raman fara locuint a si 
necazului celui mare? Iehova pro- ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ au nevoie de gazduire pana cand le
mite ca va curata  pentru totdeauna ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ sunt reparate casele. Sa nu ne gan-
pamantul de oamenii rai. (Ps. 37:10) ˘
˘ ˘ ˘ dim ca doar cei care au conditii  bu-
Cei rai considera, probabil, ˆc a vor ˘
˘ ˘ ˘ ne pot oferi ajutor. Probabil ca ei au
sc apa de aceasta judecata. In pre- ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ facut deja acest lucru de multe ori.
zent, multi  au ınvatat  sa-si  ascunda Ai putea oferi si  tu cazare, chiar
˘ ˘ ˘
faptele si,  deseori, reusesc  sa sca- daca nu ai o casa prea mare? w18.03
pe nepedepsiti.  (Iov 21:7, 9) Totusi,  15 ˚6, 9
Biblia spune cu privire la Iehova:
˘ Luni, 2 decembrie
„Ochii lui sunt spre caile omului si 
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
el ıi vede toti  pasii.  Nu exista nici ın- Cel drept, chiar daca ar cadea
˘ ˆ ˘ ˘
tuneric, nici umbra adanca unde sa de sapte
 ori, se va ridica.
˘ ˘ ˘
se ascunda cei care practica raul”. (Prov. 24:16)
(Iov 34:21, 22) Nimeni nu se poate
Cum se poate cineva ‘ridica’? Nu
ascunde de Iehova Dumnezeu. Ni- ˘
ˆ prin propria voint a, ci cu ajuto-
ciun impostor nu-l poate ınsela.  Nu
˘ ˘ ˘ rul spiritului lui Dumnezeu. (Filip.
exista ascunzatoare care s a scape ˘ ˆ
˘ ˘ 4:13) St apanirea de sine, o calita-
privirii atente si  patrunzatoare a lui ˆ ˘
˘ te strans legat a de autodiscipli-
Dumnezeu. Dupa Armaghedon, ne ˘
˘ na, face parte din rodul spiritului
vom uita la locul unde erau cei rai
lui Dumnezeu. Pentru a cultiva au-
si nu-i vom mai vedea. (Ps. 37:12-15) ˘ ˘
todisciplina, este important s a ne
w17.04 10 ˚5 ˘ ˘ ˘
rugam din inima, s a studiem Bi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Duminica, 1 decembrie blia si  sa meditam. Dar daca ıti  este
˘ ˆ
greu sa studiezi Cuvantul lui Dum-
Fi ti ospitalieri unii cu al tii, ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ nezeu? Nu uita ca, dac a ıi permiti, 
fara sa murmura ti. ˘
Iehova te poate ajuta ‘sa doresti  cu
(1 Pet. 4:9) ˆ ˘
ˆ ardoare’ Cuvantul sau. (1 Pet. 2:2)
In timpurile biblice, ospitalita- ˆ ˆ ˘
Mai ıntai de toate, roaga-l pe Ieho-
tea includea, de obicei, o invita- ˘ ˘
va s a te ajute s a te autodiscipli-
˘ ˆ ˘
tie
 la masa. (Gen. 18:1-8; Jud. 13:15; nezi pentru a studia Cuvantul sau.
Luca 24:28-30) Aceasta era o invi- ˆ ˆ
Ai putea ıncepe prin a studia cate-
tatie  la prietenie si
 pace. Cine ar va minute. Cu timpul, studiul va fi
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
trebui sa fie, ın primul rand, oaspe- mai usor  si
 mai placut! Vei ıncepe
˘
tii
 no stri?  Oare nu fratii si
 suro- s a pretuie  sti
 momentele de liniste 
ˆ ˆ ˆ
rile din congregatia  ın care slujim? ın care te lasi  absorbit de ganduri-
ˆ
Cand vor veni timpuri grele, va tre- le lui Iehova. (1 Tim. 4:15) w18.03 29
˘
bui sa ne sustinem  unii pe altii.
 De ˚5, 6
 ˘ ˘ ˘ ˘
Marti,
 3 decembrie ca, desi  erau proaspat c asatoriti,  ea
˘ ˘ si Iosif nu au avut rela tii  intime de-
[Botezul] va salveaza acum ˆ ˘
si cat dupa nasterea  lui Isus. Acest lu-
 pe voi. (1 Pet. 3:21) ˘ ˘
ˆ ˘ cru arata ca pentru cei doi vointa  lui
Inainte de a se boteza, o persoana ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ Iehova era mai importanta dec at sa-
trebuie s a dobandeasc a o cunostin-  tisfacerea propriilor dorinte.  (Mat.
˘ ˘
t a exact a despre Dumnezeu, despre 1:25) De-a lungul anilor, Maria a ur-
˘ ˘ ˆ
scopurile sale si  despre masurile pe marit ındeaproape evenimentele din
ˆ ˘
care le-a luat ın vederea salvarii ome- viata  lui Isus si  a acordat atentie  cu-
nirii. (1 Tim. 2:3-6) Pe baza acestei ˆ
˘ vintelor sale ıntelepte.  Ea era cu si-
cuno stin  te,
 ea trebuie s a cultive o ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ gurant a interesata de scopul lui Ieho-
credint a care sa o ındemne sa respin- ˆ ˘ ˘
˘ ˘ va ın legatura cu Mesia. Din exemplul
ga conduita dezaprobata de Dumne- ˆ ˘ ˘ ˘
˘ Mariei ınva t am cum putem s a pu-
zeu si  sa-si  armonizeze viata  cu nor- nem vointa  lui Iehova pe primul plan
ˆ ˘
mele sale drepte. (Fap. 3:19) Fireste,  ın viat a. w18.02 21 ˚11
Dumnezeu nu va accepta dedicarea
˘ ˆ Joi, 5 decembrie
unei persoane care persist a ıntr-o
˘ ˘
conduitaˆ pe care el o uraste.  (1 Cor. [Iov] este . . . un om ireprosabil

˘ ˆ ˘
6:9, 10) Ins a, pe langa respectarea si
 drept. (Iov 1:8)
ˆ
normelor morale ınalte ale lui Ieho-
˘ ˘ Cum putem urma exemplul de cre-
va, o persoana trebuie sa participe la ˘
ˆ ˘ dint a si  de ascultare al lui Iov? In-
ıntrunirile congregatiei  si
 s a ia par- ˆ ˘ ˆ
diferent de ımprejurarile ın care ne
te cu regularitate la lucrarea de pre- ˘ ˘
aflam, dorim ca Iehova s a fie mereu
dicare si  de facere de discipoli. Isus a ˘ ˘
˘ ˘ cea mai importanta Persoana din via-
spus ca aceasta lucrare salvatoare de ˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ta noastra. Dorim sa ne ıncredem ın
vieti va fi ındeplinita de adevaratii  sai ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ el si  sa ascultam de el cu o inima ın-
continuatori. (Fap. 1:8) Numai dupa ˘
˘ treaga. De fapt, noi avem si  mai
ce face toti acesti  pasi  o persoana se ˆ ˘
ˆ ˘ multe motive dec at Iov s a facem lu-
poate dedica lui Iehova ın rugaciune
crul acesta. Noi cunoastem  tacticile
si  se poate boteza. w18.03 6 ˚12 ˆ
lui Satan. (2 Cor. 2:11) Am ınteles  din
Miercuri, 4 decembrie Biblie, si  mai ales din cartea Iov, de
˘ ˘ ce permite Dumnezeu suferinta.  Din
[Maria] pastra cu grija toate aceste ˆ ˘
ˆ profetia  lui Daniel am ınteles  ca Rega-
cuvinte ın inima ei. (Luca 2:51)
tul lui Dumnezeu este un guvern real,
˘
De ce a ales-o Iehova pe Maria s a condus de Cristos Isus. (Dan. 7:13, 14)
˘ ˘ ˆ ˆ
fie mama lui Isus? Cu sigurant a, deoa- Si  stim  ca, ın curand, acest Regat va
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
rece ea era o persoana cu o gandire pune capat suferintei  de pe pamant.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
spirituala. O dovada ın acest sens Din relatarea despre Iov ınva t am si 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sunt cuvintele de lauda pe care le-a ca trebuie sa aratam compasiune fa-
ˆ ˘
rostit Maria la adresa lui Iehova cand t a de fratii  nostri  care trec prin greu-
ˆ ˘ ˘ ˘
a mers ın vizita la rudele ei, Zaharia tati.  Poate c a unii dintre ei vorbesc
si
 Elisabeta. (Luca 1:46-55) Din cuvin- uneori nechibzuit, asemenea lui Iov.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tele Mariei ıntelegem
 ca ea avea o iu- (Ecl. 7:7) Insa, ın loc sa-i judecam, sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
bire profunda fa t a de Cuvantul lui le
ˆ aratam ıntelegere  si  compasiune.
˘ ˆ
Dumnezeu si  cunostea bine Scriptu- In acest fel, reflectam iubirea si  ındu-
˘
rile ebraice. (Gen. 30:13; 1 Sam. 2:1-10; rarea Tatalui nostru ceresc, Iehova.
˘ ˘
Mal. 3:12) De asemenea, sa remarcam (Ps. 103:8) w18.02 6 ˚16; 7 ˚19, 20
 Vineri, 6 decembrie si  supraveghetorii itineranti. Cu totii 
˘ putem contribui cu ceva la sustinerea 
Umilin ta ta ma va face mare. ˘
(Ps. 18:35) lucrarii lui Iehova din aceste ultime
ˆ ˆ ˘ zile. Majoritatea donatiilor
 sunt ano-
Unii devin mandri din cauza ınfati-  ˆ
˘ ˘ nime. Noi facem dona tii  fie pun and
s arii, a popularitatii,  a talentului mu- ˆ ˘ ˆ
ın mod discret contributia  noastra ın
zical, a aptitudinilor ˆ fizice sau a unei cutiile de dona tii de la sala Regatu-
ˆ ˘
pozitii  ınalte. Insa David, desi  a avut lui, fie online, prin site-ul jw.org. Poa-
˘ ˘ ˘ ˘
toate aceste avantaje, a ramas umil. te consideram ca mica noastr a dona-
˘ ˘ ˆ ˘
Dupa ce l-a ucis pe Goliat si  a primit-o tie este nesemnificativa. Insa marea
de sotie  pe fiica regelui Saul, David parte a fondurilor de care dispunem
˘ ˆ
a spus: „Cine sunt eu . . . ca sa devin azi nu provine din cateva donatii  con-
ginerele regelui?”. (1 Sam. 18:18) Ase- siderabile, ci din multe donatii  mici.
menea lui David, slujitorii lui Iehova
˘ ˘ w18.01 19 ˚10, 11
se straduiesc s a manifeste umilin- ˘
˘ Duminica, 8 decembrie
t a. Suntem profund impresionati  de
˘ ˘ ˘
faptul c a Iehova, cea mai importan- [Botezul] va salveaza. (1 Pet. 3:21)
˘ ˘ ˘
ta Persoan a din univers, manifest a ˘
˘ ˘ Botezul este o cerint a pentru cres- 
umilint a. Dorim sa tinem  ˆ cont˘ de ur-˘ ˆ
˘ tini si constituie un pas esential  ın ve-
matorul sfat inspirat: „ Imbraca ti-v  a ˘
˘ derea salvarii. (Mat. 28:19, 20) Bote-
cu tandra afec tiune  si
 cu compasiu- ˘
˘ ˘ ˆ zul este un simbol al dedicarii tale la
ne, cu bunatate, cu umilint a, cu blan- ˆ
ˆ ˘ ˘ Iehova. Tu i-ai promis ın mod solemn
dete  si  cu ındelunga rabdare”. (Col. ˘ ˆ ˘
˘ lui Dumnezeu c a ıl vei iubi si  c a vei
3:12) De asemenea, stim  c a iubirea
˘ ˆ ˆ ˘ pune vointa  sa mai presus de orice.
„nu se lauda, nu se ıngamfa”. (1 Cor.
ˆ ˘ ˘ Acesta este un angajament foarte se-
13:4) Cand manifestam umilint a, unii ˘
ˆ ˘ rios. Nu ai niciun motiv sa regreti de-
oamenii s-ar putea simti ındemnati sa ˘ ˆ
ˆ cizia luata. Faptul de a-ti  ıncredinta 
ınvete  despre Iehova. w18.01 28 ˚6, 7 ˆ ˆ
viata  ın mainile lui Iehova este cea mai
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sambata, 7 decembrie buna decizie. Gande ste-te:  o persoa-
˘ ˘ ˘
na care nu se lasa condusa de Iehova
Ne-au cerut chiar ei, cu multe ˘
˘ se afla sub conducerea lui Satan. Dia-
implorari, privilegiul de a da ˘
˘ ˘ volul nu doreste  sa fii salvat. De fapt,
cu bunavoin ta. (2 Cor. 8:4) ˘ ˘ ˆ
el ar fi foarte bucuros daca ai ramane
ˆ ˘ ˘ ˆ
Am putea fi ındemna ti  s a don am de partea lui, respingand suveranita-
pentru un anumit proiect. (Fap. 4:34, tea lui Iehova, si,  astfel, ai pierde per-
˘ ˆ
35; 1 Cor. 16:2) De exemplu, poate ca spectiva vietii  ve snice.  G ande ste-te 
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ın zona ın care locuie sti  urmeaz a la binecuvantarile de care te bucuri
˘ ˘ ˘ ˘
sa se construiasca o sala a Regatului. fiindca te-ai dedicat si  te-ai botezat.
˘ ˆ
Ori poate ca este nevoie de ajutor fi- Deoarece ti-ai  ıncredintat  viata  lui Ie-
˘ ˘ ˆ
nanciar pentru desfa surarea  unui hova, poti  spune cu si  mai multa ın-
congres sau pentru sustinerea  unor credere: „Iehova este de partea mea,
˘ ˘ ˘
frati afectati de un dezastru natural. nu ma voi teme. Ce poate sa-mi fac a
˘ ˆ
E nevoie de donatii  si pentru a susti-  omul p amantean?”. (Ps. 118:6) Nu
˘ ˆ
ne lucrarea de la sediul mondial sau exist a un privilegiu mai mare dec at
˘
de la filialele din diferite parti ale lu- acela de a sta de partea lui Iehova si 
mii. Prin donatiile noastre sunt sus- de a te bucura de aprobarea sa. w17.12
tinu
 ti si
 misionarii, pionierii speciali 23, 24 ˚1-3
 ˆ ˆ
Luni, 9 decembrie dragi tie  si  credinta  ın ınviere? Avem
ˆ ˘ ˘ ˆ
Nu te aprinde de manie toate motivele sa consideram ınvierea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
o ınvat atura fundamentala, chiar daca
ca sa faci raul. (Ps. 37:8) ˘ ˘
ˆ speram sa supravietuim  necazului ce-
Vor exista momente c and ne vom ˘ ˘ ˘ ˆ
lui
ˆ mare si
 s a traim ve snic
 pe pamant.
simti  lezati  de cuvintele sau de ac- ˘ ˘ ˆ
Invat atura despre ınviere este esen-
tiunile
 unor colaboratori crestini  sau ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ tial
 a pentru credinta  noastra. Dac a
cand noi ıi vom leza pe altii.  Aceasta ˆ
ˆ Isus nu ar fi fost ınviat, el nu ar gu-
ıncercare ar putea fi greu de supor- ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ verna astazi ca Rege ın cer, iar predi-
tat. La fel ca ın cazul altor ıncercari, ˘ ˘
˘ carea noastra ar fi zadarnica. (1 Cor.
Iehova ne ofera ocazia de a ne dovedi ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ 15:12-19) Totusi,  ınvierea lui Isus este
integritatea ınvat and sa colaboram ın pentru noi o certitudine si  suntem
˘ ˘ ˆ
unitate cu barbati si  femei care si-au  ferm convinsi  c a Dumnezeu ıi poate
ˆ ˘
dedicat viata  lui si  pe care el ıi iu- readuce la viat a pe oamenii care au
beste,  desi  sunt imperfecti.  Relatarea murit. (Mar. 12:18; Fap. 4:2, 3; 17:32;
˘ ˘
despre Iosif ilustreaza faptul ca Ieho-
˘ ˘ 23:6-8) w17.12 8 ˚1, 2
va permite, uneori, ca slujitorii sai sa
˘ ˆ ˘ Miercuri, 11 decembrie
treaca prin ıncercari. Din cauza invi-
ˆ
diei, fratii  vitregi ai lui Iosif l-au van- Neglija ti lucrurile mai importante
ˆ ˘ ˆ
dut ca sclav pe tanarul lor frate, care ale Legii: dreptatea, ındurarea.
ˆ
a fost dus ın Egipt. (Gen. 37:28) Ieho- (Mat. 23:23)
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
va a vazut ce se ıntampla si,  fara ın-
˘ ˆ ˘ Fariseii se concentrau doar asupra
doiala, a fost mahnit sa observe cum ˘ ˘
˘ faptei comise de un pacatos, nu si  asu-
era tratat prietenul sau, Iosif. Totusi,  ˘ ˆ
ˆ ˆ pra persoanei lui launtrice. Cand l-au
nu a intervenit. Nici mai tarziu, cand ˘ ˘
sotia vazut pe Isus la ospatul  dat de Ma-
 lui Potifar l-a acuzat pe nedrept ˆ
˘ tei, ei i-au ıntrebat pe discipoli: „De
pe Iosif de tentativa de viol, iar aces- ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˆ ce mananc a ınvat atorul vostru cu ın-
ta a fost aruncat ın ınchisoare, Ieho- ˘ ˘
va nu a intervenit. Dar l-a abandonat casatorii de impozite si  cu pacatosii?”. 
˘ ˘
vreodata Dumnezeu pe Iosif? Dimpo- Auzindu-i, Isus a zis: „Nu oamenii sa-
˘
˘ ˘ ˘ ˘ natosi  au nevoie de doctor, ci bolna-
triva, citim c a „Iehova facea s a reu- ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘ vii. Duce ti-v
 a si  ınvata  ti ce ınseamna:
seasc
 a tot ce ınfaptuia [Iosif]”. (Gen. ˆ ˘ ˘
«Indurare vreau, nu jertfa!» Pentru ca
39:21-23) w18.01 9, 10 ˚12-14 ˘
n-am venit sa-i chem pe cei drepti,  ci
˘ ˘
Marti,
 10 decembrie pe cei pacatosi”.  (Mat. 9:9-13) A vrut
˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Isus prin aceste cuvinte sa scuze pa-
Daca ıntr-adevar nu exista ınviere ˆ
catul? Nicidecum. De fapt, ındemnul
a mor tilor, nici Cristos nu a fost ˘ ˘
la caint a a fost un aspect important al
sculat din mor ti. (1 Cor. 15:13)
mesajului predicat de el. (Mat. 4:17)
˘ ˆ
Daca te-ar ıntreba cineva care sunt Privind dincolo de aparente,  Isus a ob-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınvat aturile fundamentale ale credin- servat ca cel putin  unii dintre acei ‘ ın-
˘ ˘ ˘ ˘
tei
 tale, ce ai raspunde? Cu sigurant a, casatori de impozite si  pac atosi’  do-
˘ ˘ ˘
ai mentiona  c a Iehova este Creatorul reau sa se schimbe. Ei nu venisera la
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
si  Izvorul vietii,  ca Isus a murit pentru ospatul  lui Matei doar ca sa manance,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
noi ca sa ne rascumpere din pacat si  c aci „mul ti  dintre ei ıncepusera s a-l
˘ ˆ ˘ ˘
moarte si  ca ın fat a ne sta perspecti- urmeze [pe Isus]”. (Mar. 2:15) Din ne-
˘ ˘ ˘
va minunata de a trai vesnic  pe un pa- fericire, majoritatea fariseilor nu ve-
ˆ ˆ ˆ
mant transformat ın paradis. Dar ai deau ın oameni ceea ce vedea Isus.
ˆ ˘ ˘
mentiona  printre ınvat aturile cele mai w17.11 13 ˚2; 16 ˚15
 ˘
Joi, 12 decembrie cluzia ca nu era vorba despre o cri-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Imbraca ti-va cu iubirea, ma comis a cu premeditare, fugarul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
pentru ca este o legatura perfecta se ıntorcea ın orasul  de refugiu. Ro-
˘ ˘ ˆ ˘
a unita tii. (Col. 3:14) lul batranilor era acela de a pastra
˘
˘ ˘ congregatia  Israelului curat a si  de
Cu totii  consideram c a este o ˘ ˘
˘ a-l ajuta pe ucigasul  fara intentie 
onoare sa fim membri ai congrega- ˘ ˆ
ˆ s a beneficieze de ındurarea lui Ie-
tiei
 cre stine.  Studierea Cuvantului ˘
ˆ hova. Un biblist a scris c a fugarul
lui Dumnezeu la ıntruniri, precum ˘ ˘ ˆ
˘ care neglija sa se adreseze batrani-
si  bunatatea si  sprijinul iubitor pe ˆ
˘ lor „ısi  asuma un mare risc deoarece
care ni-l acordam unii altora ne aju- ˘
˘ ˘ nu respectase masura de protec tie 
t a s a ne mentinem  privirea atinti-
 ˘ ˘
˘ ˆ ˘ luata de Dumnezeu pentru el”. Daca
t a asupra premiului. Ins a, uneori, ˆ
ˆ ˆ nu fugea ıntr-unul din orasele  puse
din cauza neıntelegerilor,  ıntre noi deoparte de Iehova, cea mai apropia-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pot aparea tensiuni. Daca nu rezol- ta ruda a victimei avea dreptul s a-l
˘ ˘
vam repede aceste probleme, ele pot ucida. w17.11 9 ˚6, 7
duce la resentimente. (1 Pet. 3:8, 9) ˆ ˘ ˘
˘ ˘ Sambata, 14 decembrie
Sa nu permitem resentimentelor s a
ˆ ˘
ne ımpiedice sa obtinem  premiul vie- Nu sunt ei to ti spirite pentru
ˆ ˘
tii!
 Pavel i-a ındemnat pe coloseni: un serviciu public, trimisi  sa le
„Astfel, ca ale si  ai lui Dumnezeu, ˘
slujeasca celor care vor mosteni 
ˆ ˘ ˘
sfinti  si  iubiti,  ımbracati-v  a cu tan- salvarea? (Evr. 1:14)
˘
dra afec tiune  si  cu compasiune, cu ˆ
˘ ˘ ˆ La fel ca ın zilele lui Zaharia, Ieho-
bunatate, cu umilint a, cu blandete  ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ va al armatelor ısi  foloseste  si  ın pre-
si  cu ındelunga rabdare. Continuati  ˆ
˘ ˘ ˘ zent ıngerii pentru a-si  ocroti si  a-si 
sa va suportati unii pe altii  si,  daca ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ınt ari poporul. (Mal. 3:6; Evr. 1:7)
cineva are vreun motiv sa se planga ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ Din 1919, c and poporul lui Iehova a
ımpotriva altuia, sa va iertati cu ma-
fost eliberat din captivitatea spiri-
rinimie unii pe altii.  Asa  cum v-a ier- ˘ ˆ
˘ ˘ tuala a Babilonului cel Mare, ınchi-
tat Iehova cu m arinimie, asa  s a fa- ˘ ˘ ˆ
narea adevarata a luat amploare, ın
ceti  si  voi.” (Col. 3:12, 13) w17.11 27 ˆ
pofida opozitiei  ınver ˆ sunate
 a dus- 
˚7, 8 ˆ
manilor. (Rev. 18:4) Intruc at ne bu-
˘ ˆ
Vineri, 13 decembrie curam de ocrotirea ıngerilor, sun-
˘
˘ ˘ ˆ tem siguri ca organizatia  lui Iehova
Ucigasul  sa fuga ıntr-unul ˘ ˘ ˆ
nu va mai fi niciodata adusa ın scla-
din aceste orase.  (Ios. 20:4)
via religiei false. (Ps. 34:7) Slujito-
˘
Cel care omora din greseal  a un se- rii lui Dumnezeu de pretutindeni vor
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
men al sau trebuia mai ıntai sa fuga continua sa progreseze pe plan spi-
ˆ ˘ ˘
ın orasul  de refugiu si  „sa-si  prezinte ritual. Avem de
ˆ ˘ ˆ ˆ partea noastra arma-
cazul ın auzul batranilor” la poarta ta lui Iehova! In momentul culminant
˘ ˆ ˘
orasului.
 Batranii trebuiau sa-l lase al necazului celui mare, trupele de
˘ ˘ ˆ
sa intre. (Ios. 20:4) Dupa un timp, el ıngeri se vor aduna pentru a ocroti
ˆ ˘ ˆ
era trimis ınapoi la batranii orasului  poporul lui Dumnezeu si  pentru a-i
ˆ
unde avusese loc uciderea, iar acei distruge pe cei ce se ımpotrivesc su-
˘ ˆ ˘
batrani judecau cazul. (Num. 35:24, veranitatii  Sale. (2 Tes. 1:7, 8) Ce zi
˘ ˘ ˆ ˘
25) Dac a batranii ajungeau la con- memorabila va fi! w17.10 28 ˚10, 11
 ˘ ˘
Duminica, 15 decembrie ast azi, aposta tii  si  alte persoane
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
[Zidi ti-va] ın credin ta voastra care provoaca dezbinare ın congre-
ˆ ˘ ˘ gatie  folosesc „cuvinte mieroase si 
preasfanta si  [ruga ti-va] cu ˘ ˘
ˆ vorbiri magulitoare” pentru a lasa
spirit sfant. (Iuda 20) ˘ ˆ ˘
ˆ impresia ca vor binele altora, ınsa,
Cand un membru al familiei este ˆ
ın realitate, ei au o motivatie  egois-
exclus din congregatie  sau se deza- ˘
˘ t a. (Rom. 16:17, 18) Iubirea ipocri-
sociaz a, durerea pe care o simtim  ˘
˘ ˘ ta este o denaturare a iubirii divi-
este ca strapungerea unei s abii. ne, caracterizate prin sacrificiu de
˘ ˘ ˘ ˆ
Cum poti  face fa t a durerii? Pas- sine. Chiar dac a oamenii pot fi ın-
˘ ˘
treaza-ti  bunele obiceiuri spiritua- sela
  de aceast a manifestare dez-
ti
˘ ˘ ˆ
le. Este important sa citesti  cu regu- gustatoare, Iehova nu poate fi ınse- 
˘ ˘ ˘
laritate din Biblie, sa te pregate sti  lat. De fapt, Isus a spus ca ipocritii 
ˆ ˘ ˘
pentru ıntruniri si  sa iei parte la ele, vor fi pedepsi ti  „cu toat a aspri-
˘ ˆ ˘
s a mergi ın lucrarea de predicare mea”. (Mat. 24:51) Este bine s a ne
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
si
 sa te rogi pentru a primi taria de a ıntreb am: Manifest ıntotdeauna o
persevera. Toate acestea te vor aju- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ iubire autentic a, fara nicio urma
ta sa ai o credint a puternica. (Iuda ˆ ˘
˘ de egoism sau ınsel  atorie? w17.10 8
21) Dar ce poti face daca durerea nu ˚6-8
˘ ˆ ˘
dispare? Nu renunta!  Dac a ı ti  pas-
trezi bunele obiceiuri spirituale, vei Marti,  17 decembrie
˘ ˆ
putea sa-ti tii  sub control gandurile Au zel pentru Dumnezeu,
ˆ ˆ ˆ
si
 sentimentele. Asa  s-a ıntamplat ın dar nu potrivit cunostin  tei
cazul scriitorului Psalmului 73. La exacte. (Rom. 10:2)
un moment dat, el a avut o perspec- ˆ ˆ
˘ ˘ Cand ıi citim din Biblie unei per-
tiva gresit  a asupra lucrurilor si  s-a ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ soane, ıl las am pe Iehova s a-i vor-
simtit  foarte tulburat. Totusi,  cand ˘
ˆ beasca. Desigur, un verset bine ales
a intrat ın sanctuarul lui Dumne- ˘ ˆ
ˆ are mult mai multa putere decat cu-
zeu, el si-a  corectat modul de gandi- vintele noastre. (1 Tes. 2:13) Asa-
˘ 
re. (Ps. 73:16, 17) Daca vei continua ˘ ˆ ˘ ˘
˘ dar, sa ne ıntrebam: Ma folosesc de
sa-i slujesti  cu fidelitate lui Iehova, orice ocazie pentru a citi din Biblie
˘ ˆ ˆ ˆ
vei reusi  sa-ti tii  sub control gandu- ın lucrarea de predicare? Bine ın-
rile si  sentimentele. w17.10 16 ˚17, 18 teles,
 nu este suficient s a le citim
˘
˘
Luni, 16 decembrie din Biblie celor cu care conversam.
ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ Cei mai multi oameni nu ınteleg  Bi-
Iubirea voastra sa fie fara ˆ
blia sau o ınteleg  foarte putin.  La fel
ipocrizie. (Rom. 12:9) ˆ
ˆ au stat lucrurile si  ın secolul I. Prin
˘ ˘ ˘
In gradina Edenului, Satan a pre- urmare, nu trebuie sa consideram
˘ ˘ ˘ ˆ
tins ca era interesat de binele Evei. ca o persoana va ıntelege  automat
Dar actiunile sale au fost egoiste si
 versetele pe care i le citim. Este ne-
˘ ˆ ˘
ipocrite. (Gen. 3:4, 5) Ahitofel, care cesar sa-i ındreptam atentia  asupra
˘ ˘ ˘
a trait pe timpul regelui David, a do- cuvintelor-cheie si  s a le explic am.
˘ ˆ ˆ
vedit ca era prieten cu acesta doar Procedand astfel, Cuvantul lui Dum-
ˆ ˘
din interes. Cand s-a ivit ocazia sa nezeu va ajunge la mintea si  la inima
˘ ˘ ˘
ob tin
 a ceva, elˆ l-a tradat pe rege. ascult atorilor. (Luca 24:32) w17.09
˘ ˘
(2 Sam. 15:31) In mod asemanator 25 ˚7, 8
 ˆ ˆ
Miercuri, 18 decembrie In al doilea rand, pentru a avea apro-
˘ barea lui Dumnezeu, este absolut ne-
[Fi ti] plini de o tandra ˘ ˘ ˘
cesar sa rezistam tentatiilor  si
 sa ne
compasiune. (1 Pet. 3:8)
tinem
ˆ sub control dorintele  gre site.

Faptul de a manifesta compasiune ˘ ˆ
˘ ˘ Intelegem acest lucru dac a ne gan-
fat a de semeni si  fat a de fratii  de cre- dim la exemplul negativ al lui Adam
˘ ˘ ˘
dint a este o cerint a fundamentala pen- si  al Evei, precum si  la consecinte- 
tru un cre stin.  (Ioan 13:34, 35) Unul ˘
˘ le triste pe care le suporta de atunci
dintre sensurile expresiei „a arata ˘ ˘ ˆ
˘ cei ce nu manifesta stapanire de sine.
compasiune” este „a suferi alaturi de (Gen. 3:6) Niciun om imperfect nu
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
cineva”. O persoana care arata com- poate manifesta stapanire de sine ın
ˆ ˘ ˘
pasiune vine ın ajutorul celui ce sufera mod perfect. Iehova stie  ca slujitorii
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
pentru a-i usura  situatia.  Ea cauta oca- sai trebuie sa duc a o lupt a ın aceas-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
zii de a ajuta. Cand vad suferinta  ce- ta privint a si  dore ste  s a-i ajute s a-si 
lor lovi ti  de dezastre, mul ti  se simt ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ tin a sub control ınclinatiile  pac atoa-
ındemna ti s a arate compasiune. Slu- se. (1 Regi 8:46-50) w17.09 3, 4 ˚3, 4
jitorii lui Iehova sunt cunoscuti pen-
ˆ ˘ Vineri, 20 decembrie
tru promptitudinea cu care ısi  ofera
ˆ ˆ ˘ ˘
ajutorul ın aceste situatii  grele. (1 Pet. Imbraca ti-va cu noua
˘ ˆ
2:17) O sora din Japonia a locuit ıntr-o personalitate. (Col. 3:10)
˘ ˘
zona ce a fost devastata de cutremu- ˆ
˘ In trecut, Martorii albi si  negri din
rul si  tsunamiul din 2011. Ea a spus ca ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ Africa de Sud nu aveau voie sa tin  a ın-
s-a simtit  consolata si  foarte ıncura- ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ truniri ımpreuna. Totusi,  duminic a,
jat a cand a vazut sutele de voluntari
˘ 18 decembrie 2011, peste 78 000 de
veni ti  din alte parti  ale Japoniei si 
˘ ˘ Martori de rase diferite, veni ti  din
din strainatate pentru a ajuta la re- ˘ ˆ
˘ Africa de Sud si  din t ari ınvecinate,
construirea cl adirilor distruse. Sora
˘ ˘ s-au adunat pe cel mai mare stadion
a scris: „Aceasta experient a m-a ajutat
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ din Johannesburg pentru a asista la
sa ınteleg  ca lui Iehova ıi pasa de noi.
˘ ˘ ˘ un program spiritual. Unul dintre di-
Slujitorii sai au cu adevarat grija unii
de altii.  Multi frati si  surori de pe tot rectorii stadionului a spus: „Sunte ti 
˘ ˆ ˘ cei mai civilizati oameni pe care i-am
pamantul se roaga pentru noi”. w17.09 ˘ ˘
11 ˚12, 13 vazut vreodata pe acest stadion. ˆ Toti
ˆ ˘
sunte ti  frumos ımbracati.  In plus,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Joi, 19 decembrie ati facut o curatenie  exemplara. Insa
˘ ˆ ˘ ˘
Rodul spiritului este . . . stapa- cel mai mult ma impresioneaza faptul
˘ ˘
nirea de sine. (Gal. 5:22, 23) ca nu aveti prejudecati rasiale”. Aces-
˘ ˘ ˘ ˆ te comentarii, venite din partea unor
De ce trebuie sa cultivam st apani- persoane care nu sunt Martore ale lui
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
re de ˆ sine? Exista cel putin  doua mo- Iehova, arata ca formam o comunita-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tive. In primul rand, s-a observat c a te international
 a cu adevarat unic a.
˘ ˆ
oamenii care reusesc  sa-si  controle- (1 Pet. 5:9) Dar de ce suntem atat de
ˆ
ze pornirile au, ın general, mai putine  diferiti de celelalte organizatii?  Deoa-
probleme. Ei sunt mai stabili pe plan ˆ
rece, cu ajutorul Cuvantului lui Dum-
˘ ˆ ˘
emotional
 si
ˆ  leaga mai usor  relatii nezeu si  al spiritului sfant, ne stra-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sanatoase. In plus, comparativ cu oa- duim ‘s a ne dezbrac am de vechea
˘ ˆ ˘ ˘
menii impulsivi, ei au mai putine  iz- personalitate’ si  ‘sa ne ımbrac am cu
ˆ
bucniri de manie si  sunt mai putin  noua personalitate’. (Col. 3:9) w17.08
predispusi  la anxietate si  la depresie. 17, 18 ˚2, 3
 ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Sambata, 21 decembrie fericiti,  dovada fiind ıncantatoarele
˘ ˘ privelisti,  sunete si  gusturi pe care
Fi ti si  voi rabdatori. ˘
(Iac. 5:8) le-a creat. De asemenea, ne poarta
˘ ˆ ˘
˘ de grija si  ne ınvat a cel mai bun
Potrivit Bibliei, rabdarea este un ˘
ˆ mod de viat a. Iehova le spune celor
aspect al rodului spiritului sfant. ˆ
˘ ˘ ce ıi resping sfaturile: „Ati  ales lu-
Fara ajutorul lui Dumnezeu, oame- ˆ ˘ ˘
ˆ crul ın care nu-mi gasesc place-
nii imperfec ti  nu pot manifesta ın ˘ ˘
˘ ˆ ˘ rea. . . . Iata ca slujitorii mei se vor
situatii  dificile rabdare ın masura
˘ ˘ bucura, dar voi veti  suferi rusinea! 
necesara. Rabdarea este un dar di- ˘ ˘
Iat a c a slujitorii mei vor striga de
vin, iar manifestarea ei este o mo- ˘ ˘
˘ ˘ bucurie datorita starii bune a inimii
dalitate de a ne arata iubirea fat a de ˆ ˘
˘ lor!”. (Is. 65:12-14) Cand slujitorii sai
Dumnezeu si  fat a de semeni. Lipsa ˆ ˆ ˘
˘ ˘ ˘ iau decizii ıntelepte  ın viat a, Iehova
rabdarii duce la racirea iubirii din-
ˆ ˘ este glorificat. (Prov. 27:11) w17.07
tre noi, pe cand manifestarea rab-
˘ ˘ ˘ 22 ˚1, 2
darii face ca iubirea s a creasc a.
˘
(1 Cor. 13:4; Gal. 5:22) Rabdarea Luni, 23 decembrie
ˆ ˘ ˘
este strans legata si  de alte calitati  ˘
[Iehova] cheama [toate stelele]
cre stine  importante. De exemplu,
ˆ ˘ pe nume. (Ps. 147:4)
este strans legat a de perseveren- ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ Daca Dumnezeu stie  ın orice mo-
t a, care ne ajuta sa suportam o si- ˘
˘ ˘ ˆ ment unde se afla fiecare stea, oare
tuatie  dificila pastrandu-ne o atitu-
˘ nu stie  el despre fiecare dintre noi
dine pozitiva. (Col. 1:11; Iac. 1:3, 4)
ˆ ˘ ˘ ˆ unde suntem, cum ne simtim  si
 ce
Avand rabdare, ramanem fermi si 
ˆ ˆ ˘
integri ın orice ımprejurare si  su- necesitati  avem? Iehova nu numai
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
portam raul fara a ıncerca s a ras- ca se intereseaza de fiecare dintre
˘ ˆ ˆ
pundem cu aceeasi  moneda. In noi, dar si  ıntelege  problemele prin
˘ ˘ ˘ ˘
plus, Biblia arata c a rabdarea pre- care trecem si  ne poate ajuta sa le
˘ ˘ ˘
supune si  s a fim dispu si s a a step- facem fat a. (Ps. 147:5) Poate consi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tam. Aceasta idee reiese din Iacov deram ca situatia  ın care ne aflam
˘ ˘
5:7, 8. w17.08 4 ˚4 este prea apas atoare si  prea greu
ˆ
˘ de suportat. Dumnezeu ne ıntelege 
Duminica, 22 decembrie ˆ ˘
˘ limitele si  „ısi  aduce aminte ca sun-
Nu te teme, caci eu sunt cu tine! ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ tem t arana”. (Ps. 103:14) Din cauza
Nu te uita ın jur, caci eu sunt imperfec tiunii,  facem mereu ace-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Dumnezeul tau! Eu te voi ıntari leasi  greseli.  Cat de dezamagiti  sun-
si
 te voi ajuta. (Is. 41:10) ˆ ˆ ˆ
tem cand vorbim necugetat, cand ın
˘
Dragi tineri, sunteti  de acord, mintea noastra reapar dorinte  gre-
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
probabil, c a, ınainte de a porni ın- site
 sau c and se nasc ın noi senti-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ mente de invidie! Desi  Iehova nu are
tr-o calatorie, este ıntelept
 sa va fa-
˘ ˆ ˆ
ceti
 un plan. Viata  poate fi com- slabiciuni, el ne ıntelege  ın mod de-
˘ ˘ ˘ ˘
parata cu o calatorie, iar tineretea  plin! (Is. 40:28) Poate ca ai simtit  si 
˘ ˆ
este perioada cea mai potrivit a tu cum te-a sprijinit Iehova ıntr-o si-
˘ ˘
pentru stabilirea itinerarului. De- tuatie  dificila si  cum te-a ajutat s a
˘ ˆ
sigur, nu este usor  s a faci planuri. treci peste o ıncercare. (Is. 41:10,
˘
(Ecl. 12:1; Mat. 6:20) El vrea sa fim 13) w17.07 18 ˚6-8
 ˘ ˘
Marti,
 24 decembrie punct de vedere ˆ corect si  s a gasim
˘
Cine are ochiul binevoitor va fi consolare. In fond, Iehova a pastrat
ˆ ˘
binecuvantat. (Prov. 22:9) aceasta relatare „pentru instruirea
˘
ˆ noastra, pentru ca prin perseverenta 
Un frate din Sri Lanka, stabilit ın ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ noastra si  prin mangaierea din Scrip-
alta tar  a, si-a  pus la dispozitie  casa ˘ ˘
˘ ˘ turi s a avem sperant a”. (Rom. 15:4)
din tara  natala pentru a fi folosita ca ˆ ˘ ˘
ˆ Ce ınvat aminte putem trage din ea?
loc de ıntruniri si  congrese si  pentru ˘ ˘ ˆ
˘ Sa nu devenim niciodata atat de pre-
a gazdui slujitori cu timp integral. ˆ ˆ
ocupati de problemele noastre, ıncat
Desi  fratele face un sacrificiu finan- ˘
sa pierdem din vedere lucrul cel mai
ciar, gestul lui le este de mare ajutor ˘
important: justificarea suveranita-
vestitorilor locali,ˆ care nu au posi- ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ tii
 lui Iehova. Sa nu uitam ca, rama-
bilitati materiale. Intr-o tar  a ın care ˆ ˆ ˆ ˘
˘ nand fideli ın ıncercari, sustinem  su-
lucrarea noastra este restric tiona-  veranitatea lui Iehova, la fel ca Iov.
˘ ˆ
ta, fratii  ısi  folosesc propriile locuin- w17.06 24 ˚9; 25 ˚13, 14
˘
te
 ca sali ale Regatului. Astfel, multi
pionieri si  vestitori cu resurse limi- Joi, 26 decembrie
ˆ
tate au un loc de ıntrunire pentru ca- Veni ti cu mine deoparte,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
re nu trebuie sa plateasca chirie. O ıntr-un loc retras, si  odihni ti-va
˘
sora care face donatii  cu regularita- pu tin. (Mar. 6:31)
˘
te pentru construirea de sali ale Re- ˘
˘ Isus a simtit  uneori nevoia s a se
gatului a spus: „Am observat ca ge- ˘ ˘
˘ odihneasc a. Dupa o campanie in-
nerozitatea de care am dat dovada ˘
tensa de predicare, el le-a spus dis-
pe plan financiar de-a lungul timpu-
ˆ cipolilor
ˆ cuvintele citate mai sus.
lui a produs ın mine o schimbare ne- ˘
˘ ˘ Intr-adevar, relaxarea si  destinderea
obisnuit  a: m-a ajutat s a devin mai ˘ ˆ
˘ ˆ satisfac o necesitate importanta. In-
generoas a si  ın alte privinte.  Acum ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ sa exista pericolul ca destinderea sa
sunt mai dispusa sa iert, mai rabda- ˘ ˘
˘ devinaˆ principala noastra preocu-
toare si  accept mai usor  dezamagiri- ˆ
pare. In secolul I, multi gandeau ast-
le sau sfaturile”. w17.07 9 ˚9, 10 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
fel: „Sa mancam si  sa bem, caci mai-
Miercuri, 25 decembrie ne vom muri”. (1 Cor. 15:32) Aceeasi 
˘ ˆ
mentalitate predomina si  ın prezent
Iehova i-a spus lui Satan: ˆ ˘
˘ ˘ ın multe parti ale lumii. Cum ne pu-
„Iata ca tot ce are el este ˘
ˆ ˆ tem da seama dac a avem un punct
ın mana ta.” (Iov 1:12)
de vedere echilibrat cu privire la
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Chiar dac a, ın cele din urma, Iov relaxare? Pe parcursul unei s apt a-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
a ınteles
 motivul ıncerc arilor sale, mani, am putea nota c ate ore dedi-
˘ ˆ ˘ ˘
este posibil ca, uneori, sa se fi ıntre- cam activitatilor  spirituale. Apoi pu-
˘ ˆ ˘
bat de ce a trebuit sa sufere atat de tem compara acest numar de ore cu
˘ ˘ ˆ
mult. Daca Iov s-a luptat cu astfel de numarul de ore dedicate ın aceeasi 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ganduri, poate ca a reflectat la cu- s apt amana activit atilor  recreative,
vintele lui Dumnezeu, iar acest lucru cum ar fi sportul, hobby-urile, televi-
˘ ˘ ˘
l-a ajutat sa-si  pastreze un punct de zorul sau jocurile video. Ar trebui sa
˘ ˘ ˘ ˘
vedere corect si  sa gaseasca conso- renunt am la unele dintre aceste acti-
˘
lare. (Ps. 94:19) Relatarea despre Iov vitati  recreative? (Ef. 5:15, 16) w17.05
˘
ne poate ajuta si  pe noi sa avem un 24, 25 ˚11-13
 ˘
Vineri, 27 decembrie de vedere moral. (1 Pet. 2:12) Parintii 
˘
Regatul cerurilor este . . . asemenea nu trebuie s a lase responsabilitatea
˘ ˆ
unui negustor voiajor care cauta instruirii spirituale a copiilor lor ın
˘ ˘
seama altora. Ei trebuie sa urmareas-
perle scumpe. (Mat. 13:45) ˘ ˆ ˆ
ˆ c a ındeaproape modul ın care sunt
In ilustrarea lui Isus, negustorul ˘ ˘
˘ ˘ ˘ instrui ti  copiii lor si  s a-si fac a par-
a gasit o perla de o frumusete  rara. ˘ ˘ ˘
˘ tea. Parinti,  rugati-l pe Iehova s a va
Dar, ca sa o cumpere, negustorul tre- ajute si faceti  tot ce depinde de voi.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
buia s a-si  vanda toat a averea. Cat (2 Cron. 15:7) Puneti  spiritualitatea
˘ ˘ ˘
de pretioas  a trebuie sa fi fost aceasta copilului vostru mai presus de intere-
˘ ˘
perla pentru el! Adevarul privitor la sele voastre. Faceti tot ce puteti pen-
Regatul lui Dumnezeu poate fi com- ˘ ˘ ˘
˘ ˘ tru ca adevarurile biblice s a ajunga
parat cu aceasta perla de mare valoa- ˆ ˘ ˘
˘ la inima lui. Nu ıncetati niciodata sa
re. Dac a pretuim  Regatul asa  cum a ˘
sperati ca el va deveni un slujitor fi-
pretuit 
˘
negustorul perla, vom fi dis-
˘ del al lui Iehova. w17.05 12 ˚19, 20
pusi  sa renunt am la orice pentru a de- ˘
˘ Duminica, 29 decembrie
veni supusii  sai si  pentru a nu pierde
˘ ˆ
aceasta calitate. (Mar. 10:28-30) Za- Judecand din punctul de vedere
ˆ ˘
cheu, de exemplu, se ımbogatise  ex- al lui Iehova, departe de mine
ˆ ˆ ˘
torc and bani. (Luca 19:1-9) Totusi,  gandul sa- ti dau mostenirea

ˆ ˘
cand l-a auzit pe Isus vorbind despre stramosilor
 mei! (1 Regi 21:3)
Regat, acest om necinstit si-a  dat sea- ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ Imaginati-v  a urmatoarea scena: Un
ma cat de valoroase erau ınvat aturi- ˘ ˆ
barbat este acuzat ın mod fals de o in-
le sale si  a trecut imediat la actiune.  ˘
˘ ˘ frac tiune  grava. Spre disperarea fa-
El a spus: „Iata! Jumatate din bunu- ˘
˘ miliei si  a prietenilor sai, el este con-
rile mele, Doamne, le dau saracilor si  ˘
damnat pe baza marturiei false a doi
orice am extorcat de la cineva prin ˘
˘ ˆ ˆ ˘ martori, despre care se stie  c a sunt
acuzatie  fals a ınapoiez ımpatrit”. El
ˆ niste  netrebnici. Profund dezgustati 
a ınapoiat banii obtinu  ti prin mijloa- ˘
de ceea ce vad, oamenii cu simtul 
ce necinstite si  nu a mai fost lacom. ˘ ˘
drept a tii  asist a neputincio si  la uci-
w17.06 10 ˚3-5
derea acestui om nevinovat si  a fii-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Sambata, 28 decembrie lor sai. Scena descrisa nu este imagi-
˘ ˘ ˆ
˘ nara, ci prezinta situatia  ın care s-a
N-am niciun motiv de recunostin
 ta
ˆ ˘ aflat un slujitor fidel al lui Iehova din
mai mare decat acesta: sa aud de- ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ trecut, pe nume Nabot. El a trait ın
spre copiii mei ca umbla ın conti-
ˆ ˘ timpul domniei lui Ahab, un rege al Is-
nuare ın adevar. (3 Ioan 4)
raelului. (1 Regi 21:11-13; 2 Regi 9:26)
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Cei pe care p arintii
 ıi roaga s a Cand Ahab a vrut sa cumpere via lui
˘ ˘ ˆ
le ofere ajutor copiilor lor trebuie sa-i Nabot sau sa-i dea ın schimb o vie mai
ˆ ˘ ˘
ıncurajeze mereu pe copii s a-si  res- buna, Nabot a refuzat. De ce? Refu-
˘ ˘ ˘
pecte parintii.
 Ei trebuie sa vorbeas- zul lui Nabot s-a bazat pe legea data
˘ ˘ ˘
c a pozitiv despre ace stia
 si s a aiba de Iehova natiunii  Israel, care interzi-
˘ ˘ ˆ ˘
grija s a nu preia responsabilitatea cea vanzarea pentru totdeauna a pa-
˘ ˆ
lor. De asemenea, ei trebuie sa evite mantului mostenit.  (Lev. 25:23; Num.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
orice lucru care ar putea fi interpre- 36:7) Fara ındoiala, Nabot a vrut s a
tat de cineva din congregatie  sau din respecte legea lui Iehova. w17.04 23 ˚1;
afara ei ca fiind nepotrivit din punct 24 ˚4
 Luni, 30 decembrie Marti,  31 decembrie
ˆ ˘ ˘
Inca pu tin Nu te re tine sa . . . faci bine . . .
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
si
 cel rau nu va mai fi, cand sta ın puterea mainii tale
te vei uita la locul unde era s-o faci. (Prov. 3:27)
si  nu va mai fi. ˆ
„Iubirea de Dumnezeu” ne ındeam-
(Ps. 37:10) ˘ ˘ ˘
na s a-i tratam cu iubire pe altii,  mai
˘ ˆ ˆ
Ce fel de oameni vor ram ane pe ales c and trec ˆ prin situa tii  dificile.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
pam ant dupa ce oamenii rai vor fi (1 Ioan 3:17, 18) In secolul I, cand cres- 
distrusi?  Iehova a promis: „Cei sme- tinii din Iudeea au fost afecta ti  de
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ o foamete, congregatia  s-a organizat
ri ti  vor st apani pam antul si  ısi  vor ˘
˘ ˘ ˆ ca sa le ofere ajutor. (Fap. 11:28, 29)
gˆ asi desfatarea ın bel sug  de pace”. ˆ
In continuarea aceluiasi  psalm ci- Apostolii Pavel si  Petru i-au ındemnat
˘ ˆ ˘
tim: „Cei drepti vor mosteni  paman- pe cre stini  s a fie ospitalieri. (Rom.
˘
tul si  vor locui pentru totdeauna pe 12:13; 1 Pet. 4:9) Daca slujitorii lui Ie-
˘
hova trebuie sa manifeste ospitalita-
el”. (Ps. 37:11, 29) Cine sunt „cei sme- ˘ ˘
te fat a de fratii  de credint a care sunt
riti”  si  „cei drepti”?  Cei smeriti sunt ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ doar ın vizita, cu at at mai mult tre-
cei care se lasa cu umilint a ınvata  ti ˘ ˘ ˘
ˆ buie s a manifeste bun atate fa t a de
si  ındrumati  de Iehova. Cei drepti  ˘
˘ ˘ ˘ fratii  persecutati pentru credint a sau
sunt cei c arora le place s a fac a ce ˘ ˘ ˆ
ˆ a caror viat a este ın pericol! Recent,
este drept ˆ ın ochii lui Iehova Dum- mii de Martori ai lui Iehova au trebuit
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nezeu. In prezent, numarul oameni- s a-si  p araseasc a locuintele  din cau-
ˆ
lor buni este foarte mic ın compara- za conflictelor armate si  a persecu-
˘ ˆ
tie
 cu al oamenilor rai. Dar, ın lumea tiei
 din estul Ucrainei. Dinˆ nefericire,
˘ ˘
noua care va veni, cei smeriti si  cei unii si-au  pierdut viata.  Insa majori-
drepti nu vor constitui nici o mino- ˘ ˆ
tatea au g asit refugiu ın casele fra-
ritate, nici o majoritate, deoarece ˘ ˘
ˆ tilor
 lor de credint a din alte ˆ parti ale
vor fi numai oameni drepti.  Intr-ade- Ucrainei sau din Rusia. In ambele
˘ ˘ ˘
var, astfel de oameni vor transfor- t ari, ei si-au  pastrat neutralitatea po-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ma pamantul ın paradis. w17.04 10, 11 litica, dovedind c a ‘nu fac parte din
˘
˚5, 6 lume’, si  au continuat plini de zel ‘sa
˘ ˆ
anunte  vestea buna despre cuvant’.
(Ioan 15:19; Fap. 8:4) w17.05 4 ˚6, 7