!"#2 N r .

1 20 18

CARE ESTE
CALEA FERICIRII?
CUPRINS
 !"#2
C AR E E STE C ALEA F E R I C I R I I ? Vol. 99, No. 1 2018 ROMANIAN
˘
Tirajul fiecarei editii:
 64 905 000
˘ ˆ
Disponibila ın 182 de limbi
˘
3 Cum o poti gasi
 Awake! (ISSN 0005-237X)
Issue 1 March/April 2018
4 Multumire
 de sine si generozitate ˘ 2017 Watch Tower Bible
 and Tract Society of Pennsylvania.
˘ ˘ ˘ Printed in Germany.
6 Sanatate fizica si tenacitate ˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel-
 und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,
V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.
8 Iubire ¨
Mitteilung gemaß § 5 Abs. 2 HPresseG:
 Keine Beteiligungen.

10 Iertare

ˆ ˘
12 Un scop ın viat a Pentru STATELE UNITE ALE AMERICII:
Jehovah’s Witnesses

1000 Red Mills Road
˘
14 Sperant a Wallkill, NY 12589-3299
 Pentru CANADA:
˘ Jehovah’s Witnesses
16 Afla mai multe PO Box 4100
Georgetown, ON L7G 4Y4
˘
Pentru o lista cu toate adresele,
vezi www.jw.org/ro/contact.

˘ ˆ
UNDE PUTEM GASI SFATURI DEMNE DE INCREDERE
˘ ˘
PENTRU O VIAT A FERICITA?
ˆ ˘ ˘
Biblia spune: „Fericiti sunt cei ireprosabili
 ın caile lor, cei ce umbla
ˆ
ın legea lui Iehova”. (Psalmul 119:1)
˘ ˆ
Cele sapte
 articole analizeaza principii demne de ıncredere, care au trecut
ˆ ˘ ˘
proba timpului si care contribuie, ıntr-o mare masura, la fericirea omului.

s
Doriti mai multe informatii

sau un studiu biblic gratuit Accesati www.jw.org, sau scrieti-ne
 la una dintre
la domiciliu? adresele de mai sus.

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sustinute
 prin donatii.
 Pentru a face o donatie, va rugam sa accesati www.jw.org. Daca nu exista alta indicatie,

citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.
 C ALEA F E R I C I R I I

˘
Cum o poti gasi
˘ ˘ ˘
TE CONSIDERI O PERSOANA FERICITA? Daca da, ce anume te
˘ ˘
face fericit? Familia, locul de munca, religia? Sau poate ca astep  ti
˘
cu nerabdare ceva ce te-ar putea face fericit, cum ar fi termina-
˘ ˘ ˘
rea scolii,
 gasirea unui loc de munca bun sau cumpararea unei noi
masini.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Multi se simt, ıntr-o oarecare masura, fericiti cand ating un
ˆ ˆ ˘
obiectiv sau cand obtin  un lucru dorit. Dar cat dureaza acea feri-
˘
cire? De obicei, este de moment, ceea ce poate produce dezama-
gire.
˘ ˘
Fericirea a fost descrisa drept o stare de bine permanenta, ca-
˘ ˘
racterizata prin sentimente ce variaza de la multumire  la bucuria
˘ ˘ ˘ ˘
de a trai si prin dorinta  naturala ca aceasta stare sa continue.
ˆ ˘
In plus, fiind o stare de bine permanenta, fericirea a fost des-
˘ ˘ ˘ ˘
crisa drept o calatorie, nu o destinatie  sau un obiectiv. Daca
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
spunem: „Voi fi fericit cand . . .”, nu facem decat sa amanam mo-
ˆ
mentul cand vom fi fericiti. 
˘ ˘ ˘
Am putea compara fericirea cu o stare buna de sanatate. Cum
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ne putem bucura de o stare buna a sanatatii?  Alegandu-ne cu ın-
˘
telepciune
 „calea”: o buna alimentatie,  exercitii  fizice si un stil de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
viat a sanatos. In mod asemanator, fericirea este rezultatul alege-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rii unei cai bune ın viat a, adica a unui mod de viat a bazat pe prin-
˘ ˘
cipii sanatoase.
˘ ˘
Dar ce principii si calitati te pot ajuta sa fii fericit? Pot fi mai
ˆ ˘ ˘
multe, ınsa urmatoarele sunt esentiale: 

MULTUMIRE
 DE SINE SI GENEROZITATE
˘ ˘ ˘
SANATATE FIZICA SI
 TENACITATE
IUBIRE
IERTARE
ˆ ˘
UN SCOP IN VIAT A
˘
SPERANT A
˘ ˘ ˆ ˘
O carte foarte apreciata, plina de ıntelepciune,
 afirma: „Fericiti
ˆ ˘ ˘ ˆ
sunt cei ireprosabili
 ın caile lor, cei ce umbla ın legea lui Iehova”.
ˆ
(Psalmul 119:1) In continuare vom vedea care este calea fericirii.

3
 C ALEA F E R I C I R I I

MULTUMIRE
 DE SINE
SI
 GENEROZITATE
˘
GRIJI SI  NOPTI  NEDORMITE DEOARECE BOGATII- 
LE TREBUIE OCROTITE. „Dulce este somnul celui
˘ ˘ ˆ ˘
ce slujeste,  indiferent ca mananca putin  sau mult;
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
CAT DE DES AI AUZIT CA FERICIREA SI  SUCCESUL dar pe cel bogat nu-l lasa belsugul  sa doarma.”
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
SE MASOARA IN BOGATII?  Influenta  ti de aceasta (Eclesiastul 5:12)
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
idee, milioane de oameni muncesc ore ın sir  pentru DEZAMAGIRE DEOARECE FERICIREA INTARZIE SA
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
a castiga
 mai multi bani. Dar aduc banii si bunuri- APARA. In parte, aceasta dezamagire se instalea-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
le materiale o fericire durabila? Ce dezvaluie dove- za deoarece dorinta  avida dupa bani nu poate fi ni-
zile? ˘ ˘ ˘
ciodata satisfacuta. „Cine iubeste  argintul nu se
˘
Potrivit revistei Journal of Happiness Studies, satura de argint, iar cine iubeste  avutia  nu se satu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
odata ce necesitatile  de baza au fost satisfacute, ra de castig.”  (Eclesiastul 5:10) In plus, o persoana
˘ ˘ ˘ ˘
un venit suplimentar nu are prea mare impact asu- ahtiata dupa bogatii  s-ar putea sa sacrifice lucruri
˘ importante, care aduc fericire, cum ar fi timpul
pra starii generale de fericire sau de bine. Deci nu
ˆ ˆ ˘
banii sunt problema. Intr-un articol din revista petrecut cu familia si prietenii sau ın activitati spiri-
ˆ ˘ ˘ tuale.
Monitor on Psychology se spune ınsa ca „dorinta 
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
avida de a castiga  [bani] este asociata cu neferici- SUFERINT A SI  FRUSTRARE CAND BANII SE DE-
˘
rea”. Aceste cuvinte amintesc de un sfat biblic dat VALORIZEAZA SAU INVESTITIILE  NU ADUC PRO-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cu aproape doua mii de ani ın urma: „Iubirea de FITUL DORIT. „Nu te osteni sa castigi  bogatii.  Nu-ti
˘ ˘ ˆ mai folosi priceperea pentru aceasta. Ti-ai  arun-
bani este radacina a tot felul de rele, iar unii, rav-
˘ ˘ cat cumva privirea spre ele, desi nu sunt nimic?
nind la aceasta iubire, . . . s-au strapuns peste tot
˘ ˆ
cu multe dureri”. (1 Timotei 6:9, 10) Care ar putea Caci, negresit,  ele ısi fac aripi ca ale acvilei si zboa-
˘
fi unele dintre aceste dureri? ra spre ceruri.” (Proverbele 23:4, 5)

˘
4 TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 ˘
CALITATI CE ADUC FERICIRE IDEI-CHEIE

ˆ
MULTUMIRE  DE SINE. „N-am adus nimic ın lume si
˘ ˆ
nici nu putem sa ducem ceva din ea. Astfel, avand
˘ ˘ ˆ
hrana si acoperamant, vom fi multumi
˘
 ti cu aces-
˘ „Iubirea de bani
tea.” (1 Timotei 6:7, 8) O persoana multumit
ˆ ˘
 a nu se
˘ ˘ ˘ ˘
plange si nu murmura, atitudine ce o ajuta sa nu
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
este radacina a
fie invidioasa. Si,  ıntrucat nu doreste  sa aiba mai
ˆ ˆ
mult decat ısi poate permite, nu se streseaza si nu
˘ tot felul de rele,
ˆ
se ıngrijoreaza inutil.
˘ ˆ
˘ ˆ iar unii, ravnind
GENEROZITATE. „Este mai multa fericire ın a da
ˆ ˆ ˘ ˘
decat ın a primi.” (Faptele 20:35) O persoana gene-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
la aceasta iubire,
roasa este fericita pentru ca se bucura sa-i faca pe ˘
altii
 fericiti,  chiar si atunci cand tot ce poate oferi
ˆ . . . s-au strapuns
˘
este doar o mica parte din timpul si energia ei. Ea
obtine  ceea ce nu se poate cumpara cu bani: iubi-
˘ peste tot cu
˘ ˆ
re, respect si prieteni adevarati,  care, la randul lor, multe dureri.”
sunt generosi.  (Luca 6:38)
ˆ
A PUNE OAMENII MAI PRESUS DECAT LUCRURILE. (1 Timotei 6:10)
ˆ ˆ
„Mai bine o mancare de legume si iubire, decat un
ˆ ˘ ˘
taur ıngrasat  si ura.” (Proverbele 15:17) Ce idee
transmite versetul? Relatiile  pline de iubire cu altii 
ˆ ˘
sunt mai pretioase  decat bogatiile.  Iar iubirea este
˘
esential  a pentru a fi fericiti. 
˘ ˆ „Iubirea de bani”
Sabina, din America latina, a ınteles  valoarea
acestor principii biblice. Fiind abandonata de sot,
˘ poate cauza . . .
˘ ˘ ˘ ˘
Sabina a facut mari eforturi sa aiba cu ce trai ea si
˘ ˘ ˘
cele doua fiice ale ei. Avea doua locuri de munca si
ˆ ˆ ˛ griji si nopti nedormite
se trezea ın fiecare zi la patru dimineata.  In pofida ˘
programului extenuant, ea a decis sa studieze Bi-
˘ ˛ dezamagire
˘
blia. Rezultatul? ˛ suferint a si frustrare
Desi nivelul ei de trai nu s-a schimbat prea mult,
˘ ˆ ˘ ˘
optica ei de viat a s-a ımbunatatit  considerabil. Ea a Sunt fericiti cei care . . .
˘
cunoscut fericirea care deriva din satisfacerea ne-
˘ ˘
cesitatilor  spirituale. (Matei 5:3) A gasit prieteni
˘ ˘ ˛ sunt multumi
 ti cu ce au
adevarati printre fratii  de credint a si a cunoscut fe-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ricirea de a darui ımpartasindu-le  altora cele ınva- ˛ sunt generosi
tate
 din Biblie.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˛ pun oamenii mai presus
„Intelepciunea  este dovedita dreapta de lucrarile ˆ
decat lucrurile
ei”, spune Biblia. (Matei 11:19) Potrivit acestui prin-
cipiu, multumirea  de sine si generozitatea, precum
ˆ
si faptul de a pune persoanele mai presus decat
ˆ ˘
lucrurile se dovedesc a fi actiuni  ıntelepte  datorita
rezultatelor lor.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 C ALEA F E R I C I R I I
˘ ˘ ˘
SANATATE FIZICA
SI
 TENACITATE

˘ ˘ ˘ ˘
O BOALA CRONICA SAU O DIZABILITATE POATE NU-TI  CONTAMINA CORPUL. „Sa ne curatim  de tot
˘ ˘ ˘
AFECTA GRAV CALITATEA VIETII.  Dupa ce a ramas ce murdareste  carnea si spiritul.” (2 Corinteni 7:1)
˘ ˆ ˆ ˘
paralizat, un barbat pe nume Ulf, candva plin de Oamenii ısi contamineaza corpul prin practici pre-
˘ ˘ ˘ ˆ
viat a si sanatos, a spus: „Am ajuns foarte deprimat. cum fumatul, consumul ın exces de alcool ori con-
˘
Mi-am pierdut toata forta  si curajul . . . Eram dis- sumul de droguri. Potrivit Centrului pentru Contro-
˘
trus”. lul si Prevenirea Bolilor din SUA, fumatul „cauzeaza
˘ ˘ ˘
Experienta  lui Ulf ne aminteste  ca niciunul dintre boli si dizabilitati si afecteaza aproape toate orga-
˘ ˘ ˘ nele”.
noi nu avem control deplin asupra sanatatii  noas-
˘ ˘
tre. Totusi,  putem lua unele masuri pentru a reduce CONSIDERA CORPUL SI  VIATA  PRETIOASE.  „Prin
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
riscul ımbolnavirii. Dar ce putem face daca starea [Dumnezeu] avem viat a, ne misc  am si existam.”
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sanatatii  noastre se ınrautate  ste?
 Inseamna ca (Faptele 17:28) Daca apreciem viata,  nu ne vom ex-
˘ ˘ ˘
suntem sortiti nefericirii? Nicidecum! Sa analizam pune unor riscuri inutile la locul de munca, la volan
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cateva principii care ne ajuta sa fim mai sanatosi.  ori ın alegerea divertismentelor. Senzatiile  tari de o
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
FII „CUMPATAT IN OBICEIURI”. (1 Timotei 3:2, 11) clipa nu merita riscul de a ramane infirmi pentru tot
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ restul vietii! 
Obiceiul de a manca sau a bea ın exces dauneaza ın
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mod clar sanatatii,  ca sa nu mai vorbim ca e si cos- CONTROLEAZA-TI  EMOTIILE
 NEGATIVE. Exista o
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
tisitor! „Sa nu fii printre cei ce beau mult vin, prin- stransa legatura ıntre minte si corp. Prin urmare,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tre cei ce nu se mai satura de carne. Fiindca betivul  evita anxietatea exagerata, mania scapata de sub
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
si cel lacom la mancare vor ajunge saraci.” (Prover- control, invidia si alte emotii  daunatoare. „Lasa ma-
˘ ˘ ˆ
bele 23:20, 21) nia si paraseste  furia”, se spune ın Psalmul 37:8.

˘
6 TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 ˆ ˘ ˆ ˘
Tot ın Biblie citim: „Nu va ıngrijorati niciodata pentru IDEI-CHEIE
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ziua de maine, caci ziua de maine va avea ıngrijorari-
le ei”. (Matei 6:34)
˘ ˆ
CONCENTREAZA-TE ASUPRA GANDURILOR POZI-
˘ ˘ ˘
TIVE. „O inima calma este viata
ˆ
 trupului”, se spune
˘ ˘ Daca sunt
ın Proverbele 14:30. Biblia mai afirma: „O inima vese-
˘
la este un bun medicament”. (Proverbele 17:22) Stiin-
˘ ˘
 respectate, legile
ta  confirma adevarul acestor cuvinte. Dr. Derek Cox,
un medic din Scotia,  a spus: „Daca esti
˘
 fericit, riscul si principiile divine
ˆ ˘
de a te ımbolnavi e mai mic decat ın cazul celor nefe-
ˆ ˆ ˆ ˘
riciti”. 
‘ ınvioreaza sufletul,
ˆ
FII TENACE. Uneori, s-ar putea ca singura solutie  sa
˘ ınveselesc inima si
fie suportarea unei ıncercari de durata, cum este si ın
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cazul lui Ulf, mentionat 
ˆ
la ınceput. Putem alege ınsa
ˆ ˘ fac sa straluceasca
ˆ ˘
modul ın care o vom suporta. Unii cad prada descu-
˘
rajarii, ceea ce nu face decat sa ınrautateasc
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘

˘
a lucru-
ochii’.
ˆ ˘ ˆ
rile. „Te-ai descurajat ın ziua necazului? Mica ıti va fi (Psalmul 19:7, 8)
ˆ
puterea”, se spune ın Proverbele 24:10.
˘
Altii,  desi initial  se simt descurajati,  nu se dau ba-
˘ ˘ ˘ ˘
tuti.  Se adapteaza si gasesc modalitati de a face fat a
ˆ
situatiei,  fiind astfel persoane tenace. Asa  a fost si ın
˘ ˘ ˘ ˘
cazul lui Ulf. El marturiseste  ca, dupa multe rugaciuni
ˆ
si meditare asupra mesajului ıncurajator al Bibliei, nu
˘ ˘
s-a mai concentrat la limitele lui, ci la posibilitatile  pe
ˆ ˆ Biblia ne sfatuieste
 ...
care le avea. In plus, ca multi altii  care trec prin ıncer-
˘ ˆ ˘
cari grele, Ulf a ınvatat  lectii  valoroase privind empa-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
tia si compasiunea, simtindu-se  astfel ındemnat sa le ˛ sa fim cumpatati ın obiceiuri
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ımpartaseasc  a altora mesajul mangaietor al Bibliei. ˛ sa nu ne contaminam corpul
˘ ˘ ˘
Alta persoana care a suferit mult este un barbat ˘ ˘ ˘
pe nume Steve. La 15 ani, ın urma unui accident, el a
ˆ ˛ sa consideram viata  sacra
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ramas paralizat de la gat ın jos. La varsta de 18 ani a ˛ sa ne tinem
 sub control
˘ ˘
reusit  sa-si foloseasca din nou bratele.  Apoi a mers emotiile
 negative
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
la facultate, unde a ınceput sa duca o viat a imorala si
˘ ˆ ˛ sa ne concentram asupra
sa consume droguri si alcool. Isi pierduse orice spe- ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ gandurilor pozitive
rant a. Lucrurile s-au schimbat ınsa cand a ınceput sa
˘ ˘ ˘
studieze Biblia. Studiul l-a ajutat sa vada viata  cu alti ˛ sa fim persoane tenace
˘ ˘
ochi si sa renunte  la obiceiurile rele. El marturiseste: 
˘
„Sentimentul de gol a disparut. Acum viata  mea e
ˆ ˘ ˘ ˘
ımplinita, fericita si linistit  a”.
Cuvintele lui Steve si ale lui Ulf ne amintesc de
ˆ
ceea ce se spune ın Psalmul 19:7, 8: „Legea lui Iehova
˘ ˆ ˘
este perfecta si ınvioreaza sufletul. . . . Ordinele lui
ˆ
Iehova sunt drepte si ınveselesc inima, porunca lui Ie-
˘ ˘ ˘ ˘
hova este curata si face sa straluceasca ochii”.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 C ALEA F E R I C I R I I

IUBIRE

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ORICE OM TANJESTE  DUPA IUBIRE. Nicio cas- loasa, nu se lauda, nu se ıngamfa, nu se comporta
˘ ˘ ˆ ˘
nicie, familie sau prietenie nu poate prospera fara necuviincios, nu ısi cauta propriile interese, nu se
˘ ˘ ˘ ˘
iubire. Prin urmare, iubirea este esential  a pentru irita. Nu tine
 cont de raul suferit. Nu se bucura de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
o buna sanatate mintala si pentru a fi fericiti.  Dar nedreptate, ci se bucura cu adevarul. Indura totul,
despre ce iubire este vorba? ˘ ˘
. . . spera totul, suporta totul. Iubirea nu se termi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Bineınteles, iubirea romantica ısi are rolul ei. na niciodata”. (1 Corinteni 13:4-8)
ˆ ˘ ˘ ˘
Insa aici nu ne referim la acest gen de iubire, ci la O astfel de iubire nu numai ca „nu se termina”,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
o forma de iubire superioara, care determina per- ba chiar creste  odata cu trecerea timpului. Si,  ın-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
soana sa arate interes sincer fat a de binele altora, trucat este ındelung rabdatoare, buna si iarta to-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ba chiar sa puna interesele acestora mai presus tul, ea este „o legatura perfecta a unitatii”.  (Co-
˘
de ale ei. Desi e o iubire motivata de principiile di- loseni 3:14) Relatiile  cimentate printr-o asemenea
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
vine, nu e rece, lipsita de sentimente. iubire ofera sigurant a si procura fericire, ın pofi-
˘ ˘ ˘
Iata o frumoasa descriere a iubirii: „Iubirea este da imperfectiunilor  umane. Sa vedem efectul iubi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ındelung rabdatoare si buna. Iubirea nu este ge- rii asupra legaturii conjugale.

˘
8 TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 ˘ ˘
UNITI
 PRIN
˘ „LEGATURA PERFECTA IDEI-CHEIE
A UNITATII”

ˆ ˘
Isus Cristos ne-a ınvatat  principii importante
privitoare la casnicie. De exemplu, el a spus: „«De
˘ ˆ
˘
aceea va lasa barbatul pe tatal sau si pe mama sa
˘ ˘ ˘ ‘Iubirea este ınde-
˘ ˘
si se va alipi de sotia  sa si cei doi vor fi o singu- lung rabdatoare si
˘
ra carne». . . . Deci ce a pus Dumnezeu ın acelasi
ˆ
˘ ˆ ˘
˘
jug omul sa nu desparta”. (Matei 19:5, 6) De aici
˘ buna. Indura totul,
se desprind cel putin
˘
 doua principii importante. ˘ ˘
„CEI DOI VOR FI O SINGURA CARNE.” Legatura
˘ ˘ spera totul, suporta
˘ ˘ ˘
conjugala este cea mai intima relatie  dintre doua totul. Iubirea nu se
persoane, iar iubirea o poate ocroti de infidelita- ˘ ˘
te, act prin care partenerul infidel devine „un sin- termina niciodata.’
gur corp” cu altcineva, care nu este partenerul
(1 Corinteni 13:4-8)
conjugal. (1 Corinteni 6:16; Evrei 13:4) Infidelita-
ˆ
tea duce la pierderea ıncrederii si chiar la ruinarea
˘ ˘ ˆ ˘
casniciei. Daca ın familie exista si copii, ei vor su-
feri mult pe plan afectiv si se vor simti neiubiti,  ne-
siguri, ba chiar vor avea resentimente.
ˆ ˆ ˘
‘DUMNEZEU I-A PUS IN ACELASI  JUG.’ In plus, Iubirea promoveaza
˘ ˘ ˘ ˘
casnicia este o legatura sacra. Cuplurile care au
˘ ˘ ˆ ˘
fericirea deoarece . . .
acest punct de vedere se straduiesc sa-si ınta-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
reasca legatura conjugala si nu cauta sa puna ca- ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘
pat casniciei cand ıntampina probleme. Iubirea lor
ˆ ˆ ˆ ˘ ˛ ne ajuta sa aratam interes
˘
˘
este puternica si trainica. O astfel de iubire „ındu-
˘ ˆ sincer fat a de binele altora
˘ ˘ ˘
ra totul” si contribuie la rezolvarea problemelor si ˛ devine mai puternica odata
˘
la pastrarea armoniei conjugale. cu trecerea timpului
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Cand ıntre parinti exista iubire altruista, copiii
ˆ ˆ ˘ ˘ ˛ da fort a si tarie prieteniilor
au numai de castigat.  O tanara pe nume Jessica a ˘
˘ ˘ si legaturii conjugale
spus: „Parintii  mei se iubesc cu adevarat si se res- ˘
˘
pecta mult. Cand o vad pe mama cum ıi arata res-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˛ le da copiilor sentimentul
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
pect tatalui meu, mai ales ın prezenta  noastra, ımi sigurantei  si ıi ajuta sa se
˘ dezvolte armonios
doresc sa fiu ca ea”.
˘ ˘ ˘ ˘
Iubirea este principala calitate a lui Dumnezeu. ˛ ne ajuta sa ne asemanam
De fapt, Biblia spune: „Dumnezeu este iubire”. mai mult cu Creatorul nostru
˘
(1 Ioan 4:8) De aceea, nu ne surprinde ca Iehova
este numit si ‘fericitul Dumnezeu’. (1 Timotei 1:11)
˘ ˘ ˘
Si
 noi vom fi fericiti daca ne vom stradui sa imi-
˘ ˘
tam calitatile  Creatorului nostru, mai ales iubirea
ˆ
sa. In Efeseni 5:1, 2 se spune: „Fiti deci imitatori ai
lui Dumnezeu, ca niste  copii iubiti,  si umblati me-
ˆ
reu ın iubire”.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 ˆ ˘
„IN COPILARIE, AM AUZIT NUMAI INSULTE SI 
˘
TIPETE”,
 marturiseste  o femeie pe nume Patricia.
C ALEA F E R I C I R I I ˘ ˘
„Nu stiam  sa iert. Chiar si dupa ce-am crescut,
˘ ˘ ˆ
daca cineva ma jignea, ımi pierdeam linistea  si
IERTARE ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
somnul zile ıntregi.” Intr-adevar, o viat a plina de
ˆ ˘
manie si resentimente nu e nici fericita si,  cu sigu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rant a, nici sanatoasa. Studiile demonstreaza ca
˘
oamenii care nu iarta . . .
ˆ ˘ ˘ ˘
˛ permit ca mania sau amaraciunea sa le distru-
˘ ˆ ˘
ga relatiile  cu altii,
 ajungand sa se izoleze;
˘ ˘
˛ se supara repede, devin anxiosi,  chiar foarte
deprimati; 
˘ ˆ
˛ se concentreaza atat de mult asupra unei gre-
ˆ ˆ ˘
seli,
 ıncat nu se pot bucura de viat a;
˘ ˘ ˘
˛ considera ca nu-si respecta valorile spirituale;
˛ sunt mai stresati,  fiind expusi unui risc mai
ˆ ˘
mare de a se ımbolnavi: de exemplu, ar putea
suferi de boli cardiovasculare, hipertensiune,
˘
artrita, cefalee si altele.1
ˆ ˘
CE ESTE IERTAREA? A ierta ınseamna a trece cu
ˆ ˘ ˆ
vederea vina sau greseala  cuiva si a ınlatura mania,
ˆ ˘ ˆ
resentimentele ori gandurile de razbunare. Nu ın-
˘ ˆ ˘ ˘
seamna ınsa a tolera o greseal  a, a o minimaliza
˘ ˆ ˆ
sau a pretinde ca nu s-a ıntamplat nimic. Actiunea 
˘ ˆ
de a ierta constituie o alegere personala bine gan-
˘ ˘
dita, care reflecta dorinta  iubitoare de a restabili
˘ ˘
pacea si de a lega sau de a pastra o relatie  buna cu
˘
persoana respectiva.
˘ ˘ ˘
Iertarea reflecta si pricepere. O persoana ierta-
˘ ˘ ˆ
toare este constient  a ca toti gresim  prin cuvant
˘ ˆ ˘
sau fapta. (Romani 3:23) Recunoscand aceasta
ˆ ˘ ˘ ˘
realitate, Biblia ne ındeamna: „Continuati sa va su-
˘
portati unii pe altii  si,  daca cineva are vreun motiv
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa se planga ımpotriva altuia, sa va iertati cu mari-
nimie unii pe altii”.  (Coloseni 3:13)
˘ ˘ ˘
E logic sa conchidem ca iertarea e o fatet  a
˘ ˘ ˘ ˘
importanta a iubirii, care este „o legatura perfecta
˘
a unitatii”.
 (Coloseni 3:14) De fapt, potrivit site-ului
Mayo Clinic, iertarea duce la . . .
1 Sursa: site-urile Mayo Clinic si Johns Hopkins Medicine si revista So-
cial Psychiatry and Psychiatric Epidemiology.

˘
10 TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 ˆ ˆ
˛ relatii  mai bune cu altii,
 ıntrucat presupune sen- IDEI-CHEIE
ˆ
timente de empatie, ıntelegere
 si compasiune
˘
fat a de persoana care ne-a jignit;
˘ ˘ ˘
˛ o sanatate mai buna pe plan mintal si spiritual;
˘ ˘
˘
˛ reducerea anxietatii,  a stresului si a resenti- „Continuati sa va
mentelor;
˛ mai putine simptome ale depresiei.
suportati unii pe
˘ ˘
˘
IARTA-TE. A te ierta poate fi „cel mai greu lucru” si
altii
 si . . . sa va
˘ ˘
totusi „este cel mai important factor pentru o sa-
˘ ˘ ˘ ˆ
iertati cu marini-
natate buna” pe plan mintal si fizic, se arata ın re-
ˆ
vista Disability & Rehabilitation. Ce te poate ajuta ın mie unii pe altii.” 
acest sens?
(Coloseni 3:13)
˛ Nu astepta  perfectiune  de la tine, ci fii realist
ˆ ˘ ˘
acceptand ca si tu, la fel ca oricare alta persoa-
˘
na, vei gresi.  (Eclesiastul 7:20)
ˆ ˘
˛ Invat a din propriile greseli  si,  probabil, nu le vei
repeta.
˘
Iertarea contribuie la . . .
˛ Ai rabdare cu tine; unele defecte de personali-
˘
tate si unele obiceiuri rele nu vor disparea pes-
te noapte. (Efeseni 4:23, 24) ˛ relatii
 mai bune si pace
˘
ˆ
˛ Alege-ti prieteni care te ıncurajeaza, sunt pozi-
˘ interioara
˘
tivi si plini de consideratie,  dar care sunt si sin- ˛ reducerea anxietatii,  a
ceri cu tine. (Proverbele 13:20) stresului si a resentimentelor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˛ Daca ai suparat pe cineva, recunoaste-  ti gre- ˛ o mai buna sanatate pe plan
ˆ ˆ
seala
 si cere-ti iertare. Cand te ımpaci cu per- fizic, mintal si spiritual
˘ ˆ ˆ
soana respectiva, ıti redobandesti  pacea inte-
˘
rioara. (Matei 5:23, 24)

PRINCIPIILE BIBLICE DAU REZULTATE!

˘ ˘
Dupa ce a studiat Biblia, Patricia, mentionat  a
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
la ınceput, a ınvatat sa ierte. „M-am simtit  eliberata
ˆ ˘
de furia care ımi otravea viata”,  a scris ea. „Nu mai
˘ ˘
sufar si nici nu-i mai fac pe altii  sa sufere. Principiile
˘ ˘
biblice dovedesc ca Dumnezeu ne iubeste  si ca vrea
ce e mai bun pentru noi.”
˘
Un barbat pe nume Ron a spus: „Nu am control
ˆ
asupra gandurilor si actiunilor
 altora, dar pe ale
˘ ˘
mele le pot controla. Daca vreau pace, trebuie sa
ˆ ˘ ˆ ˘
ınlatur resentimentele. Am ınceput sa consider pa-
cea si resentimentele ca ziua si noaptea, care nu se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ıntalnesc niciodata. Acum am o constiin  t a linistit a”.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 C ALEA F E R I C I R I I
ˆ ˘
UN SCOP IN VIAT A

ˆ ˘
OMUL E UNIC IN MULTE PRIVINTE:  SCRIE, PIC- scopul vietii?  Dupa ce am reflectat profund, am
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
TEAZA, CREEAZA SI  SE GANDESTE  LA INTREBA- ajuns la concluzia ca trebuie sa existe un Creator.”
˘ ˆ ˆ ˘
RILE IMPORTANTE ALE VIETII:  De ce exista uni- In ıncercarea de a gasi scopul vietii,  Alexei
˘
versul? Cum am aparut? Care e scopul vietii?  Ce a analizat Biblia. Ulterior, sotia  lui, medic de pro-
˘ ˆ ˘
ne rezerva viitorul? fesie, care era si ea atee, a ınceput sa studieze Bi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Unii oameni nu-si pun aceste ıntrebari, crezand blia doar pentru a-i demonstra ca se ınsela!  Acum
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ca nu exista raspuns la ele. Altii  considera ca ele amandoi cred ın Dumnezeu si stiu  din Biblie care
nu-si au rostul, deoarece viata  e rezultatul evolu- este scopul lui cu privire la oameni.
˘ ˘ ˘ ˆ
tiei
 oarbe. „Nu exista dumnezei, nu exista niciun DR. HUABI YIN, SPECIALISTA IN FIZICA PLAS-
scop”, a declarat William Provine, profesor de isto- ˆ ˘
MEI. Huabi Yin a studiat fizica si,  ani la rand, a fa-
˘ ˘ ˘ ˆ
rie si de biologie. El a adaugat: „Nu exista un fun- cut cercetari ın domeniul fizicii plasmei. Conside-
dament real pentru valorile morale si nici un sens ˘
rata a patra stare de agregare a materiei, plasma
real al vietii”.  ˘ ˆ ˘ ˆ
(prezenta ın Soare) e compusa, ın principal, din
˘ ˘ ˘
Iar altii  considera inacceptabila aceasta concep- electroni si ioni pozitivi.
˘ ˘ ˘ ˆ
tie
 fatalista despre lume. Ei observa ca universul e „Cand studiem fenomenele naturale, noi, oame-
guvernat de legi matematice exacte si complexe. ˘ ˆ
nii de stiin  t a, descoperim mereu un grad ınalt de
˘ ˆ ˘
Pentru ei, modelele din natura, pe care oamenii ın- ordine, rezultata din actiunea  unor legi precise”,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
cearca sa le copieze, sunt extraordinare. Ei ınteleg  spune Huabi. „M-am ıntrebat cum au aparut aces-
˘ ˆ ˘ ˘
ca modelele complicate si functionale  pe care le te legi. Pana si un foc pentru gatit trebuie tinut 
˘ ˘ ˘
observa zilnic constituie rezultatul unui proiect sub control cu atentie!  Atunci cine e raspunzator
inteligent, nu al unor procese nedirijate. ˘
de legile care dicteaza procesele solare? Cu timpul,
˘
Astfel de rationamente  i-au determinat pe unii am ajuns la concluzia ca prima afirmatie  din Biblie
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
evolutioni  sti sa-si revizuiasca pozitia.  Prezentam constituie cel mai logic raspuns: «La ınceput Dum-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın continuare doar doua exemple. nezeu a creat cerurile si pamantul».” (Geneza 1:1)
˘ ˆ ˘
DR. ALEXEI MARNOV, NEUROCHIRURG. „La Stiin
 ta
 a raspuns la multe ıntrebari de tipul
˘ ˘
scoal
 a ni s-a predat ateismul si teoria evolutiei”,  „cum”: Cum functioneaz  a celulele cerebrale? Cum
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
spune el. „Cine credea ın Dumnezeu era conside- genereaza Soarele caldura si lumina? Dar, asa  cum
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
rat ignorant.” Insa ın 1990, Alexei a ınceput sa pri- au aflat Alexei si Huabi, Biblia raspunde la ıntrebari
˘
veasca altfel lucrurile. de tipul „de ce”, mult mai importante: De ce exis-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
„Intotdeauna m-am straduit sa ınteleg  explica- ta universul? De ce e guvernat de legi? De ce exis-
˘ ˘
tia
 logica a existentei  lucrurilor, inclusiv a creieru- tam?
˘ ˘ ˆ
lui uman”, marturiseste  el. „Acest organ uluitor a Referitor la pamant, Biblia spune: ‘Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
fost numit, pe drept cuvant, cea mai complexa nu l-a creat ın zadar, ci l-a ıntocmit sa fie locuit’.
˘ ˆ ˘
structura din universul cunoscut. Dar a fost creie- (Isaia 45:18) Intr-adevar, Dumnezeu are un scop
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
rul proiectat sa asimileze cunostin  te  si sa doban- cu privire la pamant, iar ın urmatorul articol vom
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
deasca deprinderi, iar apoi sa moara? N-are logi- vedea ca acest scop are o stransa legatura cu spe-
˘ ˘ ˆ ˘
ca! Asa  ca m-am ıntrebat: De ce existam? Care e ranta. 

˘
12 TREZITI-V
 A! nr. 1 2018
 IDEI-CHEIE

‘Dumnezeu nu a
˘ ˆ ˆ
creat pamantul ın
ˆ
zadar, ci l-a ıntocmit
˘
sa fie locuit.’
(Isaia 45:18)

„Avem nevoie de
ˆ ˘
un scop ın viat a”
˘ ˘ ˆ ˘
„Pentru a trai si a ramane sa-
˘
natosi pe plan mintal, avem
ˆ ˘
nevoie de un scop ın viat a”, a
scris William McDougall, profe-
sor de psihologie. De aceeasi
˘
parere este si Carol Ryff, si ea
profesor de psihologie, care a
˘ ˘
afirmat ca oamenii a caror
˘ ˘
„viat a are un scop sunt mai sa-
˘ ˆ
natosi:  ın cazul lor, riscul de a
avea afectiuni  cognitive, . . . ,
boli cardiovasculare e mai re-
ˆ
dus, recuperarea ın urma unui
˘
accident vascular e mai usoar  a
˘
si mai rapida, . . . , si,  prin ur-
˘
mare, traiesc mai mult”.
 ˆ
„[Am] ganduri de pace, nu de
˘ ˘
nenorocire, ca sa va dau
C ALEA F E R I C I R I I ˘
˘ un viitor si o sperant a.”
SPERANT A (Ieremia 29:11)
 ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„FARA SPERANT A, SPIRITUALITATEA NOASTRA Putem fi siguri ca aceste promisiuni se vor
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
AR MURI”, se spune ın cartea Hope in the Age ımplini? Cand a fost pe pamant, Isus a dovedit
of Anxiety. „Speranta  este cel mai bun medica- ˘ ˆ
ca era calificat pentru a fi ınvestit ca Rege. A vin-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ment ın lupta cu sentimentele de teama, singura- decat bolnavi, a hranit saraci si a ınviat morti.  Mai
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
tate si deznadejde.” mult, ınvat aturile sale contin  principii care ıi ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Si  Biblia accentueaza necesitatea de a avea pe oameni sa traiasca ımpreuna ın pace si unitate
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ pentru totdeauna. Isus a prezis evenimente din vi-
sperant a, dar ne si avertizeaza ın legatura cu spe-
ˆ ˘
rantele  desarte.  In Psalmul 146:3 se spune: „Nu itor, cum ar fi cele care vor marca zilele din urma
˘ ˆ ˆ ˆ ale lumii din prezent.
va puneti ıncrederea ın nobili, nici ın fiul omului
˘ ˆ ˆ ˆ
pamantean, ın care nu este salvare”. Este ıntelept, 
asadar,

˘
sa nu ne punem speranta
ˆ
 ın oameni, ci sa
˘ FURTUNA DE DINAINTEA LINISTII

ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ne ıncredem ın Creatorul nostru, care ısi poate ın- Isus a prezis ca zilele din urma nu vor fi carac-
˘ ˆ
deplini toate promisiunile. Sa vedem cateva dintre terizate nicidecum prin pace si securitate! Sem-
ele. ˆ
nul complex „al ıncheierii acestui sistem”, mentio- 
˘ ˆ ˘
RAUTATEA SE VA SFARSI;  CEI DREPTI  SE VOR nat de Isus, include razboaie pe tot globul, lipsuri
˘ ˆ ˘ ˘
BUCURA DE PACE ETERNA: „Inca putin  si cel rau de alimente, epidemii si cutremure mari. (Matei
˘ ˆ ˘
nu va mai fi. . . . Dar cei smeriti vor stapani pa- 24:3, 7; Luca 21:10, 11; Revelatia  6:3-8) Isus a mai
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
mantul si ısi vor gasi desfatarea ın belsug  de mentionat: „Din cauza ınmultirii  nelegiuirii, iubirea
˘ ˆ ˆ ˘
pace”, se afirma ın Psalmul 37:10, 11. In versetul celor mai multi se va raci”. (Matei 24:12)
˘ ˆ ˘
29 se mai spune ca „cei drepti . . . vor locui pentru Lipsa iubirii va ımbraca diverse forme, asa  cum
˘ ˆ ˘ ˆ
totdeauna” pe pamant. arata alt scriitor al Bibliei. In 2 Timotei 3:1-5 se
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
NU VOR MAI FI RAZBOAIE: „Iehova . . . face sa ın- spune ca, ın „zilele din urma”, oamenii vor fi obse-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ceteze razboaiele pana la marginile pamantului. dati de propria persoana, de bani si de placeri.
ˆ ˘ ˆ ˆ
Frange arcul, face bucati sulita  si arde ın foc care- Ei vor fi aroganti si cruzi. In familii va lipsi afectiu- 
le”. (Psalmul 46:8, 9) ˘ ˘ ˘
nea naturala, iar copiii vor fi neascultatori de pa-
˘ ˘
NU VOR MAI FI BOLI, SUFERINT A SAU MOARTE: rinti.
 Ipocrizia religioasa va fi la ordinea zilei.
˘ ˘ ˘ ˘
„[Dumnezeu] va sterge  orice lacrima din ochii lor Situatia  furtunoasa din prezent confirma ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
si moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici ne aflam ın zilele din urma. Ea mai confirma ca
durere nu vor mai fi”. (Revelatia  21:3, 4) ˆ ˆ ˘ ˘
Regatul va aduce, ın curand, o viat a cu adevarat
˘ ˘ ˆ ˘
VA FI HRANA DIN BELSUG  PENTRU TOTI:  „Va linistit
 a. In profetia  privitoare la zilele din urma,
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
fi bogatie  de grane pe pamant, pe varful muntilor  Isus a dat urmatoarea asigurare: „Aceasta veste
˘ ˘ ˘ ˆ
va fi belsug  mare”. (Psalmul 72:16) buna despre regat va fi predicata pe tot pamantul
˘ ˘
LUMEA VA FI CONDUSA DE UN SINGUR GUVERN locuit ca marturie pentru toate natiunile.  Si
 atunci
ˆ
DREPT, REGATUL LUI CRISTOS: „[Lui Isus Cristos] va veni sfarsitul”.  (Matei 24:14)
˘ ˆ ˘
i s-a dat stapanire, demnitate si un regat, pentru Vestea buna constituie un avertisment pentru
˘ ˘
ca popoarele, natiunile  si oamenii de toate limbile cei rai si o sperant a pentru cei drepti,  care pri-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa-i slujeasca cu totii.  Stapanirea lui este o stapa- mesc asigurarea ca binecuvantarile promise vor
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
nire de durata indefinita, care nu va trece, si rega- deveni, ın curand, realitate. Doresti  sa afli mai
ˆ ˘ ˘ ˘
tul lui este un regat care nu va fi nimicit”. (Daniel multe despre aceste binecuvantari? Te rugam sa
˘
7:14) citesti
 ultima pagina a acestei reviste.

˘
TREZITI-V
 A! nr. 1 2018 15
C ALEA F E R I C I R I I
˘
AFLA MAI MULTE

ˆ ˘ ˘ ˘
TE-AI INTREBAT VREODATA: POTI
 GASI RASPUNS LA ACESTE
ˆ ˘
˘ INTREBARI, DAR SI
 LA MULTE ALTELE
Cum pot avea o familie fericita?
˘
˘ Acceseaza site-ul jw.org, disponibil
Cum pot sa-mi fac prieteni buni ˆ ˘
ın peste 900 de limbi. Aici poti gasi
si
 cum pot fi eu un prieten bun? ˘ ˘
informatii
 utile privind o gama variata
˘ ˘ de subiecte.
Ce sperant a exista pentru cei dragi
ai mei care au murit?
Poti viziona materiale video despre per-
ˆ ˘ soane din medii si  culturi diferite care
Se va sfarsi
 vreodata suferinta?

˘ ˘
au gasit calea fericirii si nu regreta ce
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Va distruge omul pamantul? au lasat ın urma. Unii au fost depen-
ˆ
denti de droguri sau au ajuns la ınchi-
Duc toate religiile la
˘ soare. Altii  sunt persoane cu instruire
adevaratul Dumnezeu? ˘ ˘
superioara, inclusiv oameni de stiin  t a.

˘ ˘
Pe jw.org poti accesa sau descarca mai ˙ Poti avea o familie fericita
multe versiuni ale Bibliei si alte publicatii,
 ˘ ˘
˙ Cum putem avea o viat a plina
˘ ˆ de satisfactii

iar aceasta gratuit. Iata cateva titluri:
˘
˙ O veste buna din partea lui Dumnezeu

s
˘ ˘
n Descarcati gratuit
˘
aceasta revista,
˘ p Biblia disponibila
ˆ
online ın peste
Accesati
www.jw.org
o
g18.1-M
171219

precum si editii

 150 de limbi sau scanati
anterioare acest cod