!

"#2 MAI 2015

˘
SPERAN
˘
ŢA
pentru cei saraci
˘ ˘ ˘
şi cei fara adapost
 !"#2
ˆ ˘
IN ACEST NUM AR s MAI MULTE ONLINE
ˆ
3 LUMEA
ˆ IN OBIECTIV DESPRE NOI
˘ ˘ ˘
In prim-plan: Asia Ce activit˘ aţi se desfaşoara
la o sala a Regatului?
˘ ˘
4 SUBIECTUL DE COPERTA Acest scurt material video prezinta
˘ ˆ
Speranţa pentru cei unele ıntruniri ale Martorilor lui Iehova
ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ din ıntreaga lume şi va face cunoştinţa
saraci şi cei fara adapost ˘
cu unii dintre cei ce asista la acestea.
˘ ˆ
(Cautaţi la DESPRE NOI ˛ INTRUNIRI)

r
8 AJUTOR PENTRU FAMILII
˘ ˆ ˘
Cum sa-l ınvaţaţi
˘
pe copil sa asculte
˘ COPII
10 „Dumnezeu ne vindeca ˘
˘ CUM PO ŢI S A DEVII
ranile” PRIETENUL LUI IEHOVA
„Te rog” şi „Mulţumesc”
12 PORTRETE DIN TRECUT ˆ ˆ
In acest filmuleţ veţi vedea cat
Al-Khwarizmi ˘ ˆ
de fericit este Andrei dupa ce ınvaţa
˘
˘
sa fie manierat.
ˆ ˘ ˘
14 POTRIVIT BIBLIEI ˘
(Cautaţi la INVAŢATURI BIBLICE ˛ COPII)
˘
Violenţa
r
16 OPERA UNUI PROIECTANT?
Organul luminiscent
al calmarului hawaiian

Vol. 96, No. 5 / Monthly / ROMANIAN

˘ ˆ
Tirajul fiecarei ediţii: 51788 000 ın 101 limbi Doriţi mai multe informaţii sau
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ un studiu biblic gratuit la domiciliu?
Aceasta publicaţie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale
˘ ˘ ˘ ˘
de instruire biblica, susţinute prin donaţii. Daca nu exista alta indicaţie, citatele biblice sunt din
Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.
Accesaţi www.jw.org sau scrieţi-ne
Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; la una dintre adresele de mai jos.
ˆ
L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330
˘
and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2015 Watch Bucureşti. MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chişinau. Pentru
˘
Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany. o lista cu toate adresele poştale, vezi www.jw.org/ro/contact.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus.
Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.
 ˆ
LUMEA IN OBIECTIV  ASIA

ˆ
IN PRIM-PLAN:
ASIA

Asia este cel mai populat continent

al lumii. Doar populaţia Chinei şi a
˘
Indiei reprezinta peste o treime din
˘
populaţia planetei. Cu ce dificultaţi
legate de educaţie şi de ocrotirea
˘ ˘ ˘
cetaţenilor se confrunta ţarile
asiatice?

ˆ ˆ
MORTALITATE IN URMA TAIFUNURILOR EDUCAŢIA II OCROTEŞTE PE COPII Potrivit unor jurişti chinezi, copiii sunt
˘ ˆ ˘ ˘
Potrivit unui studiu, numarul me- mai expuşi riscului de a fi abuzaţi cand parinˆ ţii lor nu le ofera de la o
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
diu de fetiţe din Filipine care mor varsta frageda educaţia sexuala necesara. In perioada 2010-2013,
ˆ ˘
ın decurs de un an dupa un taifun procurori din China au examinat circa 8 000 de acuzaţii de abuz
este de circa 15 ori mai mare de- sexual asupra copilului. Copiii „sunt vulnerabili şi sunt ţinte uşoare”,
ˆ ˘ ˘
cat numarul ˆ celor ucişi de furtuna afirma un profesor de drept de la Beijing Normal University. „Edu-
ˆ
ın sine. Intre posibilii factori se caţia este cheia prevenirii agresiunilor sexuale.”
˘ ˘ ˘
numara lipsa locurilor de munca ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
˘ CE SPUNE BIBLIA: Parinţii ınţelepţi ışi ınvaţa copiii sa se fereasca de
de dupa dezastru, costurile recon-
ˆ „omul care vorbeşte lucruri stricate” (Proverbele 2:1, 10-12).
strucţiilor şi modul ın care sunt
ˆ
alocate ın cazul fetiţelor resurse
precum alimentaţia şi asistenţa
˘
medicala.
ˆ ˆ
CE SPUNE BIBLIA: ‘Imparte-ţi painea
˘ ˆ
cu cel flamand şi adu-i ın casa ta
ˆ ˆ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ SUICID IN RANDUL VARSTNICILOR DIN COREEA DE SUD Pe parcursul anului
pe cei napastuiţi şi fara adapost. 2011, mai mult de un sfert dintre cazurile de suicid din Coreea de
˘ ˆ ˆ ˆ
Şi, daca vezi pe cineva gol, aco- Sud s-au ınregistrat ın randul persoanelor de peste 65 de ani. Unii
˘ ˘ ˘ ˘
pera-l’ (Isaia 58:7). cercetatori pun fenomenul pe seama schimbarilor de atitudine faţa
ˆ ˆ ˆ ˘
de ıngrijirea celor ın varsta şi a factorilor economici – aproape
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
50% dintre persoanele varstnice din aceasta ţara traiesc ın saracie.
˘
Actualmente, mai puţin de jumatate dintre sud-coreeni sunt de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
parere ca copiii ar trebui sa-şi susţina parinţii ın varsta.
˘ ˘ ˘
CE SPUNE BIBLIA: „Onoreaza-i pe tatal tau şi pe mama ta”
(Efeseni 6:2).

˘
Treziţi-va! mai 2015 3
S U B I E C T U L D E C O P E R TA
˘

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Speranţa pentru cei saraci şi cei fara adapost
˘ ˘ ˘ ˘
Joe este un veteran
ˆ de razboi din OAMENII ajung fara adapost din diverse motive. Unii,
˘
Statele Unite. In urma unor tragedii asemenea lui Joe, trec prin adevarate tragedii. Alţii,
ˆ ˘ ´ ˘ ˘
prin care a trecut ımpreuna cu asemenea lui Martın, pur şi simplu aleg sa nu duca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
o viaţa „normala”, considerand-o o rutina lipsita de
familia lui, el a ramas fara adapost ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sens. Iar alţii ajung fara adapost din cauza saraciei,
vreme de 18 ani. La un moment dat, a dezastrelor naturale, a violenţei domestice, a consu-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
a ınceput sa mearga la o biblioteca mului de alcool şi de droguri, a unor tulburari mintale,
˘ ˆ ˆ ˆ
publica, unde purta din cand ın cand a lipsei unor locuinţe accesibile sau a pierderii locului
˘ ˘
discuţii cu o bibliotecara. Acele de munca.
˘ ˘
conversaţii i-au schimbat viaţa. Deşi odinioara se credea ca fenomenul persoane-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor fara adapost vizeaza doar ţarile ın curs de dezvol-
˘ ˘ ˘
tare sau cele lovite de razboi ori de o criza economica,
´ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Martın, un tanar din Argentina, acest fenomen „a devenit o problema sociala grava ın
˘ ˘
majoritatea ţarilor dezvoltate”, afirma Paul Toro, profe-
simţea un gol pe plan spiritual. Viaţa ˆ
˘ ˘ ˆ sor de psihologie.1 Intre factorii care contribuie la
i se parea lipsita de sens. Aflat ın ˘ ˘
acest fenomen se numara politicile guvernamentale
˘
cautarea sensului vieţii, a plecat de privitoare la ajutorul financiar acordat familiilor cu ve-
˘ ˘ ˘ ˘
acasa ˆ şi a ajuns sa traiasca pe o nituri mici şi inegalitatea tot mai mare a veniturilor.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
plaja. In loc sa gaseasca raspunsuri Mulţi oameni sunt ıngrijoraţi cu privire la ziua de
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
la ıntrebarile sale, a cazut prada maine. Unii ınsa au reuşit sa-şi reduca ıngrijorarea
ˆ ˆ
analizand ce spune Biblia despre viitor, subiect pe care
depresiei. Cu ochii ın lacrimi, el l-a ˆ
˘ ıl vom trata pe scurt. Biblia ne poate ajuta şi acum,
implorat pe Dumnezeu: „Daca exişti,
˘ ˘ ˘ ˘
te rog ajuta-ma sa te gasesc!”. Care 1 Din cauza conflictelor, a violenţei sau a persecuţiilor, milioane de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
oameni s-au vazut obligaţi sa-şi paraseasca locuinţa, devenind refugiaţi ın
a fost rezultatul? Vom vedea pe ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
alta ţara sau stramutaţi ın interiorul propriei ţari. Problema este analizata
˘
ˆ ˘
parcursul articolului. ın ediţia din 22 ianuarie 2002 a revistei Treziţi-va!.
 ˘ ˘ ˘ ˘
dezvaluindu-ne principii sanatoase dupa
˘ ˘ ˆ ˘
care sa ne ghidam ın viaţa şi care contri-
˘
buie nu doar la siguranţa noastra economi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca, ci şi la sanatatea noastra emoţionala,
´
aşa cum au constatat Joe şi Martın.

BIBLIA I-A SCHIMBAT VIAŢA

˘
„Joe parea un om inteligent, manierat
ˆ Studiul Bibliei l-a ajutat pe Joe
şi umil”, povesteşte Cindi, care ıl vedea ˘ ˆ ˘
sa dobandeasca respect de sine
ˆ
deseori ın biblioteca unde lucra ea. Fiind
˘ ˆ
Martora a lui Iehova, i-a oferit cateva ˆ
Observand sinceritatea lui Joe, „con-
exemplare ale revistelor Turnul de veghe şi
˘ ˘ ˆ gregaţia l-a primit cu braţele deschise”,
Treziţi-va! şi l-a invitat sa asiste la o ıntruni-
˘ spune Cindi. „Unii membri chiar l-au aju-
re creştina. Aici a fost primit cu amabilitate ˘ ˘
ˆ ˘ tat sa faca demersurile necesare pentru a
şi respect. Prin urmare, a ınceput sa asiste ˘ ˘
ˆ obţine o locuinţa adecvata şi pentru a be-
la ıntruniri cu regularitate. De asemenea, ˘
ˆ ˘ neficia de alte facilitaţi la care avea drep-
cand un barbat din congregaţie i-a propus ˘ ˘
tul.” Joe a continuat sa faca progrese, iar
un studiu biblic, Joe a acceptat.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ulterior s-a botezat ca Martor al lui Iehova.
El a gasit multa alinare ın ceea ce ınva- ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ El poate vorbi din proprie experienţa cand
ţa. A ınceput sa aplice ınvaţaturile biblice, ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ıi ıncurajeaza pe alţii sa dobandeasca ınţe-
chiar daca aceasta ınsemna sa faca schim- ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ lepciunea divina, care se gaseşte ın Biblie
bari mari ın viaţa. De exemplu, a aflat ca
(Proverbele 3:13, 14).
viaţa este un dar de la Dumnezeu ce trebu-
˘ ˘ ˘
ie tratat cu respect şi ca fumatul murdareş- A GASIT SENSUL VIEŢII
te corpul (Psalmul 36:9). Drept urmare, s-a ´ ˆ ˘
˘ ˆ Martın a ınceput sa caute sensul vieţii
lasat de fumat, ın armonie cu principiul din ˆ
˘ ˘ cand avea 20 de ani. „Am cercetat mai
2 Corinteni 7:1: „Sa ne curaţim de tot ce ˘
˘ ˘ multe religii şi filozofii şi ma drogam spe-
murdareşte carnea”. Fireşte, aceasta de- ˆ ˘
ˆ rand sa-mi umplu golul spiritual. Dar totul a
cizie i-a adus lui Joe foloase nu numai ın ce ˆ ˆ ´
˘ ˘ fost ın zadar”, ışi aminteşte Martın. A locuit
priveşte sanatatea, ci şi pe plan financiar. ˆ
˘ ˆ o vreme ın California (SUA), apoi s-a mutat
Odata ce a ınţeles sfatul Bibliei de ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ın Hawaii. „Am crezut ˆ ca˘ gasisem paradi-
a face tot ce ne sta ın putinţa pentru a ne sul”, povesteşte el. Insa peisajele super-
ˆ ˘ ˘
ıngriji de necesitaţile noastre materiale, be nu au reuşit sa-i umple golul. „M-am cu-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Joe a ınceput sa-şi caute un loc de munca fundat ın depresie şi chiar m-am gandit la
(1 Tesaloniceni 4:11, 12).1 „Nimic nu este ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ sinucidere”, marturiseşte el. In acest punct
mai bun pentru om decat sa manance, sa ˆ ˆ
˘ al vieţii se afla el cand a plans cu amar şi
bea şi sa-şi bucure sufletul cu ce este bun ˘
ˆ l-a implorat pe Dumnezeu: „Daca exişti, te
din truda lui”, citim ın Eclesiastul 2:24. ˘ ˘ ˘ ˘
˘ rog ajuta-ma sa te gasesc!”.
Aceasta bucurie este şi rezultatul respec- ´ ˘
˘ ˘ Martın şi-a amintit ca mai devreme
tului de sine, caci munca cinstita ne con- ˘
˘ ˘ vazuse o inscripţie cu „Sala Regatului a
fera demnitate şi ne da posibilitatea de a-i ˘ ˆ ˘
Martorilor lui Iehova”. S-a hotarat sa mear-
ajuta pe cei nevoiaşi (Efeseni 4:28). ˘ ˘ ˆ ˘
ga acolo şi sa asiste la o ıntrunire creştina.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
1 Unii oameni, deşi ar vrea sa munceasca, nu reuşesc, „Aveam parul lung şi barba. Cand am in-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
probabil din cauza unei dizabilitaţi, a sanataţii şubrede
ˆ ˆ ˆ ˘
sau a varstei ınaintate. Dumnezeu ıl dezaproba pe cel ce
trat, eram ımbracat cu haine pe care le
˘ purtam deja de luni de zile”, a spus el.
„nu vrea sa lucreze” (2 Tesaloniceni 3:10).

˘
Treziţi-va! mai 2015 5
 ˘ ˘ ˆ ˘ ´
vreme, sa-şi puna ordine ın viaţa. Martın a
ˆ ˘ ˘
acordat atenţie ınfaţişarii sale, iar cu aju-
˘
torul Martorilor lui Iehova a gasit un loc de
˘ ˘
munca şi o locuinţa. „Eram cunoscut ca
˘ ˘
«omul strazii» din piaţa. Localnicii au fost
˘ ˘
uluiţi de schimbarile pe care le-am facut”,
˘
marturiseşte el.
´ ˆ ˆ
Martın s-a ıntors ulterior ın Argentina,
´ ˆ ˘ ˘
Martın are ın prezent o perspectiva optimista asupra vieţii unde s-a botezat ca Martor al lui Iehova.
Acum preţuieşte privilegiul de a-i ajuta pe
ˆ ˆ ˆ
„Cu toate acestea, am fost ıntampinat cu cei ınsetaţi din punct de vedere spiritual
˘ ˘ ˘ ´ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
multa caldura.” Martın a acceptat un stu- sa gaseasca raspunsuri la ıntrebarile im-
diu biblic şi mergea cu regularitate de la portante ale vieţii.
˘ ˆ ˘ ˆ
„casa” lui de pe plaja pana ın piaţa oraşu- ˆ
lui, unde studia Biblia. O LUME IN CARE NU VOR ˘
ˆ ˆ ´ ˆ ˘ MAI EXISTA
In sfarşit, Martın primea la ıntrebarile ˘ ˘ ˘ OAMENI SARACI
˘ ˆ ˘ ŞI FARA ADAPOST
sale raspunsuri care ıl satisfaceau. Drept
˘ ˘ ˘
urmare, a reuşit sa depaşeasca starea de Ieremia, un slujitor al lui Dumnezeu din
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
depresie şi sa simta bucuria despre care Antichitate, a trait ıntr-o perioada de mari
ˆ ˘
a vorbit Isus cand a spus: „Fericiţi sunt tulburari. Un duşman crud i-a invadat pa-
˘ ˆ
cei conştienţi de necesitaţile lor spirituale” tria şi i-a dus pe mulţi conaţionali ın exil şi
ˆ
(Matei 5:3). sclavie (Plangerile 1:3). Deşi nu a avut
parte de acelaşi tratament, Ieremia a pier-
dut aproape tot ce avea. Cuprins de dure-
„Localnicii au fost uluiţi de
˘ ˘ re, el s-a rugat: „Adu-ţi aminte de necazul
˘ ˘ ˘ ˘
schimbarile pe care le-am facut” meu! Adu-ţi aminte ca sunt fara adapost”
ˆ
(Plangerile 3:19).
˘ ˆ ˆ
Noua perspectiva asupra vieţii doban- In pofida suferinţelor sale, Ieremia ˆ nu
˘ ´ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
dita de Martın a devenit evidenta cand a s-a lasat prada disperarii. De ce? In primul
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ınceput sa aplice aceleaşi principii biblice rand, a ştiut ca Iehovaˆ nu avea sa-l aban-
ˆ
care l-au ajutat pe Joe, menţionat mai de- doneze (Ieremia 1:8). In al doilea rand, el

˘ ˆ ˘ ˘ ˘
PRINCIPII CARE NE POT AJUTA SA NE IMBUNATAŢIM SITUAŢIA ECONOMICA
ˆ
Evitaţi datoriile inutile. „Cel Fiţi harnici. „Leneşul doreşte Dobandiţi un punct de vedere
ˆ ˘ ˘
ce ia cu ımprumut este slujito- mult, dar sufletul lui nu are echilibrat. „Nu-mi da nici sara-
˘ ˆ ˘
rul celui ce da cu ımprumut.” nimic. Sufletul celor harnici se cie, nici bogaţie.” (Proverbele
ˆ ˘
(Proverbele 22:7) va ıngraşa.” (Proverbele 13:4) 30:8, 9)
˘ ˆ ˆ
Fiţi circumspecţi cu privire la Manifestaţi stapanire de sine. Fiţi generoşi, nu zgarciţi. „Su-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
planurile de ımbogaţire rapida. „Beţivul şi cel lacom la mancare fletul generos se va ıngraşa.”
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Cel fara experienţa da crezare vor ajunge saraci.” (Proverbele (Proverbele 11:25)
˘ ˆ ˘
oricarui cuvant, dar cel preva- 23:21)
˘
zator ia aminte la paşii lui.”
(Proverbele 14:15; 22:26, 27)
 „Vor construi case şi le vor locui.” (Isaia 65:21)

˘
studia Scripturile, care vorbesc despre un Iata ce spune ea despre supuşii Regatului
ˆ ˘ ˘
timp cand saracia şi suferinţa nu vor mai lui Dumnezeu.
exista, iar pacea şi siguranţa autentice le ˙ „Vor construi case şi le vor locui,
vor lua locul (Psalmul 37:10, 11). ˘ ˆ
vor sadi vii şi le vor manca rodul. Nu
ˆ ˘
Aceste promisiuni se vor ımplini – nu le vor construi ca altcineva sa le lo-
˘ ˘ ˘
prin eforturi omeneşti, ci prin intermediul cuiasca, nu vor sadi ca altcineva sa
˘ ˆ
unui guvern perfect, şi anume Regatul lui manance. . . . Aleşii mei se vor folosi
ˆ
Dumnezeu (Daniel 7:13, 14). Regele aces- din plin de lucrarea mainilor lor.” (Isaia
ˆ
tui Regat nu este altul decat Isus Cristos, 65:21, 22)
˘ ˘ ˘
care le-a aratat multa compasiune sara-
ˆ ˘ ˆ ˙ „Fiecare va sta sub viţa lui şi sub smo-
cilor cand a fost pe pamant (Luca 7:22; ˘
ˆ chinul lui şi nimeni nu-i va face sa tre-
14:13). Sub domnia lui, „cel drept va ın- ˘
mure, caci gura lui Iehova al armatelor
ˆ
flori şi va fi belşug de pace . . . El ıl va a vorbit.” (Mica 4:4)
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
scapa pe saracul care striga dupa ajutor, Cand trecem prin ıncercari, aceasta
pe cel asuprit şi pe cel neajutorat. Le va ˘ ˘
˘ speranţa sigura poate ˆ fi pentru noi aseme-
elibera sufletul de asuprire şi de violenţa” nea unei ancore. In acelaşi timp, principii-
(Psalmul 72:7, 12, 14). ˘ ˆ ˘
le biblice ne pot ajuta sa avem ınca de
˘ ˘ ˘
Isus a facut din Regatul lui Dumnezeu pe acum o viaţa plina de sens şi de satis-
˘ ˆ ˆ
tema predicarii sale (Luca 4:43). El chiar facţii, aşa cum li s-a ıntamplat lui Joe,
ˆ ˘ ˘ ´
i-a ınvaţat pe oameni sa se roage astfel: lui Martın şi multor altora. Creatorul nos-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Sa vina regatul tau. Sa se faca voinţa ta, tru, Iehova Dumnezeu, ne da garanţia:
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
precum ın cer, aşa şi pe pamant” (Matei „Cel ce ma asculta va locui ın siguranţa
˘ ˆ ˆ
6:9, 10). Cum va fi viaţa pe pamant cand şi frica de nenorocire nu-l va tulbura” (Pro-
˘
Regatul lui Dumnezeu va deţine controlul verbele 1:33). Fie ca şi voi sa simţiţi ade-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
deplin? Biblia ne ajuta sa ne facem o idee. varul acestor cuvinte ın viaţa voastra! ˛

˘
Treziţi-va! mai 2015 7
 A J U T O R P E N T R U F A M I L I I  C R E Ş T E R E A C O P I I L O R

Cum
˘ ˆ ˘
sa-l ınvaţaţi
pe copil
˘
sa asculte

ˆ ˆ ˘
DIFICULTATEA DE CE SE INTAMPL A
ˆ
Voi şi copilul vostru de patru Cand copilul era bebeluş, principalul vostru rol a fost
ˆ ˘ ˆ
ani sunteţi ıntr-o permanenta acela de ıngrijitor. Aţi fost mereu la cheremul lui. Nu tre-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lupta pentru putere, iar copilul buia decat sa scanceasca, iar voi va şi repezeaţi sa-i ali-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
pare sa caştige ıntotdeauna. naţi orice suferinţa şi sa-i satisfaceţi orice necesitate. Fi-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
˙ Cand ıi spuneţi sa faca ceva reşte, astfel de reacţii au fost cat se poate de normale şi
˘ ˘ ˘
ce nu vrea sa faca, pur şi sim- de dorit. Un nou-nascut are nevoie de atenţia permanen-
˘ ˘ ˘ ˘
plu va ignora. ta a parinţilor.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
˙ Cand ıi spuneţi sa nu faca Dupa mai multe luni ın care a fost tratat astfel, este de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ceva ce el vrea sa faca, aşteptat ca micuţul sa se comporte de parca el ar fi sta-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
recurge la istericale. panul casei, iar parinţii, servitorii, gata sa-i ındeplineasca
˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ orice dorinţa. Apoi, ın jurul varstei de doi ani, copilul se
„Sa fie o etapa a copilariei?”, ˘ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ loveşte de cruda realitate: micul sau „imperiu” s-a prabu-
va ıntrebaţi. „Sa aştept şi sa ˘ ˆ ˘
˘ şit. Parinţii nu mai ındeplinesc ordinele lui, ci se aşteapta
sper ca va trece?” ˘
ca el sa se conformeze ordinelor lor. Pentru copii, aceas-
˘ ˆ ˘ ˘
Puteţi sa-l ınvaţaţi pe copil ta este ca o trezire brusca dintr-un vis frumos! Unii protes-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa asculte. Dar, ınainte de a teaza facand crize de isterie. Alţii testeaza autoritatea pa-
˘ ˘ ˆ ˘
vedea cum, sa analizam un rinţilor refuzand sa asculte.
˘ ˆ ˘ ˘
posibil motiv ce sta la baza In acest moment critic, parintele trebuie sa-şi asume un
˘ ˘ ˆ ˘
comportamentului sau. nou rol: cel de persoana cu autoritate, care ıi da copilului
ˆ ˘ ˘
ındrumari clare cu privire la ce se aşteapta din partea lui.
˘ ˘ ˆ
Dar ce se poate face daca copilul ignora sau respinge ın-
drumarea, aşa cum reiese din scenariul introductiv?

r Mai multe informaţii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTEŢI FACE VERSETE-CHEIE
Preluaţi conducerea. Copilul nu va accepta rolul vostru ˘ ˆ
„Copilul lasat de capul lui ıi aduce
˘ ˘ ˘ ruşine mamei sale.” (Proverbele
de conducator daca nu vede ca vi-l asumaţi. Aşadar,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 29:15)
ıntr-o manier
ˆ a echilibrata, va trebui sa va exercitaţi autori-
tatea. In ultimele decenii, unii aşa-zişi experţi au transmis ˘
˘ „Nu te reţine sa-ţi disciplinezi
ideea ca termenul „autoritate” este dur. Un expert chiar copilul.” (Proverbele 23:13)
˘ ˘ ˘ ˘
nume
ˆ ˘ şte autoritatea p˘ arinteasca „neetic a” şi „imorala”. ˘
ˆ „Daca nu rostiţi cu limba cuvinte
Insa alternativa, adica permisivitatea, ıi poate determina ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ uşor de ınţeles, cum se va şti ce
pe copii sa se simta dezorientaţi, rasfaţaţi şi ındreptaţiţi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ spuneţi?” (1 Corinteni 14:9)
sa faca unele lucruri şi nu-i ajuta deloc sa devina adulţi
responsabili. (Principiu biblic: Proverbele 29:15)
Recurgeţi la disciplinare. Un dicţionar defineşte dis-
˘
ciplinarea drept „instruire care produce ascultare sau sta-
ˆ ˆ
panire de sine, luand adesea forma regulilor şi a pedep-
˘ ˆ ˘
selor, daca acestea sunt ıncalcate”. Fireşte, disciplinarea
˘ ˘ ˘ ˘ INFORMAŢII SUPLIMENTARE
nu trebuie sa fie niciodata nerezonabila ori abuziva, dar
˘ ˘ Pentru mai multe principii biblice
nici ambigua sau inconsecventa, neoferindu-i copilului ˘
de folos parinţilor, accesaţi site-ul nos-
motivaţia de a se schimba. (Principiu biblic: Proverbele ˘ ˆ ˘ ˘
tru, jw.org. Cautaţi la INVAŢATURI BIBLICE
23:13) ˘ ˘
˛ CUPLURI & PARINŢI. Aici veţi gasi artico-
˘ ˆ ˘ ˘ le precum:
Fiţi clari. Unii parinţi doar ıi roaga pe copii sa fie as-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cultatori. („Ai vrea, te rog, sa-ţi faci ordine ın camera?”) „Cum sa ne corectam copiii”
˘ ˆ ˘ ˘
Probabil cred ca ın acest fel arata ca sunt manieraţi. ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ „Ce puteţi face cand copiii au crize
Metoda ınsa ıl pune pe parinte ıntr-o poziţie de supunere
ˆ ˘ de isterie”
şi ıi acorda copilului libertatea de a evalua avantajele şi
˘ ˘ „Cum puteţi spune «nu»”
dezavantajele cererii parintelui şi, apoi, de a decide daca
˘ ˘ ˘
o va respecta sau nu. Nu renunţaţi la autoritatea voastra, „Sa le inculcam copiilor noştri
ˆ ˘
ci daţi ındrumari clare sub forma unor afirmaţii. (Principiu valori morale”
biblic: 1 Corinteni 14:9) ˆ
„Ce puteţi face cand copilul vostru
˘ ˘
Fiţi fermi. Daca spuneţi „Nu”, atunci „Nu” sa fie; şi faceţi minte”
˘
front comun cu partenerul conjugal. Daca aţi stabilit une- ˘ ˘
„Cum sa va disciplinaţi copilul
˘ ˆ
le consecinţe pentru neascultare, respectaţi-va cuvantul. adolescent”
˘ ˆ ˆ ˆ
Nu va pierdeţi ın negocieri sau ın discuţii nesfarşite de- ˘
˘ Vezi şi subiectul de coperta „Unde
spre motivul pentru care aţi luat o anumita decizie. Va fi ˘ ˘
a disparut educaţia de acasa?” al
mult mai uşor pentru copilul vostru, dar şi pentru voi, ediţiei din aprilie 2015 a revistei
˘ ˆ ˘
daca ‘Da-ul vostru va ınsemna Da, iar Nu-ul vostru, Nu’ Treziţi-va!.
(Iacov 5:12).
Fiţi iubitori. Familia nu este nici democraţie, nici dictatu-
˘ ˘ ˆ
ra. Este o instituţie fondata de Dumnezeu ın care copiii pot
˘ ˘
fi ajutaţi cu iubire sa devina adulţi responsabili. Ca parte a
ˆ ˆ ˘ ˘
acestui proces, disciplinarea ıi va ınvaţa pe copii sa ascul-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
te şi sa se simta ın siguranţa datorita iubirii voastre. ˛

˘
Treziţi-va! mai 2015 9
 Coroane depuse
la locul masacrului

Anjelika a murit
ˆ
ın timpul masacrului

˘ ˘
„Dumnezeu ne vindeca ranile”
˘ ˘
NATALIA şi fiul ei de noua ani, Aslan, aşteptau o prima mişcare. „Nu m-am ru-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
stateau ınghesuiţi alaturi ˆ de Zarina şi fii- gat niciodata atat de mult!”, ışi aminteşte
ca ei de 12 ani, Anjelika. In acelaşi loc se Natalia, care pe atunci studia Biblia cu
mai aflau peste 1000 de copii şi adulţi, Martorii lui Iehova.
ˆ ˆ ˆ
toţi supravegheaţi ındeaproape de ataca- Fiind sfarşitul verii, ın sala de sport s-a
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
torii ınarmaţi pana ın dinţi. facut ın scurt timp extrem ˆ de cald, aerul
ˆ ˆ
Mai devreme, ın acea zi de miercuri, devenind sufocant. Incepand cu diminea-
˘ ţa celei de-a doua zile, atacatorii nu le-au
1 septembrie 2004, copiii şi parinţii lor ˘ ˘
˘ mai dat ostaticilor nici hrana, nici apa,
se adunasera pentru deschiderea anului ˆ
ˆ iar, ın ziua a treia, vineri, unii ostatici
şcolar ın curtea unei şcoli din Beslan, un ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ajunsesera deja sa bea urina şi sa ma-
oraşel din Osetia de Nord (Rusia). Brusc, ˆ
˘ ˆ nance florile aduse de copii profesorilor.
barbaţi ınarmaţi şi terorişti sinucigaşi au ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˆ „Un baieţel ce statea langa noi mi-a pus o
luat locul cu asalt, tragand focuri ın aer şi ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˆ frunza ın palma. Am rupt-o ın doua. Juma-
strigand. Cei peste 30 de atacatori au ın- ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ tate i-am dat-o Anjelikai, iar cealalta juma-
gramadit mulţimea ıngrozita ın sala de
sport, unde au conectat explozibili de jur tate lui Aslan”, povesteşte Natalia.
ˆ ˆ
ımprejur. Spre sfarşitul celei de-a treia zile,
a izbucnit haosul şi a urmat masacrul.
Teroare şi masacru ˆ ˘ ˆ ˆ
„Exploziile m-au trantit la pamant”, ışi
ˆ
Astfel au ınceput trei zile de teroare, aminteşte Natalia. „Fumul gros a umplut
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ın care atacatorii şi for ţele de securitate sala şi au ınceput ımpuşcaturile.” Cand
soldaţii şi teroriştii au deschis focul, Nata- primit sentinţa mor ţii». Mi-a citit şi Isaia
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
lia şi Aslan au reuşit sa se tarasca pe 40:31: «Cei ce spera ın Iehova ışi ınnoiesc
ˆ ˘
sub ploaia de gloanţe. Un oset pe nume puterea. Se ınalţa cu aripi ca acvilele».
˘ ˆ ˘
Alan i-a scos afara şi i-a dus ıntr-un loc si- Aceste versete, alaturi de sprijinul emoţio-
ˆ ˘ ˘ ˘
gur. Mulţi alţii ınsa nu au scapat cu viaţa. nal constant al Ulianei şi al altora, mi-au
˘ ˆ
˘ dat taria de a asista din nou la ıntruniri,
Urmari ˆ ˘
ımpreuna cu copiii mei. Cu toate acestea,
Au murit atunci sute de copii şi ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ nici ın prezent nu ma simt ın largul meu
de adulţi, ıntre care şi Anjelika. Sapta- ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ ˆ ˆ cand ma aflu ıntr-o sala.”
mani la rand, ın Beslan s-au auzit numai ˘
ˆ Zarina a devenit ulterior Martora a
vaiete şi tanguieli. Apartamentul Nataliei ˘ ˘
˘ ˘ lui Iehova şi aşteapta cu nerabdare ca iu-
are vedere spre şcoala. Chiar şi dupa ce ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ bita sa fiica, Anjelika, sa fie ınviata pe un
ın apropiere a fost construita o noua
˘ ˘ ˘
şcoala, Aslan nu a putut sa-i treaca pra- ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
gul. Nici macar nu mai voia sa iasa la joa- „In sfarşit pot vorbi
˘
ca. „L-am implorat pe Iehova sa-l ajute
˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ despre ce s-a ıntamplat
sa-şi depaşeasca temerile”, spune Nata- ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
lia. Cu timpul, Aslan şi-a gasit curajul de a
˘ fara teama şi fara amaraciune”
ˆ ˘
se ıntoarce la şcoala.
ˆ ˘ ˆ
Pentru Natalia, asistarea la ıntrunirile pamant frumos, unde oamenii se vor
creştine de la sala Regatului a fost o ade- bucura de pace sub domnia Regatului lui
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Dumnezeu (Matei 6:9, 10; Faptele 24:15).
varata ıncercare. „Ori de cate ori ma ˆ
ˆ Natalia şi copiii ei s-au botezat ın 2009.
aflam cu mai mulţi oameni ıntr-un spaţiu ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ Locuiesc şi ın prezent ın apropierea rui-
ınchis, aveam impresia ca urma sa fim ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ nelor salii de sport, dar au reuşit sa depa-
atacaţi”, relateaza ea. „Ma rugam sa nu ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ şeasca trauma produsa de acele clipe de
se ıntample nimic. Dupa un timp, nu am ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ groaza. „In sfarşit, pot vorbi despre ce s-a
mai mers la ıntruniri. Ma chinuia gandul ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ıntamplat fara teama şi fara amaraciune”,
ca mulţi oameni murisera, iar noi rama- ˘
˘ ˆ ˘ marturiseşte Natalia. „Dumnezeu ne vin-
seseram ın viaţa.” ˘ ˘
deca ranile.” ˛
Vindecare
˘
„Le sunt recunoscatoare celor din con-
˘ ˘
gregaţie care au continuat sa ma ajute”,
˘
spune Natalia. „O Martora pe nume Ta-
˘ ˘
tiana m-a vizitat la fiecare trei zile, fara ex-
STATISTICI SUMBRE

ˆ ˆ ˘ ˘
cepţie. Mai tarziu, a venit ınsoţita de alta Atacatori: peste 30
˘ ˆ
Martora, pe nume Uliana, o femeie blan-
˘ ˘ ˘
da, plina de tact şi cu vorba domoala, Ostatici: peste 1000
˘
care cunoştea bine Biblia. Ea m-a laudat
pentru eforturile mele şi m-a ascultat cu Ucişi: cel puţin 330
ˆ ˆ
atenţie ori de cate ori ıi vorbeam.
Uliana mi-a citit cuvintele apostolului ˘
ˆ Raniţi: cu mult peste 700
creştin Pavel, consemnate ın 2 Corinteni
˘ ˆ
1:9. Dupa ce a trecut prin clipe grele ın
ˆ ˘
Asia, Pavel a scris: «Am simţit ın noi ca am

˘
Treziţi-va! mai 2015 11
 P O R T R E T E D I N T R E C U T  A L- K H W A R I Z M I

Al-Khwarizmi
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
CAND ışi masoara greutatea sau ışi calculeaza
costul produselor alimentare, mulţi oameni
folosesc cifrele indo-arabe. De ce „indo-arabe”?
Baza actualului sistem de numeraţie care
˘ ˆ
foloseşte cifrele de la 0 la 9 se pare ca ışi are
ˆ ˆ ˆ
originea ın India, ajungand ın Occident prin
ˆ ˘
intermediul ınvaţaţilor din Evul Mediu care scriau
ˆ ˘ ˆ
ın araba. Intre aceştia s-a distins Muhammad
˘ ˘ ˆ
ibn-Musa al-Khwarizmi. Nascut dupa cat se pare
5 Melvyn Longhurst/SuperStock

ˆ
pe teritoriul actualului Uzbekistan ın jurul anului
˘
780 e.n., al-Khwarizmi este considerat „o figura
˘
de seama a matematicii arabe”. Ce anume i-a
adus o astfel de recunoaştere?

˘ ˘ ˘
Ş T I A Ţ I C A? „FIGURA DE SEAMA A MATEMATICII ARABE”
) Modele primare ale numerelor Al-Khwarizmi a scris despre utilitatea folosirii zecimale-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
moderne s-au folosit ın India ınca lor. In plus, a clarificat şi a promovat o metoda de rezolva-
ˆ ˘
din secolul al III-lea ı.e.n. re a unor probleme de matematica. El a explicat metoda
ˆ ˘
) Erudiţii indieni au transmis ın cartea sa intitulata Kitab al-jabr wa’l-muqabala (Cal-
ˆ ˆ
mai tarziu cunoştinţele lor culul integralei şi al ecuaţiei). Termenul al-jabr din titlul ın
˘ ˘ ˆ ˘
matematice curţii califului araba sta la baza cuvantului „algebra”. Potrivit lui Ehsan
¯ ˘
al-Mans ur, din Bagdad. Masood, scriitor de lucrari ştiinţifice, algebra este „cel
˘
) Al-Khwarizmi a promovat
mai important instrument matematic conceput vreodata,
ˆ ˘
sistemul zecimal ın cartea sa temelia oricarui domeniu ştiinţific”.1
˘
Calcule cu numerale indiene. El „Nenumarate generaţii de liceeni şi-ar dori ca [al-Khwa-
˘ ˘
a elaborat noţiuni pornind de la rizmi] sa nu-şi fi batut capul cu asta”, glumeşte un scrii-
surse mai vechi, inclusiv tratate tor. Indiferent cum ar sta lucrurile, al-Khwarizmi a afirmat
greceşti, ebraice şi indiene. ˘ ˘
ca scopul sau a fost acela de a explica anumite metode
matematice pentru simplificarea calculelor din domeniul
ˆ ˘
comer ţului, al ımpar ţirii moştenirilor, al topografiei şi aşa
mai departe.
ˆ ˘
1 In algebra moderna, necunoscutele sunt reprezentate prin litere, precum
˘ ˆ ˘
x sau y. Un exemplu este ecuaţia x  4 ˙ 6. Scazand 4 din ambele par ţi ale
ecuaţiei obţinem x ˙ 2.
 Algebra: „Cel mai important instrument
˘
matematic conceput vreodata”

ˆ ˆ
Secole mai tarziu, matematicienii occidentali, ıntre O moştenire de nepreţuit
˘
care Galileo Galilei şi Fibonacci, l-au privit cu mare stima ˆ
˘ „Cand vine vorba de cifre şi
pe al-Khwarizmi datorita explicaţiilor sale clare privitoare ˘ ˘
la folosirea ecuaţiilor. Descrierile lui al-Khwarizmi au pre- matematica, moştenirea [la-
˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˘
gatit calea unor studii mai aprofundate ın algebra, aritme- sata de ınvaţaţii medievali
˘ ˘ din Orientul Mijlociu] este
tica şi trigonometrie. Cel din urma domeniu le-a permis ˘
ˆ ˘ ˘ uriaşa şi de necontestat.”
ınvaţaţilor din Orientul Mijlociu sa calculeze valorile un-
˘ ˘ (Science and Islam, de
ghiurilor şi ale laturilor triunghiurilor şi sa faca progrese
ˆ Ehsan Masood)
ın astronomie.1
˘ „Numerele moderne occiden-
Cei ce au cladit pe munca lui al-Khwarizmi au dezvoltat
˘ tale ar putea fi un conglome-
noi modalitaţi de folosire a fracţiilor zecimale şi au inven-
tat noi tehnici de calculare a ariei şi a volumului. Arhitec- rat provenit din diverse sur-
ţii şi constructorii din Orientul Mijlociu au utilizat aceste se. Cu toate acestea, din
ˆ ˘ ˆ
metode avansate cu mult ınaintea colegilor lor de breasla cate se ştie, India a fost ţara
˘ ˘ ˆ care a folosit pentru prima
din vest, care au ajuns sa le cunoasca doar ın timpul ˘
ˆ data cele mai multe dintre
Cruciadelor. Aceştia au dus apoi ın patria lor cunoştinţele
ˆ aceste forme numerale.” (Bri-
dobandite, ajutaţi de captivii şi de imigranţii musulmani
instruiţi. tannica Online Encyclopedia)
ˆ
˘ ˘ ˆ In Europa, cifrele indo-arabe
MATEMATICA ARABA SE RASPANDEŞTE „au devenit cunoscute pe
˘ ˘ ˘ ˆ
Cu timpul, lucrarile lui al-Khwarizmi au fost traduse scara larga ın secolul
ˆ ˘ ˆ ˆ al XV-lea” (Encyclopedia
ın latina. Popularizarea cifrelor indo-arabe ın Occident ıi
˘ ˆ of Society and Culture in
este atribuita, ın general, matematicianului italian Fibo-
nacci (c. 1170-1250), cunoscut şi sub numele de Leo- the Medieval World).
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nardo din Pisa. El a facut cunoştinţa cu ele ın timpul cala-
ˆ ˘ ˘
toriilor sale ın ţarile mediteraneene, dupa care a scris
cartea Liber abaci (Cartea calculelor).
˘ ˘
Au trebuit sa treaca veacuri caˆ explicaţiile lui al-Khwa-
˘ ˘ ˆ ˘
rizmi sa ajunga bine cunoscute. In prezent ınsa, metodele
ˆ
sale şi ştiinţele matematice strans legate de acestea sunt Pentru a ilustra simplitatea
˘ ˘
piatra de temelie a ştiinţei şi a tehnologiei, ca sa nu mai cifrelor arabe, numarul 188
vorbim de comerţ şi industrie. ˛
este reprezentat

CLXXXVIII
ˆ
1 Astronomii greci au fost pionieri ın calcularea laturilor şi a unghiurilor triun-
ghiurilor. Erudiţii islamici au folosit trigonometria pentru a stabili direcţia spre
˘ ˘
Mecca. Musulmanii se roaga, de regula, cu faţa spre Mecca. Potrivit tradi-
ˆ ˘ ˆ
ţiei, mor ţii trebuie ıngropaţi cu capul spre Mecca, iar macelarii musulmani tre-
˘ ˆ
ın cifre romane.
buie sa stea cu faţa spre Mecca atunci cand ucid animale pentru consumul de
carne.

˘
Treziţi-va! mai 2015 13
 ˘
P O T R I V I T B I B L I E I  V I O L E N Ţ A

˘
V I O L E N Ţ A ˘ ˘ ˘
Paginile istoriei umane sunt pline de violenţa. Se va pune capat vreodata violenţei?

Cum priveşte Dumnezeu violenţa?

˘
CE SPUN OAMENII Multe persoane, inclusiv La originea violenţei sta cel mai aprig
˘ ˘
unele religioase, considera ca violenţa duşman al lui Dumnezeu şi al omului,
˘
este o reacţie justificata la provocare. Satan Diavolul, pe care Isus ˆ l-a numit
˘ ˆ ˆ ˆ
Milioane de oameni vad ın violenţa pre- „un ucigaş” (Ioan 8:44). Intrucat „ıntreaga
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
zentata ın media o forma acceptabila de lume zace ın puterea celui rau”, trasatu-
˘ ˆ
divertisment. rile lui se reflecta ın atitudinea oamenilor
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
CE SPUNE BIBLIA In apropiere de oraşul faţa de violenţa, inclusiv ın fascinaţia faţa
˘ ˘ ˆ
Mosul, din nordul Irakului, se afla ruinele de violenţa prezentata ın mass-media
ˆ ˘ ˘
unei metropole candva mare (1 Ioan 5:19). Pentru a-i fi placuţi lui Dum-
ˆ ţe: Ninive, ˘ ˘ ˘
nezeu, trebuie sa cultivam ura faţa de vio-
˘
capitala Imperiului Asirian. In perioada de ˘ ˘
glorie şi de prosperitate a acestui oraş, lenţa şi iubire faţa de ceea ce iubeşte el.1
˘ ˘ ˘ Este posibil acest lucru?
Biblia a prezis ca Dumnezeu avea sa faca
ˆ ˘ ˘
„din Ninive o ıntindere pustie” (Ţefania 1 Dumnezeu a permis Israelului antic sa ia parte la rˆ az-
˘ ˘ ˘ ˘
2:13). „Te voi face o pricina de groaza”, boaie pentru a-şi apara teritoriul (2 Cronici 20:15, 17). Insa
ˆ ˘ ˆ
situaţia s-a schimbat cand Dumnezeu a rupt legamantul cu
a spus Dumnezeu. Motivul? Ninive era ˆ ˘
Israelul şi a ınfiinţat congregaţia creştina, care nu are grani-
˘ ˆ
‘o cetate care varsa sange’ (Naum 1:1; ţe fizice.
ˆ ˘
3:1, 6). Iar „Iehova ıl uraşte pe omul care
˘ ˆ
varsa sange” (Psalmul 5:6). Dumnezeu ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ „Iehova . . . ıl uraşte negreşit pe cel
s-a ţinut de cuvant, ruinele cetaţii stand
˘ ce iubeşte violenţa.” (Psalmul 11:5)
marturie acestui lucru.

Se pot schimba oamenii violenţi?

˘ ˘
CE SPUN OAMENII Violenţa este pur şi simplu bracaţi-va cu noua personalitate” (Coloseni
o reflectare a naturii umane, care nu se 3:8 -10). Cere Dumnezeu prea mult de la
˘
schimba. noi? Nu. Oamenii se pot schimba.1 Cum?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
CE SPUNE BIBLIA Inlaturaţi „mania, furia, rau- Primul pas consta ın dobandirea cunoş-
tatea, vorbirea jignitoare şi cuvintele ob-
˘ ˘ 1 Exemple de oameni care şi-au schimbat conduita se
scene”. Ea mai spune: „Dezbracaţi-va de ˘ ˆ ˘
ˆ gasesc ın seria de articole „Biblia schimba viaţa oamenilor”
vechea personalitate cu practicile ei şi ım- din revista Turnul de veghe.

r ˘ ˆ ˘
Mai multe raspunsuri la ıntrebari biblice pe www.jw.org
 ˆ ˘ ˘ ˘
tinţei exacte despre Dumnezeu (Coloseni Al treilea pas are o stransa legatura cu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
3:10). Cand o persoana cu inima recep- discernamantul. Trebuie sa vedeţi ın ıncli-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tiva ınvaţa despre calitaţile atragatoare şi naţia spre violenţa ceea ce este ea ın rea-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
normele Creatorului nostru, ea ıncepe sa-l litate: o slabiciune grava ce reflecta lipsa
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
iubeasca, se apropie de el şi doreşte sa-i stapanirii de sine. Cei paşnici ınsa au pu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
fie placuta (1 Ioan 5:3). tere interioara. „Cine este ıncet la manie
˘ ˘ ˘ ˆ
Al doilea pas ţine de alegerea tovara- valoreaza mai mult decat un om puter-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
şiilor. „Nu te ıntovaraşi cu cel iute la ma- nic”, se spune ın Proverbele 16:32.
ˆ
nie şi nu umbla cu omul care se ınfurie
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
mereu, ca sa nu-ţi ınsuşeşti caile lui şi sa
ˆ ˘ ˘ „Urmariţi pacea cu toţi oamenii.”
ıntinzi astfel o cursa sufletului tau.” (Pro-
(Evrei 12:14)
verbele 22:24, 25)

ˆ ˘
Se va sfar şi vreodata violenţa?
˘ ˘ ˘
CE SPUN OAMENII Violenţa a existat dintot- Aşadar, acum este timpul sa cautam
˘
deauna şi va continua sa existe. aprobarea lui Dumnezeu devenind paş-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
CE SPUNE BIBLIA „Inca puţin şi cel rau nu va
nici. Iata ce citim ın 2 Petru 3:9: „Ieho-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
mai fi . . . Cei smeriţi vor stapani paman- va . . . este rabdator cu voi, fiindca nu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
tul şi ışi vor gasi desfatarea ın belşug de doreşte ca vreunul sa fie distrus, ci do-
˘ ˘ ˘ ˘
pace.” (Psalmul 37:10, 11) Da, pentru a-i reşte ca toţi sa ajunga la cainţa”. ˛
salva pe cei smeriţi şi paşnici, Dumnezeu
le va face celor ce iubesc violenţa exact ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ „Din sabiile lor vor fauri brazdare şi
ce a facut cetaţii antice Ninive. Dupa ace-
˘ din suliţele lor, cosoare.” (Isaia 2:4)
ea, violenţa nu va mai tulbura niciodata
˘ ˆ
pacea de pe pamant! (Psalmul 72:7)

ˆ
„Cei blanzi . . . vor moşteni
˘ ˆ
pamantul!” (Matei 5:5)

˘
Treziţi-va! mai 2015 15
 O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?

Organul luminiscent al
calmarului hawaiian

5 Doug Perrine/SeaPics.com
ˆ ˘ ˆ ˆ
ANATOR nocturn, calmarul hawaiian ışi Calmarul hawaiian ın condiţii
V ˘
creeaza propria lumina, nu ca sa fie vi-
˘
zibil, ci ca sa fie invizibil, contopindu-se cu
˘ ˘ de luminozitate normala
˘

˘ ˘
lumina emisa de luna şi de stele. Secre-
ˆ
tul lui ıl constituie parteneriatul cu bacterii
˘ ˘
emiţatoare de lumina. Acest parteneriat ar
putea fi sursa unor informaţii utile ıntr-un
˘ ˘
domeniu ce pare sa nu aiba legatura cu
˘ ˘
subiectul nostru: sanatatea.
ˆ ˘
Gandiţi-va: Calmarul hawaiian ışi duce
ˆ ˘
traiul ın apele de coast
ˆ a limpezi ale arhi-
pelagului hawaiian. In mod normal, lumi-
˘ ˘
na emisa de luna şi de stele ar face ca
˘ ˘ ˘ ˘
silueta vietaţii sa fie vazuta cu uşurinţa
˘ ˘
de pradatorii ei de dedesubt. Calmarul ha-
ˆ ˘ ˘ Tulburarile de ritm circadian sunt asocia-
waiian ınsa emite o lumina pe partea infe-
˘ ˘
rioara a corpului care imita lumina noctur-
˘ ˆ
na din mediu atat ca intensitate, cat şi ca
˘ ˘
lungime de unda. Rezultatul? Nici urma de
˘ ˘
silueta, nici urma de umbra. Molusca tre-
ce pur şi simplu neobservata. Calmarul
ˆ ˆ
are ın dotare un aparat de ınalta tehnica,
şi anume un organ luminiscent. Acesta
˘
gazduieşte bacterii bioluminiscente, care
˘ ˘
produc exact stralucirea necesara camu-
ˆ flajului perfect al gazdei.
˘ ˘ ˘
Bacteriile regleaza şi ciclul somn-veghe
al calmarului. De fapt, acesta este aspec-
ˆ ˆ ˘ ˘
tul care ıi intereseaza pe cercetatori, de-
˘
oarece legatura dintre bacterii şi ciclurile
˘
circadiene s-ar putea sa existe nu doar la
calmarul hawaiian. La mamifere, de exem-
ˆ
˘ plu, bacteriile cu rol esenţial ın digestie ar
˘ ˘
putea avea legatura şi cu ritmul circadian.
˘
te cu depresia, diabetul, obezitatea şi tul-
˘
ˆ burarile de somn. Prin urmare, studiul sis-
˘
temului bacterii-gazda prezent la calmar ar
˘ putea furniza informaţii utile privitoare la
˘ ˘
˘ sanatatea omului.
˘ ˘ ˘
Ce credeţi? Au aparut calmarul ha-
waiian şi organul lui luminiscent prin evo-
luţie? Sau sunt opera unui Proiectant? ˛

˘ ˘

s
n Puteţi descarca˘
gratuit˘ aceasta p Biblia disponibil
ˆ
online ın peste
a Accesaţi
www.jw.org
o revista, precum şi 100 de limbi sau scanaţi
g15 05-M

ediţii anterioare acest cod

150203