!

"#2SEPTEMBRIE 2012

ˆ
SFARŞITUL LUMII
DE LA FICŢIUNE LA REALITATE
!"#2
ˆ
SFARŞITUL LUMII
˘ DE LA FICŢIUNE LA REALITATE
TIRAJUL MEDIU AL FIECAREI EDIŢII:
41042 000 ˆ
˘ ˆ 3 Fascinaţia sfarşitului lumii
PUBLICATA IN 84 DE LIMBI
ˆ ˆ
4 Sfarşitul lumii — Motive de ıngrijorare
ˆ
8 Sfarşitul lumii — Nu aşa cum vi-l imaginaţi

ˆ ˘
10 Tinerii se ıntreaba 19 Opera unui Proiectant? 25 Alternative la transfuziile
˘ ˆ
Ce aşteptari pot avea Bancurile de peşti de sange
˘ ˘ ˆ
de la casatorie? (Partea I) 20 Potrivit Bibliei 27 Lumea ın obiectiv
˘ ˘ ˆ
13 Biblia — o carte de profeţii Trebuie sa faceţi 28 Lamaia — un fruct bun
exacte (Partea a V-a) parte dintr-o religie la toate
˘ ˘ ˆ
16 Gradinile zoologice organizata? 30 De discutat ın familie
˘ ˆ
— o locuinţa aparte 22 Maeştri ai medicinei 32 Biblia — Ii cunoaşteţi
pentru animale din Evul Mediu mesajul?
 ˆ
Fascinaţia sfarşitului lumii
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
A ˘ ESTE fric ˘ a de viitor? Daca da, zut ca cineva ar putea lua ın serios ast-
V sa ştiţi ca şi alţii au astfel de sen- fel de poveşti!
timente. Din cele mai vechi timpuri, Alte teorii şi scenarii genereaza şi
˘
ˆ ˘ ˘
oamenii s-au lansat ın tot felul de spe- mai multa groaza. Despre unele se spu-
culaţii privind viitorul, iar mulţi dintre ne ca˘ ar fi ştiinţifice. De exemplu, po-
˘ ˘
ei au ˘ ajuns la concluzia ca nu ˆ ne aş- trivit unei teorii, mişcari de o intensi-
˘ ˘
teapta vremuri prea bune. Sfarşitul lu- tate fara precedent ale ıntregii ˆ
˘ scoarţe
mii a continuat timp de milenii sa-l terestre vor produce cutremure, tsu-
˘ ˆ ˘ ˘
fascineze pe om şi sa-i ınflacareze ima- nami şi erupţii vulcanice uriaşe. Alta˘
ginaţia. ˘
˘ ˆ ˘ teorie
ˆ susţine ca˘ planetele ˆ se vor alinia
Sa ne gandim, de pilda, la benzile şi, ın consecinţa, vanturile solare vor fi
ˆ ˆ ˆ
desenate, emisiunile TV, sutele de fil- atat de puternice, ıncat vor devasta pur
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
me şi miile de carţi de ficţiune care şi simplu planeta noastra. Exista ınsa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ın ultima vreme aduc ın atenţia publi- şi alta ipoteza conform careia polii
˘ ˆ ˘ ˆ
cului scenarii apocaliptice. Dupa cat magnetici ai pamantului se vor inversa
se pare, arsenalul de forţe malefice ga- brusc şi, drept urmare, radiaţiile sola-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta sa atace şi sa distruga omenirea es- re vor ucide orice forma de viaţa. To-
ˆ ˘
te nesfarşit: roboţi ucigaşi, monştri de tuşi, astfel de scenarii nu ar trebui sa
ˆ ˘
tot felul, extratereştri, zombi, fanto- ne ıngrijoreze, caci ele nu vor avea loc.
˘ ˘ ˆ
me, dragoni, maimuţe, pasari, şobolani Cu toate acestea, sfarşitul lumii conti-
˘ ˘
mutanţi şi viespi uriaşe. E greu de cre- nua sa dea aripi imaginaţiei multora.
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 3
 Dar ce se poate spune despre ne- ˆ
˘ ˘
numaratele carţi şi site-uri care prezic
˘ ˆ
Sfarşitul lumii
ˆ
ca lumea se va sfarşi la 21 decembrie
2012? Unii susţin ca o presupusa pla-
˘ ˘
˘ ˘ Motive de ıngrijorare
neta numita Nibiru (sau Planeta X) ur-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
meaza sa intre ın coliziune cu ˆ planeta ASAND la o parte scenariile apocaliptice
˘
˘ ˆ
noastra ın decembrie 2012. Insa aceas-
ta teorie, ca multe altele, nu se bazea-
˘
˘

˘
L ˘
ˆ
fanteziste despre care s-a vorbit ın articolul
ˆ
precedent, exista totuşi motive de ıngrijorare
za pe fapte ştiinţifice, ci pe interpretari ˘ ˆ
ˆ ce merita luate ın considerare. Pentru mulţi,
ale unui calendar maya antic, care, ın ˘
ˆ suprapopularea şi urmarile ei — lipsa apei şi a
opinia unora, se sfarşeşte la solstiţiul ˆ
˘ hranei — constituie un motiv de ıngrijorare. Al-
de iarna din 2012. ˆ
ţii se simt neliniştiţi gandindu-se la consecinţe-
Influenţaţi de preziceri catastrofale le unei eventuale crize financiare globale. Dar
similare, unii oameni şi-au construit ce se poate spune despre dezastre naturale, epi-
˘ ˆ ˘
adaposturi proprii, ın timp ce alţii, la demii sau un razboi nuclear? Ar putea cauza
un preţ destul de piperat, şi-au rezer- ˘
ˆ ˘ ele o catastrofa de proporţii mondiale?
vat camere ın buncare comune subte- ˘ ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ Sa trecem ın revista cateva scenarii apoca-
rane. Alţii, ın schimb, s-au mutat ın ˘
˘ liptice plauzibile, deseori dezbatute. Deşi nu
munţi, unde duc o viaţa total indepen- ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ toate pun ın pericol existenţa vieţii pe pamant,
denta, nefolosind utilitaţi publice pre- ˘
˘ ˆ ˘ ele ar putea pune capat civilizaţiei, aşa cum o
cum alimentarea cu apa, ıncalzirea şi
ştim noi azi.
electricitatea.
La polul opus sunt cei care nu cred
ˆ
ın niciunul dintre aceste scenarii. Ei
ˆ
resping totalmente ideea unui sfarşit
˘
iminent al lumii. De pilda, unii oameni
˘ ˘
de ştiinţa de la NASA declara: „Nu se
ˆ ˆ ˘ ˆ
va ıntampla nimic rau cu Terra ın 2012.
˘ ˆ
Oameni de ştiinţa credibili din ıntrea-
˘ ˘
ga lume ştiu ca nu exista nicio amenin-
˘
ţare asociata cu anul 2012. La urma ur-
˘ ˆ ˘
mei, planeta noastra este ın siguranţa
de mai bine de 4 miliarde de ani“.
ˆ ˘ ˘
Ar fi ınsa greşit sa tragem concluzia
˘ ˆ ˘
ca omenirea este ın afara oricarui pe-
˘ ˘ ˆ
ricol sau ca doar cei naivi cred ca sfar-
ˆ
şitul lumii e mai mult decat ficţiune.
ˆ ˘ ˆ
Dar va veni ıntr-adevar sfarşitul lumii?
˘ ˆ
Daca da, cum şi cand?

˘ ˘ ˘
!"#2
˘ ˘ ˘ ˆ
ACEASTA REVISTA se adreseaza tuturor Aceasta publicaţie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ crari mondiale de instruire biblica, susţinute prin donaţii. Daca nu exista alta in-
membrilor familiei. Ea arata cum putem
˘ ˘ dicaţie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.
face faţa problemelor. Prezinta ştiri, vor-
˘ Awake! (ISSN 0005–237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract
beşte despre diverse popoare, trateaza subiecte religioase Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Trea-
˘ ˆ
şi ştiinţifice. Dar nu se opreşte aici. Ea patrunde ın miezul surer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible
˘ ˘ and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2012
problemelor şi arata adevarata semnificaţie a evenimentelor
ˆ ˆ ˘ ˘ Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.
actuale, menţinandu-şi ınsa neutralitatea politica şi impar ţia- Printed in Germany.
˘ ˘
litatea rasiala. Dar, ceea ce este şi mai important, aceasta Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas,
4 ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ e. V., Selters/Taunus.
revista ıntareşte ıncrederea ın promisiunea Creatorului refe-
ˆ Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.
ritoare la instaurarea unei lumi noi ın care vor domni pacea
ˆ ˘
şi siguranţa şi care va ınlocui actualul sistem rau şi nelegiuit. Vol. 93, nr. 9 Monthly ROMANIAN
 Supervulcani
ˆ
In 1991, vulcanul Pinatubo din Filipine a erupt, uci-
ˆ ˘ ˆ
gand peste 700 de oameni şi lasand aproximativ
˘ ˘ ˘
100000 de persoane fara adapost. Un nor uriaş de
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cenuşa s-a ridicat pana la 30 km ın atmosfera, ca-
ˆ ˘ ˆ ˆ
zand apoi pe pamant şi distrugand culturile şi aco-
˘ ˆ ˆ
perişurile cladirilor. Atat Pinatubo, cat şi alţi vulcani
˘ ˘ ˆ
asemanatori au afectat clima vreme de caţiva ani
˘
dupa erupţie.
Supererupţii — de genul celor care au avut loc
ˆ ˆ ˘
ın trecutul ındepartat al planetei — ar fi de sute de
ˆ
ori mai mari şi mai devastatoare decat orice erupţie
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ınregistrata vreodata. In afara de for ţa lor distructi- „Vulcanii ucid plantele şi animalele pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
va imediata, ele ar putea genera schimbari climati- o raza de caţiva kilometri; supervulcanii
ce la nivel mondial, care ar putea duce la distruge- ˆ
ar putea provoca dispariţia unor ıntregi
˘
rea recoltelor, la epuizarea rezervelor de alimente specii prin modificarea climei de pe toata
şi, implicit, la o foamete de proporţii. planeta.“ („National Geographic“)

Asteroizi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
In zorii unei zile de vara din 1908, un barbat statea ın faţa
ˆ „De-a lungul istoriei geologi-
punctului comercial din Vanavara, Siberia, cand o explozie ˘
˘ ˘ ce, planeta noastra a fost
l-a aruncat pur şi simplu de pe scaun. Valul de caldura a fost ˘
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ bombardata de comete şi de
atat de intens, ıncat barbatul a avut impresia ca luase foc ca-
˘ asteroizi din spaţiul cosmic.
maşa de pe el. Explozia a avut loc la aproximativ 60 km depar- ˆ
˘ Deşi, ın trecut, coliziunile
tare şi fusese cauzata de un asteroid cu un diametru de circa
ˆ ˘ ˆ ˘ au fost mult mai frecvente,
35 m, care cantarea ın jur de 100000 t. Dupa ce asteroidul ˆ ˘ ˘
˘ ˆ ˘ aceasta nu ınseamna ca ele
a patruns ın atmosfera terestra, presiunea şi temperatura lui ˆ
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ nu vor mai avea loc şi ın vii-
au crescut atat de mult ın urma frecarii cu aerul, ıncat acesta
˘ tor. E doar o chestiune de
a explodat. Energia eliberata a echivalat cu cea a 1000 de timp.“ (Chris Palma, şef de lu-
bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Copacii de pe ˘
˘ ˘ ˘ crari la Penn State University,
o suprafaţa de aproximativ 2000 km2 din padurea siberiana ˘
ˆ ˘ ˆ ˆ SUA, unde preda astronomia
au fost doboraţi la pamant. Bineınţeles, un asteroid de dimen- şi astrofizica)
ˆ
siuni mai mari ar cauza pagube mult mai ınsemnate, provo-
ˆ ˘ ˘
cand incendii uriaşe, care ar fi urmate de scaderea brusca a
ˆ ˘
temperaturilor pe tot globul şi de dispariţia ın masa a speciilor.

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
LIMBI: afrikaans,
˘
albaneza, amharica, araba, armeana, bislama, bulgara, cebua-
˘ ˘
DORIŢI MAI MULTE INFORMAŢII SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT LA DOMICILIU?
˘
no, ceha7, chiBemba, chiChewa, chineza simplificata, chineza tradiţionala7 (for- Scrieţi-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o lista cu toate adrese-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mat audio numai ın mandarin), chiTonga, coreeana67, croata, daneza7, ebraica, le poştale, vezi www.jw.org/contact. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
engleza67, estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, georgiana, germana67, d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.
˘ ˘ ˘ ˘
greaca, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, italia- Franţa: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
na67, japoneza67, kannada, kargaza, kinyarwanda, kiRundi, letona, lingala, li- 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tuaniana, macedoneana, maghiara, malayalam, malgaşa, malteza, myanmar, nor- Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
vegiana7, olandeza67, poloneza67, portugheza687, punjabi, rarotongan, romana, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: PO Box
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
rusa67, samoana, sarba, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slove- 472, MD–2005 Chişinau. Romania: CP 132, OP 39, Bucureşti. Spania: Apartado 132, 28850
˘ ˘ ˘ ˘ ´
na, spaniola67, suedeza7, swahili, tagalog7, tamil, thai, tok pisin, tongana, tson- Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY
˘ ˘ ˘
ga, tswana, turca, twi, ucraineana, urdu, vietnameza, xhosa, yoruba, zulu. 11201–2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.
˘ ˆ
6 Disponibila şi ın format audio pe CD.
˘ ˆ
8 Disponibila şi ın format MP3 pe CD.
˘ ˆ
7 Disponibila ın format audio şi pe www.jw.org.
 ˘
Schimbari climatice
˘ ˘ ˘
Oamenii de ştiinţa sunt de parere ca creşterea temperaturii
˘ ˆ
medii a pamantului, fenomenele meteorologice extreme, to-
pirea calotelor glaciare şi a gheţarilor, precum şi moartea re-
cifelor de corali şi a unor specii importante sunt toate indicii
˘
ale unor schimbari climatice globale. Deşi acest subiect este
ˆ
destul de controversat, ın opinia multora, cauza ar fi arderea
˘ ˆ
combustibililor fosili — carbune, petrol şi gaze naturale — ın
ˆ ˘
diverse ramuri industriale, ardere ın urma careia se eliberea-
˘ ˆ ˘ ˘
za ın atmosfera cantitaţi enorme de dioxid de carbon.
˘ ˘
Unii specialişti considera ca aceste emisii au efect de se-
˘ ˆ ˘
ra, cu alte cuvinte ıncetinesc procesul de eliberare
ˆ a caldurii
ˆ ˆ ˆ
ın spaţiu, temperatura planetei crescand. Intrucat arborii ab-
˘
sorb dioxidul de carbon, şi defrişarile masive contribuie la
˘
schimbarile climatice.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
„In opinia multor oameni de ştiinţa, daca ıncalzirea globala
˘ ˆ
continua ın ritmul actual, iar producerea dioxidului de car-
bon nu se reduce, temperatura medie a planetei va continua
˘ ˘ ˘
sa creasca, ceea ce va induce modificari climatice mai greu
˘
de prevazut şi de controlat şi creşterea nivelului oceanelor.
ˆ ˘
Aceasta va pune ın pericol zonele de coasta joase, care sunt
foarte populate.“ („A Mind for Tomorrow: Facts, Values, and the Future“)

Pandemii
ˆ ˘ ˘
In secolul al XIV-lea, ciumaˆ bubonica a rapus o treime din popula ţia
ˆ ˘
Europei ın doar doi ani. Intre anii 1918 şi 1920, gripa
ˆ spaniol a a se-
ˆ ˆ
cerat viaţa a cel puţin 50 de milioane de oameni. Intrucat ın acele
˘ ˆ
vremuri mijloacele de transport erau lente, bolile nu se raspandeau
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cu uşurinţa. Insa dezvoltarea urbana şi accesibilitatea calatoriilor in-
˘ ˘ ˆ
ternaţionale din prezent ar face posibila raspandirea cu o rapiditate
˘ ˘
uluitoare a unei boli asemanatoare pe toate continentele.
ˆ ˆ
Deşi pandemia are, ın general, cauze naturale, un factor care star-
˘ ˆ
neşte tot mai multa ıngrijorare sunt armele biologice, altfel spus bo-
ˆ ˘ ˆ ˘
lile create de om. Specialişti ın domeniu susţin ca pana şi un mic
˘ ˘ ˘
grup de oameni cu pregatirea necesara ar putea cumpara echipa-
ment de pe internet pentru a produce arme biologice letale.
˘ ˆ ˘ ˘
„Bolile care au cauze naturale raman o ameninţare biologica serioasa;
˘ ˆ
cu toate acestea, un duşman cu o minte abila, ınarmat cu astfel de
agenţi patogeni — sau cu agenţi patogeni [rezistenţi la antibiotice
˘ ˘ ˘
ori] obţinuţi pe cale sintetica — ar putea provoca o adevarata catas-
˘
trofa.“ (The Bipartisan WMD Terrorism Research Center)

˘
6 Treziţi-va! septembrie 2012
 Dispari
ˆ
ţia speciilor esenţiale vieţii
In ultimii cinci ani, apicultorii din Statele Unite au pierdut anual apro-
˘
ximativ 30% din albine din cauza sindromului depopularii coloniilor,
˘ ˘ ˘
fenomen global ce se manifesta prin dispariţia misterioasa şi subita
ˆ ˘
a unor colonii ıntregi de albine. Aceste insecte nu doar ca ne furni-
˘ ˘ ˆ
zeaza delicioasa miere, dar şi polenizeaza culturi de plante, ıntre
˘
care viţa-de-vie, marul, soia şi bumbacul. Viaţa omului depinde de
albine.
˘ ˘
Şi fitoplanctonul este indispensabil vieţii. Fara acesta n-am avea
˘ ˘ ˆ ˆ
peşti. Fara rame, solul n-ar fi afanat şi deci am avea recolte foarte
slabe. Dispariţia unor astfel de specii esenţiale vieţii ar duce la lip-
ˆ
suri de alimente şi la foamete, care la randul lor ar genera violenţe
˘ ˘ ˘
şi revolte. Din cauza poluarii, a suprapopularii, a exploatarii excesive
˘
a resurselor regenerabile, a distrugerii habitatelor şi a schimbarilor
climatice, speciile de animale dispar, probabil, de 1000 de ori mai
ˆ ˘
repede decat daca aceşti factori nu ar exista.
ˆ
„Anual dispar ıntre 18 000 şi 55 000 de specii. Cauza? Omul.“
(Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare)

˘
Razboi nuclear
˘ ˘ ˆ
O explozie nucleara poate rade de pe faţa pamantului un
ˆ ˆ ˘ ˘
oraş ın cateva secunde — realitate sumbra demonstrata de
˘ ˆ ˘
doua ori ın august 1945. O explozie nucleara este extraordi-
˘ ˆ ˆ
nar de puternica, distrugand şi ucigand prin intermediul su-
˘
flului exploziei,
ˆ al undei de şoc, al caldurii, ˘ al radiaţiilor şi al
incendiilor.
ˆ In plus, radiaţiile contamineaza apa şi alimente-
˘ ˆ
le. In urma unui razboi nuclear, tone de praf s-ar ridica ın at-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
mosfera, blocand lumina solara şi ducand la scaderea brus-
˘ ˆ ˘ ˆ
ca a temperaturilor pe glob. Atat plantele de cultura, cat şi
˘ ˘ ˘
altele ar muri. Fara hrana, oamenii şi animalele ar muri de
˘ ˘ ˘
foame. Potrivit unor estimari, noua ţari au capacitatea de a
ˆ ˘ ˘ ˘
lansa atacuri nucleare. Şi alte cateva ţari desfaşoara, se
pare, programe de dezvoltare a armelor nucleare. Iar orga-
˘ ˆ
nizaţiile teroriste sunt extrem de dornice sa intre ın posesia
unor astfel de arme.
ˆ ˘
„Armele nucleare sunt ın continuare cea mai grava şi mai
˘ ˆ
iminenta ameninţare la adresa civilizaţiei umane. . . . Pe ın-
ˆ ˘ ˘
tregul
ˆ glob, ınca exista circa 25 000 de arme nucleare. . . .
˘ ˆ ˘
In cele din urma, teroriştii tot vor pune mana pe o bomba.“
(Union of Concerned Scientists)
 ˆ
Sfarşitul lumii
Nu aşa cum vi-l imaginaţi
ˆ ˘
Sˆ
CENARIILE apocaliptice prezentate ın
paginile anterioare au mai multe lucruri
ˆ ˘
ın comun. Pe langa faptul ca sunt extrem de
˘
Multora le este totuşi greu sa dea creza-
re acestor preziceri. Scepticii considera fan-
ˆ ˘ ˘
teziste ınvaţaturile Bibliei referitoare la un
˘

˘
sumbre, ele se bazeaza pe speculaţiile oame- mare necaz, la Armaghedon, la un mileniu şi
nilor, iar capacitatea omului de a prezice vii- la Paradis. Aceste concepte au constituit su-
˘ ˘
torul nu este ˆ nici pe departe perfecta,˘ cum biectul nenumarator discuţii, dezbateri ˆ ˘ şi in-
˘ ˆ ˆ
bine ştim. In plus, supravieţuirea, daca ar fi terpretari ın randul teologilor. Insa teoriile
˘ ˘ ˆ ˆ
posibila, ar fi o chestiune de şansa. Mai mult, lor se bat cap ın cap. Referitor la timpul sfar-
˘
locuitorii unei lumi postapocaliptice ar duce şitului, scriitorul Bruce Robinson declara:
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
o adevˆ arata lupta sa ramana ın viaˆ ţa.˘ „Probabil ca textele teologice creştine cel mai
˘ ˆ ˘
In schimb, imaginea pe care o ınfaţişeaza greu de ınţeles sunt cele scrise pe aceasta
˘
Biblia cu privire la viitor este una luminoa- tema“. Rezultatul? Confuzie.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa şi totodata credibila. Biblia ne asigura ca, Cu toate acestea, Scripturile nu sunt deloc
ˆ ˘ ˆ
ıntr-adevar, va avea loc o mare schimbare greu de ınţeles. Ele conţin mesajul lui Dum-
˘ ˘ ˘
şi ca supravieţuirea le este garantata tutu- nezeu, iar el doreşte ca noi sa ştim ce ne aş-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ror celor care ınfaptuiesc voinţa lui Dumne- teapta ın viitor. Sa analizam ın continuare ca-
˘ ˘ ˆ ˘
zeu. Biblia nu prezice ca planeta noastra va teva dintre ıntrebarile cel mai frecvent puse,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fi facuta scrum şi nici ca va deveni o bucata precum şi raspunsul oferit de Biblie. Daca
˘ ˘ ˘
de gheaţa. Dimpotriva, ea ne da certitudi- doriţi informaţii suplimentare, puteţi solici-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
nea ca ıntreg pamantul va fi transformat ın ta cartea Ce ne ınvaţa ın realitate Biblia?, pu-
˘
paradis. blicata de Martorii lui Iehova.
 ˘ ˆ
Vor fi distruse planeta noastra şi familia Putem şti data cand va avea loc judecata
˘ ˘
umana? divina?
˘ ˆ
„Cei drepţi vor moşteni pamantul şi vor „Ziua şi ora aceea nimeni nu le ştie, nici
ˆ ˘
locui pentru totdeauna pe el.“ (Psalmul ıngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.
˘
37:29) Fiindca, aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa
˘
ˆ va fi şi prezenţa Fiului omului. Caci, aşa
Işi vor pierde viaţa unii oameni? ˆ
cum erau oamenii ın zilele acelea dinainte
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
„Cei drepţi vor locui pe pamant şi cei irepro- de potop: mancau şi beau, barbaţii se ca-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
şabili vor ramane pe el. Dar cei rai vor fi ni- satoreau şi femeile erau date ın casatorie,
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
miciţi de pe pamant, iar cei neloiali vor fi pana ın ziua ın care a intrat Noe ın arca, şi
ˆ ˘
smulşi de pe el.“ (Proverbele 2:21, 22) n-au dat atenţie pana a venit potopul şi i-a
˘
˘ ˆ maturat pe toţi, aşa va fi şi prezenţa Fiului
A luat masuri Dumnezeu ın trecut omului.“ (Matei 24:36–39)
ˆ ˘
ımpotriva celor rai? ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ Exista vreun indiciu ca sfarşitul va veni
Dumnezeu „nu s-a reţinut sa pedepseasca ˆ ˆ
˘ ın curand?
o lume veche, ci l-a pastrat pe Noe, un pre- ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
dicator al dreptaţii, ımpreuna cu alţi şapte, „In zilele din urma vor fi timpuri critice, ca-
ˆ ˘ ˘
cand a adus potopul peste o lume de oa- rora cu greu li se va face faţa. Caci oamenii
˘ ˆ ˆ
meni lipsiţi de pietate, şi, . . . prefacand ın vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, aro-
˘ ˘
cenuşa oraşele Sodoma şi Gomora, le-a ganţi, trufaşi, blasfematori, neascultatori
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
condamnat, dandu-le celor lipsiţi de pietate de parinţi, nerecunoscatori, neloiali, fara
˘
un exemplu cu privire la lucrurile viitoare“ afecţiune naturala, refractari la orice acord,
˘ ˘ ˘ ˆ
(2 Petru 2:5, 6). calomniatori, fara stapanire de sine, cruzi,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
neiubitori de bine, tradatori, ıncapaţanaţi,
ˆ ˘
umflaţi de mandrie, mai degraba iubitori de
˘ ˆ ˆ
placeri decat iubitori de Dumnezeu, avand
˘ ˆ ˘ ˆ
o forma de devoţiune sfanta, dar negandu-i
puterea.“ (2 Timotei 3:1–5)
˘ ˆ
Ce viitor vor avea oamenii pe pamant?
˘
Dumnezeu „va şterge orice lacrima din
ochii lor şi moartea nu va mai fi. Nici jale,
˘
nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lu-
˘
crurile de odinioara au trecut“ (Revelaţia
21:4).
Dumnezeu ˘
Deşi nu ne dezvaluie toate detaliile privitoa-
„va şterge orice re la viitor, Scripturile ne dau asigurarea ca
˘
˘ ˘
omenirea nu este sortita pieirii. Ne aşteapta
˘
lacrima din ochii lor“ ˘
un viitor grandios, care depaşeşte cu mult ima-
˘ ˆ
ginaţia noastra. Puteţi avea ıncredere depli-
˘ ˘
na ca ceea ce a promis Iehova Dumnezeu va
şi realiza.

˘
Treziţi-va! septembrie 2012 9
 ˘
TINERII
ˆ ˘ Ce aştept
˘ ˘ pot avea
ari
SE INTREAB A de la casatorie? PARTEA I
ˆ ˆ ˘ ˘
„Cand suntem ımpreuna, parca
˘
plutesc! De-abia aştept sa
˘ ˘ ˘
ma casatoresc cu el!“

ˆ
„N-avem mai nimic ın comun.
Suntem doar doi oameni
care locuiesc sub acelaşi
˘ ambele afirmaţii au fost facute de aceeaşi persoana.
acoperiş. Ma simt foarte
˘ Dar ce nu a mers bine? Daca intenţionezi sa te casato-
singura!“
˘
10 Treziţi-va! septembrie 2012
ŞA cum probabil ţi-ai dat seama, afirmaţia de mai sus
A ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
a fost facuta de o fata necasatorita, iar cea din stan-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ga, de o persoana casatorita. Ceea ce nu ştii ınsa este ca
ˆ
˘
˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
˘
reşti, cum poţi evita ca un vis romantic sa se transforme
ˆ ˘
ıntr-o casnicie de coşmar?
˘ ˆ ˘
Adevar general valabil: Fericirea ta ın casnicie depin-
ˆ ˘ ˘ ˘
de ın mare masura de aşteptarile pe care le ai.
˘ ˘
Articolul de faţa şi cel din numarul viitor al revistei Tre-
˘ ˘ ˘ ˘
ziţi-va! te vor ajuta sa ai aşteptari realiste cu privire la cas-
nicie.
 CE SPUN
ˆ ˘
La ce te poţi aştepta ın mod realist de la o casnicie? Pe ALŢI TINERI
scurt, te poţi aştepta la:
1) foloase,
˘
2) dificultaţi,
˘
3) situaţii neprevazute.
˘ ˘ ˆ
Sa analizam ındeaproape fiecare dintre aceste aspecte.

FOLOASE
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Biblia prezinta casatoria ıntr-o lumina pozitiva (Prover- Brittany: Nu cred ca e o
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
bele 18:22). Iata cateva foloase la care te poţi aştepta. idee buna sa te casatoreşti
˘ ˆ
˘ doar ca sa nu mai fii ıntre-
Companie. Potrivit Bibliei, la ceva timp dupa ce l-a creat ˆ ˆ ˘
˘ ˘ bat „Cand ai de gand sa te
pe Adam, Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca omul sa ra- ˘ ˘
ˆ ˘ casatoreşti?“. La urma ur-
mana singur“ (Geneza 2:18). Apoi a creat-o pe Eva, ofe- ˆ
˘ ˘ mei, cand apar probleme,
rindu-i astfel lui Adam un tovaraş de viaţa. Dumnezeu i-a
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ tu vei fi cel care va trebui
creat pe fiecare cu trasaturi unice, ın aşa fel ıncat sa fie di- ˘
feriţi, dar compatibili. Prin urmare, soţul şi soţia sunt to- sa le rezolve, nu cei care
˘ ˘ ˘ fac presiuni asupra ta.
varaşi de viaţa minunaţi unul pentru celalalt (Proverbele
5:18).
ˆ ˘
Colaborare. Biblia spune: „Mai bine doi decat unul, caci
˘ ˘ ˆ ˘
iau o rasplata cu atat mai buna pentru munca lor“ (Ecle-
ˆ
siastul 4:9, Cornilescu, 1996). Acest lucru este cat se poate
˘ ˆ ˘ ˘
de adevarat ın cazul casniciei. „Totul se rezuma la faptul
ˆ ˘ ˘
de a lucra ın echipa, de a fi umil şi de a fi dispus sa ce-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
dezi uneori“, spune o tanara casatorita de curand pe nume
Brenda1.
˘ ˆ ˘
Relaţii intime. Biblia spune: „Soţul sa-şi ındeplineasca
˘ ˘ ˘ ˆ
datoria conjugala faţa de soţie, iar soţia sa-şi ındeplineas-
˘ ˘ ˘
ca aceeaşi datorie faţa de barbatul ei“ (1 Corinteni 7:3,
˘ ˆ ˘ ˘
Noul Testament — ediţie bilingva). Cand eşti casatorit, te poţi
˘ ˘ ˘
bucura de relaţii sexuale fara sa ai parte de neliniştea şi re-
ˆ
gretele pe care le aduc deseori cu sine relaţiile sexuale ına- Ciara: Sentimentele ne pot
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
inte de casatorie (Proverbele 7:22, 23; 1 Corinteni 7:8, 9). ımpiedica sa gandim clar.
˘ ˘ ˘
Concluzie: Casnicia este un cadou de la Dumnezeu (Ia- De asta cred ca parinţii au
˘ ˆ ˆ
cov 1:17). Daca respecţi principiile sale, te poţi aştepta la un cuvant greu de spusˆ cand
ˆ ˘ ne alegem partenerul. In
multe satisfacţii ın casnicie.
ˆ ˘ ˘ fond, ei ne cunosc foarte
Gandeşte-te: Este punctul tau de vedere referitor la ca- ˘
˘ ˘ bine, deci ne pot ajuta sa
satorie deformat de exemplele negative pe care le-ai vazut ˘
ˆ ˆ ˘ gasim pe cineva potrivit.
ın jur, poate chiar ın propria familie? Daca da, ce exemple
˘
pozitive ai putea gasi ca modele de urmat?
1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 11
 ˘
DIFICULTAŢI
˘ ˘ ˘ ˘
Biblia prezinta casatoria ın mod realist (1 Corinteni
ˆ
CE PARERE AI? ˘ ˆ
7:28). Iata cateva dificultaţi la care te poţi aştepta.
˘
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Ionuţ şi Melania sunt ın peri- Conflicte. Nu exista pe pamant doua persoane iden-
ˆ ˆ ˘
oada de cunoaştere de un an. tice; ceea ce avem cu toţii ın comun ınsa este imperfec-
ˆ ˘ ˆ
In acest timp, ei au fost de doua ţiunea (Romani 3:23). Prin urmare, oricat de compa-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
ori pe punctul de a se desparţi. tibili ar fi soţii, ıntre ei vor aparea din cand ın cand
˘ ˘ ˘
Prima data, Ionuţ a acuzat-o pe conflicte. Uneori, s-ar putea chiar sa spuna lucruri pe
ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ care mai tarziu sa le regrete. „Daca nu greşeşte cineva
Melania ca flirteaza cu alţi ba- ˘ ˆ ˘
˘ niciodata ın ceea ce spune, este un om perfect“, afirmˆ a
ieţi şi a ameninţat-o ca va pune ˆ
˘ ˘ Biblia (Iacov 3:2, Noul Testament pe ınţelesul tuturor). In
capat relaţiei. A doua oara, Mela- ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
˘ loc sa fie idealiste şi sa ıncerce sa evite toate neınţelege-
nia i-a spus lui Ionuţ ca nu mai ˆ ˘ ˘ ˘
rile, cuplurile reuşite ınvaţa sa discute şi sa rezolve pro-
putea suporta acuzaţiile lui şi i-a ˆ
˘ blemele atunci cand apar.
dat un ultimatum. Ambele daţi, ˘
˘ Dezamagire. „Suntem bombardaţi cu filme şi emi-
Ionuţ şi Melania au reuşit sa-şi ˆ ˆ ˘ ˘
siuni TV ın care fata ışi gaseşte perechea «perfecta» şi
rezolve problemele. ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
cei doi traiesc fericiţi pana la adanci batraneţi“, spune
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ce parere ai? Exista ceva ın o tanara pe nume Karen. Cand casnicia nu se ridica la
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
relaţia descrisa mai sus care ar ınalţimea unor ˆ astfel de aşteptari, ambii parteneri raman
˘ ˘ ˘ ˘
putea constitui un semnal de dezamagiţi. In mod inevitabil, dupa casatorie, cei doi vor
˘ ˘ ˘ ˘
alarma? Ce arata faptul ca Ionuţ descoperi unul la altul imperfecţiuni şi ciudaţenii. To-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
şi Melania au fost de doua ori pe tuşi, este important sa nu uite ca iubirea adevarata „su-
˘ ˘ ˘
punctul de a se desparţi? Ce in- porta totul“, chiar şi dezamagirea (1 Corinteni 13:4, 7).
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
dica, ın schimb, faptul ca ei au Ingrijorari. Biblia spune ca persoanele casatorite
˘ ˆ ˘
reuşit sa-şi rezolve problemele? „se ıngrijoreaza pentru lucrurile lumii“ (1 Corinteni
˘ ˆ ˘
Din punctul tau de vedere, ce aş- 7:33, 34). Astfel de ıngrijorari sunt normale şi deseori
˘ ˆ
teptari pot avea Ionuţ şi Melania chiar potrivite. De exemplu, caştigarea existenţei poate
˘ ˘ ˘
˘ fi o adevarata provocare. Ar putea fi necesar sa munciţi
de la casnicie? ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
amandoi doar pentru a avea hrana, ımbracaminte şi ada-
˘ ˘ ˘ ˘
post. Dar daca veţi colabora ca o echipa veţi reuşi sa va
ˆ
ıntreţineţi (1 Timotei 5:8).
˘ ˘ ˘
Concluzie: Daca perioada de cunoaştere se aseamana
ˆ ˘ ˘ ˘
cu ridicarea unui zmeu ın aer, casatoria poate fi asema-
˘ ˘
˘
CERE PAREREA PARIN ŢILOR
nata cu pilotarea unui avion. Ai nevoie de mult mai mul-
˘ ˆ ˆ ˘
ta ındemanare şi trebuie sa depui mult mai multe eforturi
˘
˘ ˘ pentru a depaşi problemele ce se ivesc, dar poţi reuşi!
Discuta cu parinţii pe baza ˆ
˘ Gandeşte-te: Cum rezolvi acum conflictele pe care le
chenarului „Ce parere ai?“. ˘ ˘
˘ ˘ ai cu membrii familiei? Reuşeşti sa laşi dezamagirile la
Observa daca punctul lor de ˘ ˘ ˆ
o parte şi sa priveşti obiectiv situaţia? Cum faci faţa ın-
vedere vizavi de Ionuţ şi Me- ˘
˘ grijorarilor?
lania este diferit de al tau. ˆ ˘ ˆ
IN NUM˘ ARUL VIITOR, LA RUBRICA „TINERII SE IN- ˘
TREABA“. . . Cum te pot ajuta principiile biblice sa te
˘
aştepţi la situaţii neprevazute?

ˆ ˘
Mai multe articole din seria „Tinerii se ıntreaba“
˘
se gasesc pe site-ul www.jw.org
PARTEA

1 2 3 4 5 6 7 8 BIBLIA
O CARTE DE PROFE ŢII EXACTE

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
In aceasta serie, alcatuita din opt parţi,
˘ ˘ ˘
revista „Treziţi-va!“ analizeaza o caracteristica
˘
remarcabila a Bibliei: profeţiile ei. Articolele
˘ ˘ ˘ ˘
va vor ajuta sa raspundeţi la urmatoarea
ˆ ˘
ıntrebare: Sunt profeţiile biblice nascociri ale
˘
unor minţi luminate sau poarta ele pecetea
˘ ˘ ˘
inspiraţiei divine? Va invitam sa examinaţi
dovezile.

˘
O veste buna
pentru toţi oamenii

˘ ˘ ˘ ˘
ESAJUL lui Dumnezeu catre oameni se Vestea buna avea sa fie proclamat a
M ˘ ˆ
gaseşte ın Biblie, iar acest mesaj consti-
˘
tuie o veste buna. De fapt, Isus Cristos şi-a folo-
tuturor naţiunilor

ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sit timpul şi energia anunţand „vestea buna de- Profeţii: „Trebuie ca mai ıntai vestea buna sa
spre regatul lui Dumnezeu“ (Luca 4:43). Biblia ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ fie predicata ın toate naţiunile“ (Marcu 13:10).
arata ca acest Regat reprezinta guvernul lui ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ „Şi-mi veţi fi martori ın Ierusalim, ın toata
Dumnezeu, care va ınlatura conducerea uma- ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ Iudeea, ın Samaria şi pana ın cea mai ın-
na opresiva, va instaura pacea şi va elimina ˘ ˘ ˘ ˆ
departata parte a pamantului.“ (Faptele 1:8)
toate cauzele suferinţei (Daniel 2:44; Matei
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
6:9, 10). Aceasta este ıntr-adevar o veste buna! Implinire: La scurt timp˘ dupa moartea lui
˘ ˘ ˘ ˆ
O astfel de veste buna merita, cu siguranţa, Isus ın 33 e.n., discipolii sai au umplut Ierusa-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
sa ajunga la cat mai mulţi oameni. Totuşi, cand limulˆ cu mesajul despre ˆ Regat.
˘
a fost executat, Isus a lasat ın urma sa doar un
ˆ ˘ ˘ ˆ Ei l-au raspan-˘
˘ ˘ ˘ dit ın toata Iudeea şi pana ın Samaria, aflata
numar mic de discipoli. Avea sa moara mesa- ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ın apropiere, iar ın decurs de numai cincispre-
jul sau odata cu el? Nicidecum, caci Biblia a ˆ
˘ ˆ zece ani, misionari creştini au ajuns şiˆ ın al-
prezis exact contrariul. Iata ce s-a profeţit ın te zone ale Imperiului Roman. Astfel, ın anul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
acest sens: 1) vestea buna avea sa fie raspandi- 61 e.n., deja se˘ ˆ putea spune ca ˆ vestea˘ buna fu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ta ın toata lumea; 2) aceasta urma sa ıntampi- sese predicata ın multe zone ‘ındepartate’ ale
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ne opoziţie apriga; 3) aveau sa apara creştini pamantului.
˘ ˘ ˆ ˘
falşi, care sa-i induca ın eroare pe mulţi. Sa ana-
˘ ˆ
lizam ın continuare aceste profeţii.
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 13
 ˘ ˆ
Ce dezvaluie istoria: Implinire: Creştinii au fost persecutaţi de
ˆ ˘
˘ Scrierile laice din secolul al II-lea confir- evrei şi de romani, fiind arestaţi, ınchişi, batuţi
˘ ˘ ˆ ˆ
ma expansiunea rapida a creştinismului ın for- şi chiar omoraţi.
˘ ˘
ma sa originara. De exemplu, istoricul roman Ce dezvaluie istoria:
ˆ
Suetoniu face referire la creştini spunand de-
˘ ˆ ˘ ˘ Josephus Flavius, istoric evreu din seco-
spre aceştia cˆ a erau stabiliţi la Roma ınca din ˘ ˘
˘ ˆ ˘ lul I, menţioneaza ca Iacov, unul dintre fraţii
anul 49 e.n. Intr-o scrisoare trimisa ımparatu- ˘
˘ ˆ ˘ lui Isus, a fost executat la ordinul conducato-
lui Traian de catre Pliniu cel Tanar, guverna- rilor religioşi evrei. Conform Bibliei, Gamaliel,
˘
tor al Bitiniei (aflata pe teritoriul Turciei de un membru respectat al curţii supreme a evrei-˘
ˆ ˆ
azi), ın jurul anului 112 e.n., acesta numeşte lor, i-a ındemnat pe ceilalţi membri ai curţii sa
˘ ˘ ˘
creştinismul o ‘molima’ care „şi-a extins rava- dea dovad
ˆ ˆ
giile nu numai ın oraşe, ci şi ın sate şi targuri“
ˆ ˆ a de prudenţa la pronunţarea sen-
tinţei ımpotriva discipolilor lui Isus (Faptele
(Corespondenţa dintre Pliniu şi Traian, Ed. Al- ˘ ˘
5:34–39). Lucrarile
ˆ
batros, 2003). Reanalizand dovezile existente, ˆ laice atest ˘ a˘ existenţa lui
Gamaliel, precizand totodata ca acesta a fost
un istoric a declarat: „La mai puţin de un secol un om cu vederi largi.
˘ ˘ ˆ ˆ
dupa perioada apostolica, creştinii aveau deja ˘ Potrivit istoricilor, ıncepand cu anul 64
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
locuri de ınchinare ın oraşele de seama ale Im- e.n., Nero şi ulterior alţi ımparaţi romani i-au
periului“.
ˆ supus pe creştiniˆ la ˘persecuţii aprige. Cores-
˘ In cartea The Early Church, profesor Hen- pondenţa dintre ımparatul Traian şi Pliniu cel
˘ ˆ ˘ ˘
ry Chadwick spune: „Expansiunea bisericii pa- Tanar menţioneaza pedepsele aplicate creştini-
˘
rea sa fie rezultatul unei serii de evenimente lor care
irealizabile. Nu exista absolut niciun indiciu ca
˘ ˆ nu-şi renegau ˘
credinţa.
˘ ˘
ˆ ˘ ˘ „In loc sa determine biserica sa-şi desfa-
aceasta ar fi avut sorţi de izbanda“. ˆ
şoare activitatea ın secret, persecuţia a avut
˘ ˘
exact efectul contrar“, afirma profesor Chad-
˘Vestea
ˆ ˆ buna wick, citat anterior. Fugind din calea persecu-
urma sa ınt ampine opoziţie ˆ
ţiilor, creştinii au dus cu ei mesajul ın alte zone
˘ ˘ ˘
Profeţie: „Va vor preda tribunalelor, veţi fi batuţi (Faptele 8:1). Ei au perseverat, chiar daca au
ˆ ˆ fost respinşi de prieteni şi de familie. Acesta
ın sinagogi şi veţi fi duşi ınaintea guvernatorilor ˆ ˆ
˘ este un fapt remarcabil, ıntruc
şi a regilor din cauza mea, ca marturie pentru ˘ ˘ at continuatorii ˆ
ei“ (Marcu 13:9). lui Isus au fost oameni „fara carte şi de rand“,
ˆ ˘ ˘
neavand influenţa politica (Faptele 4:13). Isto-

˘ ˘ ˘ ˆ
ricii confirma ca „evanghelia s-a raspandit cel
ˆ ˆ ˆ ˘
mai uşor . . . ın randul vanzatorilor şi al negus-
torilor“.
ˆ
Analiz
˘ ˆand istoria timpurie
a creştinilor, eru-
ˆ ˆ
ˆ diţii raman uimiţi observand cum un grup atat
˘ ˆ ˆ
Imparaţii romani
ˆ de ne˘ınsemnat ˘ ˆ a reu˘ şit, ın pofida opozi ˆ ţiei apri-
Nero (ın dreapta), ge, sa raspandeasca creştinismul ıntr-un timp
Domiţian, Marc ˆ
atat de scurt. Cu toate acestea, Isus prezisese
Aureliu şi Diocle- ˘ ˆ ˘
ţian au declanşat
ca aceste˘ evenimente, ˘ ın aparenţa imposibile,˘
persecuţii aprige urmau sa aiba loc. Scripturile au profeţit şi ca
ˆ ˘ ˆ ˘
ımpotriva primilor activitatea de predicare urma sa fie ıntrerupta.
creştini ˘ ˘
Photograph taken by courtesy
Aveau sa apara creştini falşi
of the British Museum

Profeţii: „Vor intra printre voi lupi asupritori, care

nu vor trata turma cu tandreţe, şi . . . se vor ridi-
 ITALIA
A
DONI
Roma
MACE
SPANIA GRECIA ˘
ASIA MICA

M
Malta MEDIA

ES
Creta Cipru PARŢIA
MA

OP
REA
MEDITE ˘

OT
RANA

AM
Ierusalim SAMARIA
ELAM

IA
LIBIA IUDEEA

EGIPT
Imperiul Roman
ˆ ARABIA
Teritorii ın care
˘ ˆ a ajuns
vestea buna ın secolul I ETIOPIA

ˆ
In jurul anului 61 e.n.,
mesajul despre Regat
˘ ˘
era cunoscut pe scara larga

˘ ˘
ca barbaţi chiar dintre voi care vor vorbi lucruri ma din ceea ce fusese congregaţia din seco-
˘ ˘ ˘
denaturate ca sa-i tragˆa pe discipoli dupa ei“ lul I.
˘ ˘
(Faptele 20:29, 30). „In mijlocul vostru vor fi ˘ De-a lungul secolelor, aceasta forma alte-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınvaţatori falşi. Aceştia vor introduce pe furiş rata a creştinismului a lasat ın istorie pagini
˘ ˘ ˘
secte distrugatoare . . . iar din cauza lor, calea marcate de violenţa şi lacomie. Departe de a
˘ ˘ ˘ se dovedi continuatori ai lui Isus, clericii i-au
adevarului va fi vorbita de rau.“ (2 Petru 2:1, 2)
persecutat aspru pe cei ce au imitat metodele
ˆ ˘ ˆ
Implinire: Congregaţia creştina a fost corup- de predicare ale lui Isus şi pe cei ce au ıncer-
˘ ˆ ˘ ˆ
ta de persoane manate de ambiţie, viclene şi cat sa publice Biblia ın limbile vorbite de oa-
ˆ
nemiloase. meniiˆ de rand. ˆ
˘ In secolele ın care
Ce dezvaluie istoria:
ˆ ˘ ˘ falsul ˘ cre˘ ştinism avea o
˘ influenţa puternica, se parea ca nimeni nu mai
˘ Indeosebi dupa moartea primilor conti- ˘
predica vestea buna. Totuşi, Isus a aratat ca ves-
˘ ˘
nuatori ai lui Isus, persoane proeminente care ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ tea buna urma sa fie predicata din nou ın ulti-
s-au ridicat din randul creştinilor au alterat ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ mele zile. El a asemanat aceasta perioada cu
adevaratul creştinism amestecand ınvaţatu- ˆ
˘ ˘ ˘ perioada secerişului, cand creştinii falşi — sim-
ra creştina cu filozofia greaca. Nu dupa mult ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ bolizaţi de neghina — aveau sa fie separaţi de
timp, a luat fiinţa o clasa clericala, care a ın- ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ creştinii adevaraţi — simboliza ˆ ţi de grau (Ma-
ceput sa-şi ınsuşeasca ınsemnele puterii şi tei 13:24–30, 36–43). In acel timp, profeţia de-
˘ ˘ ˘ ˆ
ale bogaţiei asemenea clasei politice conduca- spre predicarea veştii bune avea sa se ımpli-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
toare. Potrivit istoricilor, ın perioada ın care neasca la o scara fara precedent (Matei 24:14).
„creştinismul“ a fost declarat religia de stat a ˘ ˘ ˘
Aceasta profeţie extraordinara va fi examinata
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Imperiului Roman, nu mai exista nicio fara- ın urmatorul articol al seriei de faţa.
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 15
 ˘
Gradinile zoologice
˘
— o locuinţa aparte pentru animale
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
C ˘
U TREI mii de ani ın urma, un ımparat chi-
ˆ
nez a ınfiinţat un parc pe care l-a numit
ˆ
Gradina Inteligenţei. Parcul se ıntindea pe o su-
presionante
˘
ˆ
şi mai atrag
ˆ ˘
Odata ajunşi ıntr-o gradina zoologic
ˆ atoare animale ale pla-
netei ıntr-un cadru cat se poate de natural.
˘ ˘
a, aţi putea˘
˘ ˘ ˘ ˆ
prafaţa de 607 hectare şi adapostea nenumarate vedea fluturi viu-coloraţi zburand printr-o gra-
˘ ˘ ˘ ˆ
dina ˆtropicala sau pinguini˘ fac
animale vii ce puteau fi admirate de vizitatori.
˘ ˘ ˆandu-şi o baie ˆ
Pe atunci, un asemenea parc trebuie sa fi fost o rece ıntr-un mediu ce imita taramul veşnic ın-
raritate. gheţat al Antarcticii.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Azi, gradini zoologice exista pretutindeni ın Aţi putea sa faceţi o plimbare printr-o padure
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lume, milioane de oameni trecandu-le pragul. ecuatoriala ın miniatur a şi sa zariţi ˆ unele dintre
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
„Intr-o lume ın care mediul natural se restrange, mamiferele şi pasarile ce locuiesc ıntr-un astfel
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
iar zonele urbane se extind, gradina zoologica a de habitat. Sau aţi putea patrunde ıntr-o ıncape-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
devenit locul cel mai la ındemana ın care pot fi re ıntunecata, specialˆ amenajata pentru anima-
˘ ˘
observate şi admirate animale salbatice“, preci- lele active noaptea. In unele gradini zoologice
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
zeaza cartea Zoos in the 21st Century. pot fi urmarite pasari de prada ın zbor sau re-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ prezenta
ˆ ţii spectaculoase ˆ ale delfinilor. Cuştilor
Ce ofera o gradina zoologica moderna ın care erau ţinute candva vieţuitoarele pericu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Gradinile zoologice le ofera oamenilor posi- loase le-au luat locul spaţii ıngradite, marginite
˘ ˘
bilitatea de a observa unele dintre cele mai im- de şanţuri cu apa ce separa animalele de public.
˘
16 Treziţi-va! septembrie 2012
 ˆ
In ordinea acelor de
ˆ
ceasornic, din stanga sus:
fluture tropical, tigru
bengalez, urs panda,
codalb american,
leu-de-mare
californian

˘ ˘
Gradinile zoologice lele“, explica Jaime Rull, de la parcul zoologic
˘ ˆ
— subiectul unei controverse Faunia din Madrid (Spania). „Vrem sa le star-
˘ ˘
Unii aparatori ai drepturilor animalelor nu nim vizitatorilor dorinţa de a contribui la con-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
saluta luarea vieţuitoarelor din salbaticie şi ın- servarea habitatelor, fara de care animalele
ˆ ˘
chiderea lor ıntr-un mediu artificial. Aceştia nu ar supravieţui.“ Iar sondajele demonstreaza
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Tenerife; foca: Faunia, Madrid; vulturul
Tigrul: Loro Parque, Puerto de la Cruz,

susţin ca gradinile zoologice restricţioneaza ca unele expoziţii zoologice au reuşit sa con-

˘ ˆ
şi panda: Zoo Aquarium de Madrid

mişcarile animalelor, perturbandu-le astfel com- ştientizeze publicul de necesitatea de a ocroti

portamentul instinctiv.
Ca reacţie la criticismul lor, administratorii
˘ ˘
de gradini zoologice spun ca acestea joaca
ˆ
un rol determinant ın conservarea speciilor şi
ˆ ˘
ın educarea publicului. „Obiectivul nostru este
˘
acela de a-i ajuta pe oameni sa respecte anima-
speciile ameninţate.
˘
˘ Unele specii rare, precum ursul panda, par sa
ˆ ˆ
fi caştigat un loc aparte ın inima oamenilor.
„Cei doi urşi panda pe care-i avem sunt princi-
pala atracţie a gradinii zoologice“, spune Noe-
lia Benito, de la Zoo Aquarium din Madrid.
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 17
 ˘
% Antilopa araba

˘ ˘
„Aceasta specie reprezentativa a devenit un
simbol al luptei noastre de a salva speciile
˘ ˘ ˘
periclitate. Speram ca urşii sa faca pui, chiar
˘ ˘
daca aceste fapturi sunt foarte pretenţioase
ˆ
cand e vorba de alegerea partenerului.“
Spre deosebire de panda, multe animale
˘ ˘ ˆ ˘
se reproduc fara probleme ın gradinile zoo-
ˆ ˘
logice, iar aceasta graţie condiţiilor ımbuna-
˘ ˆ
taţite şi ıngrijirii veterinare de calitate. Pro-
ˆ
gramele de ımperechere care au avut succes
˘
au dat un raspuns categoric criticilor, care
˘ ˘ ˘
susţin ca gradinile zoologice nu ar trebui sa
ˆ
se implice ın comerţul cu specii ameninţate.
ˆ ˘ ˆ
Pe langa ıntreţinerea şi expunerea colecţiilor
ˆ ˘ ˆ
de animale, ın multe gradini zoologice se ın-
Hai-Bar, Yotvata, Israel ˘ ˆ ˘
cearca ınmulţirea numarului de exemplare
ˆ
SALVATE ale unor specii periclitate ın speranţa de a le
ˆ ˘ ˘
reintroduce ulterior ın salbaticie.
DE LA DISPARIŢIE Una dintre cauzele majore ale extincţiei
˘ ˘
speciilor din salbaticie este dispariţia habi-
˘ ˘
tatului acestora. Prin urmare, multe gradini
Datorita eforturilor conjugate ale mai
˘ ˘
multor gradini zoologice, peste zece spe- zoologice participa la finanţarea unor pro-
ˆ
cii de animale au fost salvate de la dispa- grame de conservare, colaborand direct cu
˘ ˘ ˘
riţie. Iata doar doua exemple: rezervaţii naturale din ţarile tropicale.1
˘ ˘ ˘
˘ Zimbrul european a disparut din sal- Gradinile zoologice
˘ ˘ — un colţ
˘ ˆ de salbaticie
baticie ın 1925. Graţie programelor de
ˆ ˘ ˆ ˘
ımperechere din unele gradini zoologice, Lumea animalelor ıi captiveaza pe mai
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
cirezi salbatice hoinaresc acum ın unele toţi copiii. De aceea, o vizita a ıntregii fami-
˘ ˘ ˘
regiuni din Bielorusia, Polonia şi Rusia. lii la gradina zoologica le va oferi parinţilor
˘ ˆ ˘
˘ Antilopa araba, sau oryxul, este o posibilitatea de a-şi ınvaţa micuţii despre lu-
˘
˘ ˘ ˆ ˘ crarile de creaţie ale lui Dumnezeu şi de a
antilopa de deşert foarte rezistenta. Vana- ˆ ˘ ˘ ˘
˘ ˘ admira
torii au ucis ultimul
ˆ ˆ ˘ exemplar ˘ ˆ
din salbati-
˘ ˆ ˘ ımpreuna un col ˘
ţ de salbaticie.
cie ın 1972. Insa, pentru ca ın unele gra-
˘
Inca din vremuri stravechi, omul a fost fas-
dini zoologice exista o mica populaţie de cinat de lumea animalelor. Folosindu-se de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
antilopeˆ arabe, superba specie a supra-
˘ aceasta fascinaţie ınnascuta, parinţii le pot
vieţuit. In prezent, antilopele cutreiera ˘
transmite lecţii preţioase copiilor, caci lumea
nestingherite mai multe zone ocrotite ale ˘
vie dezvaluie minunata personalitate a Crea-
Peninsulei Arabia. ˘ ˘ ˘
torului nostru. Totodata, o vizita la gradina
˘ ˘ ˘
Totuşi, numarul speciilor periclitate pe zoologica ne poate spori respectul faţa de
˘ ˘ ˆ animale şi ne poate conştientiza de fragilita-
care gradinile zoologice reuşesc sa le ın- ˘
˘
mulţeasca este relativ mic. Iar multe pro- tea existenţei lor pe planeta.
˘ ˘
grame menite sa reintroduca unele spe- ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ 1 Eforturile grˆadinilor zoologice de a proteja tigrul ın
cii ın salbaticie s-au dovedit a fi un eşec. Asia, lemurienii ın Madagascar şi primatele
ˆ
ın Africa par
˘ ˘
sa aiba succes.
˘
18 Treziţi-va! septembrie 2012
 OPERA UNUI PROIECTANT?

Bancurile de peşti
ˆ ˘ ˆ
˘ In accidentele rutiere mor anual peste catoare de automobile a proiectat caţiva ro-
˘ ˘
un milion de oameni şiˆ sunt raniţi aproxi- boţi de dimensiuni mici care ˆ se deplaseaza
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mativ 50 de milioane. In schimb, ın lumea ın grup fara a se acroşa. In loc de vaz, robo-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
subacvatica, milioane de peşti ınoata ın ţii folosesc tehnologii de comunicare, iar, ın
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
bancuri fara sa se atinga unul de celalalt. loc de linie laterala, un laser cu ajutorul ca-
ˆ ˘
Cum reuşesc ei acest lucru şi ce putem ın- ruia calculeaza distanţa dintre ei. Compa-
˘ ˘ ˘ ˘
vaţa de la ei pentru a reduce accidentele nia este de parere ca aceasta tehnologie va
de circulaţie? ajuta la realizarea unor automobile dotate
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ cu sisteme anticoliziune, „ceea ce va contri-
Gandiţi-va: Peştii care ınoata ın bancuri
ˆ ˘ bui la un trafic rutier degajat şi ecologic“.
culeg informaţii despre mediul ınconjura-
˘
tor prin intermediul vazului şi al unui organ „Am copiat comportamentul unui banc
˘
de simţ special numit linie laterala. Folo- de peşti folosindu-ne din plin de tehnologii-
˘ ˆ
sindu-se de aceste simţuri, ei localizeaza le electronice de varf“, spune Toshiyuki
˘ ˆ ˘
ceilalţi peşti şi reacţioneaza ın baza a trei Andou, ˆ inginerul care˘ coordoneaz˘ a proiec-
reguli simple. tul. „In lumea noastra motorizata avem
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
1. Inoata unii langa alţii. Işi regleaza vi- multe de ınvaţat de la un banc de peşti.“
ˆ
teza ın funcţie de cea a peştilor din jurul Ce credeţi? Sunt peştii, cu capacitatea
˘ ˆ ˆ ˆ
lor, pastrand astfel distanţa dintre ei. lor uluitoare de a ınota ın grup, produsul
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
2. Se apropie de peştii mai ındepartaţi. ıntamplarii oarbe? Sau sunt opera unui
˘ ˆ ˘ Proiectant?
3. Evita coliziunile. Işi schimba direcţia
pentru a evita contactul cu ceilalţi peşti.
ˆ
Inspirandu-se din comportamentul bancu-
˘
rilor de peşti, o companie japoneza produ-

Peşti: 5 Ralf Kiefner/age fotostock

 POTRIVIT
BIBLIEI
˘
Trebuie sa faceţi
parte dintr-o religie
˘
organizata?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
ŢI fost vreodata dezamagiţi de religia˘ din mul
˘ secol sa se ıntruneasca ın vederea ınchi-
A
este
care faceţi parte? Sau consideraţi ca nu
˘
narii (Leviticul 23:2, 4; Evrei 10:24, 25). Cu
ˆ ˆ ˆ
˘ important˘ sa apar ţineţi unei religii? Da- acele ocazii, ın care se aducea ınchinare ın
ˆ ˘
ca aţi raspuns afirmativ la una dintre aceste mod organizat, se intonau cantari, se citea din
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıntrebari, sa ştiţi ca şi alţii gandesc astfel. De Scripturi şi se rosteau rugaciuni ın public (Ne-
˘ ˘ ˘
fapt, numarul oamenilor care ˘ aleg sa nu facˆ a emia 8:1–8; Coloseni 3:16). Scripturile pre-
˘
parte dintr-o religie organizata este din ce ın vedeau, de asemenea, ca un grup de barbaţi
˘ ˆ ˆ ˆ
ce mai mare. calificaţi sa fie ın fruntea congregaţiei ın ınchi-
˘ ˆ ˘
Unii au abandonat religia organizata ıntru- narea adusa lui Dumnezeu (1 Timotei 3:1–10).
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cat sunt de parere ca aceasta alimenteaza ipo-
crizia şi intoleranţa. Altora li se pare prea ˆ Foloasele ınchinarii
˘ ˘ ˆ ın cadrul unei congregaţii
greu sa respecte o forma de ınchinare organi- ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Plecand de la aceste modele biblice, este lo-
zata. Alţii ınsa vad ın religia organizata doar ˘ ˘ ˘
ˆ gic sa conchidem ca Dumnezeu aşteapta ca
un „intermediar“ inutil ıntre Dumnezeu şi su- ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ şi prietenii lui de astazi sa-i aduca ınchinare
puşii lui. Dar ce ne ınvaţa ın realitate Biblia? ˆ ˆ ˘
ıntr-un mod organizat. Iar ınchinarea adusa
Prietenii lui Dumnezeu din vechime lui Dumnezeu ca membri ai unei congregaţii
ˆ ˆ ˘
Biblia descrie ın˘ termeni clari forma de ın- ne aduce cu siguranţa foloase.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
chinare practicata de patriarhii din vechime, De exemplu, Biblia ıl aseamana pe ınchina-
˘ ˘ ˘
precum Avraam, Isaac şi Iacob. De exemplu, torul adevarat cu o persoana care strabate o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cu o anumita ocazie, Dumnezeu a spus: cale ıngusta sau cu un alergator ıntr-o cursa
˘ „De (Matei 7:14; 1 Corinteni 9:24–27). Cand alear-
ˆ
aceea l-am cunoscut [pe Avraam], ca sa le po- ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ga ıntr-o cursa lung
runceasca fiilor lui şi casei lui dupa el sa res-
˘ ˆ ˘ a şi grea, ˘ pe un teren˘ acci-
pecte dentat, un alergator poate sa oboseasc ˆ ˘ a u˘ şor,
˘ calea lui Iehova, facand dreptate şi jude- ˆ ˘ ˘
şi, ın cele din urma, sa renunţe. Insa, daca pri-
cata“ (Geneza 18:19). Avraam a fost prietenul ˆ ˘
lui Dumnezeu meşte ıncurajare din partea altora, ˆ alergatorul˘
˘ şi, prin urmare,
ˆ ˘ a avut o rela- ˆ ˘ ˘ ˘
ţie personala cu Creatorul. Insa el i-a adus ın- poate sa-şi depaşeasca limitele. In mod asema-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
chinare şi ımpreuna cu ‘cei din casa lui’. Şi nator, daca primeşte ıncurajare de la alţi ın-
˘ ˘ ˘ ˆ
alţi patriarhi chinatori, o persoana care vrea sa i se ınchi-
ˆ care au ˘ fost prieteni cu Dumne- ˘ ˆ ˆ
zeu i s-au ınchinat alaturi de un grup, alcatuit ne lui Dumnezeu ın mod corect ışi poate
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
de˘ regula din membri ai familiei, rude ınde- pastra o relaţie puternica cu el ın pofida ın-
˘
partate şi servitori. cercarilor.
˘
Cu trecerea timpului, Dumnezeu le-a cerut Aşa se explica cuvintele din Evrei 10:24, 25:
˘ ˘ ˘ ˆ
israeliţilor, iar, ulterior, şi creştinilor din pri- „Sa ne interesam unii de alţii ca sa ne ındem-
˘
20 Treziţi-va! septembrie 2012
 ˘
Ar trebui sa
respingeţi toate
religiile organizate?

˘ ˘
ta de Dumnezeu. Iar religia organizata des-
˘ ˆ
crisa ın Scripturi, cea care are sprijinul lui
˘
Dumnezeu, va poate furniza ajutorul necesar
˘ ˘
pentru a va satisface realmente necesitaţile
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ spirituale (Matei 5:3).
nam la iubire şi la fapte bune, fara sa neglijam ˘
ˆ ˘ ˘ E adevarat, multe religii organizate se fac
ıntrunirea noastra“. De fapt, Scripturile arata ˘
˘ ˘ vinovate de ipocrizie şi de nenumarate atroci-
ca adevaraţii slujitori ai lui Dumnezeu i se vor ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ taţi. Totuşi, aceasta nu ınseamna ca trebuie sa
ınchina ca fraţi şi surori, uniţi asemenea unui ˘ ˘
corp figurativ. le respingeţi pe toate. Trebuie sa existe pe pa-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
Potrivit Bibliei, acest corp, şi anume con- mant o religie organizata ın aşa fel ıncat sa va-
˘ ˘ ˘
gregaţia, deasca iubire faţa de toţi oamenii, o religie or-
˘ ˆ este unit prin ˆ legatura ˘
iubirii şi a
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ganizata ın aşa fel ıncat sa-i ınveţe pe alţii
pacii. In Efeseni 4:2, 3 ınchinatorii adevaraţi ˘
ˆ ˘ ˘ principiile morale divine. O astfel de religie va
sunt ındemnaţi sa acţioneze ‘cu toata umilin- ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ poate ajuta sa cultivaţi credinţa autentica. Iar
ţa şi blandeţea, cu ındelunga rabdare, supor- ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ Biblia va ofera toate indiciile de care aveţi ne-
tandu-se unii pe alţii ın iubire, straduindu-se ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ voie pentru a identifica acea ınchinare orga-
sa pastreze unitatea spiritului ın legatura pa- ˘ ˘
˘ ˆ nizata care este acceptata de Dumnezeu.
cii’. S-ar putea oare spune ca urmaţi acest ın-
˘ ˆ ˆ
demn daca v-aţi ınchina lui Dumnezeu ın mod
ˆ ˘
individual, separaţi de alţi ınchinatori ai lui? ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ V-AŢI INTREBAT VREODATA?
Dumnezeu vrea ca adevaraţii sai ınchina-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tori sa alcatuiasca o comunitate strans unita ˘ ˆ
˘ ˘ Gasim ın Biblie un model de religie
prin credinţa, nu o grupare de oameni cu pre- ˘
˘ ˘ ˆ ˘ organizata? (Leviticul 23:2, 4)
ocupari spirituale care sa se ıntruneasca din ˘
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ Ce folos important avem daca ne
cand ın cand. Biblia ıi ındeamna pe slujitorii ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ınchinam lui Dumnezeu facand parte
lui Dumnezeu sa vorbeasca ın acelaşi fel, sa
˘ ˘ ˆ ˆ dintr-o congregaţie? (Evrei 10:24, 25)
evite dezbinarile şi sa fie „strans uniţi ın ace-
ˆ ˆ
˘ Ce anume ıi uneşte pe oameni ın
ˆ
laşi gand şi aceeaşi opinie“ (1 Corinteni 1:10). ˆ ˘
˘ ınchinarea organizata? (Efeseni 4:2, 3)
Aceste cuvinte nu ar avea niciun sens daca
˘ ˆ
Dumnezeu ar dori ca oamenii sa i se ınchine
doar la nivel individual, separaţi unii de alţii.
˘ ˆ ˘ ˆ
Biblia arata ın mod clar ca ınchinarea adu-
˘ ˆ ˘ ˘
sa ıntr-o maniera organizata este cea accepta-
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 21
 MAEŞTRI
ULTE aspecte ale medicinei moderne s-ar
M ˘
putea sa nu fie pe atat de moderne pe cat
cred unii. De fapt, numeroase metode şi teh-
ˆ ˆ
ai medicinei
˘ ˘
nici medicale folosite pe scara larga azi erau
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
deja ın uz ın unele ţari cu secole ın urma. Sa

medievale ˆ
˘
facem o scurta incursiune ın istoria medicinei
ˆ
practicate ın Orientul Mijlociu.
ˆ

¯ ¯ ˇ ¯
din EVUL MEDIU
˘ In 805 e.n., CALIFUL HARUN AL-RASID a
ˆ ˆ
ınfiinţat un spital ın Bagdad, capitala imperiu- ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ nenumarate lucrari, ın care şi-a descris expe-
lui sau. Din secolul al IX-lea pana ın secolul ˘
˘ rienţa medicala: metodele experimentale fo-
al XIII-lea, şi alţi conducatori au construit spi-
tale pe tot cuprinsul lumii islamice, din Spania losite, afecţiunile studiate, instrumentele utili-
ˆ ˘ ˆ zate şi rezultatele obţinute. De asemenea, i-a
pana ın India. ˘ ˘
˘ sfatuit pe toţi medicii sa fie la zi cu ultimele
Acestea le erau deschise bogaţilor şi sara- ˆ ˆ
˘ progrese ınregistrate ın domeniul lor de specia-
cilor deopotriva, indiferent de religia din care
˘ lizare.
faceau parte. Medici profesionişti tratau bol- ˘ ˘
˘ ˘ Rhazes a avut nenumarate realizari. Scrie-
navii, dar faceau şi cercetari şi instruiau noi ˆ
ˆ ˘ ˘ rile sale medicale sunt rezumate ın lucrarea
medici. Secţiile erau ımparţite pe specialitaţi: ˘
˘ ˘ de 23 de volume Al-Hawi (Cartea exhaustiva),
medicina interna, oftalmologie, ortopedie, chi- ˘
˘ privita drept unul dintre cele mai importante
rurgie, boli contagioase şi tulburari mintale. ˘
ˆ ˘ ˆ texte medicale. Se poate spune ca obstetrica,
Medicii, ımpreuna cu studenţii lor, ıi consultau ˘ ˆ
ˆ ˘ ginecologia şi chirurgia
pe bolnavi ın fiecare dimineaţa şi le prescriau ˆ ˘ ˆ oftalmica ışi au origini- ˘
regimuri alimentare şi medicamente, iar farma- le ın aceasta carte. Intre cele 56 de lucrari ale
˘ ˘
ciştii spitalului distribuiau doctoriile. Exista şi sale pe diverse teme medicale se numara şi cele
ˆ
un personal administrativ care se ocupa de mai vechi şi mai demne de ıncredere descrieri
˘ ˘ ale variolei şi ale rujeolei. Rhazes a descoperit
pastrarea evidenţelor, urmarirea cheltuielilor şi ˘ ˘
˘ ˘ şi ca febra este un mecanism de aparare al or-
supravegherea bucatariei spitalului, precum şi
ˆ ganismului.
de alte chestiuni organizatorice, exact ca ın zi-
lele noastre. ˆ ˆ
Mai mult, a condus spitale ın al-Rayy şi ın
˘ Bagdad. Aici a lucrat şi cu bolnavii mintal, ac-
Istoricii considera aceste spitale „una dintre ˆ ˘
˘ ˘ tivitate care i-a adus ın cele din urma renume-
cele mai mari realizari ale societaţii islamice ˘
medievale“. Pe tot cuprinsul lumii musulmane, le
ˆ de parinte al psihologiei şi al psihoterapiei.
ˆ ˘ ˘
„spitalul ca instituţie s-a dezvoltat ıntr-o manie- Intre scrierile lui Rhazes nu se numara doar
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ra revoluţionara, ajungand sa influenţeze pro- cele medicale; el a redactat şi lucrari de chimie,
˘
gresul ştiinţelor medicale şi al asistenţei sanita- astronomie, matematica, filozofie şi teologie.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
re pana ın epoca moderna“, afirma scriitorul şi ˘ AVICENNA, un alt titan al medicinei, era
istoricul Howard Turner. originar din Bukhara, oraş aflat pe teritoriul ac-
˘ ˆ
˘ RHAZES, nascut ın anticul al-Rayy (o sub- tualului Uzbekistan. El a devenit unul dintre
˘
urbie a Teheranului de azi) la jumatatea seco- cei mai mari medici, filozofi, astronomi şi ma-
lului al IX-lea, este socotit „cel mai mare me- tematicieni pe care i-a dat veacul al XI-lea. Avi-
˘
dic şi clinician al islamului şi, de fapt, al cenna a scris o enciclopedie, intitulata Canonul
ˆ
ıntregului Ev Mediu“. Spre folosul altor practi- medicinii, ce rezuma toate cunoştinţele medica-
ˆ ˘
cieni, acest ganditor şi om de ştiinţa a redactat le ale epocii.
˘
22 Treziţi-va! septembrie 2012
 ˆ ˘
Rhazes, medic şi alchimist, ın laboratorul sau
ˆ ˘
5 Sheila Terry/Photo Researchers, Inc.
El afirma ın Canon ca tuberculoza este con-
˘ ˘
tagioasa, ca bolile se pot transmite prin apa şi
˘ ˘ ˘ ˘
sol, ca emoţiile afecteaza sanatatea fizica a
˘ ˆ ˆ
omului şi ca nervii transmit atat durerea, cat şi
˘
impulsurile ce provoaca contracţiile muscula-
re. Canonul descria circa 760 de preparate far-
˘ ˘
maceutice, amintind proprietaţile, efectele şi
indicaţiile lor, şi oferea principii de testare a
ˆ ˘
medicamentelor noi. Tradus ın latina, textul a
˘ ˘ ˘ ˆ
ramas sute de ani cartea de capatai a şcolilor
medicale europene.
ˆ ˆ ˘
˘ ALBUCASIS, de loc din Andaluzia (ın Spa-
nia de azi), este un alt nume reprezentativ ın
˘
istoria medicinei. Aceasta minte sclipitoare a
secolului al X-lea a realizat un compendiu de
30 de volume, inclusiv
ˆ un tratat de chirurgie de
300 de pagini. In acesta descria proceduri chi-
rurgicale avansate precum folosirea catgutului
ˆ ˘
pentru suturi interne, ınlaturarea pietrelor din
˘
vezica urinara cu˘ ajutorul unui instrument in-
˘
trodus prin uretra, tiroidectomia şi operarea ca-
˘
taractei.
Albucasis a folosit ceea ce unii au numit
„tehnici medicale relativ moderne“ pentru a
uşura naşterile dificile şi pentru a trata luxaţii-
le de umar. A introdus bumbacul ca pansament
chirurgical ˆ şi ghipsul pentru fixarea oaselor
fracturate. In plus, a˘ elaborat tehnici de reim-
plantare a dinţilor cazuţi, de construire a dinţi-
ˆ
lor falşi, de corectare a danturii strambe şi de
ınlaturare a tartrului dentar.
ˆ
la picioarele lui Isus, mulţumindu-i“. 4. 24 000. 5. B.
3. Barbatul care s-a ıntors „a cazut cu faţa la pamant
˘ ˆ ˘
menţionaţi ın aceasta relatare erau toţi barbaţi.
˘ ˆ
ˆ ˘ ˘
1. Ar trebui sa fie 10 leproşi, nu 11. 2. Leproşii
˘
RASPUNSURILE LA INTREBARILE DE LA P. 30 ŞI 31
˘ ˆ ˘
˘
Treziţi-va! septembrie 2012 23
 ˆ
In tratatul de chirurgie al lui Albucasis erau
˘
ilustrate pentru prima data instrumentele chi-
rurgicale. Lucrarea prezenta desenele a circa
200 de instrumente şi specifica modul şi mo-
ˆ
mentul ın care trebuiau folosite. Deşi de atunci
au trecut 1000 de ani, unele dintre modelele
ˆ ˘
prezentate au suferit doar cateva schimbari.
˘ ˆ ˆ
Cuno
ˆ ştinţa se raspandeşte şi ın Occident
In secolele al XI-lea şi al XII-lea, erudiţii au
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ınceput sa traduca ın latina unele texte medi-
ˆ ˆ
cale arabe, aceasta ındeosebi ın Toledo (Spa-
ˆ
nia) şi ın Monte Cassino şi Salerno (Italia). Ul-
terior, traducerile au servit drept manuale de
˘
studiu pentru universitaţile de pe tot cuprinsul
Europei latine, care formau viitori medici. Ast-
fel, cunoştinţele medicale ale Orientului Mijlo-
˘ ˆ ˆ ˆ
ciu „au patruns adanc ın Europa ın veacurile
ˆ ˆ
ce-au urmat, poate chiar mai adanc decat ori-
˘ ˘ ˘ ˘
care alta ştiinţa araba“, precizeaza autorul de
˘
lucrari ştiinţifice Ehsan Masood.
˘
Este limpede, aşadar, ca descoperirile şi in-
venţiile maeştrilor din Evul Mediu, precum ˆ
Manuscris arab ilustrand
Rhazes, Avicenna, Albucasis şi alţi contempo- instrumentele chirurgicale
ˆ ale lui Albucasis
rani, pot fi socotite pe drept cuvant temelia a
˘ ˘
ceea ce numim noi azi medicina moderna.
Instrumentele chirurgicale: 5 bpk, Berlin/Staatsbibliothek zu Berlin/Ruth Schacht/Art
Resource, NY; Avicenna: Gianni Dagli Orti/The Art Archive at Art Resource, NY

Avicenna supraveghind prepararea

˘
remediilor pentru variola
 Alternative la
ˆ
TRANSFUZIILE DE SANGE
ˆ N PERIOADA 20–22 mai 2011, specialişti de renume din
I ˘
peste 40 de ţari s-au reunit la Moscova cu ocazia celui
˘
de-al 60-lea Congres Internaţional Jubiliar al Societaţii Euro-
De la standul ce
apar ţinea Serviciului
˘ ˘ de Informaţii Sanitare
pene de Chirurgie Cardiovasculara şi Endovasculara. „Un eve-
˘ (SIS) al Martorilor lui
niment de o asemenea anvergura este pentru medici la fel de
important precum Jocurile Olimpice pentru sportivi“, a afirmat Iehova, medicii au luat
un reporter TV rus. cu viu interes sute de
˘ pliante informative,
Un stand care nu a putut trece neobservat de catre partici- ˘
ˆ car ţi, DVD-uri şi
panţi ın toate cele trei zile de congres oferea informaţii despre
ˆ articole medicale
alternativele la transfuziile de sange. Standul aparţinea Servi-
ciului de Informaţii Sanitare (SIS) al Martorilor lui Iehova. De
aici, medicii au luat cu viu interes sute de pliante informative,
˘ ˘ ˘
carţi, DVD-uri şi articole medicale pe aceasta tema importan-
˘
ta. Foarte solicitat a fost DVD-ul care conţine documentarul
Alternative la transfuzii — simple, sigure şi eficiente1.
1 Produs de Martorii lui Iehova.

˘
Treziţi-va! septembrie 2012 25
 ˘ ˘ ˆ ˘
Intervenţiile chirurgicale fara sange reuşite sunt posibile datorita unei
combinaţii corecte de produse farmaceutice, dispozitive şi tehnici
ˆ
medicale şi chirurgicale ce contribuie la conservarea sangelui

Mulţi medici care au vizitat standul au recu- Simpozion Belomorsk al Medicilor de Anes-
˘ ˘
noscut ca reducerea la minimum a pierderilor tezie şi Terapie Intensiva din Regiunea de
ˆ ˆ ˆ
de sange este o necesitate ın practica chirurgi- Nord-Vest a Rusiei, organizat ın oraşul Arhan-
˘
cala. Un chirurg cardiolog din Italia a afirmat ghelsk. SIS a pus la dispoziţie şi aici aceleaşi
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın conferinţa sa de la congres ca ıi cunoaşte informaţii, captand din nou atenţia multora.
˘
bine pe Martorii lui Iehova şi ca a operat cu La vederea materialelor prezentate, un medic
succes pe cord aproximativ 70 de pacienţi Mar- din St. Petersburg a exclamat: „Este exact ce
˘ ˘ ˘ ˆ
tori, fara sa le administreze sange. El a mai pre- avem nevoie!“. Doamna doctor şi-a exprimat
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cizat ca, ın clinica ın care ışi desfaşoara activi- regretul ca unii dintre colegii ei continua, pur
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tatea, chirurgia fara sange reprezinta norma. şi simplu din obişnuinţa, sa le administreze
ˆ
Un profesor de la Deutsches Herzzentrum Ber- sange pacienţilor cu arsuri. „Materialele voas-
˘
lin (Institutul Inimii din Berlin) a luat doua tre ar fi foarte utile la conferinţa pe tema tra-
˘ ˘ ˘ ˘
DVD-uri: unul pentru el, iar celalalt pentru un tarii pacienţilor cu arsuri care urmeaza sa se
ˆ ˘ ˘
coleg. Printre altele, a spus ın faţa auditoriu- ţina la St. Petersburg“, a adaugat ea cu entu-
˘ ˆ
lui ca efectuase de curand o intervenţie chirur- ziasm. ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
gicala fara sange pe un nou-nascut de doar In ıntreaga lume, din ce ın ce mai mulţi doc-
˘ ˆ ˘ ˘
2,5 kg şi ca, ın clinica sa, au fost operaţi pe tori vad avantajele pe care le prezinta medici-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cord nou-nascuţi ce cantareau chiar mai puţin. na şi chirurgia fara sange. Ramane de vazut
˘ ˘ ˆ
La o luna de la congresul din Moscova, me- daca aceste terapii vor deveni ıntr-o zi „etalo-
˘ ˆ ˘
dici din diverse ţari au participat la Al Patrulea nul-aur“ ın practica medicala.
˘
26 Treziţi-va! septembrie 2012
 ˆ
LUMEA IN OBIECTIV

ˆ ˆ
„La ınceputul anului 2011, pe
Turism medical ın Asia
˘ ˘ tot globul existau 5,4 mi-
Tot mai mulţi pacienţi din diferite parţi ale lumii ca-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ liarde de abonamente la
latoresc ın strainatate pentru a primi ıngrijire medicala ˘
ˆ telefonia mobila.“
de calitate, adesea la un preţ mult mai mic decat cel din
ţara lor. Potrivit ziarului Business World, Filipine aşteap- (UN CHRONICLE, SUA)
˘ ˆ ˘ ˆ
ta pana ın anul 2015 un milion de „turişti medicali“ pe ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ In ultimul deceniu, „dezas-
an, iar Coreea de Sud, acelaşi numar pana ın 2020. In-
ˆ trele au provocat moartea
dia, Malaysia, Singapore şi Thailanda sunt şi ele ın topul
˘ a mai bine de 780000 de
celor mai cautate destinaţii. Serviciile medicale puse la
ˆ oameni, cutremurele fiind res-
dispoziţie nu satisfac doar cererea occidentalilor ın do-
meniul ortopediei, al cardiologiei etc., ci şi a multor chi- ponsabile de aproximativ 60%
ˆ ˘ ˘ din totalul deceselor cauzate de
nezi recent ımbogaţiţi care apeleaza la chirurgii plasti-
˘ ˘ dezastre“. (THE LANCET, MAREA BRITANIE)
cieni. Ei vin cu poze ale „celebritaţilor cu care vor sa
˘
semene“, precizeaza articolul. ˆ ˘
„In ultimii douazeci de ani,
Cine face mai multe lucruri simultan 800000 de ruşi s-au
nu e eficient sinucis.“ (ROSSIISKAIA GAZETA, RUSIA)
ˆ ˘ ˘ ˆ
Tehnologia ıi determina adesea pe angajaţi sa ındepli- ˆ
˘ ˘ ˘ In Filipine, unde divorţul este
neasca cel puţin doua sarcini complexe simultan şi sa ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ interzis, numarul femeilor cu var-
raspunda imediat solicitarilor. Totuşi, „cei care fac mai ˘ ˆ
˘ sta cuprinsa ıntre ˆ 15 şi 49 de
multe lucruri deodata nu le fac bine“, spune Clifford ˘
Nass, director al Communication Between Humans and ani care traiesc „ın concubi-
ˆ
˘ naj . . . s-a dublat ın
Interactive Media Laboratory din cadrul Universitaţii
˘ ˆ ˘ perioada 1993–2008“.
Stanford (SUA). Dupa cat se pare, cei care efectueaza
ˆ (THE PHILIPPINE STAR, FILIPINE)
mai multe sarcini ın acelaşi timp sunt deseori stresaţi,
sunt distraşi mult mai uşor de stimuli irelevanţi, nu ˆ
˘ ˆ In Republica Georgia,
reuşesc sa analizeze lucrurile ın profunzime şi astfel
˘ „79,2% din popula ţie . . .
pierd detalii semnificative. Ce recomanda Clifford Nass? ˘
ˆ ˆ ˆ ˘ este afectat a de fumatul
„Cand ıncepeţi ceva, ıncerca ˆ ţi sa faceţi doar acel lucru ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ pasiv“. In capitala ţarii, Tbilisi,
timp de 20 de minute. In felul acesta veţi ınvaţa sa va
˘ ˆ ˆ „87,7% dintre copii sunt victimele
concentraţi şi sa gandiţi ın profunzime.“
fumatului pasiv“. (TABULA, GEORGIA)
 ˘ ˆ
Lamaia
un fruct bun la toate
˘
MAGINAŢI-VA un produs ce poate chitrul, şi el un membru al familiei ci-
I fi folosit ca medicament, detergent,
dezinfectant şi preparat cosmetic. Pu-
tricelor al carui fruct
˘ ˆ
˘
ˆ
o lamaie mare. In lucrarea sa Natura-
˘ ˘
seamana mult cu
˘ ˆ ˘ lis Historia, istoricul roman Pliniu cel
teţi sa-l mancaţi, sa beţi sucul stors din ˘ ˆ ˘
˘ Batran menţioneaza chitrul şi fruc-
el şi sa extrageţi ulei esenţial din coa-
ˆ
tele lui. Cu toate acestea, specialişti
ja lui. Este disponibil ıntr-un ambalaj ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
de seama susţin ca romanii cunoşteau
atragator, se gaseşte peste tot ın lume ˘ ˆ ˘ ˘
˘
şi lamaiul. Ce i-a determinat sa traga
şi nu este scump. S-ar putea chiar sa-l ˘ ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
aceasta concluzie? Lamaile, şi nu chi-
aveţi deja ın bucatarie. Ei bine, lamaia ˘ ˆ ˘ ˆ
ˆ trele, par sa fie ınfaţişate ın numeroa-
ındeplineşte toate aceste roluri!
˘ ˆ
se fresce şi mozaicuri. Un exemplu
Se crede ca acest fruct ışi are ori- ˘ ˘ ˘ ˆ
ˆ este o vila scoasa la lumina ın Pompei,
ginea ın sud-estul Asiei. Cu trecerea ˘ ˘
ˆ ˆ
numita pe buna dreptate Casa del
timpului, el a ajuns ın vest, ın regiunea ˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˆ
Frutteto (Casa Livezii), caci ın fresce-
mediteraneana. Intrucat ıi prieşte cli-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
le ei sunt reprezentate mai multe plan-
ma calda, lamaiul este foarte raspandit ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ te, ıntre care şi lamaiul. La acea vre-
˘ ˆ
ın ţari precum Argentina, Italia, Me- me, acesta era considerat, dupa cat se
ˆ ˘ ˘
xic, Spania şi chiar ınˆ unele regiuni ale
pare, o planta exotica şi se prea poate
Africii şi ale Asiei. In funcţie de soi ˘ ˆ
sa fi ˆ fost folosit doar ın scop medici-
˘ ˆ
şi de locul unde creşte, un lamai poa- ˘ ˆ ˘ ˆ
nal. Insa cat de uşor se cultivau lamaii
ˆ
te produce la maturitate ıntre 200 şi ˆ ˘ ˆ
sau cat de raspandiţi erau ei este im-
chiar 1500 de fructe pe an. Soiurile posibil de stabilit.
ˆ ˆ
cultivate ınfloresc ın perioade diferite, Insula Sicilia, cu lungile ei veri fier-
˘ ˘ ˆ
ceea ce face posibila producţia de la- binţi şi cu iernile-i blande, a devenit
ˆ ˘
mai pe tot parcursul anului. principalul producator naţional de ci-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Lamaiul ˆ trice, ıntre care şi lamaia. Exista ınsa
ˆ
„se stabileşte“ ın Italia şi alte regiuni, ındeosebi cele de coas-
˘ ˆ ˘ ˆ
Cultivau oare romanii din Antichi- ta, ın care se obţin lamai de calitate.
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
tate lamai? Acesta ramane un subiect La sud de oraşul Napoli se afla ın-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
foarte controversat. Exista dovezi scri- cantatorul Sorrento, ın sudul caruia se
˘ ˆ ˘
se potrivit carora romanii cunoşteau ıntinde pe o distanţa de 40 km Coas-
˘
28 Treziţi-va! septembrie 2012
 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ta Amalfitana, cu spectacularele-i pri- matate de lamaie ţinuta ın frigider sau
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
velişti ın care muntele se ıngemanea- ın maşina de spalat vase ınlatura miro-
˘ ˘ ˆ ˘
za cu marea. Cuibarite ın golfuleţele surile neplacute din aceste aparate şi
˘ ˘ ˘
ce danteleaza coasta sunt oraşelele de le da prospeţime.
un pitoresc aparte Amalfi, Positano şi ˘ ˆ ˘ ˘
˘ Lamaile sunt o sursa importanta de
Vietri
ˆ sul ˆ Mare, ca sa amintim doar acid citric. Acesta este un excelent con-
cateva. In zona Sorrento ˘ ˆ
˘ şiˆ a Coastei servant natural şi da un gust acru man-
˘ ˘
Amalfitane se produc lamai cu ˘ certifi- carurilor şi bauturilor. Coaja ei şi par-
cat IGP (Indicaţie Geografica Proteja- ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tea alba inferioara (albedo) conţin
tˆ a), ceea ˘ ce atesta ca lamaile au fost ˘ ˘ ˆ
ˆ pectina, folosita ın industria alimenta-
ıntr-adevar cultivate aici. Localnicii ˘ ˆ
˘ ˆ ışi ra ca agent de ıngroşare, de coagulare
˘
ocrotesc, aşadar, cu sfinţenie lamaii, şi ca emulsificator. Din coaja se ex-
pe care i-au ˘ plantat
ˆ cu ingeniozitate pe trage şi uleiul utilizat ca ingredient
terase sapate ın˘ versanţii abrupţi. Ar- ˆ
ın produsele alimentare, farmaceutice
buştii se bucura din belşug de razele ˆ ˘
şi cosmetice. Iar lista ıntrebuinţarilor
calde ale soarelui şi produc fructe ze- ˘ ˆ
˘ ˘ care
ˆ i se dau lamaii nu se opreşte aici.
moase, cu o aroma unica. ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ Intr-adevar, lamaia este un fruct bun
Ca sa cultivi un lamai nu ai nevoie la toate.
de mult spaţiu. Poate fi suficient şi un
ˆ ˘ ˆ
balcon ınsorit, deoarece lamaii pitici
ˆ
pot fi plantaţi şi ın ghivece, ca arbuşti
ˆ
ornamentali. Le priesc locurile ınsori- Vitamina C
˘ ˘ ˆ
te, fara curenţi de aer, de preferat lan-
˘ ˘ ˘
ga un perete, unde pot absorbi caldura. Vitamina C este vitala pentru creşterea
˘ ˆ
Cu toate acestea, daca temperaturile şi ıntreţinerea organismului. Din fericire,
ˆ ˘ ˆ
scad mult ın timpul iernii, trebuie aco- aceasta se gaseşte ın numeroase alimente,
ˆ precum legumele cu frunze verzi, ardeii, ro-
periţi sau mutaţi ın interior. ˘ ˘
˘ şiile, coacazele şi capşunile. Citricele sunt
Apreciata ˘ printre cele mai importante surse de vita-
nu doar pentru aroma ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ mina C, dintre acestea facand parte, fireşte,
Cat de mult folosiţi lamaia? Unii ˘ ˆ
ˆ ˘ şi lamaia. Cantitatea de vitamina C dintr-o
pun o felie ıntr-o ceaşca de ceai, alţii ˘ ˆ
ˆ ˘ lamaie depinde de mulţi factori, cum ar fi
folosesc coaja sau cateva picaturi de ˆ
ˆ ˘ condiţiile climatice ın care s-a dezvoltat,
suc cand fac prajituri. Poate stoarceţi maturitatea ei şi chiar poziţia pe arbust.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lamai ca sa faceţi limonada. Bucatarii In unele ţari, doza zilnica recomandata
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
din ıntreaga lume au mereu la ındema- de vitamina C pentru adulţii sanatoşi este de
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
na aceste fructe, carora le dau ıntre- aproximativ 100 mg. De regula, o lamaie de
˘ ˆ ˘
buinţari dintre cele mai inedite. Dar dimensiuni medii ıi asigura unui adult circa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
aţi utilizat vreodata lamaia ca dezin- jumatate din doza zilnica recomandata de
fectant sau pentru a scoate pete? vitamina C.
˘ ˘
Unii oameni curaţa sau dezinfectea-
˘ ˘ ˆ ˘
za tocatoarele frec andu-le cu o juma-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
tate de lamaie. In loc sa recurga la clor
pentru scoaterea petelor sau pentru
˘
curaţarea chiuvetei, mulţi folosesc un
˘ ˆ
amestec de suc ˆ de lamaie şi bicarbo- ˘
nat de sodiu. In plus, se spune ca o ju-
 ˆ
DE DISCUTAT IN FAMILIE

Ce DE DISCUTAT:
ˆ este gre
˘ şit
Spre deosebire de
˘
ceilalţi, ce a facut unul dintre leproşi?
ˆ
ın aceasta imagine? INDICIU: Citiţi Luca 17:15, 16. Cum ıi
puteţi imita exemplul? INDICIU: Citiţi
Citiţi Luca 17:11–19. Care sunt cele trei elemente
˘ Coloseni 3:15; 1 Tesaloniceni 5:18.
greşite din desen? Scrieţi mai jos raspunsurile şi apoi ˘ ˆ
Cui trebuie sa-i mulţumiţi ın fiecare
coloraţi desenul.
zi? INDICIU: Citiţi Psalmul 107:8;
1 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ Iacov 1:17.
ˆ
2 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ACTIVITATE
˘
IN FAMILIE:
ˆ
Fiecare
sa scrie pe o foaie de hartie cel puţin
ˆ
3 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ un motiv pentru care ıi este recunos-
˘
˘ ˘
cator lui Iehova Dumnezeu, un motiv
˘ Raspunsurile se afla la pagina 23 ˆ ˘
pentru care ıi este recunoscator unui
membru al familiei şi un motiv pentru
ˆ ˘
care ıi este recunoscator unui prieten
˘ ˘
bun. Apoi, faceţi o lista cu modalitaţi
˘
practice prin care va puteţi manifesta
˘
recunoştinţa faţa de cei menţionaţi.

˘
Pentru a tipari mai multe exemplare
ˆ
ale rubricii „De discutat ın familie“,
accesaţi site-ul www. jw.org
 ˆ ˘
Colecţionaţi şi ınvaţaţi ˆ ˘
Decupaţi, ındoiţi şi pastraţi

car ţi biblice

Muntele Nebo

Scrierea
98 e.n.

ultimei
EGIPT ˆ

˘
A crescut ˘ ˘ ın Egipt
şi a strabatut pustiul
ˆ ˘
Sinai şi a ajuns pana

1 e.n.
la muntele Nebo
Pustiul Sinai

M O I S E
ˆ
DESCRIERE Primul om menţionat ın Bi-
MOISE

ˆ ˘
blie care a primit puterea de a ınfaptui

A trait ın secolul
al XVI-lea ı.e.n.
miracole. A slujit ca profet al lui Dumne-
˘
zeu, precum şi ca judecator, legislator şi

ˆ
˘
conducator al anticului Israel. Israeliţii

˘ ˆ
˘ ˘
l-au considerat o persoana care a facut
multe lucruri extraordinare (Deuteronomul
34:10–12; Exodul 4:1–9).

ˆ ˘ ˘
INT REB ARI R ASPUNS URI
SUBIECT
FI Ş A C U

˘
A. Ce car ţi biblice a scris Moise sub inspiraţie A. Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele,
BIBLIC

˘
divina? Deuteronomul şi Iov. (Inclusiv Psalmul 90
˘

˘ şi probabil Psalmul 91.)

B. Parinţii lui Moise se numeau  şi .
B. Amram, Iochebed, fiica faraonului
El a fost adoptat de  .

21
(Exodul 1:15—2:10; 6:20).
˘ ˘ ˘
C. Completaţi afirmaţia Bibliei: Moise „a ramas C. „. . . l-ar fi vazut pe Cel nevazut“
Crearea
4026 ı.e.n.

lui Adam

neclintit, ca şi cum . . .“ (Evrei 11:27).

ˆ

˘
Popoare şi ţari
4. Sunt Mampionona şi am opt ani. Locuiesc
ˆ ˆ
ın Madagascar. Ştiţi cam caţi Martori ai lui Iehova
ˆ ˘
sunt ın Madagascar? Sa fie 10000, 24000 sau 62000?
˘ ˘ ˆ
5. Ce bulina arata unde locuiesc? Incercuiţi-o, apoi de-
˘ ˘
senaţi o bulina care sa indice unde locuiţi voi şi vedeţi
˘
ce distanţa ne desparte.

Copii,
˘
cautaţi imaginile! C
˘ ˆ ˘
Cautaţi aceste imagini ın revista.
Descrieţi cu propriile cuvinte ce
ˆ ˆ ˘ ˆ
se ıntampla ın fiecare imagine. B D
A

˘
Treziţi-va! septembrie 2012 31
 Biblia
ˆ
Ii cunoaşteţi mesajul?
˘ ˆ ˘
˘ Biblia este cea mai raspandita carte din istorie.
˘ ˆ
Oameni din toate culturile au gasit ın paginile ei
ˆ ˆ ˘ ˘
mangaiere şi speranţa şi au constatat ca sfaturile ei
ˆ
sunt practice ın viaţa de zi cu zi. Totuşi, mulţi nu cu-
˘ ˘
nosc bine aceasta carte extraordinara.
ˆ ˆ ˘ ˘
Prezentand informaţiile ıntr-o maniera antrenanta
˘ ˆ ˘ ˘
şi succinta şi avand ilustraţii atragatoare, broşura Bi-
˘ ˘ ˆ
blia — Care este mesajul ei? va poate ajuta sa ınţe-
˘ ˘
legeţi Sfintele Scripturi. Din primele doua parţi ale
˘ ˘ ˆ
broşurii veţi afla ca Dumnezeu le-a daruit la ınceput
˘
oamenilor un paradis şi ca acesta a fost pierdut.
˘ ˘
Veţi afla, de asemenea, ca Dumnezeu şi-a propus sa
˘
restabileasca Paradisul prin intermediul Regatului lui
Dumnezeu, un guvern ceresc condus de Isus Cristos.
ˆ ˘ ˘
Broşura conţine şi cateva parţi ce se concentreaza
ˆ ˆ ˘
asupra lui Isus, aducandu-ne ın atenţie serviciul sau
ˆ ˘ ˆ
sacru, miracolele ınfaptuite de el, moartea şi ınvie-
rea sa. Tot ea ne vorbeşte despre primii continuatori
˘
ai lui Isus, care au vadit mult curaj, şi despre scrieri-
le lor inspirate, care fac parte din Biblie, aşa cum o
ˆ
cunoaştem ın prezent.
˘ ˆ
Cele 26 de parţi ale broşurii se ıncheie cu su-
˘ ˆ
biectul „Pamantul devine Paradis!“. La pagina 31,
˘
ce poarta titlul „Mesajul Bibliei — rezumat“, se trec
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın revista şapte evenimente importante ın ımplinirea
scopului lui Dumnezeu cu privire la omenire.
Pentru a obţine un exemplar al acestei broşuri de
˘ ˘ ˘
32 de pagini, va rugam sa completaţi cuponul de
˘ ˘
mai jos şi sa-l trimiteţi prin poşta la cea mai conve-
˘ ˘
nabila adresa dintre cele menţionate la pagina 5
˘
a revistei de faţa.

˘ ˘ ˘
Q Aş dori, fara sa-mi asum Numele

vreo obligaţie, un exemplar

al broşurii prezentate aici. Adresa

ˆ ˘
Precizaţi ın ce limba. Biblia

˘ ˘ ˘ Localitatea

Q Va rog sa luaţi legatura cu CARE ES TE MESAJUL EI?

ˆ
mine ın vederea unui studiu
biblic gratuit la domiciliu. Judeţul

Codul

www.jw.org g12 09-M