MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUCTIUNEI PUBLICE

li STIOAR FOLKLORISTIC

BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI
1898

www.dacoromanica.ro
 AUTOR *
V L ..ed 07q.c. fakr7;1.75:c:.
N2 8 AN ....:a.94 ....._
RES UMATUL
materialelor carl trebueso adunate

a) Versuri
Doine Strigeituri De-ceuri
Cdntece b6tretnesci Chiuituri Descdntece
n Colinde
ceiteinesci Farmece
n haiducesci Cdntece de stea Vra ji
Balade Bocete Ruga ciuni
Hore Cimilituri

b) Prosa
Basme Cuvinte curi6se Meteorologie popor.
Legende Nurne de pers6ne gi Calendar »
Traditii de animale Cosmografle »
Sn6ve Datine Cosmogonie »
Anecdote Obiceiuri Medicina »
Glume Prejuditii Veterincirie »
Proverbe Superstitii Hig iena" »
Sentinte Credinte Farmacie »
Maxime Apucaturi Or nitologie »
Locutiuni Obiceiuri juridice Cromatica
Idiotisrne Sernne de scris : ret- Agricultura »
picale boj, increstä turile Coreog rafie »
Fardmei turf, deli/mkt plutcqilor, etc. Musica »
Jocuri de copil Mitologie poporana Archeologie »
Blesteme Zoologie » Istorie »
Injura turi, sucleilmi Botanica n Lucrul casnic Ilesa-
Ocari,Porecle Mineralogie n turi, etc.).
7ipete, Interjectii Geologie r Arta culinarei
Vorbe pireitóre Psihologie » Grädineirie

c) Diverse

www.dacoromanica.ro
 INSTRUCTIUM
PENTRU

CULEGEREA DATELOR

A se indica numele satuluï, plä§el §i. judetuluI, unde se

va fi audit cele ce se povestesc. Se pelte intélnpla sa aud6.
cine-va o poveste, bunti-6r6 de la un mo§neag dinteun sat
òre-care, care o scie de aiurea, de aceea sä se cerceteze cu
deam'énuntul in ce localitate este cutare creclintä sail poves-
tire §i in ce mod o istorisesc sätenil d'acolo ;
A se aretta numele §i starea, precum §i vérsta (dacA este
be"trAn, tène'r) de la care a cules datele;
Daca aa atlat ceva de la un singur om, bètran saa ténèr,
maï sa cerceteze §i de la alti duoI-trel spre a se incredinta ca
lucrul se povestesce in adevèr a§a cum s'a spus ;
Set aducei ori-ce Oicetdre, doina sail alt-ceva din gura
poporulul, ce s'ar afla in leghturb.' cu obiceiul povestit ;
Orl-ceit de multe amtnunte nu stricA; dar e de preferit
a se läsa MI% respuns acele IntrebAri in privinta cärora nu
se capètä." o sciintä sigura." ;
; f) A se feri de a impeírteoi ca obiceiuri §i pove§t1 ale popo-
rulul, creatiuni moderne aduse in sat ;
Ar fi de preferat a se culege de la dmeniI mal cu
grab', bètran'i cari nu Kill carte ;
E de recomandat culegétorilor a nu se servi in intreba-
rile §i scrierile lor de cuvinte neintrebuintate §i neintelese de
pers6na pe care o ascultà. Idealul in materie de_folk-lore ar

www.dacoromanica.ro
 6

fi transcrierea exactd, verba Cu vorbd, a celor auçlite. I nu

se introduce absolut niel o modificare, a nu se drege, a nu
se adäuga, a nu se schimba nimic, ci a se transcrie intocmaI
cum se spune sail se povestesce ;
A intreba pe salen): asupra evenimentelor istorice re-
cente, ca si cele din trecut. Ce credinte s'i obiceiuri aveail
mal inainte, si dach ele 41 sunt schimbate ;
A transcrie vorbele, propositiunile si frasele cAt se póte
mal fonetic si a se explica mal amènuntit t6te cuvintele ne-
Intrebuintate la oras.

A
I. Lumea fisicA

Pcimentul
Creatiunea , i distructiunea. Ideia de Dumneçleil. Dumne-
()di ca creator in relatiunile sale cu 6menil, Cu lumea.
Facerea lumeY, Antihirsu (Antichrist). Ideia de sufiet. Creding
In privinta cugetulul, a mintet gAndirel. Legendele cari ex-
plicä creatiunea. Forma pArnéntulut Pe ce se rézima.
Animalele comsice. Interiorul globula Turburdrile pämèn-
tulut Cine produce cutremurile de pámént. Sférsitul lumesi.
Semnele carl 11 vor prevesti. Pentru ce se va stersi lumea.
Vremea de apol. Despre cea-altä lume. Legendele relative la
inecarea, arderea, etc., globulut Universul va renasce mal
frumos si maI bun? Evenimente marl: Holerä, Zaverä, Volin-
tirI, Turd, Rusl, etc. Revolutil, focurt inundatil, re'sbóie,
ré'smerite, cataclisme, eclipse, minunI, etc.
Cultul peimdntului. Cum privesc féranil päméntul (ca o
mamä, ca o divinitate) ? Obiceiurile când se sapä santurI
pentru zidurI, temelii, cAnd se Incepe arätura, semënatul,
culesul porumbului, viilor, cand se sädesc pernil, cAnd se fac
semne de hotar, cand se imparte ptiméntul de parintl la
copil.
Imprejurdri fisice. Scórta pätnéntéscA. Originea pämèn-
tuldi, a culóreI, a nisipuluI, a pietrelor, etc.
Muntii. Originea lor si a väilor, a strimterilor, etc. UriesiI
si muntit
www.dacoromanica.ro
 7

Pentru ce in unele locuri e zapada tot-dia-una. Duhurile

necurate earl' se adäpostesc prin muntl. Locuitorii pe§terilor.
Ecoul: originea, credinti §i superstitii despre el. Locurl pus-
til, parasite §i isolate §i. blestemate. F6ntani parasite §i se-
cate. Subterane, pivnite §i beciurl pärä'site. Mori, case para-
site. Ruine. Cimitire. Cetätl, *anturi, brazde. Ce se scie des-.
pre brazda 1111 Novae. Legende §i cantece. Valuri de päment.
Ce se scie de valul lui Traian. Cine a fost Traian. Sunt pe
acolo intarituri, s'an gasit (§i unde sunt) arme, instrumente,
moneli, idoli de lut, vase, etc. (ori-ce se atinge de archeolo-
gie). Inscriptil.
Movile, gorgane, hotare, drumuri vechl, etc. Legende, Co-
mod: ce se scie, ce se crede despre ele. Se ved limbi de foc
e§ind din pament; and, cum si de cine se 'Ate gäsi o co-
mérä. Cum a fost gäsita o com6ra. Cap lucratori trebue sä
sape la o com6ra? Cum se p6te sc6te cazanul cu bani?
Exista localitati cu numele: Piatra-arsä, vineta, Apa-négra,
Iazul-dracului (de unde '§i-au numele?). Sant stand' cu chip
de om, de animale, ce se crede despre ele? Ce se crede des-
pre uneltele preistorice: top6re, verfuri de sageti, idoll, etc.
Ce se scie despre colonil ? Sunt localitati cu numele de Slo-
bozia. Ce se scie despre Jidovi. Sunt localitati cu numele de
Jidova, Jidovii, Jidovita, etc. Pen tru ce se numesc a§a. Sunt
vechi? Ce cred betranii ?
Vulcanii. Dacd se cunosc in popor §i cum li se explica ori-
ginea ; cine '1 locuesce; spirite volcanice; sunt ele resuflat6-
rele pamentului? Causele eruptiunilor. Ce e catelul Omen-
tulul ?
Apa. Legende cari explica originea apel in general, a riu-
rilor, a lacurilor, a fôntanelor, a isvelrelor. De unde isvoresc
riurile, isv6rele, etc. Ce devinitati sunt la ape ,i cine le-a dat
nascere. Ce se scie despre cerbul care se lasa in apä la 6 Au-
gust. Se pomenesce despre térguri ori sate mecate? Se po-
menesce ceva despre locuinte lacustre ? Demoni §i vedenil.
Rntani §i isv6re, genii call locuesc in ele, cultul, femitani tä-
mäduit6re. nntani calde, petrificat6re §i aruncat6re, Expli-
carea legendara a acestor fenomene. Traditiunl despre un
potop partial sail total.
Se gasesc aii s'ati aflat verl o-data pusnici pe acolo,
asceti, 6meni sfiinti, 6meni call nu mananca de cat vege-

www.dacoromanica.ro
 8

tale. Sunt 6menI carI postesc 3 4ile consecutive. Cu ce scop?

Sunt 6menI cari nu mdnAncà carne, nu bea vin ? 6meni cen-
tenarI se aflä, pe acolo ? De ce sunt evlavio§I? Facut'aii ceva
p6cate mari de nu mor ?
Sunt 6meni nebunI pe acolo ? Din ce causa? Sunt 6meni
carI se cred fäcètorI de minunl, profett Sunt vrAjitorI si vrà-
jit6re si cam ce vrAjesc.

II. Lumea subteranA

Originea metalelor. Metale carI se reinouiesc, se ascund,

dispar. Descoperirea metalelor (a ocnelor bund-6rá). Sunt ele
pfizite de stafil, genii? Primejdia pentru cel carI descopera
minele. Mij16cele de a se preserva. Ofrande aduse, rugAciuni
fdcute divinitätilor sub-pämOntene.
Metale preti6se. Aurul ; ce se crede despre dénsul. Cine '1
produce. Cine '1 pAzesce §i cum se extrage. Acelea§I cercetdri
trebuesc fäcute despre argint si cele-alte metale.
Pietre seumpe (nestimate). Cine le face? darul ce aii de a
tämädui unele hile sail a scapa de otrAvirI.
Pietrele de rénd. Originea, pentru ce al cutare sail cutare
cul6re. De ce unele sunt gurite. Numele ce li se dà din causa
formel lor. Sunt ele bune de leac.
Fosile. Ce sunt si ce cred 6menil despre resturile fosile de
animale antideluviene. Sunt unele fosile pAstrate ca amulete?
Chihlibarul. Superstitii relative la formatiunea si puterea l'II.

III. Flora

Pentru copad, arbori si plante sunt de facut cercetäri asu-

pra legendelor saii credintelor, a speciilor mal comune ; cele
caff aduc ser vicil si carI, prin forma 11 cul6rea lor, aii tre-
buit sa atite imaginatia 6menilor §i sà le sugereze incerc6r1
de explicatii. Trebuesc insemnate : numele copacilor, burue-
nelor, ciupercilor, cu t6te proverbele, legendele, obiceiurile si
superstitiile relative la ele. Multe burueni se Intrebuintézä
ca doctorie; a se aräta la ce anume boll .5i cum se intrebuintézà.
Pe lAng6 speciile carI existä, sunt altele cari intrà cu totul

www.dacoromanica.ro
 9

in domeniul fantastic: asa este iarba férelor i altele. Ce se

crede despre iarba férelor. Exista credintä. ca. Miele 6meni-
lor se pot transmite copacilor, si cum. Ce duhuri traesc prin
paduri. Fac ele pe 6men1 sä rätacésca, sa ad6rma. Fiare
fantastice earl locuesc in padurl (balaurI, etc.). Alti locuitori
al padurilor: Mama-padurei, Fata-padurel, Sfarima-pietre,
Strimba-lemne, Tarta-cot, barba d'un cot, etc.

IV. Zoologie

Legendele relative la originea animalelor (mamifere, pa-

se'rl, reptile, pesci, insecte, etc.). A. se cerceta numele, ()lc&
torile, proverbele, credintele, superstipile i legendele pe earl
poporul le léga de animalele de ori-ce soiü. Sunt unele le-
gende cari explica cul6rea si forma unor animale prin inter-
ventia unor imprejurarl mai presus de fire, bune-6rà pentru
ce este corbul negru, de ce ursul n'are c6da? de ce maga-
rul are cruce in spinare i urechile marl ? de ce ovreil
aü pestrul pe obraz? etc. Sunt unele animale adorate? Se
scie ceva despre animale fantastice, bund-6ra despre zgrip-
toròice, pasèri cu ciocul de foc, cu ciocul de aroma, despre
balauri, etc.

V. Meteorologic

Cerul in general. Din ce se compune, cum e asecjat, de

unde '1 vine culórea, cine '1 locuesce. Persòne saìi obiecte ea-
-dute din Cer saù cari, din potriva, inältat la Cer.
Norii. Puterea lar. Cum se produc. Preçliceri sase din
aspectul lar.
Stelele. Originea lor. Prognosticurl, stele calauze, calpletelre,
comete. Numele poporane ale unor stele sat' grupurl. Dru-
mul robilor saü calea lui Traian. Legende, credinti i su-
perstitii.
Sérele. Originea i constitutia luï. Inriurirea. Locuinta
fixitatea. E veun cult pentru s6re. Eclipse. Causele eclipselor.
Luna. Sfircolaci (svircolaci). Originea i constitutia lu-
nel. Influenta ce o exercitá asupra timpuluT, asupra anima-

www.dacoromanica.ro
 10

lelor, a agricultureY, asupra omului chiar. Petele din luna,

intunecimile, de cine sunt pricinuite. Ce se face in timpul in-
tunecimilor. Cine locuesce in luna?
Curcubeul. Originea, superstitiI, prognosticurl. Tunetul §i
furtuna; fulgerul §i origina sa. Ce p6te sä apere de trasnet.
Pietre calute in timpul furtuneI.
Pl6ia. CredintY. Cum se produce. Pl6ia §i s6rele.Ploile po-
topuluY. Ploile de sange, pl6ie de carnal)", phSie de br6sce, etc.
Mijllice de a produce §.1 de a opri ploile. Solomonari. Papa-
rude, papu§timbracate. Caloianu sail Scaloianu.
Ic6ne furate artmcate in feIntana. Roua, ata. Originea,
credintl, legende. Zapada, ghéta. Causele productiunei, cre-
dintI.
Bruma, negurI, Ocie. Originea. Causele lor. Vértejuri §i
vénturl. Numiri de vénturI, originea. Mij16ce de ale starni
sail opri. Sunt formate de spirite, de necuratul ?

B
Luna supra-naturaM
Duhuri curate §i necurate. Originea §i. menirea lor.
Unde locuesc. Cum te poi apara de dénsele. Formele sub
carI se arata. Ce se scie despre incruciOrI de drumurI (res-
pantil).
Zine. Zine carI fac bine §i cari fac rail Se mal crede
In existenta lor. De cand ail disparut §i pentru ce. Se vor
mal int6rce veo-data'. Sub ce nume se cunosc (ursit6re, iele,
vént6se, oimane), unde locuiail §i unde locuesc. Ce fac ele
ca copiii, le schimbä sexul, il rapesc? Darurl ce fac zinele.
Dantul §i portul lor. Care este rolul lor.
Dracul. Formele sub carI se arata. Cate nume are.
Dupe ce semne se p6te cun6sce; este primejdios sä.'l strigl pe
nume. Cum se face tovard§ia cu dracul §i cum s'ar putea
desface. Cumpéra copa? Ii gatue? Rapesce érnen1 de pe la
jocuri, pe la fòntanI, crucI, etc. LocurI unde el nu 'Ate
intra §i de ce se feresce.
Arätärl, vedenil de n6pte §i in somn. Cari sunt §i unde
se arata de obiceiil. A veni calare pe un bat sail vatraI, etc.

www.dacoromanica.ro
 11

Stafii i strigai. Locnrile unde petrec: ruine, respantiI,

bisericI, morminte. Formele lor. Ceasurile la cari apar
dispar. Pentru ce se arata ele. Ca sä platéscä veo datorie
saú sa indeplinésca veo dorinta? Pentru a se pocäi de un
pacat? Noptile cand vin mal des. Inspaimantä pe 6menI?
Marnele sperie pe copil cu stafiile i strigoI? Cum se im-
blandesc? BalaurI, satana, ingeri, ursite. Norocul. Ce se crede
despre el. Basme. Casätoria cu ingerl.
Vreijitori, fermeccitori. Credinta in farmece. Cum se fac.
Cine p6te sa le faca si cine p6te sa le distruga. Cum ne pu-
tem apara de farmece. Cum se face cine-va vräjitor. Cum e
privit de popor. Locurile unde se aduna vrajitorit Carp de
fermece. Locul unde se 'Ate invata fermecatoria. Are veo
legatura cu duhurile curate si necurate.
Animalele car): insotesc pe vräjitori i1i se supun. Burnenl
si instrumente de cart se servesc fermecatoril. Despre des-
cantece. Cine p6te discanta i cine nu. De la cine invata des-
cantecele. De ce se in in secret descantecele. Se platesce
pentru descdntece, fermece i vraji? Ce anume.
Zei. Eroi. Fiinte supra-naturale. Caletoriile lui Dumneqed
si ale sfintilor pe pämênt. Legende in call pedepsesc pe ceI ce
primit refl. Legendele sfintilor, uriei1oí, capcaunilor,
sburatorilor. Credinp despre el. Ffinte mitologice:
Fet-frumos. Liana Cosinzeana, etc. ImperatI din basme: Ler
imperat, Por, Rosu imperat, etc. A.nimalele fantastice. Le-
gende despre Maica-Domnului. Sfinti: Sr. Ilie, Sf. Petru, S-ta
MercurY, S-ta Vinerl, etc.

Omul $i viéta omenése4

Creatiunea ornului. Legende i explicatit Originea dife-

ritelor neamurI. Credinti i superstitil asupra fie-careï par-
ticele din corpul omulul (cap, ochl, nas, gurä, manl, degete,
piciére, stomac, inirnä, unghil, etc.) Despre släbire i ingra-
sare. Umbra omuluI. Destinul omuluI, etc.
1) Viéta: nascerea. Ingreunarea femeeï. Proverbe,

www.dacoromanica.ro
 12

-WM. Precjiceri de ingreunarea femeel. Descantece. Facerea.

Norocul si predestinatia. Ursitorile. Sufletul celul nascut.
Dupe nascere : Botezul, ceremonil, obiceiurl despre lehuzie.
Pruncia. Aläptarea, léganul. Mijlóce de a avea lapte.
Superstita relativ la legan. Cantece de legan. CeI antéiti
pasI. Sfinti si divinitall invocap pentru copil. Superstitil si
medicina poporana. Ce spun mamele copiilor, daca copilul
nu este nascut cu toll membriT. Higiend. Prejuditii. Intar-
carea. icale despre copil, cum II indupleca sa se culce.
Copildria gi tinerelea. Cum 'si petrec copiiI tiinpul de
cand incep a umbla singuri. (_:(51a. Obiceiurile cand se duc
si vin cle la sc616. Jocurile copiilor. Jocuri cu plantele. Musica
lor. Jocurile fetelor si baetilor. ec,letorile. Paza turmelor.
Ciobanil, obiceiurile lor, numeratul oilor, diverse nume pro-
prii de ol si de instrumente, technologia pastorala. Sortii si
armata. Mij16ce d'a scapa de la sort]. Ideile poporului despre
armata, cântece.
Casatoria.Endogamia si exoga mia. Rudenia. Concu-
binagiul si causele lui. Cum este privit. Petitorl si fete de
märitat. Frumusetea, fetele unte, betrane. PreclicerI despre
casatorie. Mijl6cele a se face iubit; vraji de dragoste, ursità
si urit. Starost6ele. Impetirea, logodna. Nunta. pile $i tim-
puri nefaste. Véduvl si véduye. Casatoria lor. Rapirea fetelnr;
mal este acest obiceiii? Cununie: la biserica, acasa Obi-
ceiurI la nunta. Nelptea de nunta si ijilele urrnatére. Patul
rniresei, etc
Gospodaria gi familia. Bärbatul si femeea ca sot si
sotie.
Raporturile intre eI. Certuri. Copiil si pa'sintit Baetil maI
iubitl ca fetele. Respectul de Orin-V. S6crele, ginerii si nu-
rorile. Raporturile de proprietate intre copil. Fartat, suratä,
fratie de cruce. Obiceiurile cand se ja de suflet un copil.
Obiceiurile despre copiiii gemenI.
M6rtea. Semnele premergetère. Boll, lécuri. Prqicerile
facute de pasen i si insecte, etc. M6rtea. Agonia. Ce se face
dupe merte. Cum se imbracd mortul. Priveghl. Ingroparea.
Cum este dus mortul. In ce positie este inmorméntat. Cere-
moniI superbt4i6se. Doliul si cultul mortilor. Culorl si forme
de doliii. Cult, amintiri, cimitir, morrninte. StrigoI. Ce sunt
si ce se face in potriva lor.

www.dacoromanica.ro
 13

D
Obiceiun

'1) Anul i, calendarul. Lunile, lilele. Numele lor poporan_

.

Ce credintl si superstitil pentru fie-care çli a anulul anume.

Ce sérbAtorI nereligi6se sunt si de ce le tine poporul. Super-
still pile nefaste; pentru ce? Sfintil din fie-care di. Ce sunt
Filipii, Ropotinele, Joimäritele si JoimariI, Sambetele? Ba-
terea alvitet Drägaica. BlAjinii, etc. Obiceiurile de la Sf.
Vasile, Cräciun, Bobotézh, Anul Noil, Pasd, etc. Ce este si
cum se face vergelul, capra, imp. Paparudele, Turca, Bre-
zaia, Stétia, etc. Pentru ce la PascI se del 6menii In scram-
ciob (dulap) si ce Insemnézh pasca si ouge rosil. Cum se
fac ouéle rosii si ce obiceiurl deosibite se observh la Pascl.
Ce insemnézh turtele de la Craciun si cum se prepara. Bail.
(Partea acésta din Calendarul poporan este f6rte importanth
si trebue dath multh atentiune la ea).
2) Ce distractil 'sl procurà téraniI in cursul anului. Ce jo-
curl ail copiI: bhetil si fetele; cum se j6ch flächil si fetele
marl. Ce regule se observ5. la joc (dant). Cum, de cine si
unde se fac. 'i aleg flächii un sef dintre dérisil. Chlusaril.
3) Constructiunea. Ce obiceiurI sunt cand se Incepe a lucra
o cash s'i cand se isprävesce. Se furd umbra cuI-va. Se sfin-
tesce locul. Ce insemnatate are crénga verde push In vérful
acopertméntulut De ce in vérful unor case sth infipth o r6tä
de car. De ce in mijlocul unor semnéturi, bostane de pe-
peril', vie, se pune o matahalh ? De ce se pune in vérf de par
o pasère nadrth ? De ce se pune 61ele cu gura in jos in par de
gard. MèsurI de loe sitimp (o asvarliturh de b4; cat al clipi
din ochY, etc). Locutiuni geografice. (AO aid, maine in Foc-
pa A umplea pe cine-va de Filipesci. A's1 ga'si Bacaul ;
bate toba la Moldova s'a murit mAtusa Dobra, sali si s'aude
la Craiova; a auçli cainil in Giurgiu, Minciuna. Buzuionéscä,
etc.) Pe earl case 'sl fac berzele cuibul. La carI case trag
ròndunelele. erpl' de cash. Muscatura de sérpe, lécuri, des-
cantece. Cum e imphilith casa de tëran (odae, camard, tindg,
etc.) Interiorul unel case; mobile. Cum se numesc si cum
sunt fheute. Curtea, cosarul, hambarul, poiata, etc. Numi-
rile tutulora. Lucrurile de gospoddrie (striichinl, 61e, etc.)

www.dacoromanica.ro
 14

ImbrAcdmintea (bArbàtésca §i femeiascA numirile hainelor.

Cine le face. Portul. Podóbe: §tergare, altite, cerceI, inele,
margele, bete, etc. Numele tutulor acestor lucrurI. Cum se
procurà §i cum se intrebuintéza. Ce lucruri se lucrézä, in cash'
§i cu ce instrumente anume se face fie-care lucru. A se des-
crie exact §i a se reproduce, pe en posibil, in desemn, fie-care
pArticicA, (§i a se numi) din instrumentele i uneltele agri-
cole, casnice, etc (La cas de putintä a se procura o-
biectele, sail a se fotografia).
Politeta i buna cuviint6.. Civilitatea la sate. Formule
de souse. Cum se bea in sännatea cuI-va. A bea frätie. Ce
se spune and cine-va strénutä, cade, and se intalnesc duol,
CAnd se intalnesce un pop.. Certurl, blesteme,
injuràturl, pi§caturl, calificative, porecle, etc. Existà óre bles-
teme : Bata"-te Dundrea, batel tóca, batel focul.
M'ancarea, ce manancd tèranil de obicel §i la diferite o-
casil. Cum se numesce fie-ca.re fel de bucate §i cum se gd-
tesce. Obiceiuri inainte de a se pane la masa §i. la sculatul
de la mash'. Credinta despre numerele 3, 9, 7, 12 .5i 13.

E
Me§te§ugurile

Poporul crede ca' sunt me§te§ugurI dispretuite saü in cinste.

Carl §i anume sunt. Ce glume, snóve se fac pe socotéla fie-
carul me§te§ugar.
Care p5mént e bun de lucrat §i care nu. Si anume pen-
tru ce fel de semèn'aturY. Tovdrä§ie intre muncitorI.
Femeile muncind la cAmp. Despre proprietate, tovdrä.§ie
intre sätenl §i sate, tocmell agricole, plata in naturd saú in
haul. Raze§il, situatiunea lor. Dach ail hrisóve, zapise vechI,
unce, documente, etc. A se copia. A§eçläminte din trecut,
daca '§I mal aduc aminte. Instrumente de munch', cantece
strigAte in timpul lucruluI, (Jae cand nu se lucrézà. Semëna-
tul. Sfintirea semintelor. Cdmpul stropit cu aghiasmä.
bune de sem6nat. Ceremonil, superstitii. IdolI, amulete
lucrurl puse in lan sail la gradinI, pentru a speria pasèrile
-sil nu m6nAnce séminta.

www.dacoromanica.ro
 15

Culesul fenului; timp bun de cosit. Secerisul. Culesul vii-

lor, al liveçlilor, etc. Stdna i ciobaniI. Prisaca i albinele.
Credint1 i superstitiunt pile de térg. Plutasi. Obiceiuri, da-
tine. and pléa.la drum, and se intorc, aii veo rugAciune
specialà a lor. Legende, traditiuni despre anumite locuri pe
unde trec. Ce sciti sá spunä." despre fria. Socotelile lor. Ce
semne ati. A se aduna si mestesugurile de la oras, mal' fie-
care bréslä, '1 are obiceiurile i superstitiile ei. Ar fi intere-
sant a se cerceta viéta ocnasilor. Legendele ocnelor si super-
stitiile legate de viéta ocnasula Povestile i anecdotele des-
pre diferite popdre cu cari românii ají stat in atingere. Ti-
bulgariï, nemtif, unguril, etc.
Ar fi f6rte interesant a se cerceta, i viéta ostáséscà din ve-
chime dupe traditii si a se compara cu obiceiurile de açl'f.
Glumele din casarmá., poreclele date de pranil soIda, ofice-
ruluT, armeY, etc.
Resboiul. Pre4iceri" de rèsboiti. Ce se spune despre
soldap. Ce urme a 15sat in amintirea sätenilor administra-
tia veche inainte de Cuza-Vodá.
Organe administrative si financiare. Birurile, justitia, bi-
serica i protopopii. Ce sciti despre revolutia din 1821. Dom-
nul Tudor. HaiducT, Jianul i Tunsul. Depre rusI i Chise-
lef, Cuza-Vodá.. Résboiul pentru independenta. Un rèsboiti
viitor. Sunt téranll multumitl cu traiul lor de a4;11. Ce çlic
despre traiul din trecut. Päsurile, dorintele i sperantele lor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro