***1gg§
Credinţa THE FA/TH
Vol. XVIII — No. 3
Scrisoare pastorală pentru Postul Mare
V i c t o r i n *
din mila lui Dumnezeu Episcop al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române in Ametica, tutu-
ror clericilor şi credincioşilor din această de Dumnezeu păzită Eparhie, har şi pace dela Dum-
nezeu Hristos, Domnul nostru, iar dela Noi arhierească binecuvântare!
Iubiţii mei fii sufletesti.
Zilele Postului celui Mare sunt dedicate unei
atenţii deosebite asupra hranei noastre trupeşti
şi sufleteşti. Abţinerea dela anumite mâncăruri,
evitarea petrecerilor şi distracţiilor scandaloase,
îngrijirea mai îndeaproape de datoriile sufleteşti,
iată numai câteva din aspectele acestui Post.
Participarea la slujbele religioase din biserici este
mai simţită, rugăciunile sunt mai fierbinţi şi mai
din inimă, cugetarea asupra faptelor trecutului
şi rostului vieţii e mai profundă, iar ochii mul-
tora sunt umeziţi de lacrimile părerilor de rău
pentru cele greşite înaintea Domnului şi a oa-
menilor.
Cărţile bisericeşti, cu rugăciunile şi învăţătu-
rile din vremea Postului, ne prezintă- zilnic atâ-
tea căi de îndreptare şi călăuzire a vieţii noastre
pe calea mântuirii! Doar o mai aplecată atenţie
şi meditaţie asupra înţelesurilor lor ar putea să
transforme viaţa nu numai a fiecăruia în parte,
ci şi pe aceea a familiilor şi societăţii.
Iubiţii mei,
Cu prilejul acestor zile de îndreptare sufle-
tească, aş vrea să vă atrag luarea aminte asupra
unei rugăciuni deosebite pe care mulţi dintre
voi o rostiţi în fiecare seară şi dimineaţă şi pe
care o auziţi în timpul unor slujbe religioase,
însoţită de închinăciuni şi metanii, în zilele de
geste săptămână ale, .Postului Mare- Aceasta e
cunoscută sub numele de Rugăciunea Sfântului
Efrem Şirul:
"Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trân-
dăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi
al grăirii in deşert nu mi-l da mie!
"Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răb-
dării şi al dragostei dăruieşte-l mie, robului tău!
"Aşa, Doamne împărate, dăruieşte-mi ca să-mi
văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele
meu, că binecuvântat eşti in vecii vecilor! Amin."
Iubiţii mei.
Dumnezeu a voit ca în anii mei de studii teo-
logice, într'o iarnă, să vizitez mănăstirea Neamţu
şi să iau parte la slujbele religioase din prima
săptămână a Postului Mare. Rânduielile slujbe-
lor de peste zi, şi mai ales cele din miezul nopţii,
cântările, imnele şi mai cu seamă Rugăciunea
Sfântului Efrem Şirul, aceasta din urmă nu nu-
mai repetată la fiecare slujbă, ci şi cuvânt de
cuvânt interpretată de către părinţii duhovniceşti
ai mănăstirii, au pătruns adânc în sufletul meu
şi au avut darul de a-mi trasa întregul drum al
vieţii mele.
Căci, iată, să ne gândim numai la folosul de
a îndepărta din viaţă orice fel de înclinare spre
lenevire, toropeală sau trândăvie, deprinderi care
nu-i aduc omului decât omorârea timpului prin
gânduri ucigătoare de suflet; de a îndepărta din
viaţă grijile de mărunţişurile nefolositoare, ade-
sea asociate cu planuri de a provoca altora dure-
ri şi suferinţe; de a înlătura din inimă orice în-
demn spre dominare, opresiune sau stăpânire ti-
ranică asupra semenilor tăi; a evita vorbele uşoa-
re, fără rost, neadevărurile sau ponegririle asu-
pra altora. Dacă toate acestea ar >jfi. îndepărtate
din sufletul omului, tot atâtea răutăţi şi nelegiu-
iri ar fi înlăturate din viaţa întregii omeniri.
Pe de altă parte, ce minunat lucru este să-ţi
împodobeşti viaţa cu duhul curăţiei sufleteşti,
adică cu o conştiinţă curată, mereu trează asupra
tuturor gândurilor şi faptelor, în tot timpul vie-
ţii! Nu este oare aceasta dobândirea celei mai
sfinte libertăţi in Domnul? In acest caz, orice
vorbire de rău sau de bine, orice osândă sau lau-
dă, orice suferinţă sau înălţare dm partea oame-
nilor nu pot avea nicio influienţă asupra conştiin-
ţei libere, curate înaintea lui Dumnezeu.
Curăţia sufletului poate împodobi viaţa omu-
lui şi cu altă aleasă virtute, aceea a smereniei.
Cel curat la suflet nu-şi pleacă urechea către
nimeni în jurul său, nici către laudele oamenilor,
nici către osândirile venite dm partea lor. Cel
curat la suflet ştie că el nu-i decât o slugă cre-
dincioasă a lui Dumnezeu—Domnul şi Stăpânul
vieţii lui—, împlinindu-şi cu osârdie îndatoririle
chemării.
Iar smerenia, la rândul ei, coboară în suflet
şi răbdarea, în toate împrejurările vieţii pămân-
teşti.
/ cu un conţinut bogat şi cu o mi-
DETROIT, MICHIGAN' — MARTIE,
Si toate la un loc strălucesc prin dragostea de
Dumnezeu şi de aproapele.
Curăţia conştiinţei, smerenia, răbdarea şi dra-
gostea sunt nu numai strâns unite întreolaltă în
viaţa omului, dar ele constituie şi adevărate trep-
te ale urcuşului spre fericirea vieţii omeneşti. Nu
poate fi smerit cel lipsit de conştiinţă curată.
Mândria, aroganţa, trădează mai întotdeauna în-
cercarea de a ascunde slăbiciuni, patimi şi nele-
giuiri; cu aroganţă şi nu cu smerenie i-a răspuns
Cam lui Dumnezeu, în urma Uciderii lui Abel, iar
îngerii căzuţi nu pot afla pocăinţă tocmai din
cauza lipsei lor de smerenie, cu desăvârşire des-
rădăcinată din fiinţa lor.
La rândul său, cel lipsit de smerenie este lipsit
şi de răbdare. Răbdarea e un fruct al smereniei.
Pe cel trufaş, orice vorbă, orice gest 11 aprinde,
îi înfurie, îl nemulţumeşte şi-1 doboară. Si pe
de altă parte, cum ar putea cineva să aibă în
suflet adevărata iubire de Dumnezeu şi de aproa-
pele fără a trece cu răbdare şi îngăduinţă peste
greşalele altora? Aceste virtuţi aduc totdeauna în
suflet şi grija pentru greşalele personale şi înde-
părtează din cuget înclinarea de ai osândi faptele
altora. Ba, mai mult, dacă vorbele sau faptele
nelegiuite ale altora ajung să sejvădească, dra-
gostea de frate este aceea care le acoperă cu
rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu* spre iertarea
lor şi spre îndreptarea celor ce le-Utl săvârşit.
Iubiţii mei fii sufleteşti.
Simt mulţi ani de când rugăciunea aceasta, a
Sfântului Efrem Şirul, mi-a fost de mare folos
în alegerea căii spre mântuire, m adevărata ros-
tuire a vieţii mele. An de an, înj vremea Postului
celui Mare, aceleaşi cuvinte au bătut la uşa sufle-
tului meu, şi în mănăstirea Neamţu, şi în mănăs-
tirea Sfântului Sava, din Palestina, şi in faţa
Sfântului Altar de pe Golgota, în Ierusalim, şi în
mănăstirea dm South Canaan, ^Pennsylvania, şi
în aceste zile ale răspunderii mele de a vă îndru-
ma părinteşte pe calea mântuiriilSi nu numai în
vremea Postului Mare, dar în tot timpul anului
mă folosesc sufleteşte de această adâncă şi cu-
prinzătoare rugăciune.
Pornind dela această experienţă personală, şi
nu numai dela cele învăţate din cărţi, doresc as-
tăzi să îndrept o caldă recomandare, o frăţească
chemare către toţi cei ce mă socotesc răspunză-
tor înaintea lui Dumnezeu pentru îndrumarea şi
sfatul meu părintesc, către toţi clericii şi credin-
cioşii de sub păstoria mea, de a vedea în această
rugăciune un imbold şi o ţintă a vieţii lor. Pă-
trundeţi mai adânc înţelesul cuvintelor ei! Ros-
tiţi-o cu mai mare atenţie, cu mai multă căldură
sufletească, cu mai sinceră dorinţă ca Domnul
Dumnezeu să îndepărteze din sufletele voastre
duhul trândăviei de orice fel şi mai ales lene-
virea în căutarea mântuirii, să alunge duhul
grijii de cele multe şi nefolositoare, duhul iubirii
de stăpânire şi al grăirii în deşert.
Imbrăcaţi-vă în virtuţile curăţiei sufleteşti,
smereniei, răbdării şi dragostei de Dumnezeu şi
de aproapele! De veţi fi treji asupra greşelilor
voastre personale, veţi simţi o viaţă nouă, o viaţă
cu adevărat liberă şi fericită, într'o lume pe care
o veţi vedea mai bună şi mai bogată în darurile
lui Dumnezeu.
Dar să nu uităm că, rostind această rugăciu-
ne, ne adresăm către Domnul şi Stăpânul vieţii
noastre, al unei vieţi care, aşa cum a avut un
început, va avea şi un sfârşit. El este Domnul şi
Stăpânul dela care cerem aceste virtuţi, bunuri
menite nu numai să ne împodobească viaţa aici,
pe pământ, ci să ne înscrie numele şi în cartea
fericirii celei veşnice, în ceruri, f
Dorindu-vă tuturor ca zilele Postului celui
Mare să le petreceţi sub harul şi iubirea de oa-
meni ale Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, în fapte de pocăinţă şi mântuire, vă cu-
prind în rugăciunile mele de zi şi de noapte şi-I
cer lui Dumnezeu să ajungeţi cu pace şi sănătate
luminata Sărbătoare a învierii Domnului.
Cu arhiereşti binecuvântări,
al vostru de tot binele voitor
Episcop VICTORIN
Dată în Reşedinţa Noastră Episcopească
din Detroit, Michigan, astăzi 4 Martie 1968.
— —
Revistă
de
spiritualitate
Romanian
of
Herald
Orthodox Spirituality
1968
PEN I—CTTERS
Watching
Dear Becky,
I enjoyed visiting you and
your grandmother on the farm,
and I like to get your letters and
the religious pictures that you
draw. Fr. Felix, one of our
priests, is a good artist who
paints icons and the interiors of
churches with beautiful pictures
so that people will be able to
worship God better. I showed
him some of your drawings.
So you are already a sixth
grader! This is just the right age
to think about the most impor-
tant thing in life (Mark 8:36-
37), in other words how to be
really free and happy forever
and ever. Our Lord Jesus Christ,
you know, has made that possi-
ble by coming down from heaven
and living among us as a per-
fect man, by dying for us on
Calvary, and by His resurrection
from the dead. We call this sal-
vation and we can attain it by
cooperating with God's grace
through faith and good works.
Grace is given to us in the
Church through the holy mys-
teries (the sacraments).
I know that you have often
thought about the next life and
about helping others, especially
orphans, because God took your
mother from you while you were
still a baby.
You asked some good ques-
tions about fasting that night
at supper, but we didn't really
have time to discuss it. Is there
any connection between fasting
and happiness? Look up these
verses and see what they say:
Ex. 34:28; Deut. 9:9,18; Jud.
20:26; I Sam. 7:6; Isa. 58; Joel
2:15; Mt. 4:1,2; Mt. 6: 16-18;
Mt. 17:21; Acts 13:2,3; H Cor.
6:5. Fasting means to go with-
out food and water and worldly
things and evil desires so we
can pray better, come closer to
God, kill our bodily lusts and
win the grace of God. Absti-
nence. a milder kind of fasting,
is when we abstain from cer-
tain foods, usually anything that
tu
i unn
i nT
im i mriamHM
i nnHmmmrfrlaKH fi i l *
0 frescă a unirii
I Era prima zi de Martie, 1968;
o zi senină şi frumoasă ca in-
săşi primăvara. Stând de vorbă
cu prietenul meu, ne-am amin-
tit de mărţişoarele pe care le
poartă la piept, în zilele acestea,
toată suflarea cuvântătoare din
România. Acolo, la noi, acest
bucheţel de flori, un fluturaş, o
cruciuliţă, o gâză sau şi o altă
insignă, întotdeauna legată de
două firişoare albe şi roşii, este
un simbol de salut adus vieţii şi
o mărturie că vrei să intri cu
toată fiinţa ta în bucuria aces-
tui anotimp.
O adevărată nostalgie ne-a
prins pe amândoi, făcându-ne
să simţim îndepărtarea de lo-
curile copilăriei şi de glia stră-
bunilor noştri. Ca să mângâiem
inimile şi să schimbăm această
stare sufletească, am căutat a-
nume şi ne-am adâncit în căr-
ţile şi albumele dm patria noas-
tră, care cuprind frumuseţile
daco-romane de pe toate coline-
le, văile şi câmpiile carpatine.
Si din gândurile care au con-
dus atenţia noastră în contem-
plarea albumelor, dlntr'odată
ne-am oprit asupra unui tablou
cu totul deosebit. Era o compo-
ziţie monumentală dintr'un edi-
ficiu cultural al Bucureştiulul,
româneasca
ortodoxa
| XVIII - No. 3
Your Life
comes from animals or fish.
Wednesdays and Fridays are
fast days in remembrance of
our Lord's sufferings: on Wed-
nesday He was betrayed, and
on Friday He was crucified. The
Elevation of the Holy Cross
(Sept. 14), the beheading of
John the Baptist (Aug. 29) and
the eve of the Lord's Baptism
(Jan. 5), are also fasts of one
day. If an important holiday,
like Christmas, is on a fast day,
we don't fast.
The four long fasts of the year
are the forty-day lents before
Christmas and Easter, the lent
in June before the feast of the
Apostles Peter and Paul, and the
two-week lent before the dor-
mition of the Theotokos (Theo-
tokos in Greek means the one
who gave birth to God, that is,
the Virgin Mary).
How should we fast? Read Mt.
6:16-18. Fasting is easiest when
the entire family agrees to fast
together. The spiritual part of
fasting—abstinence f r o m bad
TV, being kind to others, pray-
er for our enemies, and being
sorry for our sins—is possible
even in secret.
; Once I was invited to have
lunch în the home or a doctor?'
he is a heart specialist. His wife
is from a wealthy family. Both
are good Christians. It was a
fast day, and his wife explained
to me that the doctor wanted
them to keep the fasts. We had
a simple, lenten meal. The doc-
tor loves his family and wants
them to be healthy.
Our Lord Jesus Christ, the
Great Physician, loves us too.
The simple rules of fasting have
been given to us for our health.
They are like the speed limits
on the highway, and our con-
science is the motorcycle police-
man. So in travelling through
life we have to keep our eye on
both the speedometer and the
rear view mirror!
Sincerely,
LESLIE JEROME NEWVILLE
nunată simfonie de culoare. In
partea de jos a tabloului se ve-
dea scris cu litere discrete "Sym-
pozion după cincizeci de ani".
Graiul ta care autorul îşi po-
vestise plăsmuirea artistică, pe
jumătate îl înţelegea unul dintre
noi. cealaltă parte o discifra ce-
lălalt. Si iată ce vedeam, anume:
pe limpezimea unui cer albastru
şi mult luminos, din îndepărta-
tele Înălţimi au coborît şi conti-
nuau să vină într'una, peste vâr-
furile Carpaţilor. voevozi şi eroi,
mari dregători şi mitropoliţi,
cronicari şi poeţi, scriitori şi
fruntaşi ai tuturor artelor, mun-
citori şi ţărani, tineri şi copii.
Cu subiectul acesta istoric am
trezit amintirea despre alte ase-
menea compoziţii din ţara noas-
tră. Astfel mi-au venit în ima-
gine scenele istorice dela Alba
Iulia, cele din sala sinodală de-
la palatul mitropolitan din Cer-
năuţi care evocau momentul u-
nirii Bucovinei cu Patria-Mama,
apoi mi-am amintit de frescele
istorice ale Dnei Olga Greceanu
dela Institutul de Istorie «o-
lae Iorga" şi de la InsUutid
de Arhitectură din Bucuregigg
bineînţeles, n'am uitat i w g
Neamului" dela Ateneul Român.
(Urmare in PM- 41
 Pagina 4 CREDINŢA Martie, 19 68
mBwwmiimiiii

Credinţa-
Published by the
"®he pith" 1 ECUMENICAL
BUCAREST — His Beatitude chairman of t h e American
NEWS
Victorin of the Romanian Or-
Romanian Orthodox Missionary Episcopate in Americai Justinian, Patriarch of the Ro- Catholic bishops' subcommission thodox Missionary Episcopate in
manian Orthodox Church, plans on dialogue w i t h Orthodox America, The Archbishop John
Editor: Rev. Fr. Bartholomew Valeriu Anania to pay a return visit to All- Churches (The Catholic Free F. Dearden, President of the U.S.
MARCH 31, 1968 Holiness Athenagoras I, Ecu- Press, March 1, 1968) Conference of Catholic Bishops,
menical Patriarch of Constan- Bishop Richard Emrich, Episco-
Monthly Publication, No. 3, 1968 pal Bishop of Michigan, and
tinople, at the beginning of DETROIT, Mich.— On Satur-
Vol XVIII, The Year XVIII May. day. February 17th, an ecumen- Bishop Archie Crowley, Presi-
*
ical vespers service was officiat- dent of the Michigan Council
Subscription Price: $5.00 per year of Churches. A banquet follow-
WORCESTER, Mass.— During ed in the Assumption Greek Or-
Address: 19959 RIOPELLE, DETROIT 3, MICH. 48203 1 a visit to Worcester, Mass., thodox Church of Detroit by the ed.
Bishop Victorin of the Roman- V. Rev. Fr. Demetrios Kavadas,
Phone: 366-1998 ian Orthodox Missionary Epis- the parish priest, and Orthodox VATICAN CITY —. Two Rus-
Second Class paid at Detroit Post Office copate in America visited Bish- priests from the Detroit area. sian Orthodox priests from the
op Flanagan at his residence. The service was attended by Moscow Patriarchate are mak-
Mil* The two prelates discussed the the Most Rev. Archbishop Iako- ing an extended visit here, at
role of the Catholic and Roman- vos and all the bishops of the the invitation of the Vatican
ian Orthodox Churches in ecu- Greek Orthodox Archdiocese of Secretariat for Christian Unity,

ŞTIRI DIN EPARHIE menism. Bishop Flanagan is America. The Rt. Rev. Bishop

(Urmare din paginal)

to study post-conciliar develop-
ments in Roman Catholic litur-
gy, canon laus, theology and
CENTRUL EPARHIAL — Părintele Bartolomeu Valeriu Ana- I spirituality.
nia, director al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române în America A chapel has been reserved at
$i Dl George Richard Ursul, profesor la Emerson College din O FRESCA A UNIRII the Pontifical Russian College
Boston. Massachusetts au fost numiţi membri în Delegaţia care where they are staying in which
va reprezenta Biserica Ortodoxă Română la cea de a patra Adunare operă a profesorului Costin Pe- Al. Mateevici, apoi N. Bălcescu, they can celebrate the liturgy
a Consiliului Mondial al Bisericilor ce se va ţine în oraşul Uppsala trescu. Odată cu acestea mi-am Gh. Lazăr. D. Bolintineanu. I. of their church, but they recite
KBuedia) între 4-20 Iulie 1968. adus aminte de multe compozi- Heliade Rădulescu. Titu Maio- the Divine Office together with
ţii istorice din mănăstirile şi bi- rescu, Iorga. the college community.
I DETROIT, Michigan — La 14 Ianuarie a fost ales noul Consi- sericile voevodale de pe toate
liu parohial al Catedralei "Sfânta Treime". Avăndu-l ca preşedinte, Mai jos, pe alt plan, se află Also in Rome is a Romanian
meleagurile României întregite, şirul de mari feţe bisericeşti: Orthodox priest engaged in sim-
in continuare, pe Dl Constantin Bărdaş, noul Consiliu este alcă- ale lui Alexandru cel Bun, ale mitropolitul loan de Alba Iulia,
tuit din Dnii John Aldea, George Link. Boris Puşcaşu, John Streza, ilar studies. All three were given
lui Stefan cel Mare, ale lui Pe- mitropolitul Gurie Grosu al Ba- scholarships by the Catholic
George Haragă, Romeo Betea, Mack Măgurean, Condrea Bizove, tru Rareş şi Simion Movilă din sarabiei, patriarhul Miron Cris- Committee for Cultural Co-op-
Andrei Bzovi, Ilie Tutu, Diacon Aurel Plantus, Nicolae Suciu, Mike Moldova, şi de marele ctitorii zi- tea şi episcopul Iuliu Hosu, care eration with Oriental Churches.
Ciofu, George Cristea, Terente Motorka, John Buni, George Con- dite de Mircea [cel Bătrân, de au dus tratative să se facă ma-
stantin, Sam Cătău, Nick Broggi, Vasile Borka, Vasile Jichin şi Constantin Brâncoveanu. de An- rea Unire, cea a lui Mihai Vi-
1Cornel Codrean. LONDON. — A former priest
tim Ivireanu şl de alţii. teazul şi apoi aceasta din 1918. of the Anglican communion has
Sy — Noul Comitet al Reuniunii Femeilor din parohia "Sfânta Dar parcă mult mai frumoasă
Treime" a fost ales la 4 Februarie, având-o ca preşedintă pe Dna şi mai completă ţoi s'ar părea o Spre planul din faţă al fres- been ordained as a Roman
Catholic priest without having
Eva Streza. In celelalte funcţiuni, Dnele Elisabeta Suciu, Bella Ro- operă picturală pentru comemo- cei se văd voevozli întemeietori to renounce foils Anglican or-
tari, Preoteasa Margareta Moraru, Anna Flora, Mary Link, Virgi- rarea Unirii tuturor provinciilor ai Principatelor Române şi cei ders. The ceremony took place
nia Haragă, Anna Nistor şi Mary Motoc. moldovlahe din anul 1918. Evo- cari le-au apărat şi le-au mă- in Germany on January 24
—La 3 Martie a avut loc banchetul de instalare a funcţiona- carea acelui moment istoric, du- rit. Mai pronunţate sunt figuri- when the Catholic Bishop of
rilor din Consiliul parohial al Catedralei "Sfânta Treime" şi a nou- pă trecerea a 50 de ani, în acest le lui Mircea cel Bătrân şi Mihai Munster, Dr. Joseph Hoffner,
lui Comitet al Reuniunii Femeilor. "Sympozion" cromatic, ar trezi Viteazul cei dintâi măritori şi conditionally ordained Father
—Duminică 31 Martie, la orele 7:00 p.m., in Catedrala "Sfânta o mare încredere naţională în întregitori ai României. Şirul de John Jay Hughes in a private
Treime" din Detroit, Michigan se va sluji Vecernia a 4-a din Postul inimile Românilor de pretutin- voevozi este încadrat de Traian ceremony in his own chapeL
deni. şi Decebal. Iar printre cei mai
Mare de către preoţii Consiliului Bisericilor Ortodoxe din Detroit. străluciţi vedem pe Stefan cel
Si iată ce-mi tălmăceşte prie- Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu Other Anglican clergymen en-
In calitate de oaspete de onoare, va vorbi Părintele Arhimandrit
Eusebius Papastephanou, parohul bisericii ortodoxe greceşti din tenul despre acest tablou: au- şi Matei Basarab, Constantin tering the Catholic Church
Fort Wayne, Indiana. torul a pus să vorbească, prin Brâncoveanu şi Alexandru loan have been treated as laymen
prezenţa lor. toţi; eroii de arme Cuza. and allowed to exercibe their
HAMILTON, Ontario — Prea Cucernicul Protopop Constantin priesthood only after being re-
luga, preot paroh al parohiei "învierea Domnului", a suferit un atac şi condei, care au anunţat, au
pregătit şi au înfăptuit Româ- ordained to all orders in a pub-
de inimă şi a fost internat în spital. In urma unor atente îngrijiri Căutând cu multă atenţie în
medicale, starea sănătăţii i s'a îmbunătăţit. In seara zilei de 10 nia întregită. Distribuţia şi gru- ansamblul compoziţiei, descope- lic ceremony by a Catholic
HMartie Sfinţia Sa a fost vizitat, in spital, de către P. S. Episcop parea personajelor subliniază ri pe cei mai vestiţi haiduci şi bishop.
Victorin şi de fruntaşii parohiei. Ii dorim grabnică însănătoşire! aspectul contribuiai fiecăruia la viteji eroi ai baladelor, ai piese
marea cauză a Unirii; cum şi cu lor şi operelor dramatice din li NEW YORK HI Five Ameri-
— La 28 Ianuarie a fost ales noul Consiliu al parohiei "învie- cine s'a unit să lucreze. Astfel teratura română. într'o înţelea- can Protestant misionaries were
rea Domnului". Preşedinte, Dl George Preţu. In funcţiuni şi mem- pe zarea albastră â cerului, în să discreţie de culoare întâlneşti killed at Ban Me Thout. South
bri în Consiliu. Dnii: George Donison, Dumitru Stan, Andrei To- fundul compoziţiei, se văd silue- pe cel ce a compus "Cântarea Vietnam, during the recent ac-
dorel, An tip Tudorean, George Balaşu, George Giula, George te cu frunţi luminate ale făuri- României", pe autorul cărţii celeration of hostilities there.
Bondi, Washnuk Peter, Sava Mladen, Nicolae Podetz, George Vacar- torilor graiului românesc: Dia- "România Pitorească"; pe cel The Christian and Missionary
chuk, John Gaber, Vasile Ascenuk, Modest Golan, Ion Popi, Paul conul Coresi şi fraţii Grecianu; ce a pictat mai frumos decât Alliance, in reporting the slay-
Secheşan, Stavru Jianu şi Petre Nicoliţă. Domnilor Nicolae Cupcic cronicarii Grigore Ureche, loan oricine tinereţea ţărăncuţelor ing of its missionaries, added
şi Leon Flutur li s'a conferit, in continuare, calitatea de preşedinte Neculce. Miron Costin şi Dimi- vitejia ostaşilor şi splendoarea that their mission facilities had
Kjglcepreşedinte de onoare. trie Cantemir, cu hrisoave şi ciobănaşilor in mijlocul naturii been "totally obliterated." The
— La 3 Martie a avut loc un banchet festiv prilejuit de ani- cărţi in mâini. Tot pe acelaşi româneşti; pe cel ce a sculptat report did not indicate whether
versarea a 32 de ani dela înfiinţarea Reuniunii Femeilor din paro- plan, spre stânga panoului, cu mai cu luare aminte expresia the five were killed by the Viet-
hia "învierea Domnului". Banchetul a fost onorat cu prezenţa picioarele pe piscurile carpatice gândirii româneşti, şi-1 vezi şi cong or had perished in a con-
[p)oamnei A. Jones, ajutor de primar al oraşului Hamilton. şi cu frunţile în lumina soarelui, pe cel ce a închinat geniul său flict between Vietcong and Al-
păşesc poeţii şi scriitorii care au fondului sufletesc al Românilor lied Forces. The Christian and
HOLLYWOOD, Florida — In Duminica din 25 Februarie, pa- dăltuit şi modelat frumuseţea cel care a creeat "Rapsodia Ro- Misionary Alliance has for many
rohia "Sfânta Cruce" a oferit o masă în cinstea vizitatorilor din cea dinlăuntru a neamului ro- mână", a cântat-o în patria lui years maintained a leprosarium
statul Michigan, veniţi să-şi petreacă vacanţa de iarnă în ţinutul
cald al Floridei. In dimineaţa acelei zile s'a slujit mai întâi Sfaănta mânesc: Mihail Eminescu. cu şi'n lumea întreagă, spunând lu on the edge of Ban Me Thout.
Liturghie, oficiată în sobor de către P. C. Protosingel Felix Dub- Vasile Alexandri, Ion Creangă, mii că poporul român este vred a remote village 150 miles from
neac din Detroit, Michigan, P.C. Preot loan Zivcu din Timmins, Gh. Coşbuc, Al. Vlahuţă. I. L. mc de locul său în cultura mon- Saigon.
Ontario (Canada) şi P.C. Preot Romulus Radu, parohul locului; Caragiale. O. Goga. I. Slavici, dială.
predica zilei a fost rostită de Părintele loan Zivcu. La masa care B. P. Haşdău. Alecu Russo, şi Pr. Protos. FELIX DUBNEAC PARIS — The suggestion that
a urmat, pregătită de familia G. Bodea, Dna Zonga şi Dna Theresa "the Pope give access to the
Getuna, au luat cuvântul prea cucernicii preoţi, Dl preşedinte Iosif Roman Catholic Eucharist to
Jiga, Dl secretar Mihai Golumban, Dl loan Sălcău, Dl G. Bodea. every baptized person who be-

Familia noastră
Dnii Mihai Golumban şi Nick Chalamen i-au delectat pe cei de lieves in the Real Presence and
faţă cu frumoase cântări româneşti. Oficiul parohial le aduce tutu- sincerely seeks unity" has been
ror ostenitorilor călduroase mulţumiri. made by Prior Roger Schutz of
Botezuri the Protestant monastic order
JUrmare din pagina 3' at Taize, France.
WINDSOR, Ontario — Gregory Andrew Zelezney, son of An-
drew and Margerlte Zelezney, born on January 31. 1968, has been In an article ^which appeared
PREMIUL "PREOT TZINCOCA" baptized by the Rev. Mircea Panciuk on February 25. Godparents: in the Paris daily LE FIGARO,
Prior Schutz said new decisions
timpuriu din sufletul Neamului bucurie, sub ochii înduioşaţi ai Clifford and Virginia Diddridge.
were needed to "open up the
— a spus Sfinţia Sa — va avea părinţilor lor. Oferindu-i maes- — Darold Nelson Maxim, son of George and Elaine Maxim, ecumenical dialogue at present
totdeauna suficiente resurse de trului Tzincoca plicurile, Prea born on October 21, 1967, was baptized by the Rev. Fr. Mircea Pan- bogged down in some ways."
a se reprezenta şi pe el, personal Sfinţitul Victorin l-a rugat să ciuk on March 21, 1968. Godparents: Gordon and Georgina How-
şi în chipul cel mai autentic, le înmâneze personal copiilor. ling. BERKELEY, California. — It
şi Neamul din care face parte". Domnia Sa s'a aplecat cu dra- Aniversări
would be "premature" to "add
Au vorbit, în continuare, Pă- goste asupra celor mici şi le-a HAMILTON, Ont. — Dna M. Vacarchuk, preşedintă de onoare Intercommunion to our pro-
rintele B. V. Anania, Dl George pecetluit bucuria acestei zile de şi membră fondatoare a Reuniunii Femeilor din parohia "învierea gramme" of ecumenical activi-
Preţu, preşedintele parohiei "în- neuitat, în aplauzele celor de fa- Domnului", a împlinit vârsta de 80 de ani la 25 Februarie 1968. Ii ties, Father Jerome Hamer,
vierea Domnului" din Hamilton, ţă. dorim sănătate şi încă mulţi anii O. P., associate secretary of the
Dl Matei Chiujdea din Kitche- Copiii au cântat apoi cântece — In cursul lunii Februarie, soţii Todorel şi Flutur din Hamil- Vatican Secretariat for Chris-
ner. Seria cuvântărilor a fost româneşti, religioase şi naţiona- ton şi-au sărbătorit împlinirea a 35 de ani de căsătorie. Ambelor tian Unity, told an ecumenical
Încheiată de Dl Traian Barbu, le. Festivitatea s'a încheiat, dar familii, urările noastre de sănătate şi fericire! audience here.
dirijorul corului parohial din emoţiile ei s'au prelungit. Entu- Pomeniri Father Hamer maintained
Hamilton, care a sugerat insti- ziasmat, redevenit el însuşi co- WORCESTER, Mass. — La 18 Februarie, fraţii loan şi Alexe that for Catholics and some oth-
tuirea unor cursuri speciale de pil. maestrul Tzincoca s'a aşezat Andronic au ridicat parastas de şase luni In memoria mamei lor, er churches, particularly the
muzica pentru pregătirea tine- la pian şi, împreună cu cei mici, Lucia Andronic. Orthodox, intercommunion can-
rilor dirijori de formaţii corale. îngrămădiţi împrejuru-i, a făcut HAMILTON, Ont. — La 25 Februarie, familia repausatului N. not be dissociated from church
A urmat momentul festiv al sala să răsune de vibraţia cânte- Nlmigean i-a pomenit amintirea printr'o slujbă în biserica "învierea membership. "This sacrament is
; tamânârii premiilor. Cei 14 co- cului românesc. Cine va putea Domnului". the centre and culmination of
pil din cele două grupe de colin- mărturisi îndeajuns însufleţirea Donatori the whole life of the Church."
dători s'au apropiat de tribună, acestei minunate regăsiri în
WORCESTER, Mass. — Dl Alexe Andronic a donat bisericii he said. He praised the World
cu feţele luminate de emoţie şi vârsta de aur a omului? "Sf. Nicolae" o cruce pentru sfântul prestol. Council of Churches for not
— Dl Dr. Gherondache a donat aceleiaşi biserici o faţă de masă exerting pressure for intercom-
Donaţie la Episcopie pe care se slujesc .parastasele. munion, although a majority of
— Dna Magdalena Hristo a donat o faţă de masă pe care se its members do not object to
Parohia "Sfânta Treime" din Detroit, Michigan a făcut Epis- slujesc parastasele mari, obşteşti. the practice.
copiei noastre o donaţie de 3000 dolari. Centrul nostru eparhial ii Părintele paroh Nicolae Marionţu, care a sfinţit aceste obiecte
aduct, şi pe această cale. călduroase mulţumiri. IEcumenical Press Service,
la 18 Februarie, le aduce tuturor donatorilor călduroase mulţumiri. Geneva)
 c r e d i n ţ a Pagină 3
Martie 1968

Pilde pentru suflet

ADORAŢIA TOTALA
E de prisos să ne ascundem: pe nesimţite, din ne aud, gândesc, iubesc, acţionează, intervin şi
răspund atunci când le chemăm.
Cinstirea Sfintelor Icoane
cauze pe care nu le mai analizăm, înţelesul unor
cuvinte din vocabularul nostru creştin de fiecare Desigur, există un moment interior şi un mo- împăratul Bizanţului, Constantin Copronimul, din veacul
zi deviază, scade. In sufletul acestor cuvinte, adi- ment exterior al închinării. al optulea, era un aprig duşman al sfintelor icoane. El porunci
că In înţelesul lor, se petrece un fel de alunecare Momentul interior e închinarea ce se petrece
în taina intimă a sufletului treaz. E fapta pre- ca bisericile şi mănăstirile care cinsteau sfintele Icoane să
dela Înţelesul plin, aprins şi puternic al cuvân-
cumpănitoare a Sufletului concentrat şi atent. E fie prefăcute în grajduri. Multe biserici au fost batjocorite
tului, spre un înţeles minor, şters, uneori chiar
ridicol; dela înţelesul original, adevărat şi adânc, ca o rugăciune şi o meditaţie a minţii şi a inimii, atunci şi mulţime de icoane au fost arse in pieţe publice.
spre un alt înţeles, străin şi întâmplător; dela într'o încordată reculegere. Toate trebuiesc puri- Dumnezeu îl pedepsi: împăratul muri curând, în chinuri mari.
înţelesul esenţial, autentic şi plin de mesaj, la un ficate şi create din nou: noi, faptele noastre, în-
treaga existenţă, iar Dumnezeu este, neîncetat, Stefan cel mare, Domnul Moldovei, totdeauna purta la
înţeles exterior, tocit, care nu mai spune nimic.
Fireşte, lucrurile nu pot rămâne aşa: o redre- marele atotpurificator şi marele creator din nou el icoana Sfântului Gheorghe, purtătorul de biriuntă, căruia
sare se impune. Dar iată, mai curând, o ilustrare: a tot ce există; omul este doar colaboratorul Lui. i se ruga cu multa stăruinţă. Fiind împresurat de ostile tur-
să luăm, de pildă, expresia "a ne închina". Ei bine, în momentul interior al închinării noas- ceşti, i s'a arătat mucencul Gheorghe, îmbărbătându-l. A şi
Ne dăm seama: e aici un act creştin esenţial. tre ne scufundăm în Dumnezeu, în această ocea-
nică prezenţă a Spiritului viu, înnoitor şi cu m i - biruit, iar icoana a fost trimită mănăstirii Prodromul din
E cheia contactului viu cu marile prezenţe spiri-
mă de Tată, şi ne predăm fără rezervă acestui Athos.
tuale bune, superioare nouă, în toată ierarhia
lor: Dumnezeu, Maica Domnului, Sfinţii, etc. E Mare Suflu, cuceritor şi stimulator al "cosmicei Sfintele Icoane sunt podoaba Bisericii Ortodoxe, a sfinte-
scânteia care aprinde toată colaborarea omului liturghii", gata la chemarea Liii, cu toată uitarea
de sine de care suntem in stare. lor altare, ca şi a caselor celor dreptcredincioşi. Au fost tim-
viu cu Dumnezeu cel viu. E conştiinţa că adora-
Evident, închinarea noastră, în acest caz, e puri când multă tulburare au adus bisericii lui Hristos cei ce
rea, preamărirea, invocarea trec înaintea oricărei
alte serviri în lume. In scurt, închinarea e sufle- un dialog interior intens, o gamă întreagă de luptau împotriva icoanelor. Cu mici întreruperi, peste o sută
tul servirii lui Dumnezeu pe toate planurile. gânduri, sentimente, atitudini, angajări, e ceva ca de ani (726-842) au suferit creştinii această duşmănie a îm-
Fireşte, ne închinăm, în primul rând, lui Dum- o vastă respiraţie profund primenitoare. păraţilor. înţelegând greşit cinstirea lor, le-au asemănat ido-
nezeu şi Mântuitorului Hristos, şi încă într'un Momentul exterior al închinării e doar expri-
marea în registrul faptelor trupului a închinării lilor păgâni.
înţeles cu totul special. Aici închinarea noastră
este, într'adevăr, o închinare de adorare: recu- noastre interne. Dela simplul semn al crucii şi Este mare deosebire între idol şi icoană. Idolul este zeul
noaştem adică din străfunduri că Dumnezeu e elementara ţinută a trupului: în picioare, în ge- născocit, care nu există. Noi nu spunem despre icoană că este
totul — Marele Ocean de Spirit Pur, de trei ori nunchi, prosternat, trecând prin toate actele
sacre de cult, particular sau public, şi până la Dumnezeu, ci chipul Lui. închinarea ce se face în faţa sfinte-
infinit şi viu, care există prin propria lui putere,
umple şi face să existe totul — că noi suntem esenţialele exerciţii de autoperfecţionare creştină, lor icoane nu se face înaintea lemnului, ori a picturii ci înain-
praf şi nimic înaintea Lui şi că numai prin El toate ţin de momentul exterior al închinării. tea celui zugrăvit pe lemn. Icoana ne aduce aminte de fiinţa
suntem tot ce suntem, în fiecare clipă. Mai pre- E dela sine înţeles totuşi că momentul inte- unui sfânt, care a trait pe pamant. Cinstind sfânta icoană
cis, adoraţia este fiorul intim de nimicnicie abso- rior are întâietatea. Fără o vibraţie, un gând şi
un conţinut lăuntric, în inimă şi'n minte, închi- gândul se duce la cel zugrăvit de dânsa şi lui îi cerem ajutor.
lută, totală, a omului care se simte nimic faţă de
Viul Dumnezeu care-i totul. narea devine un act pur mecanic, gest pustiu de Prigoana împotriva icoanelor nu a fost mai prejos de sân-
cadavru. Dar nici momentul exterior nu-i mai
Ne închinăm deapururea şi Maicii Domnului puţin esenţial. Fără el, închinarea noastră nu-i geroasele prigoniri ale împăraţilor păgâni. Mulţime mare de
şi Sfinţilor. Suntem conştienţi însă că, de data completă, nu-i un act uman deplin, e ca o tenta- credincioşi au sporit rândurile mucenicilor, pătimind înfrico-
aceasta, închinarea noastră nu mai este o adora- ţie către angelism, nu-i fapta omului real şi în- şătoare chinuri şi îndurând moarte năpraznică. Al şaptelea
ţie, ci o închinare de venerare: îi cinstim adică treg.
pe Sfinţi şi-i supravenerăm chiar, cum e cazul sinod ecumenic, ţinut xn Nice ea la 787, a statornicit depliiui
Maicii Domnului, fiindcă ei s'au dovedit şi se Tocmai aici se strecoară alunecarea de care cinstire a icoanelor, iar marele sobor arhieresc din Constanti-
dovedesc necontenit întrupări şi unelte cu ade- vorbeam: pe de o parte, ni se întâmplă să ne
surprindem închinându-ne cu sufletul absent şi nopal, la anul 842, a îndemnat pe creştini sa cinstească cu
vărat supra-omeneşti ale lucrării lui Dumnezeu
în lume. Sfinţii sunt eroii lui Dumnezeu, uriaşii gol, fără nici un efort de interiorizare, pe de altă. cuviinţă sfintele icoane şi nimeni să nu mai aducă tulburare
uitării de sine şi ai generozităţii pasionate, care parte ne surprindem evadând în angelism, ca şi din pricina lor. Iar în cea dintâi Duminică a Postului Mare,
împlinesc deapururea, cu o supranaturală putere, când n'am avea trupuri, ca şi când am fi aseme- din acel an, sfintele icoane au fost aşezate cu evlavie în bise-
slujba dragostei lui Dumnezeu în atât de fră- nea îngerilor.
rici şi case, amintindv^ne până azi de această sfântă biruinţă.
mântatul univers al durerilor, nevoilor, mizerii- Automatism şi angelism, iată cele două pră-
lor, speranţelor, al tuturor dramelor şi căutări- păstii spre care alunecă mereu Închinarea noas- Cinstirea sfintelor icoane şt păstrarea lor cu evlavie în
lor omului. La dreptul vorbind, Dumnezeu a făcut tră!
casele noastre, îndemnându-ne la rugăciune, este legea Dom-
din ei pârghii puternice de legătură între noi şi Să luăm seama: "Adevăraţii închinători se
El, stâlpi de înaltă forţă morală şi de mare no- vor închina Tatălui în duh (cu inima şi cu min- nului, care ne sfinţeşte viaţa şi ne duce la Hristos.
bleţe umano-divină în viaţa noastră: nepieritoa- tea), dar şi in adevăr (adică omul adevărat, cu
rea glorie a neamului omenesc. toată fiinţa lui), că Tatăl astfel de închinători Pr. NICOLAE BARSAN
Ceece însă nu trebuie să ţdtăm niciodată e caută". Să facem din închinarfe- noastră un acţ
că marile prezenţe spre care se' îndreaptă închi- umaH'putettiUTgî întreg: un"iafct uman integral.
narea noastră sunt, mai presus de toate, o în- Este actul decisiv al vieţii de /creştin. Este adora-

SFINŢIREA BISERICII
treagă ierarhie de Persoane vii, dela Sfinţi şi ţia totală.
până la Dumnezeu, Prezenţe spirituale vii care Arhim. BENEDICT GHIUS
niniiHfiifiiuinniiiiniiiiniiEiiiiiiiiiiiiiifiiiiiniinniiiiiiiiiiniiiiiiiiiifiiiiifuiiiniii HiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiHniijjiiiiiTffiiniiiifif
DIN HOLLYWOOD, FLORIDA
Decernarea premiului,, Preot Tzincoca
n

Ziua de Duminică 11 Februa- sey, Ohio, Illinois şi din Canada.

Intre 6 Decembrie 1967 şi 6 Ianuarie 1968 s'a ţinut cel de al în calitate de Preşedinte al Co- rie a marcat un moment memo- Doamnele Maria Shiposh, Helen
doilea concurs pentru obţinerea "Premiului Preot Tzincoca", insti- misiei Centrale pentru decerna- rabil în viaţa credincioşilor ro- Hill, Ana Popa, Theresa Getyna,
tuit de maestrul Remus Tzincoca din Montreal, in memoria tatălui rea Premiului "Preot Tzincoca", mâni ortodocşi din oraşul Hol- M. Gavrilă şi V. Zonga au pre-
său, şi destinat copiilor care cântă cele mai frumoase colinde ro- a elogiat pe copiii dm Kitchener lywood, Florida: Prea Sfinţia Sa gătit un menu cu adevărat săr-
mâneşti în cuprinsul Statelor Unite şi Canadei. şi pe părinţii lor pentru dragos- Episcopul Victorin a săvârşit bătoresc şi l-au servit ca nişte
Comisia Centrală pentru decenarea acestui premiu, prezidată tea cu care cultivă tradiţiile ro- sfinţirea bisericii "Sfânta Cru- gazde harnice şi primitoare.
de P.S. Episcop Victorin, după ce a examinat referatele Comisiilor mâneşti, îndemnându-i pe cei ce", frumos renovată în ultimul
Prezentaţi la cuvânt de către
locale şi a ascultat benzile de magnetofon înregistrate în concurs, mici ca, alături şi împreună cu timp, şi a instalat oficial pe
Dl Mihai Golumban, devotatul
a hotărît acordarea următoarelor premii: cei vârstnici, să înveţe şi cântă- preotul ei paroh, Prea Cucerni-
secretar al parohiei şi maestru
Premiul I: Grupa I-a a copiilor colindători din parohia "Sfinţii rile liturgice, alcătuind un cor cul Romulus Radu. de ceremonii, au rostit discursu-
Petru şi Pavel" din Kitchener, Ontario, formată din Petre Scopu, al parohieL Slujba Sfintei Liturghii a fost ri: P. S. Episcop Victorin, care
Vasa Boeru, losa Stancu, Topală Lucreţia, Baba Vioara şi Tomici oficiată de Prea Sfinţia Sa, asis- a vorbit despre spiritul ecume-
Maestrul Remus Tzincoca şi-a
Persida, cărora le revine suma de 75 dolari. tat de P. C. Protopop Glicherie nist al Ortodoxiei americane, Dl
început cuvântarea prin a subli-
Premiul II: Grupa 11-a a copiilor din parohia "Sfinţii Petru şi nia importanţa şi frumuseţea Moraru dm Detroit, Michigan, Preşedinte Iosif Jiga, P. C. Prot.
Pavel" din Kitchener, Ontario, formată din Boeru losa. Ciuzdea contribuţiei româneşti la desvol- P. C. Protopop Nicolae Bârsan Nicolae Bârsan, Dna Helen Dr.
Viky, lonita Dema, Câmpean Florica, Tomici Lena şi Stoicu Paia, tarea şi îmbogăţirea vieţii so- din Philadelphia, Pa. şi P. C. Turke şi Părintele Romulus Ra-
cărora le revine suma de 50 dolari. ciale canadiene. "Nu veţi putea Preot paroh Romulus Radu. Pre- du.
Premiul HI: Grupa I-a a copiilor colindători din parohia fi buni cetăţeni canadieni — s'a dica zilei a fost rostită de Prea In cadrul sărbătoresc al aces-
"Sfântul Gheorghe" din Windsor, Ontario, formată din Valeria adresat Domnia Sa copiilor — Sfinţitul Episcop Victorin care tei mese au fost citite şi două
Penzari, Nancy Erina, Lori Tonita, Michelle Oncea, Debbie Gradi- dacă nu veţi fi şi buni români, a vorbit mulţimii de credincioşi poezii ocazionale, dedicate aces-
ner, June Spoiala şi Janet Spoiala, cărora le revine suma de 30 dacă nu vă veţi hrăni din co- despre însemnătatea şi rolul Bi- tui moment de Dl Mitică Banciu
dolari. moara nesecată a duhului româ- sericii Creştine în omenire. din Detroit, cunoscutul poet po-
Menţiune: Grupa Il-a a copiilor din parohia "Sf. Gheorghe" nesc". Maestrul Tzincoca a stă- Decizia de instalare a preotu- pular al tuturor românilor ame-
din Windsor, Ontario, formată din Debbie Tonita, Teddie Tonita, ruit asupra faptului că limba lui paroh a fost citită de P.C. ricani, care a ţinut să fie pre-
Linda Tonita, Marcie Oncea, Thomas Popescu, Mary Popescu, Rose- română este cea mai aptă pen- Nicolae Bârsan, protopop de zent cel puţin prin versurile sa-
Mary Penzari şi Sylvia Stanciu, cărora le revine suma de 25 dolari. tru a exprima sentimente româ- New York, apoi Prea Sfinţitul le; poeziile au fost citite de Dl
Comisia Centrală a apreciat atât numărul de colinde, acurate- neşti şi că, în această privinţă, Victorin i-a înmânat noului in- Mihai Golumban.
ţea melodică, armonică şi a limbii cu care au fost cântate de copii, colindele noastre naţionale re- stalat S f â n t a Evanghelie şi
cât şi munca depusă pentru instruirea colindătorilor de către P. C. Părintele Romulus Radu 1
prezintă un fir de aur al conti- Sfânta Cruce, amintindu-i de adus mulţumiri deosebite Dnei
Arhim. Paulin Popescu din Kitchener, Ont. şi Dl Nick Penzari din nuităţii româneşti. "Strămoşii îndatorirea sa de a propovădui Aurelia şi Dlui Andrei Bzove. ca-
Windsor. noştri au murit demult, nu mai cuvântul Domnului şi de a-şi că- re au donat întregul cost al a-
FESTIVITATEA DELA KITCHENER vorbesc, dar ei cântă prin noi, lăuzi credincioşii spre mântuire. cestel mese, doamnelor care s'au
cei de acum, şi vor cânta prin A răspuns P. C. Preot Romulus ostenit cu pregătirea ei. precum
In dupăamiaza zilei de Dumi- copiilor, în mijlocul acestor copii urmaşii noştri de sânge şi suflet Radu, făgăduind solemn că-şi va
nică 10 Martie a avut loc înmâ- nevinovaţi care sunt încă străi- şi Dnei Persida Damianov care.
românesc. Voi, copii, prin aceste îndeplini conştiincios îndatori- sărbătorindu-şi vârsta de 80 de
narea premiului "Preot Tzinco- ni de împărţirile şi vrajba din- colinde transmiteţi mesajul mul-
ca" celor mai buni colindători tre noi, cei vârstnici şi înţelepţi. rile pastorale, că va respecta cu ani, a donat 80 de dolari in fo-
tisecular al Neamului şi-1 trans- sfinţenie dogmele Sfintei Bise- losul parohiei.
din oraşul Kitchener, Ontario. De asemenea, au participat Pă- plantaţi în mijlocul unei socie-
Festivitatea a fost prezidată de rintele Bartolomeu Valeriu Ana- rici Ortodoxe, că va da asculta- O bucurie generală a caracte-
tăţi care vă adoptă şi care vă re canoanelor bisericeşti şi supe-
Prea Sfinţitul Episcop Victorin nia din Detroit, precum şi frun- va fi recunoscătoare. Premiul pe rizat această festivitate; pe feţe-
care, în dimineaţa aceleeaşi zile, taşi al comunităţii româneşti riorilor săi eclesiastici. le tuturor se putea citi fericirea
care-1 veţi primi reprezintă nu
a slujit Sfânta Liturghie îm- din Hamilton, alături de mem- numai o răsplată pentru meritul
Apoi a avut loc sfinţirea bise- de a fi fost părtaşi unui aseme-
preună cu P. C. Arhimandrit bri ai parohiei "Sfinţii Petru şi de a fi învăţat şi cântat aceste
ricii, după rânduiala prevăzută nea moment. După masă. oaspe-
Paulin Popescu. Pavel" dm localitate. în pravili, încheindu-se cu un ţii s'au Întreţinut Îndelung cu
colinde, ci şi un îndemn de a nu polihroniu pentru conducătorii
Aureola acestui moment săr- După prânzul care s'a servit localnicii, într'o atmosferă de
le lăsa să piară, de a le transmi- bisericeşti, pentru conducerea simpatie reciprocă, iar o part®
bătoresc a fost întregită prin în sala sediului YMCA, Dl Ion
te vecinilor şi urmaşilor voştri". Statului şi pentru toţi cei de fa- dm cei prezenţi au jucat dansuri
prezenţa maestrului R e m u s Scopu. preşedintele Consiliului A luat apoi cuvântul Părinte- ţă.
Tzincoca, şef de orchestră şi pro- parohial, a deschis festivitatea româneşti, până seara târziu
le Arhimandrit Paulin Popescu.
fesor la Conservatorul de Muzi- printr'un cuvânt de salut adre- A urmat o masă festivă la ca-
Păstorul sufletesc al parohiei, re au participat peste 150 de
Ziua de 11 Februarie din Hol-
că din Montreal, fondatorul a- sat Prea Sfinţitului Victorin cel ce i-a pregătit pe copii să
lywood. Florida a demonstrat g
maestrului Tzincoca şi celorlalţi persoane, atât localnici cât şi fireasca posibilitate ca romanu
cestui Premiu. Rupându-se, pen- înveţe colinde şi să le cânte în
oaspeţi. vizitatori, veniţi, in număr mare, din Statele Unite şi Canada sa
tru o zi, din circuitul multiple- Sărbători. "Cel ce s'a adăpat de din Miami şi din statele nordice
lor sale ocupaţii. Domnia Sa a A luat apoi cuvântul Prea se simtă cu adevărat fraţi, la ei
Sfinţitul Episcop Victorin care, (Cont. în pag. 4) Michigan, New York, New Jer- acasă.
ţinut să se coboare în mijlocul

Pagina 2
Editura 'Umschau Verlag" din
Frankfurt a publicat anul trecut
un album România, cu o prefaţă
de Tudor Arghezi. Prefaţa este
considerată drept ultima scriere
a marelui nostru poet.
Totuşi, "Gazeta Literară" din
28 Decembrie 1967 a publicat
Moştenire, pagină postumă a lui
Tudor Arghezi, datată 30 Iunie
1967, deci cu numai două săptă-
mâni main tea morţii poetului.
Cu oarecare întârziere semna-
lăm apariţia caietului 6 (1967)
al revistei de cultură "Fiinţa Ro-
mânească" din Paris. Mai res-
trâns în conţinut decât cele pre-
cedente, dar tot atât de sobru,
elegant şi dens, caietul se des-
chide cu o revelatoare traducere
inedită a lui Mircea Vulcănescu
din Rainer Maria Rilke: Cartea
a treia, Despre sărăcie şi despre
moarte. O cronică a poeziei (Ni-
cu Caranica, Mira Simian, Ion
Tolescu şi Ion Cuşa) este sem-
nată de N. A. Gheorghiu. Moni-
ca Lovinescu prezintă Dot scrii-
tori autentici: Stefan Bănulescu
Marin Sorescu. Paginile de
studii, evocări şi critică sunt
susţinute de Emil Turdeanu,
Ionel Jianu, Grigore Nandriş şi
alţii.
Reapărută în "serie nouă", re-
vista "Drum" închină numărul
din Aprilie-Decembrie 1967 me-
moriei lui George Racoveanu.
In cadrul schimburilor cultu-
rale dintre România şi Statele
Unite, Expoziţia Tuculescu, du-
pă ce a înregistrat un imens suc-
ces în Europa, se află acum pe
continentul american, sub direc-
ţia lui Petru Comarnescu.
O proteză politică de pe la
Madrid scânceşte că părintele
Anania, venit acum vreo doi ani
din ţară, "se amestecă în trebu-
rile literare ale exilului". Ca şi
când" ţara şi exilul" ar ceva co-
mun cu...literatura!
Scriitorul Adrian Maniu a fost
întrebat odată de cineva:
— Maestre, care este, după
dumneavoastră, cel mai mare
poet contemporan?
— După nune, toţi ceilalţi!
Casa din strada Mărţişor, în
care Tudor Arghezi a trăit cea
mai mare parte dm viaţă, a
scris cele mai multe opere şi în
grădina căreia este înmormân-
tat, va fi declarată casă memo-
rială, în veghea lui Baruţu T.
Arghezi.
In ziarul "America", o cronică
dramatică asupra piesei Regele
Moare de Eugen Ionescu începe
aşa: "Decorul reprezintă sala
tronului marelui rege de altăda-
tă Beranger I"...
In seara zilei de 17 Februarie,
Amasada României la Washing-
ton a prezentat o gală de filme |
româneşti în oraşul Hollywood,
Florida. Au participat Dna şi Dl
Ambasador Corneliu Bogdan, Dl
Consul Ion Eftimie şi Dl Nicolae
Atanasiu, ataşat cultural, pre-
cum şi numeroşi români şi ame-
ricani. Membrilor Ambasadei li
s'a oferit apoi o recepţie în
saloanele Hotelului Hollywood
Beach.
La 9 Martie, "The Grosse
Pointe War Memorial Associa-
tion" a prezentat la Grosse
Pointe, Michigan, o splendidă
Seară Românească, organizată
de doamnele Geta Leinfest şi
Marioara Meteş. Unui dineu fes-
tiv, în stil carpato-dunărean, i-a
urmat filmul "Rapsody of Ro-1
mania", realizat de Gene Wian-
cho.
In Colecţia "Destin" dm Ma-
drid a apărut recent noua carte
a lui Nicu Caranica, Naşterea
Tragediei (131 pagini). Este un
esseu-studiu asupra poemului
dramatic Mioriţa de Valeriu
Anania. Ultima parte a cărţii e
dedicată lui Eminescu învăţăto-
rul.
In seara zilei de 17 Martie, Dl
Prof. Mircea Eliade a conferen-
ţiat în aula Universităţii din
Windsor ( C a n a d a ) despre
"Structura mitului". Audiată de
un public select şi numeros,
conferinţa s'a bucurat de un
mare succes.
c r e d i n ţ a
Moştenire
Vd pizmuiesc, omeniri rămase după mine,
că o să ascultaţi vântul, pe care nu-l voi mai
auzi, că veţi călca pământul, pe care eu nu-l
voi mai călca, că veţi sorbi lumina, care pe
mine nu mă va mai atinge, că veţi auzi ful-
gerele, apele, cântecul vântului, suspinul oa-
menilor, şoapta şi mireasma porumbului, par-
fumul pământului, care va fi numai al vos-
tru...
Voi veţi lupta înainte, veţi urca văzduhu-
rile şi eu voi tăcea întins pe armele mele tă-
cute, pe arcul meu frânt, cu săgeţile triste.
Voi veţi auzi mereu mugetul cirezilor în-
toarse din păşuni cu tidva vie a ugerilor pli-
nă.
Aprindeţi măcar o candelă pentru mine,
dar băgaţi de seamă să fie pusă la cap, pe
care-l veţi găsi ca o ceaţă în stihurile mele,
murmurate de adierile de prin grâu şi po-
rumburi, a cărora pâine nu o mai gust.
Voi veţi urma să auziţi nechezul herghe-
liei. Veţi vedea zburând vulturii, mierlele. O
să vedeţi fugind căprioarele. Nu mai trageţi
în ele cu săgeata. E păcat!
Si puneţi să mă păzească Grivei!
TUDOR ARGHEZI
30 Iunie 1967
(Comunicată de Mitzura Arghezi)
Desprindere
Un alb fâlfâit de aripe
In zbaterea unei clipe.
Apoi tăcere, tăcere
In zborul prin spaţii, prin ere.
Mai sunt eu, pământeanul trudit
Pe care cei vii îl plâng c'a murit?
Mă desfăşur în sus, ca aburul, ca ceaţa
Si luminilor noi le dau bunădimineaţa.
Nimic nu mă încântă, nimic nu mă doare
Din traiul lumii de după soare.
Doar în răstimpuri şi greu mă'nfioară
Dorul de voi şi dorul de ţară.
GHEORGHE ALEXE
Targ Ia
Era un cer senin cu frânturi de nori, după 1 por, în timp ce cu stânga îşi proptea şalele...
o săptămână de ploi. Fulgerele făcuseră pace,
dar noroiul continua lupta cu opinca. Vremea
se povârnea spre iarnă şi era târg mare la
Iara.
Uliţele şi câmpul târgului fierbeau de lu-
me. Bărbaţi, femei şi dobitoace de toate so-
iurile umblau forfota, frământând noroiul şi l lemn ... votaţi cu noi... fercirea şi stâlpul ţă-
lovindu-se unii de alţii.
In dreptul făgădăului de lângă pod Nea |
Pătru stătea în genunchi, ascuns sub o că-
ciulă de noaten şi trântea banii de câte o ţ şi apoi o sfâşie în mai multe zdrenţe pe care
sută, argintii, de piatra dela temelia podu- 1 le aruncă peste mulţime, în semn de cum-
lui, ascultându-i cu urechea scoasă de sub » plită revoltă şi mare flacără de dragoste de
gar dina căciulii: care-i bun şi care-i fals.
Vânduse omul vaca cu lapte, luată dela gura
copiilor, ca să plătească dările şi să mai scu-
ture câte ceva din poverile ce-i apăsau ume-
rii încovoiaţi înainte de vreme.
— Hei, cuscre! zise Niculae vecinul, zgâl- • mobilul începu să-şi taie pârtie printre oa-
ţâindu-l de umăr, dece loveşti capul regelui
de pietre?
— Ce să-i fac eu dacă nu-i bun? răspunse
Pătru, dându-şi căciula pe ceafă.
— Taci, că te-o auzi oarecine! zise Pela-
ghia, nevasta lui Niculae, uitându-se cu tea-
mă împrejur.
Niculae căută să arate nepăsare:
— Cum adică, mă? Dacă al regelui nu-i
bun, apoi al nostru cum îi?
Pelaghia se făcu grăbită şi intră în du-
gheana lui Hirsch, după cumpărături.
— Auzi-l şi tu cum sună a doagă! zise
Pătru şi trânti moneda pe care o găsise falsă,
cât putu, de piatra podului. Banul sună a
pământ şi sări mai alături.
— Dă-ţi tu de piatră şi capul tău, să-l au-
zim cum sună! îl plesni Niculae.
— Al meu îi bătut de nevoi şi necazuri...
Un automobil argintiu, ca sutele false ale
lui Nea Pătru, răii în urma lui Niculae. de-i1
făcu părul măciucă. Speriaţi, amândoi se de-
teră în lături. Automobilul trecu podul şi se
opri în târgul de mărfuri.
Era toamna târziu şi ţara se pregătea de
alegeri. Pe lângă cele vreo douăzeci de par- |
tide mai răsăriseră vreo patru-cinci. Agenţii
electorali umblau de colo până colo, um-
plând ţara de făgăduieli şi înjurându-se unii
pe alţii.
Un domn cu faţa lată şi bălană se dete
jos din automobil. îşi potrivi cravata, tuşi pe
nas, îşi aşeză cu grijă pălăria de paie pe cap
şi se urcă pe automobil. Lumea se adunase
ciotcă împrejur. In târgul Ierii automobilul
era o raritate.
—Scumpii mei fraţi românii ...începu dom-
nul, cu mâna dreaptă larg arcuită peste po-
Aşteptare
Eu din gorun şi cedru făcui catapeteasmă.
Altarului, o uşă din cântec şi dm vers.
Adâncul mi se umple de-a munţilor
mireasmă,
Tăcerea de pe cale respiră al Tău mers.
In casa mea săracă veni-vei Doamne, oare?
Salcâmii mi-au dat grinda şi uşa-i de
măslin.
Ti-am şerpuit potecă o rază dela soare
De când mi se treziră sub geană flori de in.
Te-aud tot mai aproape. Eşti sub sprânceana
zării.
Zăgăzuite doruri ţâşnesc şi se deschid.
Pe unde calci ţărâna ia străvezimea mării
Si te aştept să intri ca'n psalmii lui David.
DUMITRU ICHIM
Celui plecat
Te cheamă amintirile'napoi
Cu glasuri tot mai stinse de amurg
Si ca mătăniile peste suflet curg
Al anilor şirag spălat de ploi.
Mă'ntreb şi azi, ce te-a făcut să pleci
Din curtea'n care morţii ţi i-ai strâns,
Prin valurile vremilor cu plâns
Puterea de-a răbda să ţi-o încerci?
Ai învăţat atâtea de atunci,
Dar unde-s cântecele vechi din sat?
Unde-i izvorul în ulcior furat
Si'n vatră hârjoneala unor prunci?
Icoane dulci în van te-or căuta,
Prigoana anilor le'nghite'n fum.
Iar tu le calci nepăsător in drum,
Aşa cum calci şi peste umbra ta.
AURELIA DIACONU
Sara
Nea Pătru întindea gâtul din mulţime, cu
gura căscată. Nu auzea şi nu pricepea prea
multe din câte se puteau auzi în zoăba târ-
gului. Ii veneau pe la ureche unele frânturi:
tâlharii!... vagabonzii!... sapă la temelia ţă-
rii... au supt scumpa noastră patrie... sapă de
rii...
Deodată, zbierând ca un apucat, oratorul
îşi smulse pălăria de pe cap, o făcu mototol
ţară... Pentru fericirea poporului.... In aceeaşi
clipă, stoluri de manifeste zburară din auto-
mobil peste capetele mulţimii. In urma orato-
rului uşa automobilului se trânti cu un sunet
de bulgăre pe sicriu. Răjind prelung, auto-
meni.
— Parcă tot ăsta a mai sfârtecat o pălă-
rie de paie şi'n târgul Câmpenilor, mai săp-
tămâna trecută, răsări un glas.
Un flăcău roşu la faţă scrâşni ceva prin-
tre dinţi, îşi îndesă căciula pe cap şi, făcân-
du-şi loc cu coatele prin mulţime, o rupse la
fugă in urma automobilului Acesta, încurcat
de-o căruţă cu fân, îşi încetinise mersul.
Flăcăul se opri în faţa motorului, crăcănat,
cu măinile'n şolduri:
— Ia staţi puţin!
— Dă-te la o parte, boule! tună un cap
ciufulit, întins prin fereastră. Automobilul
răjea ca un bivol.
Flăcăul puse mâna pe un pietroi. Târgul
se făcu grămadă. începu o învălmăşală de
nu se vedea om cu om. Automobilul se alese
cu un geam spart, iar flăcăul cu un braţ de
pălării de paie. smulse dinlăuntru. Pălăriile
zburară'mprejur. cu foşnete seci.
O buturugă cu galoane de majur şi incă-
tărămată'n curele veni repede cu un făcăleţ
împletit şi puse capăt zaverei. Automobilul
se depărtă, legănându-se. printre huiduieli.
— Trăzni-v'ar din senin, cu pălăriile voas-
tre! scuipă Niculae printre dinţi.
— Apăi capul meu nu ştiu bine cum o fi,
dar al ăstora sună bine a doagă, zise Pătru
şi-şi pipăi chimirul.
Peste crestele Vânătului se ridică un intu-
nerec de nori cu fulgere'n sân, semn a toam-
nă lungă. Un vânt neaşteptat răspândi prin
târg vestea că iar a prinde văzduhul să se
bată. Furnicarul se mişcă, tulburat, amenin-
ţând spartul târgului.
— Pelaghie! Hai acasă, că ne-apucă ploaia!
GAVRIL BICA DELA TURDA
Martie, 1968
Book of the Month
The Saint
Of Montparnasse
By PETER NEAGOE
Philadelphia 1965
Peter Neagoe was born in Ro-
mania and studied Philosophy at
the University of Bucarest and
because of his love of the Fine
Arts he also studied simultan-
eously at the Bucarest Academy
of Art. At the age of twenty he
Immigrated to the United 8tates.
eter Neagoe was proficient in
five languages but wrote in Eng-
lish and among the published
works to his credit are: Easter
Sun, A Time to Keep. No Time
for Tears, and Americans
Abroad. When Peter Neagoe died
in 1960, he left a number of
unpublished manuscripts—The
Saint of Montparnasse was one
of them.
The Saint of Montparnasse Is
a novel based on the life of the
sculptor Constantin Brancusi.
The book opens with a scant
sketch of Constantin's childhood
emphasizing the fact that from
the very beginning Constantin
had a love of nature and sought
to become closer to the elements
and that every spare moment
was devoted to molding or whit-
tling small objects for his own
enjoyment.
A chance meeting with Mi-
chael Romanov, a collector of
folk-art, proved to be the first
turning point in Brancusi's life.
Mr. Romanov saw a latent talent
in Constantin's work and invited
him to go to Craiova to attend
an art school. Constantin heart-
ily accepted but was disappoint-
ed in his sculpture classes be-
cause he was no longer able to
let his creativity show. But his
unrelenting work finally earned
him a reward; he competed for
and won a scholarship to the
Academy in Bucarest. At the
Academy Constantin w o r k e d
hard but felt a great emptiness.
He had reached an end in his
academic search; his naturalis-
tic technique was perfect. He .
had made a statue of the per-
fect anatomical man but he had
not produced a work of art. Just
what was missing he did not
know; he only knew ths insis-
tent and haunting refrain—'"a
work of art has a life of it",
own." He was of the conviction
that art must instill and raise
man's sense of reverence and
should be a joy to the beholder.
He learned of a new generation
of artists in Paris and was de-
termined to go and see for him-
self if the new artists had found
the missing ingredient of making
sculpture come to life. He start-
ed to walk across Europe but
became ill before reaching Paris.
While he was hospitalized, a
friend gave him a book on men-
tal mysticism which was to
transform Constaintin's life, not
all at once, but over the years.
In Paris, Constaintin met Rodin
at an autumn showing of sculp-
ture and was offered a chance
to study under the great master
but Brancusi soon realized that
"Under the shadow of a great
oak nothing can grow." and
Constantin was still searching
for the unity in spirit and mat-
ter. Instead he fashioned a stu-
dio on the Rue de Montparnasse
and decorated it in Romanian
style. Here he would live the
simple life and continue his
search for the secret of true
form that would bring his sculp-
ture to life. Little by little
through long periods of medita-
tion the revelation came to Con-
stantin and he was able to pro-
duce pieces which gave him true
satisfaction—the egg shapes, the
svelte and simplified animal
shapes, the birds and the end-
less columns. Each sculpture
showed its connection with the
cosmos and his work became ac-
claimed throughout the world
for its simplicity and line. The
death of Brancusi and his fune-
ral provide a dramatic finish to
the excellent romantic-biogra-
phy.
It is at the same time a fas-
cinating glimpse of the ideas
and values that influenoed the
art world at that time.
PATRICIA PASLARU