MODULUL 1 Prelucrarea i îmbinarea evilor în instala ii

9. No iuni generale despre protec ia muncii i a mediului

9.1. Legisla ia i reglement rile privind securitatea i s n tatea la locul de

munc , prevenirea i stingerea incendiilor

Normele i reglement rile de protec ie a muncii au aplicabilitate na ional ,

cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desf urarea principalelor activit i din
economia na ional în condi ii de protec ie a muncii. Respectarea con inutului acestor
prevederi nu absolv agen ii economici de r spundere pentru prevederea i asigurarea
oric ror altor m suri de protec ie a muncii, adecvate condi iilor concrete de desf urare a
activit ii respective, prin instruc iuni proprii.
Exist un sistem unitar de reglement ri privind asigurarea securit ii i s n t ii la
locul de munc , acest sistem fiind compus din:
- norme generale de protec ie a muncii care cuprind prevederi de protec ie a
muncii i medicin a muncii, general valabile pentru orice activitate
- norme specifice de securitate a muncii cuprinzând prevederile de securitate a
muncii, specifice unor anumite activit i sau grupe de activit i
Prevederile tuturor aceste norme se aplic cumulativ i au valabilitate na ional
indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desf oar activit ile pe
care le reglementeaz .
Prevederile din cadrul normelor i reglement rilor privind securitatea i s n tatea
la locul de munc con in principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protec ia s n t ii i securit ii, eliminarea factorilor de risc i de
accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucr torilor, precum i liniile generale pentru
implementarea principiilor men ionate.
Pentru o mai bun în elegere a no iunilor de protec ia muncii, se prezint în
continuare principalii termeni utiliza i în aspectele legate de procesul de munc i de
securitatea i s n tatea la locul de munc :
- executant: persoana implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de munc

1
- sarcina de munc : totalitatea ac iunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de produc ie i în anumite condi ii de mediu, pentru realizarea
scopului procesului de munc
- mijloacele de produc ie: totalitatea mijloacelor de munc (instala ii, utilaje,
ma ini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) i a obiectelor muncii (materii prime,
materiale, etc.) care se utilizeaz în procesul muncii
- mediul de munc : ansamblul condi iilor fizice, chimice, biologice i psihologice
în care unul sau mai mul i executan i î i realizeaz sarcina de munc
- accident de munc : accident prin care se produce v t marea violent a
organismului executantului, precum i intoxica ia acut profesional a acestuia,
care au loc în timpul procesului de munc sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, indiferent de natura contractului în baza c ruia î i desf oar
activitatea i care provoac incapacitate temporar de munc de cel pu in trei
zile, invaliditate sau deces
- protec ie: ansamblu de m suri care constau în utilizarea unor mijloace specifice
denumite mijloace de protec ie (dispozitive de protec ie), cu scopul protej rii
executan ilor fa de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin
prevenire intrinsec
- dispozitiv de protec ie: dispozitiv care reduce sau elimin riscul, singur sau în
asociere cu un protector
- echipament de munc : orice ma in , aparat, dispozitiv, mecanism, unealt sau
instala ie, etc, utilizat în timpul muncii
- echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbr c minte,
înc l minte i de accesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de munc , în
scopul prevenirii uzurii premature sau murd ririi excesive a obiectelor personale
- echipament individual de protec ie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat
fiecare participant la procesul de munc pentru a fi protejat împotriva factorilor
de risc de accidentare i îmboln vire profesional
- echipamente tehnice: ma inile, utilajele, instala iile, aparatura, dispozitivele,
uneltele i alte mijloace asem n toare necesare în procesul muncii
- factori de risc: factori (însu iri, st ri, procese, fenomene, comportamente)
proprii elementelor componente ale sistemului executant – sarcin de munc –
mijloace de produc ie – mediu de munc , ce caracterizeaz riscurile proprii

2
 acestor elemente i care, conducând la o disfunc ie a sistemului, pot provoca
accidente de munc sau boli profesionale
- instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securit ii
muncii care se desf oar la nivelul unit ilor i are ca scop însu irea de c tre
salaria i a cuno tin elor i formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii,
specifice activit ii pe care o realizeaz sau urmeaz a o realiza.
- instruc iuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de
reglement ri în domeniul securit ii muncii, ale c ror prevederi sunt valabile
numai pentru activit ile desf urate în cadrul unei unit i; elaborarea lor de
c tre unit i (prin efort propriu sau colaborarea cu institute specializate), este
obligatorie, atunci când normele generale i specifice de securitate a muncii nu
acoper totalitatea activit ilor desf urate în unitate sau facultativ , atunci când
patronul consider necesar, pentru îmbun t irea securit ii muncii, detalierea i
completarea normelor cu unele prevederi specifice unit ii
- instruc iuni de utilizare: instruc iuni a c ror elaborare este obligatorie pentru
orice produs, constituind parte integrant a documenta iei pentru certificarea
produsului i prin care produc torul trebuie s prezinte toate informa iile
necesare utiliz rii produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat
i pentru asigurarea securit ii muncii
- prevenire: ansamblu procedeelor i m surilor luate sau planificate la toate
stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor
- prevenire intrinsec : prevenire realizat în stadiul de concep ie/proiectare, care
const în: evitarea sau reducerea pericolelor atât cât este posibil, prin alegerea
corespunz toare a unor caracteristici de concep ie; limitarea expunerii
persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin
reducerea necesit ii de interven ie a executantului în zonele periculoase
- proces de munc : succesiunea în timp i în spa iu a ac iunilor conjugate ale
executantului, cu ajutorul mijloacelor de produc ie în sistemul de munc
- protector: mijloc de protec ie special conceput i utilizat pentru a realiza
protec ia, prin interpunere, ca obstacol (fizic) între pericol i persoana expus
- parapet de protec ie: protector utilizat împotriva c derii de la în l ime.
Parapetul de protec ie trebuie s fie rezistent, s aib mân curent cu în l imea
de 1 m, leg tur intermediar la 0,5 m i o bordur de 0,15 m la partea de jos

3
- risc: probabilitatea asociat cu gravitatea unei posibile leziuni sau afect ri a
s n t ii, într-o situa ie periculoas
- risc profesional: risc în procesul de munc
- avarie: eveniment survenit în utilizarea mijloacelor de produc ie, caracterizat
prin defectarea i deteriorarea acestora
- defectare: încetarea capacit ii unei ma ini, instala ii, utilaj, etc. de a- i îndeplini
func ia specificat
- indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care prin combinarea
unei forme geometrice cu o culoare de securitate i cu un simbol, furnizeaz o
informa ie referitoare la securitatea muncii
- nox (factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu ac iune d un toare
asupra organismului, în mediul luat în considerare
- nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect d un tor asupra
organismului
- pericol: a) sursa unei posibile leziuni sau afect ri a s n t ii (în domeniul
securit ii muncii termenul este utilizat în asociere cu al i termeni, definind
originea sau natura presupus a posibilei leziuni sau afect ri a s n t ii; pericol
de electrocutare, pericol de strivire, pericol de t iere, pericol de intoxicare, etc.;
b) proprietatea inerent a unei substan e, agent, surse de energie sau situa ie cu
poten ial de a cauza evenimente nedorite (accidente de munc sau boli
profesionale)
- situa ie periculoas : orice situa ie în care o persoan este expus unuia sau mai
multor pericole
- substan periculoas : substan care, în virtutea propriet ilor sale chimice sau
fizico-chimice, poate constitui un pericol
- zon periculoas : orice zon în care exist sau poate ap rea un pericol
- zon periculoas a unui echipament de munc : orice zon situat în interiorul
sau în jurul echipamentului de munc în care o persoan este expus riscului de
leziune sau afectare a s n t ii (not : pericolul care poate genera riscul înf i at
în aceast defini ie: poate fi permanent prezent pe durata func ion rii prev zute
a echipamentului de munc , de exemplu deplasarea elementelor mobile
periculoase, degajare de substan e periculoase, arc electric în timpul fazei de
sudur ; poate s apar nea teptat (pornire neinten ionat , neprev zut , etc.)

4
 - persoan autorizat : persoan competent împuternicit în scris (de c tre
organe de specialitate abilitate i/sau de c tre patron) s îndeplineasc anumite
activit i
- persoan competent : persoan care posed cuno tin ele i aptitudinile necesare
pentru a realiza corect anumite activit i
- lucrul la în l ime: activitate desf urat la minimum 2 m, m sura i de la t lpile
picioarelor lucr torului pân la baza de referin natural (sol) sau orice alt
baz de referin artificial , baze fa de care nu exist pericolul c derii în gol.
Pentru locurile de munc amplasate pân la în l imea de 2 m se consider „lucru
la în l ime mic ” la care se vor adopta, de la caz la caz, în func ie de pericolele
existente, toate sau numai unele dintre m surile de securitate a muncii prev zute
în Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la în l ime

Reguli generale privind protec ia, igiena i securitatea în munc :

În scopul aplic rii i respect rii în cadrul unei societ i a regulilor privind
protec ia, igiena i securitatea în munc corespunz toare condi iilor în care se desf oar
activitatea, societatea respectiv asigur instruirea tuturor persoanelor încadrate în munc ,
prin angaja ii proprii cu atribu ii i în domeniul protec iei muncii, care const în:
- instructajul introductiv general care se face de c tre eful compartimentului
de protec ia muncii urm toarelor persoane:
noilor angaja i în munc , angaja i cu contracte de munc indiferent
de forma acestora;
celor transfera i în societate de la alt unitate;
celor veni i în societate ca deta a i;
studen ilor pentru practica profesional ;
persoanelor aflate în societate în perioada de prob în vederea
angaj rii;
persoanelor angajate ca angaja i sezonieri, temporari sau zilieri;
persoanele delegate în interesul serviciului;
- instructajul la locul de munc se face dup instructajul introductiv general, de
c tre conduc torul direct al locului de munc i are ca scop prezentarea riscurilor
i m surilor de prevenire specifice locului de munc pentru categoriile de personal
enun ate anterior precum i pentru personalul transferat de la un loc de munc la
altul în cadrul societ ii.

5
 - instructajul periodic se face de c tre conduc torul locului de munc respectiv.
Intervalul dintre dou instructaje periodice pentru angaja i va fi stabilit prin
instruc iuni proprii în func ie de condi iile locului de munc dar nu va fi mai mare de
6 luni. Pentru personalul tehnico – administrativ intervalul dintre dou instructaje
periodice va fi de cel mult 12 luni. Acest instructaj se va face suplimentar celui
programat în urm toarele cazuri:
când un angajat a lipsit peste 30 ile lucr toare;
când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat
echipamentele ori s-au adus modific ri la echipamentele existente;
când au ap rut modific ri ale normelor de protec ia muncii sau ale
instruc iunilor proprii de securitate a muncii;
la reluarea activit ii dup accident de munc ;
la executarea unor lucr ri speciale.
În vederea asigur rii condi iilor de protec ie a muncii i pentru prevenirea
accidentelor de munc , societatea asigur cadrul necesar privind :
adoptarea la elaborarea tehnologiilor de fabrica ie a solu iilor conforme cu
normele de protec ie a muncii, prin a c ror aplicare s fie eliminate riscurile;
stabilirea pentru salaria i i pentru ceilal i participan i la procesul de munc , prin
inserarea în fi a postului a atribu iilor si r spunderilor ce le revin în domeniul
protec iei muncii, corespunz tor func iilor exercitate;
elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protec ie a muncii,
corespunz tor condi iilor în care se desf oar activitatea la locurile de munc ;
asigurarea i controlarea cunoa terii i aplic rii, de c tre to i salaria ii i
participan ii la procesul de munc , a m surilor tehnice, sanitare i organizatorice
din domeniul protec iei muncii;
asigurarea de materiale necesare inform rii si educ rii salaria ilor i participan ilor
la procesul de munc : afi e, pliante i alte asemenea cu privire la protec ia muncii;
informarea fiec rei persoane, anterior angaj rii în munc , asupra riscurilor la care
aceasta este expus la locul de munc , precum i asupra m surilor de prevenire
necesare;
angajarea numai a persoanelor, care în urma controlului medical de medicin a
muncii i a verific rii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munc
pe care urmeaz s o execute;

6
 întocmirea unei eviden e a locurilor de munc cu condi ii deosebite: v t m toare,
grele, periculoase, precum i a accidentelor de munc , bolilor profesionale,
accidentelor tehnice i avariilor;
asigurarea func ionarii permanente i corecte a sistemelor i dispozitivelor de
protec ie, a aparaturii de m sura i control, precum i a instala iilor de captare,
re inere i neutralizare a substan elor nocive degajate în desf urarea proceselor
tehnologice;
asigurarea realiz rii m surilor stabilite de inspectorii de protec ia muncii cu
prilejul controalelor sau al efectu rii cercet rilor accidentelor de munc ;
asigurarea accesului la serviciul medical de medicina a muncii i a condi iilor de
acordare a primului ajutor în caz de accidente de munc ;
asigurarea pe cheltuiala sa a utiliz rii de c tre personalul angajat a echipamentului
individual de protec ie;
asigurarea gratuit a materialelor igienico-sanitare persoanelor care î i desf oar
activitatea în locuri de munc al c ror specific impune o igien personal
deosebit .
Aplicarea normelor de protec ie i igien a muncii precum i a m surilor
organizatorice întreprinse de societate va fi asigurat de fiecare persoan încadrat în
munc , pe parcursul întregii perioade de derulare a contractului de munc prin:
însu irea i respectarea normelor de protec ie a muncii i m surilor de aplicare a
acestora stabilite de societate;
desf urarea activit ii în a a fel încât s nu expun în pericol de accidentare sau
îmboln vire profesional atât persoana proprie, cât i pe celelalte persoane
participante la procesul de munc ;
aducerea de îndat la cuno tin a conduc torului locului de munc a oric rei
defec iuni tehnice sau alt situa ie care constituie un pericol de accidentare sau
îmboln vire profesional ;
aducerea de îndat la cuno tin a conduc torului locului de munc a accidentelor
de munc suferite de persoana proprie i de alte persoane participante la procesul
de munc ;
oprirea lucrului la apari ia oric rui eveniment, indiferent de gradul sau de pericol,
cauzator de producerea unui accident i informarea imediat a conduc torului
locului de munc ;

7
 utilizarea echipamentului individual de protec ie din dotare, corespunz tor
scopului pentru care i-a fost acordat;
acordarea rela iilor solicitate de organele de control i de cercetare în domeniul
protec iei muncii.

Reguli privind prevenirea i stingerea incendiilor (p.s.i.):

În scopul aplic rii i respect rii regulilor privind prevenirea i stingerea incendiilor
societatea are urm toare obliga ii i r spunderi:
Stabile te prin dispozi ii scrise responsabilit ile i modul de organizare privind
ap rarea împotriva incendiilor în cadrul institu iei.
Reactualizeaz dispozi iile date, ori de câte ori apar modific ri de natur s
înr ut easc siguran a la foc.
Aduce la cuno tin a salaria ilor, utilizatorilor i a oric rei persoane implicate,
dispozi iile reactualizate.
Justific autorit ilor abilitate, c m surile de ap rare împotriva incendiilor asigurate
sunt corelate cu natura i nivelul riscurilor de incendiu, potrivit normelor i
reglement rilor tehnice.
Nume te prin dispozi ie scris , una sau mai multe persoane cu atribu ii privind
punerea în aplicare, controlul i supravegherea m surilor de ap rare împotriva
incendiilor, corelat cu natura, complexitatea, volumul i riscurile de incendiu
prezentate de activit ile desf urate i asigur persoanelor respective timpul necesar
execut rii atribu iilor stabilite;
Asigur înscrierea în fi ele posturilor a atribu iilor i responsabilit ilor
persoanelor desemnate prin dispozi ii scrise s îndeplineasc sarcini de
prevenire i stingere a incendiilor, precum i luarea la cuno tin de c tre
acestea a obliga iilor ce le revin.
Verific , prin cadrele tehnice sau persoanele cu atribu iuni de prevenire i stingere a
incendiilor, cuprinderea în documenta iile tehnice de proiectare si execu ie a
obiectivelor de investi ii noi i a lucr rilor de modernizare, dezvoltare ori schimbare
de destina ie a celor existente, a m surilor, instala iilor i sistemelor de prevenire i
stingere a incendiilor necesare conform reglement rilor tehnice, urm rind periodic
stadiul i modul de realizare a acestora pentru finalizarea lor înaintea punerii in
func iune a lucr rilor de construc ii i instala ii.

8
Asigur întocmirea documenta iilor tehnice necesare pentru solicitarea i ob inerea
avizelor i a autoriza iilor de prevenire i stingere a incendiilor, prev zute de lege.
Asigur elaborarea planurilor de ap rare împotriva incendiilor i verific , prin
speciali tii desemna i, modul de cunoa tere i capacitatea de punere în aplicare a
acestora.
Asigur constituirea serviciului propriu de pompieri potrivit legii.
Asigur elaborarea i reactualizarea regulamentului de organizare i func ionare al
serviciului propriu de pompieri civili constituit în cadrul societ ii.
Asigur elaborarea instruc iunilor de ap rare împotriva incendiilor i asigur însu irea
i respectarea acestora de c tre salaria i.
Asigur instruirea salaria ilor proprii i a colaboratorilor externi, verificând prin
persoanele desemnate, modul de cunoa tere i respectare a regulilor i m surilor de
prevenire i stingere a incendiilor specifice activit ilor pe care le desf oar
Stabile te prin decizie persoanele care vor executa instruirea introductiv la angajare
precum i instruirea periodic pe locul de munc . Instruirea introductiv la angajare
va avea o durat de minim 8 ore i se va executa la sediul serviciului propriu de
pompieri. Instructajele la locul de munc (ce vor avea o durat de minim 8 ore) vor fi
executate, de regul , de c tre conduc torii sectoarelor de activitate. Instructajele
periodice vor avea o durat de minim 2 ore lunar i vor fi executate de c tre
persoanele desemnate prin decizie scris (de regul , tot conduc torii locurilor de
munc respective). Toate categoriile de instructaje prev zute mai sus se vor executa
obligatoriu pentru orice persoan angajat în cadru institu iei indiferent de natura
func iei ocupate.
Asigur elaborarea planurilor tematice detaliate de instruire teoretic i practic a
salaria ilor, precum i a celor de preg tire i perfec ionare a serviciilor de pompieri
civili.
Verific periodic, prin cadrele tehnice cu atribu ii de prevenire i stingere a
incendiilor sau ceilal i speciali ti desemna i, modul de cunoa tere i de respectare a
normelor specifice de prevenire i stingere a incendiilor.
Asigur prin persoanele desemnate luarea m surilor necesare pentru determinarea
împrejur rilor care au favorizat producerea incendiilor, inerea eviden ei acestora i
stabilirea, dup caz, a unor m suri de preîntâmpinare a producerii unor evenimente
similare.

9
 Analizeaz semestrial modul de organizare i desf urare a activit ii de ap rare
împotriva incendiilor.
Urm re te cuprinderea în contractele de închiriere, dare în loca ie, asociere sau
concesionare a obliga iilor i r spunderilor care revin locatorilor i locatarilor privind
ap rarea împotriva incendiilor i modul de respectare a acestora de c tre p r ile
contractante.
Verific periodic, prin persoane desemnate, modul de respectare a obliga iilor i
r spunderilor ce îi revin privind ap rarea împotriva incendiilor, cuprinse în
contractele de închiriere, concesionare sau dare în loca ie i dup caz, dispune m suri
de îndeplinire a cerin elor i m surilor prev zute în acestea.
Asigur alocarea distinct în planurile anuale de venituri i cheltuieli a mijloacelor
financiare necesare achizi ion rii, repar rii, între inerii i func ion rii mijloacelor
tehnice de prevenire i stingere a incendiilor, precum i pentru sus inerea celorlalte
activit i specifice ap r rii împotriva incendiilor (atest ri, certific ri, aviz ri,
autoriz ri etc.).
Pentru asigurarea respect rii regulilor i m surilor de p.s.i. fiecare salariat,
indiferent de natura angaj rii are, în procesul muncii, urm toarele obliga ii principale:
s cunoasc i s respecte normele generale de p.s.i. din unitatea în care î i
desf oar activitatea i sarcinile de prevenire i stingere specifice locului de
munc ;
s respecte regulile de ap rare împotriva incendiilor, aduse la cuno tin , sub orice
form , de c tre angajator sau de persoanele desemnate de acesta;
s îndeplineasc la termen toate m surile stabilite pentru prevenirea i stingerea
incendiilor;
s utilizeze, potrivit instruc iunilor date de angajator sau de persoanele desemnate
de acesta, substan ele periculoase, instala iile, utilajele, ma inile, aparatura i
echipamentele de lucru;
s nu efectueze manevre i modific ri nepermise ale mijloacelor tehnice de
protec ie sau de interven ie pentru stingerea incendiilor;
la terminarea programului s verifice i s ia toate m surile pentru înl turarea
cauzelor ce pot provoca incendii;
s nu afecteze sub nici o form func ionalitatea c ilor de acces i de evacuare din
cl diri;

10
 s comunice, imediat, efilor ierarhici i personalului cu atribu ii de prevenire i
stingere a incendiilor orice situa ie pe care este îndrept it s o considere un
pericol de incendiu, precum i orice defec iune sesizat la sistemele de protec ie
sau de interven ie pentru stingerea incendiilor;
s coopereze cu membrii serviciului p.s.i. i cu ceilal i salaria i desemna i de
angajator, atât cât îi permit cuno tin ele i sarcinile sale, în vederea realiz rii
m surilor de ap rare împotriva incendiilor;
s acorde ajutor, atât cât este ra ional posibil, oric rui alt salariat aflat într-o
situa ie de pericol;
s participe efectiv la stingerea incendiilor i la înl turarea consecin elor acestora
precum i la evacuarea persoanelor i a bunurilor materiale;
în vederea îmbun t irii activit ii de prevenire i stingere a incendiilor fiecare om
al muncii este obligat ca pe lâng îndatoririle amintite s îndeplineasc întocmai
sarcinile trasate în acest scop de eful ierarhic superior.
În continuare sunt prezentate titlurile principalelor acte legislative, reglement ri i
norme specifice privind protec ia muncii i prevenirea i stingerea incendiilor pentru
lucr ri de instala ii tehnico-sanitare i de înc lzire.
- Legisla ia UE: Directiva 89/391/CEE (Directiva–cadru) privind aplicarea
m surilor pentru promovarea îmbun t irii securit ii i s n t ii lucr torilor la
locul de munc
- Legea protec iei muncii (90/1996 – republicat )
- Norme metodologice i alte reglement ri legale de aplicare a legii protec iei
muncii
- HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerin elor esen iale de securitate ale
echipamentelor individuale de protec ie i a condi iilor pentru introducerea lor
pe pia
- HG nr. 119/2004 privind stabilirea condi iilor pentru introducerea pe pia a
ma inilor industriale
- Norme privind avizarea documenta iilor cu caracter tehnic de informare i de
instruire în domeniul protec iei muncii
- Norme privind finan area cheltuielilor pentru realizarea m surilor de protec ie a
muncii
- Norme generale de protec ie a muncii

11
 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucr ri de instala ii tehnico-
sanitare i de înc lzire
- STAS 10413/1-84: Unelte electrice portabile. Condi ii tehnice generale de
securitate
- STAS 12216-84: Protec ia împotriva electrocut rii la echipamente electrice
portabile. Prescrip ii
- STAS 12604-87: Protec ia împotriva electrocut rii. Prescrip ii generale.
- STAS 12217-88: Protec ia împotriva electrocut rii la utilajele i echipamentele
electrice mobile. Prescrip ii.
- STAS 12604/4-89: Protec ia împotriva electrocut rilor. Instala ii electrice fixe.
Prescrip ii.
- SR 122294:1993: Iluminatul artificial. Iluminatul de siguran în industrie.
- STAS 10627-76: Ventilatoare. Principii de securitate
- STAS 8067-84: Scule pentru l c tu rie i montaj. Mânere i man oane
electroizolante. Condi ii tehnice generale de calitate
- STAS 6687-81: Ochelari de protec ie. Condi ii tehnice generale de calitate.
- STAS 7761-81: Echipament de protec ie din cauciuc. M nu i electroizolante
- STAS 12961-91: Ma ini unelte. Carcase de protec ie a corpurilor abrazive.
Forme i dimensiuni
- STAS 9954/1-74: Instala ii i echipamente electrice în zone cu pericol de
explozie datorit gazelor i lichidelor inflamabile. Prescrip ii de proiectare i
montare.
- STAS 297/1-88: Culori i indicatoare de securitate. Condi ii tehnice generale
- STAS 297/2-92: Culori i indicatoare de securitate. Reprezent ri
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul M.I.
nr. 381/04.03.1994 i M.L.P.A.T. nr. 1219/MC/03.03.1994

9.2. Principii generale privind protec ia naturii i a mediului (atmosferei)

Protec ia mediului are sarcina de a îndruma i coordona totalitatea ac iunilor

întreprinse de om asupra naturii (ecosferei) în vederea men inerii echilibrului ecologic i
a perenit ii eco-sistemelor, asigurând astfel condi ii de via tot mai bune genera iilor
actuale i viitoare.

12
 Prin interven iile sale asupra ecosferei, omul a modificat esen ial mediul natural în
conformitate cu cerin ele sale. Omul trebuie s se integreze armonios în mediul s u
natural pentru a putea supravie ui i s se supun legilor care guverneaz ecosfera.
Prefacerile industriale i urbane, dezvoltarea accelerat a civiliza iei au adus
atingeri grave echilibrelor ecologice. Ast zi se tie c mediul natural se deterioreaz
încetul cu încetul, datorit cre terii demografice, urbaniz rii, industrializ rii,
transporturilor, etc. Astfel, cre te rata schimb rilor din natur , sistemele ecologice nu se
mai pot adapta noilor prefaceri i autoreglarea ecosferei nu mai este posibil .
Interven ia sporit a factorului antropic (omul) în ecosistemele naturale a dus la
deteriorarea mediului i transformarea lui în eco-sisteme amenajate.
Sursele de poluare a atmosferei reprezint locul de producere i de evacuare în
mediul înconjur tor a unor poluan i. Dup natura poluan ilor emi i, sursele pot fi: de
pulberi i gaze, radioactive i sonore, iar dup provenien a poluan ilor: naturale i
artificiale.
Surse de poluare cu pulberi i gaze:
Sursele naturale produc o poluare accidental , aceasta încadrându-se rapid în
ciclul ecologic, iar cele mai multe sunt situate la distan mare de centrele intens
populate. Principalele surse naturale de poluare cu pulberi i gaze sunt: vulcanii,
furtunile, incendiile, descompunerea reziduurilor organice, particulele vegetale, etc.
În ceea ce prive te sursele artificiale, acestea sunt mai numeroase i cu emisii mult
mai concentrate decât sursele naturale: industria, mijloacele de transport, omul (ni a
uman ), incinerarea de eurilor, etc.
Industria reprezint , la ora actual , cea mai important surs de poluare a planetei.
Efectele polu rii industriale sunt extinse într-o sfer foarte larg , pornind de la
problemele ridicate de poluarea locurilor de munc pân la perturbarea echilibrelor
ecologice ale planetei. Poluarea la locul de munc este foarte frecvent i are drept
urmare apari ia de boli profesionale. S-a constatat c aproape în orice meserie, indiferent
cât ar p rea ea de inofensiv , se formeaz irita ii, dermatite, intoxica ii, etc. Pentru
poluarea global industrial deosebit de semnificativ este consumul energetic industrial.
Categoriile de materiale ce pot fi agen i poluan i sunt:
- materii prime (c rbuni, minerale, etc.)
- impurit i din materiile prime (sulf, arsen, plumb, mercur, fluor, etc.)
- substan e intermediare, ob inute în anumite faze ale procesului tehnologic (SO2
din industria H2SO4, hidrocarburi din industria petrochimic , etc.)

13
 - produse finite (ciment, negru de fum, clor, HNO3, H2SO4, etc.)
Industria termoenergetic a constituit mult vreme principala surs de poluare
industrial , pân când a intrat în concuren cu poluarea produs de mijloacele de
transport. Mijloacele de protec ie împotriva polu rii sunt destinate, aproape în
exclusivitate, perfec ion rii sistemelor de combustie. Poluarea prin combustie este
produs de: instala iile de înc lzire, mijloacele de transport, instala iile de distrugere prin
ardere a de eurilor, etc. Poluan ii caracteristici acestui tip de poluare sunt: cenu a, oxizii
carbonului (CO i CO2), oxizii sulfului (SO2 i SO3), oxizii azotului (NOx), fenoli,
aldehide, fluor, compu i cu As, etc.
Industria siderurgic polueaz atmosfera cu pulberi i gaze, datorit impurit ilor
existente în materia prim (minereu de fier) i datorit opera iilor tehnologice neermetice.
Industria materialelor de construc ie folose te cantit i mari de roci naturale,
concasate, m cinate i arse la diferite temperaturi. În cursul acestor procedee se produce o
cantitate mare de pulbere, de obicei netoxic . Cea mai poluant ramur industrial a
domeniului este industria cimentului. Principalele pulberi poluante degajate din industria
materialelor de construc ii sunt: oxidul de magneziu (magnezitul), silica i i sulfat de
calciu (în urma produc iei de ipsos, var, ceramic i sticl ), funingine i hidrocarburi
(rezultate în urma aplic rii bitumurilor pentru îmbr c min i rutiere, hidroizola ii, etc.).
Industria chimic prelucreaz o gam larg de materii prime pornind de la
minerale pân la produ i de sintez . Este un sector industrial în care se produc frecvent
avarii, uneori urmate de explozii (datorit coroziunii se deterioreaz robine ii, supapele,
îmbin rile, etc.). Poluan ii elimina i în aer i ap sunt fie cei comuni tuturor industriilor
(pulberi, SO2, CO, etc.)., fie poluan i specifici, deosebit de toxici i corozivi, pentru care
se iau m suri de epurare obligatorii, numai c acestea nu sunt întotdeauna suficient de
eficace. Principalii poluan i provin de la fabricile produc toare de acizi, care folosesc ca
materie prim minerale ce con in nemetalul din compozi ia acidului: clor, sulf, azot,
fosfor, fluor, etc. Cei mai importan i poluan i ai industriei chimice anorganice sunt: acidul
clorhidric, acidul sulfuric, acidul azotic, acidul fosforic, acidul fluorhidric, hidrogenul
sulfurat, clorul, îngr mintele chimice, etc.
Alte industrii i activit i caracterizate prin emisii de pulberi i gaze nocive sunt:
industria petrolului, industria petrochimic i carbochimic , industria lemnului, hârtiei i
celulozei, industria piel riei, industria zootehnic , mijloacele de transport, ni a uman ,
incinerarea de eurilor, fumul de igar , etc.

14
 Surse de poluare radioactiv :
Aceste surse pot fi: controlate (instala ii nucleare, surse utilizate în laboratoare de
cercetare, etc.) i surse necontrolate (c deri radioactive, de euri radioactive, etc.).
Reactorul nuclear, surs controlat , poate deveni o surs necontrolat , extrem de
periculoas , în caz de accident.

Surse de poluare sonor :

Undele mecanice, sub form de trepida ii, sunete, infrasunete (sunete cu o
frecven mai mic decât frecven ele auditive, 20…20.000 Hz), ultrasunete (sunete cu
frecven e mai mari decât frecven ele auditive), polueaz mediul, prin efectele lor
psihologice epuizante pe care le creeaz omului.
Zgomotul, din punct de vedere fizic, este compus din mai multe sunete suprapuse
cu frecven e diferite. Din punct de vedere fiziologic, zgomotul este sunetul de orice fel,
care împiedic perceperea sunetelor utile sau care tulbur lini tea, având o ac iune
d un toare sau enervant .
Trepida iile produse de marile unit i de for sau de vehiculele grele sunt
sup r toare pentru oameni, introduc erori în func ionarea aparatelor de m sur i
amenin securitatea construc iilor.
Cercet rile au stabilit, c de la o anumit limit , sunetele determin tulbur ri
pornind de la modificarea ritmului cardiac la pierderea capacit ii de concentrare, a
aten iei, oboseal intelectual i chiar nevroze. M surile tehnice pentru protejarea
împotriva zgomotelor vizeaz : ecranarea sursei, protec ia locuin elor i a urechilor
omului. Protec ia individual a muncitorilor se poate asigura u antifoane (dopuri,
tampoane), introduse în canalul auditiv sau prin acoperirea întregului pavilion al urechii
cu c ti i caschete.

9.3. M suri de prevenire i combatere a polu rii apelor i solului

Dintre cei trei factori de mediu (ap , aer, sol), apa este cea mai afectat de
poluare, creând numeroase probleme pentru p strarea i îmbun t irea calit ii ei.
Apa în natur exist sub urm toarele forme: ap de suprafa (fluvii, râuri, lacuri,
m ri i oceane) i ap subteran (straturi acvifere i izvoare).
Principalele surse de poluare ale apelor de suprafa i subterane sunt urm toarele:

15
 - apele uzate or ene ti (provenite din gospod rii, restaurante, hoteluri, mica
industrie)
- apele uzate industriale (provenite din apele folosite în procesul tehnologic
industrial)
- apele uzate de la cresc toriile de animale i p s ri (poluan ii sunt substan ele
organice i suspensiile)
- apele uzate rezultate în urma irig rii terenurilor agricole, în special în cazul
apelor de suprafa , acestea fiind poluate cu fertilizatori organici, pesticide, etc.
- apele uzate de la campinguri, zone de agrement, terenuri de sport, etc.
(asem n toare apelor uzate gospod re ti)
- apele uzate rezultate în urma contactului precipita iilor cu diferite substan e
nocive (ploi acide)
- apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale (evacuarea reziduurilor
lichide i solide provenite din activitatea personalului navigant, a pasagerilor,
etc.; pierderile de combustibil, lubrifian i, substan e nocive transportate, a a-
zisele ape de balast, etc.)
- apele uzate radioactive (de la extragerea i prelucrarea minereurilor radioactive,
ob inerea de combustibili nucleari, exploatarea reactoarelor, etc.)
- apele uzate cu temperaturi ridicate (ape calde de la centralele termoelectrice)
- apele uzate, scurgerile (rezultate în urma compost rii reziduurilor menajere,
desc rc rii necontrolate a ma inilor de vidanjat, procese anaerobe din cimitirele
umane i animale, etc.)
- eutrofizarea (rezultatul introducerii unor mari cantit i de nutrien i în ap , fosfor
i azot, ca urmare, în principal, a activit ilor umane). Eutrofizarea este prezent
în apele de suprafa cu vitez mic de curgere i, în special, în apele st t toare
– lacuri.
Substan ele poluante din sursele de poluare men ionate mai sus sunt foarte
numeroase. Principalii poluan i sunt substan e organice de origine natural ( i eiul,
hidra ii de carbon, etc.), substan e organice de origine artificial (provenite din
prelucrarea diferitelor substan e în cadrul rafin riilor, industriei chimice organice,
industriei petrochimice, etc.), substan e anorganice (în special în apele uzate industriale,
se pot reg si metale grele Pb, Cu, Zn, Cr, clorurile, sulfatul de magneziu, fierul, etc.),
substan e în suspensie (organice i anorganice), substan e toxice (pesticide, metale grele,
mercurul), substan e radioactive, etc.

16
 M surile principale de prevenire a polu rii apelor de suprafa (râuri, fluvii,
lacuri) constau din epurarea apelor uzate menajere i industriale care, dac ar ajunge
neepurate în emisar, ar putea degrada calitatea apei acestuia, f când-o chiar de neutilizat.
Epurarea apelor uzate menajere se realizeaz prin trei procedee de epurare:
mecanice, mecano-chimice i biologice. Fiecare dintre aceste procedee pot fi folosite
separat sau în cadrul a diferite combina ii.
Procedeele mecanice utilizeaz urm toarele construc ii-obiecte: gr tare, site,
deznisipatoare, separatoare de gr simi i decantoare. Procedeele mecano-chimice adaug ,
în schema procedeului mecanic, construc ii i instala ii de preparare i dozare a reactivilor
(sulfat de aluminiu, de obicei), necesare m ririi eficien ei de decantare. Procedeele
biologice de epurare se materializeaz prin filtre biologice i bazine de n mol activ,
urmate de decantoare secundare.
Epurarea apelor uzate industriale folose te în general acelea i procedee de epurare
ca i apele uzate or ene ti, în special când este necesar degradarea substan elor
organice din ap sau n mol. Este cazul apelor uzate din industria de celuloz i hârtie,
alimentar , textil , piel rie, din complexele de porci i animale, etc. Pentru apele uzate
provenite din industria chimic i petrochimic i de la extrac ia i industrializarea
substan elor radioactive, pe lâng procedeele de epurare mecanic i biologic se folosesc
i unele specifice.
Uneori, în calculele de evacuare a apelor uzate în emisari, se iau în considerare i
autoepurarea, respectiv posibilit ile de epurare ale emisarilor. Prin autoepurare se
în elege procesul ce se realizeaz , în principal, în emisari i care se bazeaz pe ansamblul
de fenomene fizice, chimice i biologice, care au loc, în mod natural, f r interven ia
omului, într-o ap impurificat i în urma c rora efectele nocive ale impurit ii sunt
înl turate total sau par ial. Un rol important în procesul de autoepurare îl au substan ele i
organismele din ap i de pe fundul emisarului, ac iunea unor agen i externi ca, de
exemplu, lumina i temperatura, i efectele hidrodinamice provocate de curgerea
gravita ional a apei sau agitarea ei sub influen a vântului.
M surile de combatere a polu rii apelor de suprafa (râuri, fluvii, lacuri) sunt
înscrise în a a-numitele planuri de interven ie (la nivel na ional).
Sursele de poluare pentru apele subterane freatice sunt reprezentate de:
- degradarea canalelor de ape uzate i conductelor de transport ale i eiului,
substan elor petroliere sau toxice (coroziunea conductelor fiind una dintre
cauzele curente ale degrad rilor conductelor)

17
 - rezervoarele supraterane i subterane pentru înmagazinarea lichidelor poluante
( i ei, benzin , p cur )
- depozitele de reziduuri (menajere, stradale, industriale, etc.)
- apele uzate folosite la iriga ii, pesticidele i îngr mintele minerale
- transportul lichidelor nocive pe uscat în camioane cistern
Zonele de protec ie sanitar a surselor de ap subteran reprezint o m sur
deosebit de eficient în prevenirea polu rii apei subterane freatice. De regul , se instituie
dou zone de protec ie sanitar : zona de protec ie cu regim sever (în care este interzis
accesul persoanelor care nu au nimic comun cu exploatarea tehnic , utilizarea
îngr mintelor de orice natur pentru culturile agricole, irigarea acestor culturi, accesul
animalelor, existen a oric ror construc ii sau amenaj ri care nu sunt legate direct de
exploatarea sursei, extragerea de materiale de construc ii, efectuarea de explozii sau
excava ii, depozitarea de materiale, etc.) i zona de restric ie care cuprinde teritoriul care
înconjoar zona precedent , delimitat astfel încât s asigure protec ia surselor de ap fa
de contaminarea bacterian i impurificarea chimic ce s-ar produce ca urmare a folosirii
suprafe elor de teren aferent. Limitele acestei zone se marcheaz cu borne sau semne
vizibile.
Solul este un ecosistem bogat dar fragil, fiind definit ca stratul afânat, moale i
friabil care se g se te la suprafa a scoar ei P mântului i care împreun cu atmosfera
învecinat , constituie mediul de via al plantelor. Solul este cel de al treilea factor de
mediu ce trebuie protejat cu aceea i aten ie ca i apa i aerul.
Importan a protej rii solului este evident dac ne gândim c el este factorul
principal în asigurarea hranei oamenilor, animalelor i plantelor.
Sursele de poluare a solului se pot împ r i în dou mari categorii: surse de
poluare-degradare interioare i surse de poluare exterioare.
Sursele de poluare-degradare interioare sunt legate în principal de eroziunea
solului, aceasta fiind o consecin a ac iunii apei, vântului, schimb rilor chimice,
biologice din sol, etc.
Una dintre cele mai frecvente surse de poluare este irigarea cu ape uzate
or ene ti sau industriale insuficient epurate, a terenurilor agricole. Aceste ape sunt
nocive prin con inutul lor în substan e organice, anorganice, radioactive, toxice, chimice,
etc. De asemenea, alte surse de poluare exterioar a solului sunt emisiile nocive, ca
rezultat al multor procese industriale, circula iei auto, chimiz rii agriculturii, etc. Acestea
sunt transportate de multe ori, pe calea aerului, la sute de km, poluând într-o manier

18
grav solul. În cele ce urmeaz se vor men iona poluan ii principali, respectiv sursele lor
de poluare.
Foarte nocive sunt emisiile de Pb, Cd, Cu i Zn care apar de obicei în vecin tatea
unor întreprinderi din industria metalurgic neferoas , de extrac ie, chimice etc.
Emisiile de fluor apar în jurul unor fabrici de ceramic , ciment, centrale
termoelectrice.
Emisiile de dioxid de sulf (SO2) i dioxid de azot (NO2) provin, în general, din
surse sta ionare: centrale termoelectrice, rafin rii de petrol, fabrici de substan e chimice,
de celuloz i hârtie, turn torii, etc. Emisiile de NO2 provin i din surse mobile (auto).
Ploile antreneaz aceste emisii i dau na tere la ploi acide (depuneri de acid) care
prejudiciaz în mod deosebit solul.
Pulberile sedimentabile provin de la fabricile de lian i-azbociment, ciment, etc.
Acestea se depun pe sol, împiedicând buna dezvoltare a vegeta iei.
Pesticidele, cu ac iune benefic pentru culturi, pot fi uneori d un toare solului.
Reziduurile petroliere care apar în vecin tatea sondelor sau rafin riilor de petrol,
conductele de transport ale i eiului sau produselor petroliere, etc. reprezint o surs de
poluare important pentru sol.
De asemenea, reziduurile menajere, stradale i industriale r spândite pe sol, în
mod neorganizat, chiar eventual dup o prealabil compostare, pot aduce prejudicii
solului.

19