iff

Se vor prezenta câţi părinţi au plecat peste hotare, comparativ (un părinte,
ambii părinţi).

ANEXA nr.1 Părinţi plecaţi la muncă în

străinătate şi consecinţe psihologice asupra elevilor

Odată cu deschiderea hotarelor către Uniunea Europeana s-au îngroşat rân-
durile părinţilor care încearcă să-şi construiască un viitor, muncind pe tărâmurile
străine. Conform rezultatelor studiilor sociologice, actualmente, peste 60% din
populaţia Republicii Moldova se află la muncă peste hotare. Acasă copiii lor, ră-
maşi în grija unui bunic, unchi, vecin, ele multe ori nepriceput sau indiferent, se
maturizează prea repede. Sunt şi cazuri în care copilul cel mare de vârsta adoles-
cenţei este şi tată, şi mamă, având grijă de fraţii lui mai mici. în situaţii extreme
copilul rămâne total abandonat şi autorităţile trebuie să aibă grijă de el. Numai în
oraşul Străşeni sunt peste 1800 de copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate.
Statistica Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului pentru
anul 2007 arată că sunt înregistrate 416 cazuri de familii cu ambii părinţi plecaţi în
străinătate, la muncă, lăsând acasă 836 de copii. Plecarea unuia dintre părinţi duce
la schimbarea comportamentului copiilor, de asemenea la nerespectarea cerinţe-
lor stabilite anterior de către părinţi. Mulţi copii conştiincioşi ajung chiulangii, fe -
tele cuminţi o iau pe căi greşite, rămân însărcinate, băieţii ascultători se apucă de
fumat, băut devin bătăuşi. Iar când părinţii se întorc, nu le vine a crede ce găsesc
acasă! Dar regretele sunt tardive. Dacă-i numărăm pe cei plecaţi la muncă în ţările
Uniunii Europene (aproximativ un milion), atunci constatăm că acasă rămâne o
generaţie întreagă dintre care unii fiind la vârsta copilăriei, iar alţii a adolescenţei.
Ei sunt generaţia "Singur acasă"...
Există o problemă extrem de delicată care apare: ar fi mai bine ca părinţii să
rămână acasă şi să nu aibă bani pentru educaţie şi îngrijire, sau e mai bine să ple-
ce, eliminând problemele financiare, însă să rămână copiii în grija altor persoane
sau doar cu un părinte. Nimeni nu poate impune unei familii ce să facă, dar trebuie
evidenţiate consecinţele psihologice care apar ca urmare a absenţei numai a unu-
ia din părinţi pe o perioadă mai lungă.
Plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor, conduce la un sentiment de aban-
don sau la anxietatea de separare. Şi este foarte posibil că odată ajunşi la matu-
ritate să abandoneze şi ei copiii lor, ca un fel de protest şi ca răzbunare împotriva
propriilor părinţi.
Astfel, intervine lipsa de afectivitate care este de cele mai multe ori autocom-
pensată prin cheltuieli nejustificate şi prin imaginea creată, însă banii nu pot com-
pensa lipsa părinţilor şi rolul lor în dezvoltarea copilului şi în viaţa zilnică.
Absenţa părinţilor sau a unuia poate conduce şi ia probleme şcolare, copilul
nu poate să se concentreze, se închide în sine sau devine neliniştit, abandonează
şcoala, imposibil de a fi dirijat, manifestă agresivitate, indisciplină şi absenteism
nejustificat. Părinţii plecaţi sunt de mai multe tipuri: unii sună frecvent, alţii vin
acasă la câteva luni şi-l vizitează, iar alţii trimit doar bani..'.
în concluzie, psihologii recomandă să se evite plecarea ambilor părinţi în stră-
inătate, precum şi participarea la câteva întâlniri ele consiliere psihologică care ar
siaoiii reiaţia dintre parinu uupd ic pictai
pentru а se evita apariţia ele probleme.

5 Fiş
4 ă
"C
on
sec
inţ
ele
ple
căr
ii
păr
inţil
or
pe
ste
hot
 aăine? în aceste cazuri se dezvoltă:
r •1
e diverse tulburări de
comportament, mergând de
"
la indisciplină, conflicte
C cu colegii, absenteism şcolar;
e '
se •2 agresivitate, delincventă,
po consum de droguri, tutun,
ate alcool;
înt •3 tendinţa de
âm marginalizare;
pla, •4 alegerea unor prieteni
cân nepotriviţi, apartenenţă la
d grupuri negative;
păr •5 comiterea unor
inţii infracţiuni;
îşi •6 acumularea de absenţe,
las risc sporit de abandon şcolar;
ă •7 nu ascultă de
cop părintele/tutorele legal;
ilul •8 nu se înţeleg cu colegii şi
în nu reuşesc să se integreze în
grij colectiv;
a
•9 dezinteres pentru
bu
învăţătură;
nici
•10 riscul că aceşti copii să
lor
sufere atât de mult din cauza
şi
lipsei părinţilor, încât
ple
să se îmbolnăvească;
acă
•11 stres permanent şi
pe
dezvoltarea de diferite
me
patologii: de la depresii,
lea
ticuri,
gur
enurezis, până la depresii cu
i
elemente psihotice şi chiar
str
schizofrenie.
 LINIA VIEŢI!
Fiecare copil întinde o coardă, reprezentând viaţa sa. Pe această
coardă vor fi nrinse desene, istorisiri, fotografii, etc. care ilustrează
evenimente importante din viata sa, f' e >n ordine cronologică, fie în ce
ordine doreşte. De asemenea, ei pot afişa lucruri legate de profesia
părinţilor, ocupaţiile lor, precum şi pot anticipa şi idei, lucruri asupra
viitorului.

CERCUL DE CONVERSAŢIE
Copiii sunt aşezaţi în cerc şi completează enunţurile:
Ceea ce prefer eu este............................................
Jocul meu preferat este........,................................
Mi-ar plăcea să fiu.................................................
Sunt fericit când...................................................
Sunt trist atunci când............................................
Aş vrea sa fiu mai................................................
înti'-o zi sper să..................................................

REPORTERUL CLASEI
Un elev, ţinând în mână un microfon (poate fi jucărie), se apropie de
fiecare coleg, aclresându-i un set de întrebări: Cine eşti tu? Când te-ai
născut? Unde locuieşti? Cine doreşti să devii? De ce iţi place această
meserie/profesie? Ce şlii despre ea? Ce trebuie să faci pentru a cuprinde
această profesie/meserie?

GHICI DESRPRE CINE VORBESC

Fiecare copil trebuie să alcătuiască o mică poveste despre sine sau
despre un coleg din grup. Ceilalţi trebuie să ghicească despre cine este
vorba. Pentru un dialog mai antrenant se pun şi întrebări de clarificare
(exemplu, poate fi jocul„Foc -apă - gheaţă").

BIJUTERIA FERMECATĂ
Jocul trebuie anunţat din timp pentru ca fiecare participant să-şi aducă
obiectul preferat (o bijuterie, un animăluţ, un poster, o fotografie cu
persoana iubită, o jucărie, etc). Se desfăşoară ca o ştafetă. Simbolul
vorbitorului - o crenguţă de măr înflorit (sau poate fi şi altceva bagheta
fermecată) este transmis de la unul la altul cu un compliment, o dedicaţie.
Cel care primeşte simbolul îşi prezintă „bijuteria", motivând alegerea,
precizând persoana de la care a primit obiectul, ce sentimente are faţă ele
aceasta, ce reprezintă acum pentru el, dacă are vreo legătură cu viitoarea
profesie sau cu viaţa personală, etc.

57
 Justificarea alegerii temei respective
Pentru a fi convinşi că subiectul care se va aborda e necesar să realizăm
chestionarul care ne poate ajuta în acest sens.

CHESTIONAR
Scopul: cunoaşterea modelelor de viaţă şi ale
aspiraţiilor Eu în Oglinda Viitorului
1. Aş vrea să fiu ca.........................pentru că...........................................
2. Nu aş dori să fiu ca....................deoarece...........................................
3. Mi-ar plăcea să devin.................pentru că...........................................
4. Aş prefera să locuiesc...............deoarece...........................................

58
 Instituţia:
Data:
Durata: 45-60 min. Grupul-ţintă:
elevii clasei a Vll-ea.
Scopuh familiarizarea elevilor cu particularităţile specifice vârstei
preaclolescentine.

Obiective:
•12 definirea noţiunii ele preadolescentă;
•13 identificarea punctelor forte şi punctelor slabe ale vârstei
preadolescenti-
ne;
•14 determinarea riscurilor şi oportunităţilor preadolescentului;
•15 elaborarea modalităţilor de valorificare a oportunităţilor şi de prevenire
a
riscurilor.
Forma activităţii: sesiune de training.
Metode şi procedee: convorbirea ghidată, tehnica SWOT, tehnica „Caruse-
lul".
Resurse: ilustrate, foi A3, carioci, lipici, mutrişoare care reflectă diferite stări emoti-
ve (smile-uri), suportul informaţional (Anexa ni: '!), povestea-alegorie (Anexa nr. 2).

Bibliografie:
5. Abramova G.S., Vozraslnaya psihologia, Deiovaya kniga, Ekaterinburg, 1999.
6. MalkiiM-Pih l.G., Vozrasmie krizisi - spravochnik praklichcskogo psihologa, Exmo Moskva, 2004.
7. (Vinişoară l., Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţionala, Polirom, laţi, 2000.

Desfăşurarea activităţii:
8. Salutul.
9. Brainstorming: noţiunea de "preadolescentă" (Anexa nr. 1).
Se analizează răspunsurile şi se deduc elementele definitorii ale preadoles-
centei.
3. Lucrul în grup (tehnica SWOT):
•16 grupul l - punctele forte ale vârstei preadolescente;
•17 grupul 2 - punctele slabe;
•18 grupul 3 - oportunităţile pe care le poate oferi vârsta dată;
•19 grupul 4 - riscurile vârstei.
După realizarea sarcinii foile de lucru se transmit pe rotaţie fiecărui grup, astfel
ca toate grupurile să aibă posibilitatea să completeze fişele la toate 4 comparti-
mente. Apoi foile se afişează pe tablă în următoarea ordine:
oportunităţi- Т-riscuri
O

A
rg
u
m
e
nt
ar
e
a
id
ei
lo
r
şi
pr
e
z
e
nt
ar
e
a.
în
tr
e
b
ăr
il
e
d
e
m
ai
jo
s
v
ă
p
ot
fi
ut
il
e
în
a
n
al
iz
a
a
ct
iv
it
ăţ
ii:
•2
0
C
e
a
fo
st
m
ai
si
m icel
p e
l din
u stâ
/ ng
d a
ifi (W,
ci T)
l su
s nt
ă ma
i i
d co
e nsi
n s
ti ten
fi te,
c ma
a i
ţi ten
şi tan
d te?
e •2
c 2
e P
? ot
• o
2 ar
1 e
C a
e n
u
s m
e it
e
p lu
o cr
a ur
t i
e s
ă
î tr
n e
t a
â c
m ă
p di
l nt
a r-
, o
c
d at
a e
c g
ă or
ie
f în
e al
r ta
e ?
s •2
t 3
r C
u e
o rt
p e
o s
rt ă
u i
n m
it pl
a ic
t e
e a
p n
o u
a m
t it
e e
fi ri
o sc
f ur
e i?
ri •2
t 5
ă C
d u
e m
X a-
(i ţi
n p
d ut
ic e
a a
t v
l al
a or
p ifi
u c
n a
c o
t p
e or
t tu
a ni
ri tă
) ţil
? e
• c
2 ar
4P e
o vi
a le
t of
e er
o ă
a v
r âr
e st
u a
n ?
p •26
u Cin
n e
c ar
t put
f ea
o să
v ?
ă •2
7
a C
j u
u m
t a-
e ţi
? p
/ ut
e
L a
a e
vit
c a
i şi
n c
e o
nf
a ru
ţ nt
i a
ri
p sc
u ur
t il
e e
a şi
p
a er
p ic
e ol
l el
a e
a
p sc
e u
n n
t s
r e
u et
c.
a ?
4.
v A
a ct
iv
o it
f at
e e
r a
i d
e
în
u
c
n h
ei
s er
u e.
- Pr
o
p p
o u
r n
t e
m
p 6 ANEX
e 2
A nr. l
n
tr Pr
u eadol
m escen
e ta
d (10-
it 15
a ani)
r ca şi
e adole
p scenţ
a a (16-
r 20
a ani)
b
se
o
caract
l
a erizea
„ ză
C prin
e trecer
l ea
e spre
d matur
o itate
u şi
ă integr
u are în
l societ
c atea
i
adultă
o
. E o
a
r trecer
e e
' între
Y perio
/ ada
A copilă
n riei
e spre
x cea
a adultă
n şi e
r. vârsta
2
marilo
)
r
.
transf
ormăr
i.
Este
vorba
de
acele
transf
ormăr
i care
vor
condu
ce
trepta
t la
cristal
izarea
şi
stabili
zarea
c aceea e ă dificul
e şi cea tate,
l mai ode
o contradic conce
r torie ontrare
etapă de aşi
mvârstă. In r obose
a această eală la
i perioadă cefort.
au loc aPăreril
mmodificăr re
ui eperso
l consider nale
t abile atât aîncep
e corporal gsă fie
e, i argum
d fiziologic t entate
i e, cât şi a,
n psiho-
ţ începe
t sociale.
i să
r Plan ecreasc
eul psihic
ă
suportă şinteres
smodificări
i ul
t profunde.
pentru
rE
i.
uperioada
csenzitivă mproble
t pentru pmele
uformarea uabstra
r conştiinţei l cte şi
i - de
de sine, a ssintez
l
autoaprec i ă, dar
e
ierii, a vşi
sistemului i pentru
p
de valori, t partici
s
e vârsta aparea
i
căutărilor. t la
h
In eroluri
i
caceastă , mai
eetapă se deo-
contureaz msebite.
aă şi se oSe
l adânceşt mrafinea
ee mai eză
mult ninteres
aindividuali t ul
dzarea, epentru
oconturân- lectură
l du-se d, filme,
ecaracteris eTV,
sticile apare
cconştiinţei ndorinţe
ede sine. ei de
nEste o l afirma
t fază de i re,
uintensă nexperi
l dezvoltar i enţa
ue psihică, şafectiv
i încărcată tă se
. de enuanţe
conflicte ază şi
Dinterioare
şse
e. Copilul
i impreg
manifest
n cteristice
e preadole
a scentului
z ş/ care
ă pot ofer
atât
d
oportuni
e
tăţi, cât
şi riscuri
v
a ascunse
l :
o 1.
r Indepe
i ndenţă
. -
preadol
e escenţii
i tind să
5 devină
mai
„ puţin
l depend
" enţi cit
, părinţii
lor şi de
alţi
c
adulţi
a
care fac
r
parte
e
din viaţa
lor.
d
Pentru a
e
obţine
f
indepen
i
den ţa,
n
ei încep
e
să-şi
s schimbe
c „centrul
de
t gravitaţi
r e de la
ă părinţi la
s semeni
ă şi,
t uneori,
u k alte
r sisteme
i de
l valori".
e Această
schimba
c re este
a puternic
r a, poate
a facilita
dezvolta
р!?:"; :'••-.•'.-:;..''- ^'№ШАУ'П;-*ИИ.'!йй!?ж^^^
Instituţia:
Data:
Durata: 45 mi n.
Grupul ţintă: elevii claselor a Vll-ea.

Scopui: valorificarea timpului liber în realizarea obiectivelor propuse.

Obiective:
•28 identificarea resurselor timpului liber;
•29 Aprecierea avantajelor şi dezavantajelor timpului liber;
•30 Dezvoltarea abilităţilor de planificare a timpului;
•31 Utilizarea eficientă a timpului destinat activităţilor de relaxare, divertis
ment şi recreare.
Forma activităţii: sesiune de training.
Metode şi procedee: discuţia ghidată, lucrul în grup, conversaţia, explicaţia,
prezentările.
Resurse: schemă, aforisme, chestionar.

Bibliografie;
10. Denny Richard, increde-te in tino insuţi, Polirom, laşi, 2003.

11. ivienard Jean-Denis, Cum sa ne administrăm timpul, l'oiirom, laşi, 2002.

Desfăşurarea activităţii:
Timpul zilnic al fiecărui elev cuprinde: timpul şcolar, extraşcolarşi liber. Organi-
zarea riguroasă a timpului include în sine toate aceste activităţi, însă, timpul pare
că se grăbeşte, că zboară, forţându-ne şi pe noi să ne grăbim pentru a putea face
mai multe lucruri, pentru a afla mai mult şi pentru „a trăi" la intensitate maximă.
Nimeni nu va putea avea realizări deosebite, dacă nu respectă un anumit pro-
gram, dacă nu are un „sistem de lucru bine pus la punct", dacă nu-şi respectă an-
gajamentele luate.
I. Discuţia ghidată
1. Ce înţelegeţi prin noţiunea de ţimpjjber?
•32 timpul în care trebuie să faci ceva util;
•33 să te realizezi, să te distrezi;
•34 activităţi plăcute, comunicare etc.;
•35 să te odihneşti, dezvolţi fizic, intelectual.
12. Ce activităţi desfăşuraţi în timpul liber?
13. Faceţi ceea ce vă place?

Concluzie: Din cele expuse de voi, timpul liber are trei func ţii:
• Ocfihna •- destindere;
• Distracţie - divertisment;
•• Dezvoltare - fizică, intelectuală, spirituală.

ss
 ; NU ui IAJ и neraerea timpului este unui am aspectele negative pe care
trebuie i să le înlăturaţi, dacă reuşiţi în ceea ce v-aţi propus! Depinde de fiecare
dintre vo : cum vă veţi organiza „pentru a câştiga pariul cu timpul"!

II. Prezentarea schemei timpului liber

| Timpul liber ;

Dezvoltare Distracţie Destindere

66 Dacă între aceste trei funcţii se realizează un echilibru, personalitatea se

de voltă armonios.

III. Lucrul în grup (5 min.).

Clasa este împărţită în trei grupe şi fiecare grup primeşte sarcini:
•36 l grup: enumeraţi activităţi care contribuie la dezvoltarea cognitivă şi
spiri
tuală;
•37 II grup: enumeraţi activităţi cu caracter de dezvoltare fizică şi
relaxare;
•38 III grup: enumeraţi activităţi cu caracter distractiv.
IV. Prezentările (10 min.).
Exemple de activităţi propuse de elevi pentru organizarea şi desfăşurarea
ţin pului liber:
•39 Lectura (informare, dezvoltare, odihnă);
•40 Practicarea sportului (fotbal, ciclism, dezvoltare fizică, odihnă);
•41 Televizorul (informare, odihnă, plăcere);
•42 e, relaxare, dezvoltare);
Joc •Vizionare (a teatrelor, cinematografelor, muzeelor, bisericilor, mănăstirelor);
uri •44 Excursii (informare, dezvoltare, relaxare, odihnă);
(logi •45 Comunicarea cu prietenii, semenii, părinţii etc.
ce,
rebu V. Comentaţi aforismele:
suri, •„Să nu trăieşti nici o zi fără folos. Adu-ţi aminte că timpul e cel mai
sucl preţios dintre lucruri şi că, odată pierdut, el nu se mai poate redobândi"
oku, (Monte-gazza);
şah "„Timpul nu e prea scurt, dar noi risipim prea mult timp" (Seneca);
ul "„Există o măsură în toate"(Horaţiu).
etc.)
; VI. Lucru! cu chestionarul pentru elevi (5
•43 min.).
Inter Concluzii:
netu Activităţile de timp liber trebuie să se încadreze în regimul zilnic. Exista
l cazi. de abuz a timpului liber (vizionarea TV, jocuri de hazard, jocuri pe
(info calculator etc ce duc la nerealizarea obiectivelor propuse.
rmar
VIL Evaluarea activităţii.
•46 A
m învăţat...
. Am aflat...
•47 Am găsit confirmări la...
•48 Am descoperit...
•49 Am rămas uimit de...
•50 Am fost dezamăgit de...
•51 Cel mai important pentru
mine a fost...

69
 Instituţia: Data:
Durata: 45 min.
Grupul ţintă: elevii ci. a IX-a - a Xll-ea.

Scop: formarea şi dezvoltarea convingerilor şi comportamentelor antidrog.

Obiective:
•52 Identificarea cauzelor şi efectelor consumurilor de droguri;
•53 Recunoaşterea tipurilor de droguri;
•54 Autoevaluarea convingerilor şi comportamentelor definitorii
pentru dez
voltarea personală necesare unui mod de viaţă sănătos.
Forma activităţii: Turneul echipelor, Diagrama Venn.
Metode şi procedee: brainstorming-ul, studiul de caz, conversaţia euri<
că, argumentarea, observaţia, expunerea, exerciţiul, exemplificarea, dezbateri
ciorchinele, jocul de rol.
Resurse: chestionare, calculatoare, videoproiector, pliante, CD-uri.

Bibliografie:
14. Oragan J., Dicţionar de
droguri, [d. 01 Beck, Bucureşti, 2005. v
15. Paraschiv G, Drogurile - ispită ouăvitoare, Ed. Căite universitară, Bucureşti, 2006.
16. Revista„Arborele lumii".

70 Desfăşurarea activităţii:
17. Anunţarea temei. Se scrie subiectul pe tablă şi sunt precizate
obiectiv
acestei activităţi.

18. Afişe publicitare. Elevii sunt repartizaţi în două grupe $-i

completează Io
rile goale clin afişele publicitare.
Afişul nr.1 - conţine o listă de droguri permise cu cauze şi efectele lor.
Afişul nr. 2 - conţine o listă a drogurilor nepermise cu cauzele şi efectele
după modelul anexat (Anexa nr. /J. Afişele vor fi expuse şi analizate.

19. Noutăţi. Studiază materialele despre droguri propuse, după aceea

ce
pletează afişele cu noutăţi întâlnite în materialele cercetate (Vezi "Drogul în
şco
- flagel ieşit de sub control").

20. Lucrul cu Chestionarul (Anexa nr. 2).

21. R Continuaţi fraza: "O calitate a mediului necesară menţinerii u
eflecţia stil de viaţă sănătos este,...".
.
22. Evaluarea activităţii (Anexa nr. 3).
,-ţiai controversată şi cea mai importantă sursă de conflicte, o constituie televiziu-
nea.

Televiziunea
Dintr-un studiu efectuat în Franţa a reieşit că 92% din populaţie deţine cel puţin
un televizor, iar 50% au 2 sau chiar 3, dintre care unul se află în camera copiilor, in
afara oricărui control parental. Copiii cu vîrstele între 4 şi 10 ani petrec în faţa
televizorului 102 minute pe zi (o oră şi 42 de minute) în mediu, iar cei de 15 ani
_192 de minute (3 ore şi 12 minute). Evident, aceasta perioada este prea mare.
Dacă este adevărat că televiziunea deschide gustul pentru cultură, că poate
satisface o pasiune ca sportul sau cinefilia, îi putem totuşi reproşa pasivitatea pe
care o induce. Opiniile părinţilor în privinţa televizorului sunt de cele mai multe ori
negative pe cinci cele ale adolescenţilor se arată favorabile, iar emisiunile urmărite
alimentează conversaţiile dintre tineri în vreme ce interdicţia ele a viziona un
program sau altul este receptată ca frustrantă. în România au fost introduse acum
3 ani semnele care se afişează pe ecran în timpul unei emisiuni sau a unui film cu
ajutorul cărora se recomandă vîrsta prielnică vizionării programului respectiv, însă
nu se poate preciza, clacă acestea au efect.

Televiziunea şi violenţa
Una dintre problemele cele mai des întâlnite este aceea a violenţei, ea pu-
tînd fi astăzi generalizată de filmele şi emisiunile de la televizor. Nu putem pune
exclusiv pe seama televiziunii îngrijorătoarele brutalităţi sociale clin prezent, dar
numeroase opinii consideră ca ea are un rol important şi agravant. Totuşi, televi-
ziunea arată in majoritatea cazurilor realitatea, o realitate nu prea plăcută pentru
alţii, dar este, totodată, şi lumea în care trăim noi toţi. Majoritatea specialiştilor
menţionează patru factori agravanţi datoraţi televiziunii:
23. Un efect de pasivitate, caracterizat de o indiferenţă şi de o
insensibilitate
anormală faţă de violenţele efective.
24. Un efect de teamă excesivă de a nu cădea victimă violenţei.
25. Un efect de cerc vicios, caracterizat de tendinţa de a se identifica cu
perso
najele agresive, ele a acţiona asemenea lor şi de a căuta mereu emisiuni prea
brutale, tendinţă observabilă la copiii care urmăresc programe cu caracter vi
olent - deoarece copilul nu poate lua distanţa faţă de aceste imagini ale agre
sivităţii.
26. Un cercetător a demonstrat acest lucru în cazul copiilor, dar lucrurile
stau
oare altfel la adolescenţi? în mare măsură filmele şi emisiunile de televiziune
constituie efecte de identificare.
Numeroase studii au confirmat accentuarea comportamentelor agresive ale
copiilor care au urmărit emisiuni cu conţinut violent, mai grav este faptul că com-
portamentul agresiv nu îşi are sensul în perioada adolescenţei.şi a preadolescen -
tei. Dar, totuşi, nu toţi copiii reacţionează în acelaşi fel la acelaş film, aici interve-
nind şi educaţia primită de la părinţii lor. Cei mai vulnerabili sunt copii cu vârste
sub H) ani, care nu prea sunt conştienţi de faptele lor şi care-princl din zbor lucruri
noi si captivante, iar cei mai puţini vulnerabili sunt adolescenţii care au o oarecare
noţiune dintre limita între bine si rău.
 Televiziunea poate avea o serie de efecte negative asupra unui copil, ea
diminua somnul nocturn al unui copil care îi poate provoca oboseala, mai ales cea v
zua/â, tulburări de atenţie, scăderea formei şi a performanţelor fizice. Tot programe
de la televizor şi jocurile video pot cauza crize de epilepsie. De asemenea, crize
de panică sau de anxietate acută, pot fi provocate de scenele şocante ale uru
filme tip "Exorcistul" sau alte filme horror.
Şi mai important este rolul jucat de televizor în apariţia şi dezvoltarea obi
zităţii copiilor şi adolescenţilor, care preferă mai mult să vizioneze un prograi
sau un film la televizor decît să facă o altfel de activitate. Mai mult, ei consumă i
faţa televizorului dulciuri, alimente uscate care contribuie la creşterea în greutat
înainte televiziunea era consacrată emisiunilor intelectuale; acum locul acestoi
este luat de emisiuni, filme şi reclame care îndrumă populaţia (care nu este i
totalitate conştientă) la disconforturi care pot trece sau pot rămîne ca semne i
viaţa acestora.
Un studiu sociologic (preluat dintr-o sursa bibliografică "Copilul Tău de la l
Ani pînă la 25 de Ani") asupra lecturii în rîndul tinerilor de azi pune în discut
un număr mare de prejudecăţi, îndeosebi pe aceea care susţine ca "tinerii nu m.
citesc". La aceasta se adaugă ideea, susţinută de statistici, că din ce în ce mai mul
copii ajung la gimnaziu fără a stăpîni noţiunile fundamentale şi că din univers
cotidian al adolescenţilor cărţile tind să dispară. Numărul celor care citesc puţi
sau deloc (22%) este aproape egal cu numărul celor care citesc asiduu (23°/c
această configuraţie rămînâncl neschimbată de 10 ani.
Televiziunea trebuie să promoveze valorile creaţiei culturale, ştiinţifice, n.
ţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratic
civice, morale şi sportive.
Cu toate acestea, televiziunea are şi părţile ei bune, există programe care şut
destinate dezvoltării culturii generale a copiilor, şi nu numai. Problema nu esi
prezentul, ci viitorul: oare numărul acestor emisiuni este acum în folosul oamer
lor?
Cum şi cât va fi influenţată viaţa oamenilor care vizionează astăzi aceste pr<
grame?
Prezentul îşi pune într-adevăr amprenta asupra educaţiei copiilor, dar ce se \
întâmpla în viitor nu poate prevedea nimeni. Un lucru este cert: cel mai bine es
să previi decât să tratezi.

l
ii:
74
 Anexa 9. Model de dare de seamă despre practica psihopedagogie ă
Darea de seamă a studentului trebuie să conţină:
l.. îndeplinirea programei practicii psihologice. Dacă au fost abateri de la programa propusă,
din ce cauză, ce a fost făcut peste program, particularităţile practicii.
27. Asistarea Ia lecţii, măsuri extraşcolare. Ce lecţii au fost mai reuşite, ce greutăţi au
fost
observate, de ce.
28. Ce sarcini aşi rezolvat pe parcursul practicii, cum le-aţi rezolvat, ce rezultate aţi obţinut, în
ce
fel de activităţi aşi fost antrenat.
29. Ce sarcini autodidactice aţi trasat pe viitor. Ce priceperi şi deprinderi aţi obţinut pe
parcursul
practicii.
 Anexa 8. Model de proces verbal al psihodiagnozei individuale
Proces verbal al psihodiagnozei individuale nr.
Liceul
Clasa
Data
Testul / Metodica:
Scopul examinării:
Numele prenumele elevului / elevei
Prelucrarea datelor
Punctaj Nivel *Notă

Concluzii
 Anexa 7; Model de proces verbal sumativ

Proces-verbal sumativ nr.

Liceul
Clasa
Data
Testul / Metodica:
Scopul examinării:
Prelucrarea datelor

Nr. Numele prenumele Testul 1 Testul 2 Testul 3 Testul 4 Testul 5

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
14
 Anexa 6. Model de proces verbal al psihodiagnozei de grup
Proces verbal al psihodiagnozei de grup nr.
Liceul
Clasa
Data
Testul / Metodica:
Scopul examinării:
Prelucrarea datelor
Nr. Numele prenumele Valori brute Punctaj Nivel *Notă
D
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
П)
12)
13)
14)
1 C-N
CONCLUZII:

RECOMANDĂRI:
 .r....

3. rezervat

4. . lipsa de contact

5. brutal/ă

6. impertinent/ă

IV. Comportamentul / conduita

1. respectă Regulamentul intern al
instituţiei de învăţământ

2. disciplinat/ă

3. stăpânire de sine

4. absentează frecvent de la ore

5. provoacă situaţii conflictttale

6. limbaj vulgar

V. Motivaţia
1. prezenţa motivaţiei
 Anexa 5. Model de fisă de asistenţă la ore
Data
Clasa
Disciplina
Profesorul
Scopul
Nr. Aprecierea Observaţii
L Activitatea de învăţare
1. manifestă activism
2. este atent/ă
3. este perseverent/ă

4. înţelege şi realizează sarcina

5. manifestă responsabilitate
6. reacţionează la observaţii

7. adresează întrebări de clarificare

8. deţine deprinderi de activitate

 Anexa 4. Model de zilnic pentru practica psihopedagogică

Zilnicul practicii pentru practica psihopedagogică include:

- lista elevilor claselor studiate luate din registru cu indicaţia reuşitei şcolare după datele
ultimului trimestru;
planul plasării elevilor în clasă;
orarul sunetelor în şcoală;
orarul lecţiilor;
planul individual al studentului pe toată perioada practicii;
observările şi analizele lecţiilor asistate şi a măsurilor extraşcolare.

Data Obiectivele Realizările Menţiuni

Notă: Indicaţii cu privire la completarea zilnicului:

l) în zilnic trebuie să fie oglindită toată activitatea studentului; 9
\ -rilniru] trp.hui să fie completat în fiecare zi;
 . Anexa 3. Model de foaie de titlul pentru zilnicul practicii psihopedagogice

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT "ION CREANGĂ" DIN CHIŞINAU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

CATEDRA DE PSIHOLOGIE

ZILNICUL
de activitate practică a

studentei anului IV grupei 401

 Anexa 2. Model de plan individual pentru practica psihopedagogie ă

Data Direcţiile activităţii practice Conţinutul de programă ce Evidenţa şi analiza

sau etapele activităţii practice urmează să se realizeze celor realizate

Notă: planul individual se completează pentru fiecare săptămână de practică, direcţiile activităţii
practice trebuie să corespundă cu direcţiile de lucru a psihologului şcolar
 Anexa 1. Model de foaie de titlul pentru mapa documentaţiei practicii

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT "ION CREANGĂ" DIN CHISINAU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

CATEDRA DE PSIHOLOGIE

MAPA DOCUMENTAŢIEI

de activitate practica a

studentei anului IV grupei 401

specialitatea psihopedagogie

NUMELE PRENUMELE
, JSr

» „Personificarea în purtător". Foile vor fi aranjate pe podea conform acelor ceasornicului,

la o distanţă egală de „cercul măiestriei". Călcând pe fiecare foaie, copiii va trebui să
reprezinte excelent calitatea dorită. • „Integrarea". După ce au reuşit să calce pe toate
foile, copiii se reîntorc la cea cu „cercul
măiestriei". Apoi, asta vor calcă şi pe această foaie încercând să vadă ce s-a schimbat aici. 8.
Ritualul încheierii activităţii. Scopul: asimilarea experienţei, ieşirea din activitate. Toţi copii se
ţin de mână îşi iau rămas bun într-un mod cât mai neobişnuit.
Tema pentru acasă: Desenul „Colegii de clasă". Copiii vor face un desen, în care vor
înfăţişa pe colegii de clasă.