Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Geo Bogza Iza Fetele Prunii Salciile Cerbul

    Încărcat de

    Bogdan Munteanu
    37 vizualizări6 pagini
    Geo Bogza: Iza, Fetel,e Prunii, Salciile, Cerbul (din culegerea "Paznic de Far"

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Geo Bogza: Iza, Fetel,e Prunii, Salciile, Cerbul (din culegerea "Paznic de Far"

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    37 vizualizări6 pagini

    Geo Bogza Iza Fetele Prunii Salciile Cerbul

    Încărcat de

    Bogdan Munteanu
    Geo Bogza: Iza, Fetel,e Prunii, Salciile, Cerbul (din culegerea "Paznic de Far"

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 6
    IZA | Printre atitea ape ale f&rii este una cu nume de codan& gi ea toata are ceva de codana, sa o iei in brate, si o porti pe sub pomi infloriti si s4 auzi cum umple livada cu risul ei cristalin. Cineva care va fi iubind-o tare mult si e poate si mindru de ea, a résfajat-o punindu-i, cum i-ar fi prins cercei in urechi, un stilp de marmura alba la izvor, pe care sta scris : Izvorul albastru al Izei, ca un inceput de verset dintr-o Cfntare a cint&rilor a Maramuregului Adunata intr-un ochi mai mare, ea pare acolo un smarald lichid, pe care poi sa-l sorbi, innobilindu-ti singele si devenind deodata print. Apoi, subtirele fir curge pe o stincd neted&, atit de lata, incit pare patul unui faraon. Nu m-am putut opri sé nu ma cule in el, intinzindu-m& pe netezimea pietrei, ling’ gingasa fapturd de apa, ca un Mare Antoniu cazut sub farmecul Cleopatrei. Eram prima oara in Maramures si, aducindu-mi aminte cum in ajun venisem pe Iza in sus, m-a prins deodata pofta sa fac drumul inapoi, cu piciorul, alituri de tinara ap& pe care, atit de neasteptat, o indragisem. r Cei mai putin de o sut& de kilometri ai ei, care o fac s& ramina tindra de la inceput pina la sfirsit, sint o imbiere pentru un drum pe jos, si o proiecteazi in imaginatie, ca pe o fiinja ce ar putea fi luata si dusa in brate. S29. Gx Nu am facut acest drum, ce se anunta ca o cascada de fericiri, dar, in inchipuire, mereu ma vad ridicindu-ma de pe stinca eno! si pornind la vale, prin satele pe care le stiu, cu nume de o a1 rezonanta: Cuhea, Ieud, Rozavlea. In toate sint porti uriasi, decorate cu motivul soarelui, in toate sint vechi inalte biserici de lemn, si pretutindeni un fel de a ce poate exalta pupila si imaginatia. Drumul acesta prin Maramures este un d mecitor, care imi potoleste setea de maretie si de tandreje. Sint acolo stmburi ai srandi pornire spre monumental atit de « 2 Izei, de multe ori mi-am adus | ntalitate, indraznese sa ri ceea ce inseamna Je locuri, din care au por t%. Undeva, la fund de ¢ nrudim acolo cu neamuri | lui de monumel Maramuresul jnseamna in istorla. noast fn istoria lumii. Tot ce S¢ vede in ace descalec&torii, vadeste o mare forja latent mai adinc decit in maduva oaselor, ne } idi ami. e colosale. care au ridicat pe pamint temple colo as In Maramures se afla, schifat abia, gestul unor posibili dem Portile lui ingiduie viziuni coplesitoare ; pornind de la una din te poti duce pina la vechii egipten!. i ‘ 4 a y ve Nilul, iar din neamul Dar prin Maramures nu curg | i s-au zimislit voievozi, nu faraoni. Trecind peste Prislop, descaleca au intemeiat o ara in care avea si se iveasca gingasia Voro1 La Cuhea, de unde a plecat Bogdan, poti sa te mal { c& gestul care a cioplit lemnul, daca s-ar fi exersat In granit, putut da cine stie ce temple. La Voronet, nu te mat gindesti la Voronet. Acolo, neamul nostru a fnteles c& vocatia lui colosalul, a fSurit un stil in armonie cu domoala tala: muntilor, cu tot ceea ce poate cuprinde si sugera dulcele cuvint i Pe un picior de plai, pe 0 gura de rai nu se puteau ivi con tii coplesitoare. Dar, in Maramures, simburii grandiosului au ramas. omenesti par ale unui neam de uriasi. Iza ins’, cu fptura ei ce ar putea fi dusd in brate, ifi teste dimensiunile si armonia spatiului romanesc. La izvor, curgind pe enorma piatra, ea schiteaza a spre monumental, cum sint atitea in Maramures. Dar m pardseste_patul de faraon, dobindind, simbolic aproape, P acestor paminturi. eae Si calatoresti in lungul ei, pe linga tot ceea ce avem 1 vechi, insotit de tot ce poate fi mai tinar. De cite ori sim salului iti incoltesc in inchipuire, Iza iti aduce aminte ca pe valea batrinului Nil, ci pe firul ei, cea care n-o si batrina, Si, zimbind, parasesti orice pornire spre gig torci acasa. oa Aceasta e misiunea pururi tinerei ape, cu nu Prin potengialul Vineri, 25 august Eine. neg FETELE Cind ajungeau la marginea bazinului, scoteau capul din apa, au uimite lumea, respirau adine si, une a dupa o clip’, porneau in acea clipa aveam timp sa le privesc : erau gingase, exu- te incintatoare, Totul in fiinta lor exprima o mare puritate. Si timp, erau nepotolite. Se duceau pina in partea cealalti a bazinului, rémineau si acolo slipa, apoi porneau inapoi inotind una, ling’ alta, cu dezinvoltura ie. Le priveam de o ori, si ele continuau si inoate, fara nici cel mai mic semn ca le-ar fi de ajuns, mereu ducindu-se si intorcin- du-se, la fel de bucuroase, la fel de fericite, Intreaga lume era a. lor, r lumea era ap& si euritmie. eea ce vedeam n-ar fi trebuit si m& mire, intr-o lume a ondi- a acelor fete mladioase ce-si petree vara in apa multelor lacuri ale tarii lor. Dar cele de acum pareau de-a dreptul nebune. Cit timp aveau si mai inoate astfel ? Se opreau doar cit sa traga aer in piept si; cu un suspin gingas ca si ele, se abandonau jarasi apei. De nimic altceva nu voiau s& stie, pentru nimic altceva nu aveau timp, decit pentru acel inot al lor care le facea atit di fericite. » Erau trei, una mai gratioasa decit alta, si toate trei alctuiau un grup, omogen in aspirafii si voluptate, Cind ajungeau la margi- nea bazinului, desehideau, ca si cum s-ar fi trezit dintr-un vis, ochii pleoapele li se trageau intr-o parte si alta, Oe DEES perdele, lasind s& li se vada pupilele pline de o imensé candoare. O fractiune de. se- cunda se uitau la mine, si ma intrebam tulburat cum ma voi fi reflectind in mintea lor. ‘ ai lad aly. Si ma gindeam, in acelasi-timp, ca sint ee x rage nelc site si tulburatoare adolescente din cite vazusem de-a’ latul lumii. 1 ti Erau, intr-un mare pare din Stockholm, trei | 5 f Phys Me

    S-ar putea să vă placă și