Tutela copilului
3.2.4. Noţiunea şi caracterele juridice ale tutelei minorului
Întrucât Codul civil ori alte legi civile nu conţin o definiţie a tutelei, atribuţia
de a formula definiţia tutelei a revenit doctrinei.
patrimoniului ori doar a unei părţi a acestuia să fie încredinţată, potrivit legii, unei persoane
fizice sau persoane juridice specializate”.
Deschiderea tutelei se dispune ori de câte ori un minor este lipsit de ocrotire
părintească, în situaţia în care ambii săi părinţi sunt decedaţi (sau declaraţi
morţi prin hotărâre judecătorească), dispăruţi, necunoscuţi, decăzuţi din
drepturile părinteşti, puşi sub interdicţie sau se află în imposibilitate
permanentă de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini îndatoririle
părinteşti (art. 1103 Cod civil).
Tutela se poate deschide din oficiu sau prin înştiinţarea de către anumite
persoane a autorităţii tutelare despre ivirea vreunui caz în care minorul este
lipsit de ocrotirea părintească. Persoanele, organele de stat şi organizaţiile care
sunt obligate să înştiinţeze instanța de tutelă despre necesitatea instituirii tutelei
minorului sunt enumerate în art. 111 C. civ. Au obligaţia ca, de îndată ce află
de existenţa unui minor lipsit de îngrijire părintească, în cazurile prevăzute în
art. 110 Cod civil, să încunoştinţeze instanța de tutelă:
a) persoanele apropiate minorului, precum şi administratorii şi locatarii casei în
care locuieşte minorul;
b) serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morţii unei persoane, precum
şi biroul notarial de stat cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;
Drept civil. Persoanele 78
Andy Puşcă Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil
- minorul, persoana pusă sub interdicţie judecătorească sau cel pus sub
curatelă;
- cel decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau declarat incapabil de a
fi tutore;
- cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi civile, fie în temeiul legii,
fie prin hotărâre judecătorească, precum şi cel cu rele purtări reţinute ca atare
de către o instanţă judecătorească;
- cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta în condiţiile art.
158;
- cel aflat în stare de insolvabilitate;
- cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea
Potrivit art. 150 C. civ., ori de câte ori se ivesc între tutore şi minor interese
contrare, care nu sunt dintre cele care trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui,
instanța de tutelă și, în cadrul procedurii notariale, notarul public pot numi un
curator, numai pentru soluţionarea opoziţiei de interese existente.
Sarcina de lucru 3
Pornind de la prevederile Codului civil, explică în 2-3 fraze cazurile
pentru care poate fi deschisă tutela minorului.
Cu ocazia deschiderii tutelei, potrivit art. 140, 148 şi 149 C. civ. se iau
următoarele măsuri:
- tutorele asistă pe delegatul instanței de tutelă, care întocmeşte un inventar al
bunurilor minorului, ce se supune aprobării acesteia. Creanţele pe care le au
faţă de minor tutorele, soţul, o rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile
tutorelui, vor putea fi plătite numai cu autorizarea instanței de tutelă;
- Consiliul de familie stabileşte suma anuală necesară pentru întreţinerea
minorului şi administrarea bunurilor sale.
- cheltuielile necesare pentru întreţinerea minorului şi administrarea bunurilor
sale se acoperă din veniturile acestuia. În cazul în care veniturile minorului nu
sunt îndestulătoare, instanța de tutelă va dispune vânzarea bunurilor minorului;
- sumele de bani care întrec nevoile întreţinerii minorului şi ale administrării
bunurilor, precum şi hârtiile de valoare se depun pe numele minorului la o
instituție de credit indicată de Consiliu de familie, de unde nu vor putea fi
ridicate decât cu încuviinţarea instanței de tutelă. Tutorele poate depune la la o
instituție de credit, într-un cont separat, şi sumele necesare întreţinerii
minorului, pe care le poate ridica fără încuviinţarea autorităţii tutelare.
Pe parcursul tutelei minorului, în conformitate cu prevederile art. 152 şi 153 C.
civ., se iau următoarele măsuri:
- tutorele trebuie să prezinte, anual, autorităţii tutelare o dare de seamă despre
modul cum a administrat bunurile minorului, în termen de 30 de zile de la
sfârşitul anului calendaristic;
- la cererea instanței de tutelă, tutorele este obligat să dea oricând dări de seamă
despre modul în care s-a îngrijit de persoana şi bunurile minorului;
- instanța de tutelă verifică socotelile privind veniturile minorului şi cheltuielile
făcute cu întreţinerea acestuia şi cu administrarea bunurilor sale şi dacă sunt
bine întocmite, va da descărcare tutorelui.
La încetarea tutelei minorului, potrivit art. 160, 161 şi 162 C. civ., se iau
următoarele măsuri:
- bunurile care au fost în administrarea tutorelui se predau, după caz, fostului
minor, moştenitorilor sau noului tutore;
- după predarea bunurilor, verificarea socotelilor şi aprobarea lor, instanța de
tutelă va da tutorelui descărcare de gestiunea sa, care, însă, nu-l exonerează de
răspundere pe tutore pentru paguba pricinuită prin culpa sa;
- tutorele care înlocuieşte pe un alt tutore este obligat să ceară fostului tutore
repararea pagubelor pe care acesta le-a pricinuit minorului prin culpa sa.
Reprezentarea legală a minorului sub 14 ani
Administrarea bunurilor minorului presupune nu numai săvârşirea de fapte
materiale, ci şi încheierea de acte juridice civile.
Potrivit art. 143 C. civ.
„Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai până când
acesta împlineşte vârsta de 14 ani”.
Actele juridice civile încheiate de tutore în calitate de reprezentant legal al
minorului sub 14 ani pot fi împărţite în trei categorii:
Drept civil. Persoanele 81
Andy Puşcă Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil
Tutorele poate încheia singur, fără nici o încuviinţare din partea instanței de
tutelă, actele juridice de mai mică importanţă pentru patrimoniu, cum sunt
actele de conservare şi de administrare a patrimoniului.
Această categorie de acte este expres prevăzută de art. 147 şi 129 alin. (1) C.
fam. Potrivit art. 147 alin. (1) din Codul civil:
„Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii relative, încheierea de acte juridice între tutore sau
soţul, o rudă în linie dreaptă ori fraţii sau surorile tutorelui, pe de o parte, şi minor, pe de
altă parte”.
iar art. 143 alin. (1) dispune: „Tutorele nu poate, în numele minorului, să facă
donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia ...”.
Aceste acte sunt considerate prejudiciabile pentru patrimoniul minorului, şi, de
aceea legea interzice încheierea lor de către tutore, chiar cu încuviinţarea
autorităţii tutelare.
Sarcina de lucru 4
Consultând bibliografia indicată la finalul unităţii de învăţare, precizează
dacă sunt valabile actele încheiate între tutore, de o parte, şi de un minor,
de cealaltă parte? Precizează sancţiunea.
„Chiar dacă instanța de tutelă a dat tutorelui descărcare de gestiune, acesta răspunde pentru
prejudiciul cauzat din culpa sa”.
Curatela minorului
„De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să
îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le
încuviinţează, instanţa de tutelă va numi un curator special”.
Sarcina de lucru 5
Identifică şi rezumă în 5-7 rânduri cazurile în care, potrivit Codului civil,
poate fi instituită curatela minorului. Analizează aceste situații comparativ
din punctul de vedere al legislației existente și al celei anterioare intrării în
vigoare a Codului civil.