Chiar si persoanele care abordeazi temele politic e diferite dee interpretare asupra vif public in termeni tel amuite uct mentale preexistente, Psihologii numese aceasti structuri diagrama opiniei si 0 definese ca 0 refea a cunostintelor organizate si credinjelor care ghideaza procesarea informatiilor referitoare la un anume subiect’. Diagrama este o caracteristicd unica. specifica fiecdrei figur politice sau teme de dezbatere, constituind un instrument de analiz’t mai nuanjat deeat mai directul concept idcologic. asta se construieste prin. structurarea_atitudinilor ccti- {enilor asupra problemei specifice. De exemply, in cazul politicilor de apdrare sunt structurate atitudinile fate de expansionism, aanticomunism yi izolutionism care sunt subsumate valorilor expri- ‘mate prin moralitatea rézboiului yi etnocentrismt Opiniile manifestate in are de aceste valori demonstreazaexisten iferite, ceca ce contravine principiului interesului personal, conform e&ruia politica extema i de aparare constituie wn loc de convergenta a opiniilor tocmai datoritd absenjei intereselor personale (vezi paragraful 2.5.1). Principala valoare a diagramei este c& accasta impulsioncaz’ formarea de imagini, legtturi si valori la nivel mental. In pofida complexititii fuctorilor care intervin in configurarea diagram cercetatorii au evidenfiat existenfa unei corelajii semnificative intre nivelul de educatie, valorile generale si opiniile individuale. Cu alte cuvinte, cetifenii isi exprima opiniile asupra unor probleme, persoane sau evenimente in conformitate cu acele atitudini si credinfe preexistente care pot fi asociate temei de dezbatere. * Milton Lodge and Ruth Hamill, A Partisan Schema for Political Information Processing, American Political Science Review 80 (Jun, 2000), pp. 505-519. “Capitolul 3 Contextul constitutiv al politicilor publice mune, rapiditatea schimbirilor tehnologice. $1 sociale, sporite ale societatii civile reprezint’ provocarile edrora adminis- este nevoiti si le faci faji prin cresterea cficientei si eficacitiyii procesclor administrative, amneliorarea capa- citafii institugionale de adaptare gi inovare, stipinirea divers problemelor, real unor solu ive adecvate com- plexits Acestea sunt ra{iunile pentru care, in prezent, sunt formulate igen(c far precedent orientate atat spre planul extern, eat si spre Mern, referitowe la asumare: iscului politic, im: politica, inovayia politica, managementul politi Pe plan extern este nevoie de o noua g’indire strategic’ si de inovafii radicale in domenii de mare actualitate, cum sunt: relaiile dinfre statul najional si structurile organizajionale transnafionale, dlintre statul nafional i organizasiile spati tative (regio~ nale, locale), precum si sare transcend statul national si care determina viitorul fitilor in cadral Univnii Euro- pene, dar si al Europei intr-o lume globalizaté. Urmatorii ani vor insemna participarea statwlui natiune, principalul actor al integrarii, Ja configurarea noului model al Europei Unite din punct de vedere politic, economic si social. Pe plan intern exista o cerere Ia fel de mare si de urgenta de ficientiza structuriie stataie si guvemamentale det primul rind, de transformarea societatii inte-o structuri multior- ganizationali, iar, in al doilea rind, de limitarea capacititii dec zionale a guvemnelor, limitare cauzatai de presiunile exéreitate de grupuri de interese speciale si de tirania micilor minoritéti66 Politici publice Ameninjtvile reprezentate de aceste dott grupuri, ce au tendinga de a face din propriul interes un imperativ moral cdiruia orice alt obiectiv sii fie subordonat, pot fi anihilate sau chiar transformate ‘in’ oporiunitati doar de 0 guvernare puternict, eficienta si performanta’. Noile provocari globale: eliminarea sirdciei, protectia me- jului inconjuritor, repartizarea neuniformi a cunostin{elor stiin{ifice, presiunca exercitat asupra economiiilor arilor slab dez~ voltaic, conflictele religioase, eradicarea terorismului internajional, eficientizarea controlului armamentului nuclear, intemafionalizarea tchnologiei informatiei ete. impun cu stringenfi cresterea importan- ei administrajici centrale gi locale. in concluzic, deoarece guvernele nationale sunt singurcle care datoriti legitimitagii lor pot domina actualcle probleme glo- bale, guvernarea trebuic si-si redefinease’ politicile, programele si proiectele in scopul dinamizarii capacititii de perfor- ‘manti, Viabilitatea performanfelor este insi direct condifionata de succesul reformei sistemului administrativ. ‘ Politica Uniunii Europene este focalizati prioritar asupra constituirii unui cadru favorabil cresterii competitive a companiilor europene pe piata global. Experienta ajustirilor’ structurale a ridicat o serie de probleme sociale legate de accentuarea ratei gomajului in anumite cea ce, in termeni financiari, se exprimi prin cresterea costutilor, si asa destul de ridicate, in conditiile intrtii (icgirii) pe o piaté noua (vezi figura. 3.1). * 0 discufic asupra distrugerii raportului politic dintre wnajoritate gi m noritate in gindirea constitujionala americana propune Allan Bloom (The Closing of the American Mind, Introduction: Our Virtue, pp. 25-43). Capitolul 3 oT Costuri Cost (S) Cast (8) | Cost P ‘Cost (P) as) on) Cantitate Figura 3.1. Relatia dintre costurile produsetor (P) si costurile sociale (S) const’ in naturii Importanja costurilor de intrare/iegire de pe 0 pia faptul cd acestea contribuic Ia clarificarea injeleger * contestabile a piefelor, unde mu numai economia de scar’, dar §i viteza de intrarc/iesire pot avea influeafe considerabile asupra performanjclor si competitivititii. Piaja curopeand concurenfiala obligi companiile cu projurile cele mai mari si se alinicze acclora cu prefurile cele mai competitive (vezi figura. 3.2). Prin urmare, nivelul mediu si dispersia preturilor trebuie si scada si si se apropie de situafia concurentei perfecte, in care pe piagi riméne produsul cel mai competitiv.68 Politici publice Capitol 3 69 Cost pe anitatea de. produs . WA) QB) Cantitate Figura 3.2. Efectul economiei de seara asupra noilor intrati pe piatd Cererea pentru produsul A se va diminua treptat pe piata uniedt din cauza prejului necompetitiv, simultan cu eresterea cererii pentru produsul B. Mentiondm cé rationamentul se referé la dot produse identice din punct de vedere al performantelor. Companiile care nu reugese si se adapteze conditiilor pid unice in timp vor dispérea, Eforturile.companiilor de a reduce costurile totale de productie trebuie sustinute prin politici orientate spre reduceres., cheltuiclilor in sectorul public, oferindu-se astfel posibilitatea companiilon private de a putea s se mentind pe piafa european concurenfiaka. In consecinta, din perspectivi economic’, procesul de extindere al Uniunii Europene exerciti asupra mediului de afaceri Tominese serioase presiuni care constituie, in fond, argumente ‘solide in favoarea cresterii eficienei activitatilor din scctorul Public. Una dintre solufiile la care guvernele occidentale au apelat destul de freevent in ultima perioadi, pentru diminuarea cheltu- ielilor bugetare prin imbunatiirea eficientei gi a metodelor de ‘muned, este transferarea experienfei din scctorul privat catre cel public. ‘Transformarea Rominici intr-o democratic de anvergura europeana este 0 provocare dificil a cirei durati, costuri gi com- plexitate s-au dovedit a fi initial subestimate. Renunfarca la sis- temul centralizat si anularea facilitiyilor economice asociate acestui sistem au creat 0 mare dezordine sociala si, aproape, incetarea viefii economice. Desi, inci din perioada de inceput a anilor *90, au existat mari asteptiri legate de abilitatea administrajiilor de a aborda pro- blemele sociale si economice, realitatca a demonstrat ci au existat suficiente limitiri. Adancirea crizei economice $i tulburdrile so- ciale din perioada de inceput « tranzifiei au demonstrat incapa- citatea administrajici de a se reforma, de a armoniza procesul de reforma cu tradijia statului, cultura politico-administrativa, precum si disponibilitatea diferitelor catcyorii sociale din Romania de a accepta schimbatile, Spre deosebire de alte state foste comuniste in care, de-a lungul celor 50 de ani de regim centralizat, au fost totusi initiate 0 serie de reforme liberale, sistemul administrativ din Romania a rimas complet inghejat in tofi acesti ani. In{elegerea structurii. si a modului de functionare a admi- nistraici publice inainte de anul 1990 joaca un rol important in reugita demersurilor de a reforma sectorul public. Din aceasta perspectiva, este un fapt recunoseut c& birocratia excesiva, divizarea strict a competen(clor si obligativitatea de a actiona in concordan{a cu un sct de reguli rigid definite reprezinti prin- cipalele caracteristici ale unei administrajii centralizate. zinta