Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi” Petrila

Profesor consilier: Tirintică Angela

PROIECT DE CONSILIERE DE GRUP


INTERESELE MELE

Data: …………………
Clasa: ………………..
Obiective:
- Identificarea intereselor personale dominante;
- Identificarea ocupațiilor care corespund intereselor proprii;
- Exersarea deprinderilor de autoexplorare și autocunoaștere
Metode şi resurse: explicația, conversația euristică, exercițiul, problematizarea, expunerea, dezbaterea,
brainstorming.

MOD DE REALIZARE A ACTIVITĂŢII

1. Exercițiu de energizare: ”Mă interesează… și nu mă interesează…”


 Se cere fiecărui elev să completeze propoziția ”Mă interesează… și nu mă interesează…”, astfel
încât să i se potrivească.
Exemplu: Mă interesează ce spun colegii despre mine și nu mă interesează dacă într-o zi iau o notă proastă)
2. Chestionarul de interese după Holland
 Se cere elevilor să îşi exprime preferinţa pentru anumite activităţi, astfel: notează cu 1 acele activităţi
care le plac și cu 0 pe cele pe care le displac. Se calculează totalul.
3. Prezentare power point prin care se clarifică conceptul de ”interese” și sunt caracterizate cele 6
tipuri de personalitate în funcție de preferințele manifestate față de obiecte, date, idei sau oameni.
 La fiecare secţiune se calculează un scor total, însumând punctajul. Se aleg primele 2 scoruri,
corespunzătoare tipului dominant de personalitate. De exemplu: realist și convențional, investigativ
și artistic, social și întreprinzător etc. Se concluzionează că nu există tipuri pure de interese, ci
combinații ale acestora.
 Elevilor li se cere să se grupeze în funcție de rezultatele obținute în 6 grupuri de lucru. (interesul
dominant fiind cel situat pe primul loc). Se punctează pentru fiecare grup caracteristicile dominante.
4. Lucru pe grupe
 Fiecare grup primește fișele de lucru ”Profilul meu” și ”Hexagonul intereselor Holland” pentru a
realiza corespondenţa dintre interese şi domeniile ocupaţionale în care aceste interese pot fi
valorificate.
 Fiecărui grup i se cere să identifice cât mai multe meserii/profesii, care li s-ar potrivi în funcție de
interesele manifestate.
 Elevilor li se face cunoscut clasamentul ocupațiilor din România, care poate fi consultat la adresa
www.go.ise.ro. Dacă conexiunea la internet este posibilă, se accesează pagina pentru a se familiariza
cu modul în care pot căuta informații de bază pentru fiecare ocupație.
5. Discuții:
 În ce măsură ocupațiile alese corespund cu interesele lor?
 Care au fost criteriile pe baza cărora au ales ocupațiile respective?
 Cum pot obține mai multe informații despre ocupațiile alese?
 Care sunt rutele educaționale pe care le pot urma?
 Ce meserii/profesii pot alege după terminarea liceului?
6. Concluzii și aprecieri
 Se cere fiecărui elev să numească un lucru nou pe care l-a aflat în această activitate.
INTERESELE

Ce sunt interesele?
 Interesele sunt preferințe ale unei persoane, ceea ce este mai important pentru acea persoană la un
moment dat. Se manifestă prin comportamente de apropiere faţă de anumite activităţi.
Au interesele vreun impact asupra deciziilor pe care le luăm?
 Interesele au un rol esenţial în luarea deciziilor privind cariera. Formarea intereselor depinde de
factori genetici (potenţialul aptitudinal) şi de experienţele de viaţă pe baza cărora individul învaţă să prefere
unele activităţi şi să evite altele.
 Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie şi
performanţă, pe care le realizează persoana în activităţile desfășurate.
Care sunt factorii care contribuie la dezvoltarea intereselor?
 Interesele sunt determinate de factori genetici şi de oportunităţile de învăţare.
 dacă un copil are aptitudini pentru o activitate (desen), va avea succese în activităţile de acest gen.
Datorită succeselor obţinute, el va manifesta tot mai mult interes faţă de aceste activităţi.
 dacă un copil vede că părinţii săi desfăşoară cu plăcere anumite activităţi (grădinărit), există şanse
mari ca şi lui să îi placă acea activitate.
 recompensele oferite de părinţi pot determina formarea unor interese. Pedepsele dimpotrivă, creează
aversiune faţă de unele acţiuni (copilul care este pedepsit prin obligarea lui să citească zilnic un anumit
număr de pagini, are şanse extrem de mici să manifeste mai târziu interes faţă de lectură).
Ce determină implicarea frecventă în anumite activităţi?
 Preferinţa pentru anumite instrumente şi activităţi şi implicarea frecventă în activităţi
corespunzătoare preferinţei conduce în general la dezvoltarea abilităţilor specifice acestora.
Cum alegem facultatea pe care vrem să o urmăm?
 Când persoanele iau decizii legate de facultatea pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor să o
practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii, adică să existe o suprapunere cât mai
mare între preferinţele persoanei şi activităţile specifice mediului şcolar sau profesional.
Ce se întâmplă atunci când nu luăm decizia în concordanţă cu interesele noastre?
 insatisfacţie profesională / academică;
 instabilitate în alegerea făcută şi capacitate slabă de adaptare la modificările interne ale mediului;
 performanţă scăzută profesională / academică;
 nivel crescut de stres ocupaţional / academic.

TIPURI DE PERSONALITATE – după Holland


Psihologul american Holland a descoperit că oamenii, în funcție de personalitatea lor, de modul lor concret de a fi, de
a gândi, de a acționa și de a simți, manifestă interese diferite în ceea ce privește cariera: unii sunt interesați să lucreze
cu alți oameni, alții să lucreze cu mașini și aparate, unora le place să lucreze în natură, cu plante sau animale etc.
Astfel, Holland descrie 6 tipuri de personalitate, în funcție de preferințele manifestate față de obiecte, date, idei sau
oameni.
1. Oamenii realiști – sunt oameni ai faptelor, practici, manifestă preferinţă pentru manipularea
obiectelor, maşinilor, instrumentelor şi datelor; sunt orientați către prezent şi activităţi concrete, predominant
fizice și au abilități manuale, mecanice sau tehnice; sunt stabili emoțional și evită relațiile interpersonale.
2. Oamenii investigativi – sunt curioși, metodici, cu înclinații spre a gândi și a cerceta; le place să
vehiculeze idei, au nevoie să descopere și să înțeleagă; au simț critic, abilități matematice și o atitudine
rezervată.
3. Artiștii – sunt oameni care preferă lumea ideilor, fiind înclinați spre a crea și a fi originali,
nonconformiști și intuitivi; au multă imaginație și sunt atrași de activităţi mai puţin structurate, care
presupun o rezolvare creativă.
4. Oamenii sociali – sunt prietenoși, generoși, amabili, sensibili, simt nevoia de a-i ajuta pe ceilalți, de
a-i înțelege, de a-i învăța diverse lucruri; sunt interesați de activităţi care urmăresc să ajute, să educe, să
îngrijească; sunt calzi, responsabili, idealiști.
5. Oamenii întreprinzători - preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a conduce, a
dirija, a ocupa locul de lider; sunt ambițioși, energici, optimiști; preferă activitățile care le pun în valoare
iniţiativa, calităţile oratorice şi manageriale.
6. Oamenii convenționali – le place să fie ordonați și să respecte regulile, sunt conștiincioși, buni
executanți și cu abilități pentru activitățile administrative. Se adaptează greu în situații în care nu sunt
descrise cerințele clare.

S-ar putea să vă placă și