Vegetația, fauna și solurile Asiei
Poziţie geografică şi
Nume
carcteristici
-pe ţărmurile nordice ale
continentului şi pe insulele
1.Tundra arctice
-în sudul tundrei
2.Pădurea de -pădure întunecoasă,u- medă
conifere(taiga) -la începutul verii se produc
inundaţii
-la limita sudică şi mai ales
3.Pădurea de
SE a pădurii de conifere
foioase
-din N Mării Caspice până în
E continentului, în dreptul
4.Stepă
Mării Japoniei
-S şi SE m-ţilor Ural
-două fâşii:
-în N deşerturile tempera-
te,care încep din E Mării
5.Deşert Caspice până la mţii Altai
-a doua fâşie ,deşerturile
tropicale
-pe ţărmurile Mării
Mediterane şi ţărmurile
mărilor din vestul Asiei
6.Vegetaţia
mediteraneană
-între cele două fâşii de
7.Tundra
deşert,la peste 3500m în
alpină
munţi şi în podişul Tibet
- ocupă SE Asiei (Thailanda,
Cambodgia şi insulele din
Sud-Java,Sulawesi
8.Pădurile
musonice şi
savanele
-cuprinde Pen. Malacca,
insulele Sumatera,Borneo, cât
şi unele ţărmuri situate mai la
9.Pădurile
nord în calea vânturilor :SV
ecuatoriale,
Indiei , vestul
veşnic verzi
Birmaniei,Vietnam şi Filipine
Vegetaţia
-ierburi mărunte,licheni,
muşchi şi spre sud arbori
pitici,cum ar fi salcia şi
mesteacănul pitic, merişorul,
jneapănul, ienupăr
-pin,brad,molid,zada,lari-
ce(răşinoase)
-specii de stejar,frasin,
magnolie
-ierburi mărunte
-sărăcăcioasă
-smocuri de iarbă aspră şi
măruntă sau sub formă de
spini
-păduri veşnic verzi
-stejar de plută,pinul de
Alep,laur,mirt,leandru, măslin
-în urma distrugerilor acestor
păduri s-a format o vegetaţie
de tufişuri cu ierburi
spionase,tufişuri de maquis
-ierburi mărunte
-arbori cu frunze căzătoa-
re(pe care şi le pierd în
anotimpul uscat),care pot
atinge şi 35-40m,tufişuri
spinoase şi un strat ierba- ceu
care poate atinge 3-4 metri în
anotimpul ploios
-teckul,santalul,salcâm
Acacio,bambusul
-sunt cele mai bogate în specii
vegetale
-liane,plante agăţătoare
lemnoase
-în zona litorală –păduri de
mlaştină ,cu arbori de
mangrovă care au rădăcini ce
rămân la reflux deasupra apei
Fauna Solurile
-ren,urs polar,vulpea -sunt subţiri,sărace în humus,
polară, gâşte şi raţe cu o cantitate mare de
polare, foca, morsa, rocă;vara ,în urma topirii
elanul,iepure polar gheţii,ele devin mlăştinoase
-săracă în specii -podzoluri(cenuşii cu un
-elan, urs brun, conţinut scăzut de humus)
râs,her-
melina,zibelină
- -argiluvisoluri
rozătoare,vulpea,lupu
l diferite păsări
-rozătoare(şoarecele -cernoziom(sau bălan)- cele
de mai fertile soluri, favorabile
câmp,popândăul)anti culturilor de cereale
lo-pele saiga
-sărăcacioasă -nisipoase, cu discon- tinuităţi
-animale adaptate la
climatul aspru
-vulpea de
deşert,dro-
maderul,cămila
bactri- ană
-scorpionul,broasca -terra-rosa
ţestoasă,vipera cu
corn, magotul
-yac(4000-600m
înălţime)
-marele panda(ocrotit -laterice,având culoare
de lege),specie roşiatică şi fiind nu foarte
întâlnită în E bogate în humus
Tibetului şi SV
Chinei care trăieşte
în pădurile de
bambus
-numeroase specii de -laterice,având culoare
maimuţe ,iar în roşiatică şi fiind nu foarte
pădurile de bogate în humus, deoarece
mangrove din delta acesta este spălat de ploi şi
Gangeului căprioare descompus+
axis