UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA

DREPT CIVIL

Lucru individual

Disciplină:Drept civil.

A efectuat:Păduraru Valentina,studenta anului

III,grupa 314.

A verificat:Arapu Elena,magistru în drept,lector

universitar.

Chişinău 2015

1
 CONTRACTUL DE PRESTĂRI SERVICII
DECIZIA COLEGIULUI CIVIL,COMERCIAL ŞI DE
CONTENCIOS ADMINISTRATIV AL CURŢII SUPREME DE
JUSTIŢIE

,, NEGOIŢĂ GRIGORE VS. PRIMĂRIA RĂUŢEL’’

 Analiza în fapt
La 05 mai 2014, reclamantul Negoiţă Grigore s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei sat. Răuţel, r-l Făleşti privind încasarea sumei debitoare la salariu pentru
perioada de muncă 01.08.2009 – 31.12.2009 şi 01.01.2011 – 30.06.2011, în sumă totală de 16
896, 50 lei. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 01 august 2009, a încheiat cu
Primăria sat. Răuţel contractul de acordare a asistenţei juridice cu nr. 012 pentru perioada de
muncă pînă la 01 august 2012. Pentru serviciile prestate, Primăria sat. Răuţel sa angajat să achite
cîte 350 lei lunar pentru consultaţiile juridice petrecute şi pregătirea proiectelor de acte
administrative, contracte, precum şi pentru participarea la şedinţele Consiliului local, cîte 500 lei
pentru fiecare dosar cu caracter nepatrimonial şi cîte 5% din suma pretenţiilor cu caracter
patrimonial, plus 150 lei pentru fiecare participare în şedinţa de judecată. Pe lîngă toate acestea,
pîrîtul şi-a asumat obligaţia să-i achite şi cheltuielile de călătorie pentru deplasarea pe ruta
Făleşti-Răuţel-Făleşti, conform tarifelor de transport auto. Pentru perioada de muncă a anului
2010, Primăria sat. Răuţel şi-a onorat obligaţiile şi a achitat reclamantului suma salarială pe
deplin, promiţîndu-i că şi celelalte datorii vor fi achitate. Conform datelor de verificare reciprocă
a serviciilor juridice acordate pîrîtului pentru perioada de muncă de la 01.08.2009 şi pînă la
31.12.2009, urma să-i achite suma de 5 600 lei, iar pentru perioada de muncă de la 01.01.2011
pînă la 29.06.2011, suma de 11 296,50 lei. Susţine că în total suma datoriilor salariale, pe care
trebuia să i le achite pîrîtul, constituie 16 896, 50 lei. Pe cale amiabilă nu a reuşit să reglementeze
relaţiile şi nu i 2 s-au achitat datoriile pînă în prezent, în legătură cu ce este nevoit să se adreseze
către instanţa de judecată cu prezenta cerere.

Prin hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 13 august 2014, acţiunea lui Negoiţă Grigore împotriva
Primăriei sat. Răuţel, r-l Făleşti privind încasarea datoriei, a fost respinsă ca neîntemeiată. În
motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat prevederile art. 65 Codul muncii, art. 1 şi 2 al
Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, art. 216 alin. (1), 220 alin. (1) CC şi
art. 60 alin. (5) CPC, concluzionînd că prin contractul de muncă din 01.08.2009, încheiat între
Negoiţă Grigore şi Primăria sat. Răuţel, au fost neglijate prevederile legale, motiv din care a
considerat că este lovit de nulitate absolută. La 04.09.2014, Negoiţă Grigore a contestat hotărîrea
instanţei de fond cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Făleşti din
13 august 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea cererii
de apel, apelnatul a invocat că instanţa de fond nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele

2
importante pentru soluţionarea pricinii; circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe
care prima instanţă le consideră constate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente;
concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii; au
fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi procedural. Prin decizia Curţii de
Apel Bălţi din 18 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de Negoiţă Grigore şi menţinută
hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 13 august 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis
că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la
materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată,
instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor
administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru
soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a
adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la
11.02.2015, Negoiţă Grigore a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea
deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Făleşti din 13
august 2014 şi emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acţiunii. În motivarea cererii de
recurs, recurentul a invocat neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu
trebuia să fie aplicată, precum şi interpretarea eronată a legii. La 17.03.2015, Primăria sat. Răuţel
a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat susţinerea cu
argumentele acestuia şi a solicitat admiterea lui în sensul declarat. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC,
recursul înaintat de Negoiţă Grigore a f fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-
un complet din 5 judecători.

 Analiza în drept
Motivarea
Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele
invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul
conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept
să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei
instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de
apel au interpretat şi au aplicat eronat normele de drept material şi, în consecinţă, au adoptat
hotărîri ilegale. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de
admitere integrală a acţiunii înaintate. Potrivit materialelor cauzei, la 01.08.2009, Negoiţă
Grigore a încheiat cu Primăria sat. Răuţel contractul de acordare a asistenţei juridice cu nr. 012
pentru o perioada de 3 ani, adică pînă la 01.08.2012 (f.d. 3). Astfel, potrivit pct. 4 al contractului
menţionat, pentru serviciile prestate, Primăria sat. Răuţel s-a angajat să achite cîte 350 lei lunar
pentru consultaţiile juridice petrecute şi pregătirea proiectelor de acte administrative, contracte,
precum şi pentru participarea la şedinţele Consiliului local, cîte 500 lei pentru fiecare dosar cu
caracter nepatrimonial şi cîte 5% din suma pretenţiilor cu caracter patrimonial, plus 150 lei
pentru fiecare participare în şedinţa de judecată, precum şi cheltuielile de călătorie pentru
deplasarea pe ruta Făleşti-Răuţel-Făleşti, conform tarifelor de transport auto. Conform actelor de
3
verificare reciprocă a serviciilor juridice acordate pîrîtului, pentru perioada de muncă de la
01.08.2009 şi pînă la 31.12.2009, ultimul urma să-i achite reclamantului suma de 5 600 lei, iar
pentru perioada de muncă de la 01.01.2011 pînă la 29.06.2011, suma de 11 296,50 lei, în total 16
896, 50 (f.d. 5- 10). Din motivul neonorării obligaţiei de plată aserviciilor acordate, Negoiţă
Grigore s-a adresat cu acţiune în judecată împotriva Primăriei sat. Răuţel, iar instanţa de fond a
respins-o, din motiv că prin contractul de muncă din 01.08.2009, încheiat între Negoiţă Grigore
şi Primăria sat. Răuţel, au fost neglijate prevederile legale, motiv din care a considerat că este
lovit de nulitate absolută. Instanţa de apel a menţinut hotărîrea instanţei de fond.

Colegiul conchide că la adoptarea soluţiilor recurate, instanţele ierarhic inferioare au interpretat

şi aplicat eronat normele de drept material, şi în consecinţe au emis hotărîri ilegale. Astfel, după
cum rezultă din hotărîrile contestate, instanţele au apreciat contractul încheiat de Negoiţă Grigore
cu Primăria sat. Răuţel la 01.08.2009 pe un termen de 3 ani, drept contract individual de muncă.
Potrivit art. 45 Codul muncii, contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi
angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare
sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure
condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale
dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.
Pornind de la prevederile normei de drept evocate, Colegiul reţine că contractul semnat de părţi
la 01.08.2009, nu poate fi calificat ca unul de muncă, deoarece Negoiţă Griore nu s-a obligat să
respecte regulamentul intern al unităţii, iar Primăria sat. Răuţel nu s-a obligat să achite salariul.
Mai mult ca atît, din explicaţiile primarului, reiese că funcţia de jurist nici nu era inclusă în
statele de personal ale primăriei pînă la 01.01.2012, respectiv nici nu putea fi semnat un contract
individual de muncă privind angajarea în funcţie de 4 jurist. Or, din natura contractului litigios,
reiese că Negoiţă Grigore s-a angajat să presteze anume servicii juridice.

În acest sens, instanţa de recurs constată că contractul încheiat de Negoiţă Grigore cu Primăria
sat. Răuţel la 01.08.2009 pe un termen de 3 ani, este un contract de prestări servicii şi raporturile
născute din acest contract se reglementează de normele Codului civil, iar Legea cu privire la
sistemul de salarizare în sectorul bugetar, nu este aplicabilă speţei. Potrivit art. 970 alin. (1) CC,
prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi
(beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită.(2) Obiectul
contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. La caz, Negoiţă Grigore s-
a obligat să presteze servicii juridice Primăriei sat. Răuţel, identificate prin consultaţii juridice şi
pregătirea proiectelor de acte administrative, de contracte, participarea la şedinţele Consiliului
local, precum şi la şedinţele de judecată, respectiv Primăria s-a obligat să plătească pentru aceste
servicii. În conformitate cu prevederile art. 725 alin. (2) CC, contractul se interpretează după
intenţia comună a părţilor, fără a se limita la sensul literal al termenilor utilizaţi. Conform art.
726 CC, la interpretarea contractului se va ţine cont de natura lui, de circumstanţele în care a fost
încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părţi sau care poate fi dedusă din
comportamentul lor de pînă la şi de după încheierea contractului, precum şi de uzanţe. Pornind
de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul constată cu certitudine că la 01.08.2009, între
Negoiţă Grigore şi Primăria sat. Răuţel, a fost încheiat un contract de prestări servicii. Potrivit
art. 970 alin. (1) CC, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze
celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia

4
convenită. (2) Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. La
caz, Negoiţă Grigore s-a obligat să presteze servicii juridice Primăriei sat. Răuţel, identificate
prin consultaţii juridice şi pregătirea proiectelor de acte administrative, de contracte, participarea
la şedinţele Consiliului local, precum şi la şedinţele de judecată, respectiv Primăria s-a obligat să
plătească pentru aceste servicii. În conformitate cu prevederile art. 725 alin. (2) CC, contractul se
interpretează după intenţia comună a părţilor, fără a se limita la sensul literal al termenilor
utilizaţi. Conform art. 726 CC, la interpretarea contractului se va ţine cont de natura lui, de
circumstanţele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părţi sau
care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la şi de după încheierea contractului,
precum şi de uzanţe. Pornind de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul constată cu
certitudine că la 01.08.2009, între Negoiţă Grigore şi Primăria sat. Răuţel, a fost încheiat un
contract de prestări servicii. Conform art. 512 alin. (1) CC, în virtutea raportului obligaţional,
creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut
să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Potrivit art. 513 alin. (1) CC,
debitorul şi creditorul trebuie să se comporte cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii,
pe durata existenţei, la momentul executării şi stingerii obligaţiei. Potrivit art. 514 CC, obligaţiile
se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în
condiţiile legii. În conformitate cu prevederile art. 572 alin. (1) şi (2) CC, temeiul executării
rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-
credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Prin urmare,

Colegiul conchide că acţiunea reclamantului Negoiţă Grigore împotriva Primăriei sat. Răuţel
privind încasarea datoriei în mărime de 16 896,50 lei este întemeiată şi urmează a fi admisă,
deoarece este bazată pe un suport probator incontestabil – actele de verificare reciprocă şi
declaraţiile pîrîtului.Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţele ierarhic
inferioare au constatat şi elucidar pe deplin circumstanţele pricinii, însă au interpretat şi aplicat
eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al
Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea
Judecătoriei Făleşti din 13 august 2014 şi decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 şi
de a emite o nouă hotărîre de admitere integrală a acţiunii înaintate de Negoiţă Grigore împotriva
Primăriei sat. Răuţel, r-l Făleşti privind încasarea datoriei.

Decizia
Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM,
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Negoiţă Grigore.
Se casează hotărîrea Judecătoriei Făleşti din 13 august 2014 şi decizia Curţii de Apel Bălţi din
18 decembrie 2014 şi se emite o hotărîre nouă, după cum urmează.
Se admite integral cererea de chemare în judecată a lui Negoiţă Grigore împotriva Primăriei sat.
Răuţel, r-l Făleşti privind încasarea datoriei.

5
Se încasează de la Primăria sat. Răuţel, r-l Făleşti în beneficiul lui Negoiţă Grigore datoria în
sumă de 16 896,50 (şaisprezece mii opt sute nouăzeci şi şase) lei. Decizia este irevocabilă din
momentul emiterii.

 Concluzii
În primul rînd vom spune că prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să
presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia
convenită.Conform Codului Civil obiectul contractului pot fi servicii de orice natură. Prin
urmare, spectrul de servicii prestate este foarte larg, nedeterminat, nelimitat şi poate include orice
servicii care sunt solicitate de persoanele fizice sau juridice. În situaţii reale beneficiarului i se
acordă nu o oarecare, dar un anumit serviciu, de care acesta are nevoie.în ceea ce ţine de cazul
nostru putem spune că suntem în prezenţa unui contract de prestări servicii prin care Negoiţă
Grigore s-a obligat să presteze servicii juridice Primăriei sat.Răuţel,manifestate anume prin
consultaţii juridice şi pregătirea proiectelor de acte administrative, de contracte, participarea la
şedinţele Consiliului local, precum şi la şedinţele de judecată, iar respectiv Primăria s-a obligat
să plătească pentru aceste servicii.Deci trebuie să mai menţionăm că în toate cazurile persistă un
element obligatoriu ,şi anume prestarea serviciile este un rezultat al acţiunilor, al activităţii
prestatorului.Trebuie să mai menţionăm faptul că în cadrul prestărilor de serviciu se vinde
activitatea prestatorului,adică acţiunea acestuia îndreptate spre satisfacerea doleanţelor
clientului,indifferent de atingerea de către acesta a scopului urmărit.Efectul benenefic al
serviciului se manifestă prin acţiunile întreprinse de prestator şi pot fi percepute de beneficiar atît
în procesul de oferire a serviciului,dar şi ulterior.Astfel,consultaţia oferită de un avocat ,în cazul
nostru consultaţiile juridice oferire de către Negoiţă Grigore,prezintă valoare în sine ca rezultat al
acţiunilor de oferire,şi nu numai prin prisma obţinerii rezultatului dorit de client în problema în
care s-a solicitat consultanţă.De asemenea ,trebuie să menţionăm faptul că în cazul contractului
de prestări servicii obligaţia de bază a prestatorului este de a întreprinde acţiunile l-a care s-a
obligat,care, potrivit normelor cu privire la executarea obligaţiilor,trebuie efectuate în mod
corespunzător,cu bună credinţă ,în locul şi în momentul stabilit.În acelaşi timp,putem spune că
presatatorul nu prestează serviciul pe riscul său,de aceea indifferent de obţinerea rezultatului
dorit de beneficiar,prestatorul are dreptul de a fi remunerate doar în virtutea faptului prestării
serviciului care reprezintă obiectul contractului.Iar în ceea ce ţine de beneficiar putem spune că
principal obligaţie a sa rezidă în achitarea serviciilor prestate .Iar dacă una din părţi nu execută
prestaţiile care-i revin, la fel, se poate obţine executarea acestora prin echivalent. În aceste
condiţii, se naşte obligaţia debitorului de a repara prejudiciul cauzat creditorului, aceste
despăgubiri numindu-se şi daune interese.În final,pot să spun că sunt de accord cu decizia oferită
de către Colegiul civil,commercial şi de contencios administrativ ,dat fiind faptul că invocările
reclamantului sunt întemeiate şi corespund obligaţiilor contractuale asumate de către aceste părţi.

6
 BIBLIOGRAFIE

 Decizia Colegiului civil,comercial şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie din 13.05.2015 Dosarul nr. 2ra-827/15;

 Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002;

 http://jurisprudenta.csj.md/db_col_civil.php;

 Gheorghe Chibac;Aurel Băieşu;Alexandru Rotari;Oleg Efrim,Drept

Civil(Partea specială),Contracte speciale Vol.III.