Sunteți pe pagina 1din 27

CURS 3 PNEUMOLOGIE

BRONSITA CRONICA

Dr. Vlad Pădurariu


Clinica Neurologie
Sp. Clinic de Recuperare Iași
DEFINITIE
= afectiune cronica caracterizata prin:
- Clinic – tuse cu expectoratie intermitenta
sau permanenta, cel putin 3 luni/an, 2 ani
consecutiv
- Anatomo-patologic – inflamatie cronica
nespecifica a peretelui bronsic si alterarea
structurii muco-secretante
- Evolutiv – afectare progresiva a
bronhiolelor si tesutului pulmonar
ETIOPATOGENIE
Cauze:
- endogene – locale (deviatie de sept, vegetatii
adenoide)
- generale (mucoviscidoza)
- exogene - neprofesionale : fumatul, poluarea
atmosferei, umiditatea
- profesionale: pulberi, minerale,
vegetale
- infectii bronsice bacteriene si virale
Consecinte: hipersecretie de mucus, inflamatia
cronica a cailor respiratorii, obstructia progresiva
a cailor aeriene
TABLOU CLINIC
- Bogatia semnelor functionale vs. Saracia
celor generale si fizice
• Semne functionale
- Tusea productiva – repetata in timpul zilei,
mai intensa dimineata la sculare (“tusea
fumatorilor”)
- Expectoratia – semn cardinal al bolii,
muco-purulenta, in cantitate variabila, mai
mare dimineata (“toaleta bronsiilor”)
- Cazuri avansate – dispnee progresiva,
wheezing
• Semne generale – doar in puseele de
suprainfectie (stare subfebrila/febra,
astenie); in cazuri avansate poate aparea
hipocratismul digital si faciesul cianotic,
buhait, semne de insuf.ventric.dr.(edeme,
heatalgii, jugulare turgescente, reflux
hepatojugular)
• Semne fizice – inspectia, palparea,
percutia sunt normale; la auscultatie apar
raluri diseminate pe ambele arii
pulmonare; hipersonoritate pulmonara in
cazuri avansate
BPOC = BRONHO-PNEUMOPATIE
OBSTRUCTIVA CRONICA
- Cuprinde – bronsita cronica
- emfizemul pulmonar
- unele forme de astm bronsic
- Caracteristici comune
- wheezing
- dispnee de efort
- reducerea VEMS (volum expirator
maxim pe sec) sub 60%
BPOC - predominenţa bronşitei cronice,
faciesul este cianotic şi buhăit (“blue-
bloater”)
BPOC - predominenţa emfizemului –
aspectul este de “gâfâitor roz” (“pink-
puffer”)
HIPOCRATISM FACIES CIANOTIC
DIGITAL BUHAIT
INVESTIGATII PARACLINICE
1. examenul radiologic al toracelui – normal (uneori,
accentuarea desenului bronho-pulmonar)
2. ex.hematologic: teste inflamatorii normale (cu
exceptia puseelor de suprainfectie) – VSH,
fibrinogen, CRP, beta2-globuline, leucocite; Ht poate
fi crescut
3. ex.sputei – mucus, PMN-uri alterate, flora microbiana
4. explorarea functionala respiratorie – disfunctie de tip
obstructiv –scaderea VEMS
5. EKG – hipertrofie ventriculara dreapta
6. Fund de ochi – dilatatia vaselor (cresterea presiunii
CO2)
Imagine toracica normala-faţă si profil drept
Modificări de
bronşită cronică
PRINCIPII DE TRATAMENT

- Ameliorarea capacității funcționale

- Tratamentul și/sau prevenire complicațiilor


secundare

- Ameliorarea calității vieții prin controlul și


tratamentul simptomelor
PRINCIPII DE TRATAMENT

- Eliminarea cauzelor ( ! renuntarea la


fumat) si combaterea factorilor favorizanti.
- Evitarea infectiilor respiratorii repetate/
tratamentul lor corect/ efectuarea
vaccinarilor
- Tratament medicamentos
- Oxigenoterapia
- Recuperarea pulmonară
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
- Bronhodilatatoare:
 Beta2-agoniști – relaxează musculatura netedă a
căilor aeriene; pot fi cu acțiune scurtă – albuterol sau cu
acțiune lungă – formoterol
 Anticolinergicele determină bronhodilatațieprin
blocarea acetilcolinei la nivelul nervilor colinergici
postganglionar; ex. tiotropium (Spiriva) are o acțiune de
lungă durată, ce depășește 24 ore
 Methylxanthinele inhibă fosfodiesteraza, ducând la
creșterea cantității de AMP, care la rândul său determină
bronhodilatație; sunt metabolizate in ficat la cafeină și se
pot acumula la niveluri toxice, motiv pt. care se preferă
bronhodilatatoarele inhalatorii
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

- Corticosteroizi – utilizați pentru reducerea


inflamației
- Antibiotice – pentru tratamentul prompt al
infecțiilor
- Vaccinare antigripală și antipneumococică
- Alte medicamente: fluidifiante,
expectorante, mucolitice, agenți
antioxidanți, imunomodulatoare
- Control medical periodic in vederea
supravegherii bolii si a evaluarii
rezultatelor tratamentului, dar si a adaptarii
tratamentului la modificarile intervenite in
evolutia bolii
Asistenta/ul medical(a) are un rol cheie
in ingrijirea pacientului cu BPOC in faza
acuta si post acuta
Îngrijirea pacientului cu BPOC se
concentrează pe:

- managementul simptomelor
- maximizarea funcției respiratorii restante
- educarea pacientului pentru a facilita auto-
îngrijirea
• Comunicarea cu pacientul și încurajarea lui și a familiei
sale să își exprime îngrijorările legate de boală
• La nevoie, efectuarea fizioterapiei toracice, inclusiv a
drenajului postural și a percuției și vibrației pentru lobii
afectați de mai multe ori pe zi
• Învățarea tehnicilor de respirație
• Asigurarea hidratării corespunzătoare a pacientului
(minim 3 litri pe zi) pentru a facilita eliminarea secrețiilor
• Programarea terapiei respiratorii pentru pacient cel puțin
o oră înainte și după mese
Tehnica respirației
• Ortopnee
• Tehnica ”pursed-lips”
Indicații
• Este uneori adoptată spontan de către bolnavii cu BPOC
pentru a ușura dispneea
• Ameliorează ventilația
• Eliberează aerul blocat în plămâni
• Menține căile aeriene distale deschise mai mult timp și
ușurează efortul ventilator
• Prelungește expirul micșorând frecvența respiratorie
• Ameliorează respirația eliminând aerul ”vechi” din plămâni
și permițând aerului ”nou” să intre
• Ameliorează senzația de lipsă de aer
• Ajută la relaxarea generală a bolnavului
• Asigurarea igienei corporale, inclusiv orale după terapia
inhalatorie bronhodilatatoare
• Încurajarea activității zilnice și prevenirea instalării
oboselii, ajutând pacientul să alterneze perioadele de
odihnă cu cele de activitate
• Utilizarea corespunzătoarea a oxigenoterapiei
• Administrarea medicației cum a fost prescrisă și
urmărirea efectului terapeutic
• Monitorizarea pacientului pentru identificarea
modificărilor funcției respiratorii
• Evaluarea cantității și calității sputei, stările de agitație,
agravarea tahipneei și modificarea zgomotelor
respiratorii; aceste modificări trebuie raportate imediat
• Monitorizarea greutății pacientului prin cântărirea lui de
cel puțin 3 ori pe săptămână; evaluarea edemului
• Evaluarea regulată a statusului nutrițional al pacientului
• Supravegherea apariției semnelor și simptomelor de
infecție respiratorie: febra, agravarea tusei și a producției
de spută, modificarea aspectului sputei – purulentă
• Instruirea pacientului pentru a evita mulțimile și
persoanele cu infecții și pentru a efectua imunizarea
pentru gripă și infecția pneumococică

S-ar putea să vă placă și