1

Curs nr.2 Placa bacteriană, terenul dentar şi factorul alimentar în

etiopatogenia afecţiunilor dento-parodontale

Placa bacteriană :

- Este un sistem microbian, bine adaptat mediului bucal, ce prezinta o bogata

activitate metabolica.
- Din punct de vedere al compozitiei, placa bacteriana este un depozit moale
ce adera de suprafetele dure dentare dar si de alte structuri din cavitatea
bucala, cum ar fi: mucoasa orală, proteze fixe sau mobilizabile.

- Placa bacteriana dentara, incepe sa se formeze la aproximativ o ora dupa

periaj, prin depunerea unei pelicule din saliva, formata din glicoproteine,
carbohidrati, imunoglobuline. Aceasta se realizeaza printr-un mecanism de
absorbtie a proteinelor salivare la suprafata smaltului si este maxima la 30
de zile, fiind influentata de alimentatie, igiena bucala, inghesuirea dentara,
malpozitiile dentare sau malocluzii.

- Prin prezenta ei pe suprafetele dentare placa dentara este unul dintre factorii
determinanti ai aparitiei cariilor dentare si ai bolii parodontale.

Aspecte clinice :
In functie de zona unde se intalneste exista doua tipuri de placa bacteriana
- placa bacteriana supragingivala ce se gaseste la nivelul suprafetelor dentare,
mucoasa bucala, palatinala sau linguala, pe fetele proximale dar si in santuri
si fosete, și
- placa bacteriana subgingivala care se depune in santul gingival si in pungile
parodontale.
Placa bacteriana poate fi evidentiata cu ajutorul revelatorilor de placa sau
prin palpare cu sonda si cu ochiul liber atunci cand are o grosime suficient
de mare și culoare galbuie.

Formarea plăcii bacteriene.

Principalele cauze de formare ale placii bacteriene sunt dieta, cantitatea si
calitatea salivei ,vârsta pacientului. Placa bacteriana se formeaza in trei
etape: etapa de formare a unei pelicule care acopera dintele numita pelicula
dobandita, urmata de etapa de colonizare bactriana initiala a peliculei si
etapa de maturare a placii bacteriene.
 2

• Pelicula se formează imediat ce suprafaţa curată a dintelui este expusă

fluxului salivar.
• Toate suprafeţele orale sunt acoperite de glicoproteine salivare.
• Unele bacterii anaerobe din cavitatea orală (Prevotella spp.,
Fusobacterium spp.) produc neuraminidază sub acţiunea căreia glicopro-
teinele pierd acidul sialic şi precipită, astfel se absorb pe suprafeţele
scăldate de salivă.
Rolul peliculei :
• Pelicula are rol de barieră, de lubrifiere şi de prevenire a deshidratării
ţesuturilor.
• Reprezintă un substrat pentru adeziunea bacteriană.
Trecerea la urmatoarele etape se face foarte repede, prin depunerea
straturilor de microorganisme, la inceput in spatiile retentive (șanțuri și fosete),
ulterior cuprinzând toate sprafețele dentare. Odată formată placa bacteriană
continua sa se populeze cu bacterii secundare, sa se maturizeze, iar dupa 30 de zile
apare placa bacteriană matură.
Placa bacteriană dentară are o structura complexă, incluzând 200-400 specii
de bacterii, celule fagocitare si epiteliale descuamate, proteine salivare si serice,
produsi de metabolism celular si bacterian.
Microorganismele plăcii bacteriene:
1.Coci (+):
- Streptococul mutans este prezent doar pe suprafetele dure dentare nu si pe
mucoasa bucala. Nivelul streptococului variaza în funcție de dietă, igienă orală,
nivelul streptococului mutans de la membrii familiei.
- Streptococul salivarius este prezent în placa bacteriană, pe mucoasa bucală, apare
in cavitatea bucala la scurt timp de la nastere;
- Streptococul mitis;
- Streptococul sagitus;
- Lactobacilul (lactobacilul casei, lactobacilul salivarius).
2.Coci (-):
- Veillonella;
- Neisseria;
3.Spirochete;
4.Protozoare;

Continutul biochimic include polizaharide si proteine produse de

microorganismele din placa. Glucidele provin din metabolizarea zaharurilor de
catre streptococi si sunt folosite ca sursa de energie (levanul) si mijloc de aderenta
si agregare bacteriana (glucanul si metylpentozele). Proteinele provin din
 3

glicoproteinele salivare si din bacteriile lizate. Lipidele sunt in cantitate mica si

provin din endotoxinele bacteriene prin liza bacteriana. Mai gasim in placa
bacteriana si substante cu actiune toxica locala si inflamatorie (enzime litice,
endotoxine, metaboliti toxici), ca si saruri de Ca, K, Na.

Metabolismul placii bacteriene influenteaza maturarea ei si depinde de

dieta. O alimentatie bogata in carbohidrati duce la procese fermentative cu
scaderea ph-ului si favorizarea bacteriilor acidogene (streptococi, lactobacili) ce
produc acid uric chiar si dupa epuizarea glicogenului alimentar. Bacteriile
fermentative (Veillonella, Neisseria) produc acid lactic. Germenii aerobi
multiplicati in mediul acid existent produc substante toxice (anioni, peroxizi,
radicali oxizi), consuma mult oxigen si creeaza conditii de anaerobioza ce
favorizeaza speciile bacteriene anaerobe ai caror metaboliti sunt mult mai
daunatori.
De ce trebuie indepartata placa bacteriana?
Daca nu este indepartata la timp placa bacteriana se transforma in tartru și poate
duce la aparitia cariilor cariei dentare sau / si boli parodontale.

Evidențierea PB.- fol .revelatorilor de placă

Soluții
- sol.fucsică bazică 0,2-3%,
- sol. albastru de metil 2%
- sol.Chayes Beta-Rose,
- sol.Butler în 2 nuanțe,
- sol.de fluoresceină,
- sol.Dis-Plaque.
Drajeuri/Comprimate –se dizolvă în salivă şi produc colorarea plăcii bacteriene,
mono sau bitonic
- Placolor- conține Eritrozină –colorant vegetal hidrosolubil
- Ceplac
- Revelan
- Red-Cote
- Oral B
Paste revelatoare : Placolor
Controlul se realizează la 2-3 zile,la început,apoi o dată pe săptămână.
 coloranţi bitonici - cei care colorează placa bacteriană tânără în violet şi
placa bacteriană matură în albastru.
Protocolul clinic de revelare a plăcii bacteriene:
- clătire orală cu apă simplă sau utilizarea spray-ului de apă şi aer pentru
 4

îndepărtarea depozitelor moi şi a resturilor alimentare;

- vaselinarea buzelor pentru a evita colorarea lor;
- aplicarea revelatorului de placă (soluţie - cu bulete de vată prin badijonare sau
tabletă - se va plimba prin gură până la dizolvare);
- clătirea cavităţii orale pentru îndepărtarea surplusului de colorant;
- aprecierea gradului de colorare;

Metode de combatere a plăcii bacteriene.

Principalul mijloc de control al placii bacteriene a placii bacteriene este periajul
dentar. Obiectivele sale sunt indepartarea plăcii, a depozitelor moi de pe
suprafețele dentare și zonele gingivale adiacente. Pentru efectuarea periajului se
folosesc periute cu peri naturali sau sintetici, de consistență moale sau medie,
schimbate la primele semne de deteriorare. In mod normal trebuie curățați
dintii dupa fiecare masa, dar se considera ca sunt suficiente cel putin doua
periaje zilnic, seara si dimineata.
O alta metoda de indepartare a placii bacteriene este ata dentara (eng:
dental floss). Firul se prinde intre degetul mare si aratatorul fiecarei maini, se
trece peste punctul de contact al dintilor cu o miscare blanda. In cazul in care
exista un contract strans firul se introduce ferm, insa presiunea nu va fi foarte
mare pentru a nu leza papila interdentara. Dupa ce a depasit punctul de contact
va fi deplasat de 5-6 ori in sus si in jos pe suprafata dintelui.

Un rol important in prevenirea aparitie placii bacteriene il are apa de gura.

Clatirea cavitatii bucale se indica la 20-30 minute dupa periaj, timp de 1 minut.

Pe langa aceste metode principale exista si metode suplimentare de indepartare

a placii bacteriene: superfloss-ul, periutele interdentare, stimulatoarele
gingivale, dusurile bucale, razusa pentru limba.